MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL DE CONSTRUCȚII DIN HÎNCEȘTI

Proiect didactic
Disciplina ,,Introducere în macroeconomie”
Grupa: C 221, Colegiul de Construcții din Hîncești

Unitatea de învățare: ,, Instabilitatea economică. Șomajul și

inflația.”
Unitatea de conținut: Şomajul. Evaluarea şomajului. Legea lui Okun.
Instrumente de stabilizare a şomajului.

Profesor: Botnaru Zinaida, prof. disc. econ, CCH

 Piața muncii și componentele ei.
Piața muncii (forței de muncă) – spațiul economic în care se manifestă un sistem de relaţii între deţinătorii de capital
(firme, administrații publice), în calitate de cumpărători, şi posesorii forţei de muncă (menaje), în calitate de ofertanţi.
Piaţa muncii (forţei de muncă) cuprinde ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de resurse de muncă pe baza
cărora are loc procesul de ocupare a populaţiei active.
Resursele de muncă existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă,
respectiv acea parte a populației care posedă ansamblul capacităților fizice și intelectuale ce îi permit să desfășoare o
activitate utilă.

Fig.1. Componentele pieții muncii

Ofertanții Solicitanții
Intermediarii
Fig.2. Factorii ce influenţează
(vînzătorii) evoluţia (cumpărătorii)
şi dezvoltarea pieţei interne și internaționale a forței de muncă

• Evoluţia PIB, a producţiei industriale, agricole şi a serviciilor;

Piaţa internă • Evoluţia tranzacţiilor comerciale, a circulaţiei monetare şi a creditului;
a forţei de • Restructurarea economiei naţionale şi a fiecărei ramuri în parte şi apariţia unor noi domenii
muncă de activitate sub impulsul progresului tehnico-ştiinţific;
• Variaţia productivităţii muncii la nivel de ramură sau sector, dar şi la nivel individual .

• Gradul de dezvoltare economică a statelor şi implicit condiţiile de salarizare şi de trai

Piaţa
diferite;
internaţională • Amploarea investiţiilor din fiecare ţară;
a forţei de • Migraţia internaţională a capitalului financiar;
muncă • Politica economică adoptată în diferite ţări, primitoare de forţă de muncă etc.
Trăsăturile pieții muncii:
■ Pe piața muncii se negociază
acel potențial de muncă care
este cerut de factorul de
producție-capital și care este
oferit de cei care sunt dispuși
să folosescă capacitatea lor de
muncă.
■ Piața muncii are un grad ridicat
de rigiditate și de sensibilitate.
■ Piața muncii este mai
organizată și mai reglementară ■ Formarea și repartizarea veniturilor în
în raport cu celelalte piețe.
■ Piața muncii este una
contractuală și participativă
Funcțiile pieții muncii:
■ Alocarea judicioasă a resurselor de
muncă pe ramuri și sectoare de
activitate, pe profesii și în teritoriu în
concordanță cu volumul și structura
cereri de forță de muncă.
■ Combinarea forței de muncă cu
factorul de producție- capital,
asociere ce presupune
complementaritatea și substituirea
eficientă a acestor factori.
societate, atât a veniturilor primare,
cât și a celor derivate.
■ Crearea unui cadru formativ-
educativ: măsuri și reglementări în
vederea orientării și perfecționării
profesionale a forței de muncă.
 Figura 3. STRUCTURA GENERALĂ A POPULAȚIEI UNEI ȚĂRI
POPULAȚIA TOTALĂ
Populația aptă de muncă
Populația
inaptă Populația Populația activă
de inactivă (forța de muncă)
1.Populația totală
muncă – numărul total al populației unei țări.
(neocupată)
Șomeri Populația
(Populația
2.Populația aptă de muncă - se determina ca diferenta între numarulactivă ocupată
total al populatiei în varsta de
neocupată)
munca și numarul populației cuprinse în limitele vârstei de munca, dar incapabilă de muncă;

3.Populația inaptă de muncă - persoane cu varste cuprinse între 0-16 ani, persoane cu varsta >65
ani,
persoane cu dizabilități severe sau cu handicap sever.
4.Populatia activă din punct de vedere economic include toate persoanele în vârstă de muncă
(peste 15 ani), care, într-o perioada de referință specificată, furnizeaza forșa de muncă disponibilă
(utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri și servicii în economia national.

5.Populația inactivă (neocupată) din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele,
indiferent de vîrstă, care nu au lucrat cel puțin 1oră și nu erau șomeri în perioada de referință. Ex.: -
elevi, studenți; - pensionari; - casnice; - persoanele întreținute sau care dețin alte surse de venit.

