ȘOMAJUL

 FORMĂ DE SUBOCUPARE, respectiv o

manifestare specifică de inactivitate,
cuprinzând persoanele care cer de lucru, în
schimbul salariului practicat în mod normal
sau chiar mai mic, însă această cerinţă nu
poate fi satisfăcută pentru fiecare individ, în
aceeaşi meserie şi localitatea de reşedinţă.

Dezechilibru al pieței muncii în care oferta de

muncă este mai mare decât cererea de muncă

Șomaj Șomaj
Voluntar involuntar
După originea șomajului:
• şomaj conjunctural sau ciclic
• şomaj structural
• şomaj tehnologic
• şomaj sezonier
• şomaj fricţional

Din punct de vedere al intensităţii:

• şomaj deghizat
• şomaj total şi şomaj parţial
 ȘOMAJUL NATURAL
 Șomaj fricțional
 Șomaj structural
 Șomaj sezonier
 Șomaj rezidual
 În caracterizarea şomajului se au în vedere
următoarele aspecte:
 nivelul şomajului, exprimat ca mărime absolută
sau ca mărime relativă
 intensitatea şomajului: şomaj total sau parţial.

 durată, definită ca timp scurs din momentul

pierderii locului de muncă şi până la reluarea
activităţii
 NIVELUL ȘOMAJULUI
Nivelul şomajului existent la un moment dat poate fi exprimat ca
mărime absolută prin numărul de şomeri şi ca mărime relativă prin rata
şomajului. Rata şomajului exprimă, procentual, raportul dintre numărul de
persoane neangajate care solicită un loc de muncă (şomeri) şi forţa de muncă
sau populaţia activă. Forţa de muncă îi cuprinde pe toţi cei angajaţi în
procesul de muncă, pe cei care sunt proprii lor angajaţi, pe militari,
persoanele care sunt cuprinse în programele guvernamentale de calificare şi
recalificare şi şomerii propriu-zişi.
U
u 100,
Fm
Unde u este rata şomajului, U este numărul de şomeri şi Fm este forţa de
muncă.
 DURATA ȘOMAJULUI
Durata perioadei de şomaj poate fi definită ca fiind intervalul de timp cuprins
între momentul pierderii locului de muncă şi cel al reluării normale a lucrului
sau al ieşirii din rândul forţei de muncă. Durata şomajului este media lungimii
perioadelor de şomaj. La o rată dată a şomajului, cu cât durata şomajului este
mai scurtă, cu atât fluxurile sunt mai mari.
Cu cât fluxurile de intrare în şomaj sunt mai mari decât fluxurile de
ieşire din şomaj, cu atât nivelul şomajului va creşte. Creşterea numărului
de pierderi involuntare ale locului de muncă (concedieri) şi de abandonări ale
slujbelor duc la creşterea fluxurilor de intrare în piaţa muncii. Nu numai că
firmele nu îşi reduc efectivul, dar continuă să facă noi angajări. La rândul lor,
muncitorii care îşi pierd locul de muncă, caută altele, făcând astfel ca şomajul
să fluctueze mult. Toate acestea fac că fluxurile de intrare în şomaj şi cele de
ieşire din şomaj să fie intense.
 FACTORI DE INFLUENȚĂ A
DURATEI ȘOMAJULUI
Asupra duratei şomajului influenţează o serie de factori, cum sunt:
 structura demografică a populaţiei şi, în special, a populaţiei active
disponibile;
 numărul şi tipul locurilor de muncă disponibile;
 interesul şomerilor de a căuta un loc de muncă mai bun;
 organizarea pieţei muncii;
 mărimea ajutorului de şomaj, în comparaţie cu salariul practicat pe piaţa
muncii;
 comportamentul lucrătorilor etc.
RATA ȘOMAJULUI ÎN ROMÂNIA
9.0

8.0

7.0

6.0

5.0

4.0

3.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: EUROSTAT
9.2.
COSTURI ECONOMICE ŞI
SOCIALE ALE
ŞOMAJULUI
 Costurile şomajului reprezintă contribuţia societăţii şi
renunţările pe care trebuie să le accepte populaţia, ca
urmare a existenţei şomajului

Costul financiar este reflectat de creşterea sarcinilor fiscale care

apasă asupra sistemului productiv şi a colectivităţii publice şi în
diminuarea încasărilor fiscale şi a cotizaţiilor sociale, pe care le
provoacă şomajul

Costurile economice apar întrucât este diminuată cererea

adresată unor sectoare. Aceasta are drept urmare folosirea
incompletă sau nefolosirea unor capacităţi de producţie.
Consecinţele sociale ale şomajului nu trebuie să
fie neglijate deoarece sunt numeroase şi au efecte
deosebite:

 dezvoltarea micii criminalităţi (furturi, neplata

datoriilor etc.),
 modificarea valorilor sociale privind şcoala,
munca, pensia
 creşterea numărului de sinucideri şi de boli
legate de teama faţă de spectrul negru al
şomajului.