Sunteți pe pagina 1din 19

Modulul 6

OCUPAREA ŞI ŞOMAJUL

Autor: Lîsîi Aliona

Chișinău 2021
CUPRINS

 Şomajul şi cauzele sale


 Indemnizaţia de şomaj şi folosirea forţei de muncă
 Măsuri de diminuare a şomajului şi a efectelor sale
CONCEPTUL DE ŞOMAJ

formă de subocupare, respectiv o


manifestare specifică de
inactivitate, cuprinzând persoanele
care cer de lucru, în schimbul
salariului practicat în mod normal
sau chiar mai mic, însă această
cerinţă nu poate fi satisfăcută
pentru fiecare individ, în aceeaşi
meserie şi localitatea de reşedinţă.
OCUPARE DEPLINĂ

asigurarea locului de muncă


celor apţi de muncă – cu alte
cuvinte, inexistenţa şomajului.
MODALITĂŢI DE OBȚINERE A STATUTULUI DE
ȘOMER

persoana părăseşte un loc de muncă în vederea căutărui altuia, care


să corespundă mai bine aspiraţiilor sale;

persoana este suspendată temporar din funcţie de către angajator şi


se reîntoarce la locul de muncă atunci când necesităţile de pro-
ducţie o vor cere;

pierderea definitivă a slujbei, pentru că persoana a fost concediată


sau firma a dat faliment.
MODURI DE COMBINARE A FACTORULUI
MUNCĂ

oferta şi cererea de muncă sunt egale

oferta de muncă este mai mică decât cererea

oferta de muncă depăşeşte cererea


CARACTERISTICILE ŞOMAJULUI

Nivelul şomajului: se poate măsura absolut, prin numărul de


şomeri, sau relativ, prin rata şomajului.

Intensitatea şomajului: arată că şomajul poate fitotal sau poate fi


parțial

Durata şomajului: indică intervalul de timp de la pierderea locului


de muncă şi până la reluarea activităţii

Structura şomajului: evidenţiază diferenţierea şomajului pe cate-


gorii de vârstă, pe sexe, rasă, religie, categorii profesionale, etc.
MECANISMELE PRODUCERII
ŞOMAJULUI

Şomajul voluntar constă din acea nonocupare datorată


refuzului sau imposibilităţii unor persoane de a accepta
retribuţia oferită sau condiţiile de muncă existente.

Şomajul involuntar constă din acea parte a folosirii in-


complete care decurge din rigiditatea salariului, respec-
tiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse să
lucreze pentru un salariu real mai mic decât cel exis-
tent.
MĂSURAREA ŞOMAJULUI

Balanţa forţei de muncă,


Ancheta asupra forţei de
cuprinde persoanele cu un
muncă în gospodării, cu-
loc de muncă în care
prinde toate persoanele de la
desfăşoară o activitate eco-
16 ani care au desfăşurat cel
nomico-socială aducătoare
puţin o activitate economică
de venit, cu excepţia cadre-
aducătoare de bunuri sau ser-
lor militare şi a persoanelor
vicii, în scopul obţinerii unor
asimilate lor, neangrenate în
venituri sub formă de salarii.
activităţi economice.
Rata şomajului exprimă raportul dintre numărul de
persoane neangajate care solicită un loc de muncă
(şomeri) şi forţa de muncă sau populaţia activă.

Forţa de muncă reprezintă totalitatea celor angajaţi în


procesul de muncă, pe cei care sunt proprii lor angajaţi,
pe militari, persoane care sunt cuprinse în programe gu-
vernamentale de calificare şi şomerii propriu-zişi.

u = U/Fm x 100 unde: u – rata


şomajului;
U – numărul de
şomri;
Fm – forţa de
muncă.
Rata celor inapţi - şi reprezină raportul dintre populaţia inaptă şi populaţia
totală:
Ri = Pi/Pt x 100 unde: Ri – rata celor inapţi;
Pi – populaţia inaptă; Pt
– populaţia totală.

Gradul de ocupare – se calculează ca raport între populaţia ocupată şi populaţia activă

Go = Po/Pa x 100 unde: Go – gradul de ocu-


pare;
Po – populaţia ocupată;
Pa – populaţia activă.
Gradul de neocupare – se calculează ca raport între populaţia
aptă neocupată şi populaţia activă
Gn = Pan/Pa x 100 unde: Gn – gradul de
neocupare; Pan – populaţi apta neocupată;
Pa – populaţia
activă.

Durata perioadei de şomaj poate fi definită ca fiind intervalul de timp cuprins


între momentul pierderii locului de muncă şi cel al reluării normale a lucrului sau al
ieşirii din rândul forţei de muncă.
FACTORII CARE INFLUIENȚEAZĂ DURATA ȘOMAJULUI

organizarea pieţei muncii

structura demografică a populaţiei active disponibile

numărul şi tipul locurilor de muncă disponibile

interesul şomerilor de a căuta un loc de muncă mai bun

mărimea ajutorului de şomaj,etc


CAUZELE ŞOMAJULUI
evoluţii nefavorabile a activităţilor social-economice

solicitările suplimentare de muncă ale noilor generaţii

solicitărilor de locuri de muncă din partea unor persoane încadrate în


vârsta a doua
FORMELE PARTICULARE DE ȘOMAJ
ciclic

sezonier fricţional

tehnologic structural
INDEMNIZAŢIA DE ŞOMAJ
ŞI FOLOSIREA FORŢEI DE MUNCĂ

Costurile şomajului reprezintă contribuţia societăţii şi re-


nunţările pe care trebuie să la accepte populaţia, ca ur-
mare a existenţei şomajului.

Dreptul la muncă este declarat în toate ţările, dar este


garantat numai acolo unde economia cunoaşte o asemenea
evoluţie încât asigură locuri de muncă pentru toţi cei care
vor să muncească.
Măsuri de diminuare a şomajului şi a
efectelor sale

Politicile
keynesiene

Politici de reparti-
zare mai eficientă a Politicile de stimulare
fondului total de a ofertei
muncă
Politici de îndepărtare de pe pieţele muncii a unor grupe
de ofertanţi

Politici privind inversarea procesului de substituire a facto-


rilor de producţie

Politici de creştere a mobilităţii populaţiei active

Politici de creare de noi locuri de muncă pe bază de in-


vestiţii
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și