6.Populația ocupată: salariati civili;patroni;lucratori familiali neremunerați; militarii de cariera;

militarii în termen .
7.Șomerii (Populația activă neocupată) : - Persoane în cautarea unui nou loc de muncă;
 Cererea de muncă (DL) Oferta de muncă (SL) Echilibrul pieței muncii (EL)
DL – necesarul de muncă salariată, SL – resursele de muncă de care dispune Piața muncii se consider echilibrată dacă
volumul cererii de muncă corespunde
Definiție
existent la un moment dat într-o societatea la un moment dat
volumului ofertei de muncă
economie de piață concurențială, SL - Totalitatea muncii pe care o poate DL = SL
exprimată prin numărul locurilor de efectua populația aptă de muncă, ce dorește DL < SL – Șomaj
muncă. să se angajeze la un moment dat. DL > SL - Angajare totală a forței de muncă
1.Evoluția producției de bunuri 1.Mărimea populației active disponibile și Echilibrul pieții muncii :
economice; strudtura ei pe categorii de vîrste; 1.Influențiază favorabil piața capitalului;
Factorii de
influență

2.Nivelul și dinamica productivității 2.Nivelul mediu al salariilor; 2.Realizarea investițiilor;

muncii;
3.Evoluția nivelului mediu de salarizare;
4.Volumul și rata investițiile și
economiilor
1. DL acea parte a necesarului total de
Particularități
3.Mărimea proprietății idividuale;
4.Tradiții, obiceiuri, factori de natură psihologică
care afectează comportamentul ofertanților de
muncă.
1.SL presupune un timp îndellungat necesar
3.Piața bunurilor materiale și a
investițiilor;
4.Funcționarea echilibrată a economiei.
Punctul de intersecție a curbei cererii cu
cea a ofertei de muncă (EL) indică

muncă care se satisface prin intermediul
angajărilor și salarizărilor;
2. DL se află în raport invers proporțional
față de salariul
Curba DL – reflect relația inversă dintre
cererea de muncă și nivelul de salarizare
(W/P).
W se oferta de muncă.
−−
Curba
creșterii și instruirii fiecărui om pînă la vîrsta
angajării;
2. SL are un caracter rigid
3. SL depinde și de elementele extraeconomice:
vîrsta, stare de sănătate, sex, aspect demografice.
Curba SL –reflectă relația direct dintre oferta de
muncă și nivelul salariului. Creșterea salariului
stimulează interesul pentru angajare, astfel mărindu-
nivelul de echilibru dintre cantitatea
cerută și cantitatea oferită de muncă ,
căruia îi corespunde salariul de echilibru
Formarea echilibrului pieții muncii
W Exces de ofertă de muncă
−
P SL

P EL
DL W
−− DL
P SL Exces de cerere de muncă
LE L
Cantitatea de muncă
Salariul real
Cantitatea de muncă L – Nr. de persoane
salariată cerută
salariată oferită Exces de ofert = Șomaj
 INDICATORII PIEȚII MUNCII
Indicatorul Esența Formula
Rata de activitate a forței exprimă dorința populației apte de muncă Ractivitate= Pop activă / Pop aptă de muncă ×
de muncă (Ract) de a se încadra în muncă 100%

Rata de ocupare a forței de exprimă partea populației active care are Rocupare= populația ocupată /
muncă (Rocup) un loc permanent de lucru: populația aptă de muncă × 100%
Rata șomajului (U) care exprimă proporţia şomerilor în Rșomajului
populaţia activă:
U = Nr. șom / Pop activă × 100%
Problema 1. Există următoarea informație ce caracterizează economia unei țări:
a) Numărul celor ocupați = 900 mii oameni; Numărul șomerilor = 100 mii oameni; Calculați rata de ocupare - ?
Rezolvare: 1) Rocup = N pop ocup / P activă * 100% ; Pop. activă = Pop.ocup + Nr. șomerilor ; Rocup = 900
mii / 900 mii + 100 mii * 100% = 90 %
b) După o perioadă, au fost concediați 5 mii oameni, iar 10 mii oameni din rîndul șomerilor oficial înregistrați au
încetat să caute de lucru. Determinați: 1.Nr.persoanelor ocupate-? 2.Nr.șomerilor-? 3. Populația activă-?
Rezolvare: 1)Nr. persoanelor ocupate : Nocup = Nr. ocupați – oamenii concediați = 900 mii – 5 mii = 895 mii
oameni
2)Nr.șomerilor = Nr.șomerilor + oamenii concediați – oamenii ce au încetat să caute de lucru. = 100 mii + 5 mii –
10 mii = 95 mii oameni
3) Pop. activă = Nr. șomerilor + Pop.ocup = 95 mii + 895 mii = 990 mii oameni
Răspuns: a) R ocup = 90 % b) 1) Nr. pers ocup = 895 mii oameni; 2) Nr. șome = 95 mii oameni 3) Pop. act = 990
mii oameni
 Dezechilibru pieței muncii – Șomajul . Forme, cauze și indicatori ale șomajului

Dezechilibru care reprezintă un

excedent al ofertei față de Este un surplus de forţă
cererea de muncă cu niveluri și de muncă în raport cu
sensuri de evoluție diferite pe cei angajaţi
țări și perioade;

Stare de inactivitate Rezultat al

economică (totală sau parțială) schimbărilor ce intervin
proprie celor care nu au loc de în dinamica
muncă, sunt în căutarea unui productivităţii,
nou loc de muncă, nu-și pot populaţiei active şi
găsi de lucru ca salariați, au creşterii economice.
condiția de salariați dar sunt
angajați numai o parte din
ȘOMAJUL
timpul de muncă cu scăderea
corespunzătoare a salariul;

Definițiile șomajului
 EVALUAREA ȘOMAJULUI

I. După nivelul II. După intensitatea IV. După

șomajului III. Durata
șomajului structura
șomajului
șomajului
Ca mărime Ca mărime relativă –
absolută – Șomaj total
Numărul de Rata șomajului (U)
șomeri
Șomaj parțial
Nr. șom =
U = N șom / Pop activ *
Pop activă – Șomaj
Pop ocup deghizat
100%

II. După intensitatea șomajului:

1) Șomaj total – pierderea locurilor de muncă și încetarea totală a activitățții;
2)Șomaj parțial – diminuarea activității depuse de o persoană, prin reducerea duratei
de lucru sub cea legală și scăderea corespunzătore a salariului;
3)Șomaj deghizat – activitatea desfășurată este doar aparentă, cu o productivitate foarte redusă și o salarizare
pe măsură

IV. Evaluarea șomajului după structură se constituie ca diferența după profesie, domeniul de
activitate, vârstă, sex, etnie.
domeniu de activitate, vîrstă, sex, etnie.
 Cauzele șomajului
Cauze subiective Cauze obiective
Cauzele șomajului

Sunt determinate de voința individuală a celui care se Includ restructurarea activităților economice,
află în ipostaza de șomer insuficiența creșterii economice, caracterul ciclic al
evoluției economiei și explozia demografică

Șomaj voluntar Șomaj involuntar

constă in nonocupare, datorită refuzului sau constă din acea parte a folosirii incomplete care decurge
imposibilităților unor persoane de a accepta retribuția din rigiditatea salariului. Incude peersoanele ce doresc
Definire

oferită și condițiile de muncă existente. Este să se angajeze la salariul existent pe piață, dar nu o pot
reprezentat de toți cei care nu au loc de muncă și ar facem pentru că nu există locuri de muncă disponibile.
dori să lucreze, dar la un salariu mai mare decît cel
existent la momnet.

W/P
W
SL --- SL – Oferta de muncă
P
Prezentare grafică

W/Pe Șomaj Involuntar

E W E
Șomaj PE
Voluntar
DL DL – Cererea de muncă

LE L1 L
 FORMELE ȘOMAJULUI
Șomaj Clasic (voluntar) Șomaj Keynesian (involuntar)

Șomaj fricțional (tranzitoriu) Șomajul structural

Ex.: indivizii care sînt în căutarea primului loc de - determinat de modificările structurii activităților
muncă sau în căutarea unui loc de muncă mai favorabil economico-sociale

Șomajul tehnologic
– determinat de înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii

Șomajul ciclic (Conjunctural)

Șomaj instituțional - care apare în perioadele de recesiune economică
se determină prin indemnizația de șomaj
Șomajul sezonier
- determinat de întreruperea activităților dependente de
factorii naturali

Șomajul demografic
- determinat de o creștere demografică “șoc”

Șomajul tehnic
- determinat de întreruperea activităților din lipsa de
comenzi, lipsa materiei prime.

Șomajul natural = Șomaj fricțional + Șomajul structural

Șomajul natural - se caracterizează prin ocuparea completă a factorului munca cu 5-6%
 COSTURILE ȘOMAJULUI
Costuri Diferența dintre salariul real pe care salariatul îl pierde cînd devine șomer și îndemnizația de
individuale șomaj.
Costuri directe Constituie suma îndemnizațiilor de șomaj achitate și a cheltuielilor pentru întreținerea
(financiare) oficiilor forței de muncă
Costuri indirecte Sînt generate de diminuarea globală a producției și a veniturilor pe care acestea le
(economice) antrenează;
Cos ind = VN * - VNefec
Costuri sociale Șomajul alimentează anumite fenomene negative ale societății: cum sunt crimele, furturile, alcool,
droguri, etc. .
Legea lui ARTUR OKUN :
Creşterea nivelului şomajului efectiv cu un procent (1%) față de nivelul său natural determină
o reducere a PIB cu două – trei procente (2 - 3%) față de nivelul său potenţial.
Ecuația

Unde:
Y – PIB efectiv; Y* - PIB potențial;
Y – Y* / Y* - constituie abaterea PIB-ului efectiv de la cel potențial
U – rata efectivă a șomajului; Un – rata naturală a șomajului (5-6%);
(U – Un) – reprezintă șomajul ciclic
ß - coeficientul lui Okun, ß = 2-3% (coef.icientul de sensibilitate a PIB la modificarea șomajului ciclic)
 POLITICI ANTIȘOMAJ

Reprezintă un ansamblu de măsuri elaborate de stat pentru a interveni pe piaţa muncii, în scopul
DEFINIȚIE

stimulării creării de noi locuri de muncă, al ameliorării adaptării resurselor de muncă la nevoile
economiei, al asigurării unei fluidităţi şi flexibilităţi eficiente pe piaţa muncii, diminuându-se astfel
dezechilibrele, disfuncţionalităţile de pe piaţa muncii.
sunt acelea ce presupun un ansamblu de pornesc de nivelul ocupării
Politici măsuri, metode, procedee şi instrumente Politici efective în economie
cu ajutorul cărora se urmăreşte sporirea
TIPOLOGIA

active nivelului ocupării. pasive

Scop: prevenirea fenomenului de șomaj și Scop: găsirea de noi soluții de angajare

majorarea niveluui ocupării a excedentului forței de muncă.

1. ameliorarea conţinutului învăţământului; 1. reducerea duratei muncii;

2. îmbunătăţirea orientării şcolare şi profesionale a 2. diminuarea vârstei de pensionare;
tinerilor; 3. creşterea perioadei de şcolarizare
3. stimularea mobilităţii persoanelor active spre noile obligatorie;
MĂSURILE

locuri de muncă; 4. sporirea numărului locurilor de muncă cu

4. încurajarea cercetării ştiinţifice pentru extinderea program zilnic redus şi atipic;
activităţilor economico-sociale; 5. descurajarea activităţilor salariale feminine;
5. extinderea măsurilor ecologice; 6. restricţionarea sau interzicerea imigrărilor.
6. amplificarea investiţiilor ca act economic
fundamental, cu cea mai mare capacitate de a crea
locuri de muncă.
Problemă

Conținutul: În tabel este prezentată rata efectivă (U) şi rata naturală (Un) a şomajului pentru o perioadă de patru
ani.
Anul Rata efectivă a şomajului %
1 7,2
2 8,4
3 8,9
4 9,5
Determinați:
Rata naturală a şomajului % 1. Pentru fiecare an abaterea PIB efectiv
6 (Y) de la PIB potenţial (Y*) din cauza
6 depăşirii şomajului efectiv (U) faţă de cel
6 natural (Un)?
2.Dacă PIB efectiv (Y) în anul 4 a constituit
6
2000 u.m., determinaţi PIB potenţial (Y*)?

Rezolvare:
1.Abaterea PIB efectiv (Y) de la PIB potențial (Y*) depășirii șomajului efectiv (U) față de șomajul natural (Un)
se determină utilizînd legea lui Artur Okun

unde, Y – PIB efectiv, Y* - PIB potențial, U - șomaj efectiv, Un - șomaj natural, - β - coeficientul Okun (ce
caracterizează interdependența dintre șomaj și creșterea PIB, și care constituie 2-3%) vom considera 2%.
Putem nota prin ∆ abaterea PIB efectiv (Y) de la PIB potențial (Y*) din cauza depășirii șomajului efectiv (U) față
de cel natural (Un): Y – Y* / Y* = ∆
Astfel, abaterea PIB efectiv (Y) față de PIB potețial (Y*) constituie pentru fiece an:
Anul 1 ∆ = - 2 x (7,2% - 6%) = - 2,4%
Anul 2 ∆ = - 2 x (8,4% - 6%) = - 4,8%
Anul 3 ∆ = - 2 x (8,9% - 6%) = - 5,8%
Anul 4 ∆ = - 2 x (9,5% - 6%) = - 7,0%
2.Determinăm PIB potențial (Y*)
Astfel, pentru anul 4: Y* = 100%
Y = (100% - 7%) = 93% Y =