Test de evaluare la istorie Anul III

Numele, Prenumele Reșitca Valentina /Data 13.04.20 /Grupa 38 / V – I

(Citește cu atenție sarcinile și respecta cerințele, rîndurile itemelor trebie de omis, a se ține cont că testul este
în variant electronica, daca cineva dispune de printer poate sa resolve in variant tradițională și să trimită poze
ca dovadă. Testul se trimite imediat de cum expiră timpul.)
I. Citeşte cu atenţie sursa istorică şi răspunde la întrebările propuse: 3p.
Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască
prezentul şi viitorul, fară nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale
poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale.

 Recunoaşte documentul – Declarația de suveranitate a Republicii Moldova 23 iunie 1990

 Când sa adoptat acest document? - 23 iunie 1990
 În ce context?

Suveranitatea R. Moldovei a fost obținută în contextul mișcării democratice și de emancipare națională din
anii 1988-1989.

II. Alcătuiește un enunț cu noțiunea subliniată în sursa de mai sus: 3p.

Prin obținerea suveranității Republica Moldova a căpătate dreptul de ași decide singură soarta.

III. Datează evenimentele istorice: 5p.

a) 20 mai 1989 – Cngresul de constituire a Frontului Popular
b) Adoptarea Constituţiei R. Moldova – 26 iulie 1994
c) Aderarea R. Moldova la CSI – 21 decembrie 1991
d) 2 martie 1992 – R. Moldova a aderart la ONU

IV. Caracterizează funcţiile Parlamentului în R.Moldova ( 5-7 enunțuri ) 3p.

Parlamentul este organu reprezentativ al poporului R. Moldova și unica autortate legislativă a
statului. Parlamentul adoptă legi, hotărâri, aprobă direcțiile principale ale politicii interne și
externe, aprobă bugetul statului și exercită controlul asupra lui, declară mobilizarea generală sau
parțială, declară starea de urgență de asediu sau de război etc.

V. Descrie prin cel puţin trei argumente personalitatea lui Mircea Snegur. ( 5-7 enunțuri ) 3p.
Mircea Snegur a fost primul președinte al Republicii Moldova in anii 1990-1996. M. Snegur a
susținut proclamarea independenței Republicii Moldova și a acționat pentru recunoașterea noului
stat de către Occident. În timpul conducerii lui a izbucnit Războiul de pe Nistru care s-a
transformat într-un conflict politic, ce nu este soluționat până în prezent.

VI. Determină relaţia de cauzalitate dintre criza sistemului totalitar şi proclamearea suveranităţii R.
Moldova. (7-10 enunțuri ) 8p.
Criza sistemului totalitar a constituie un pas important pentu proclamarea suveranității
Republicii Moldova, în contextual căruia oamenii au organizat mișcări de emanccipare națională
(1988-1989). Mai ales oamenii de cultură, intelectualătatea, ziarele și revistele de orientare
românească menționau că a sosit timpul pentru proclamarea suveranității țării. La 3 iunie 1998
mulți oameni au constituit grupuri și au organizat mitinguri, colectarea de semnături,
demonstrații. Ei militau pentru obținerea drepturilor politice și cetățenești, oficializarea limbii
române, reorganizarea administrației etc. Astfel în contextual acestor crizei sistemului totalitar și
a mișcărilor de emancipare națională a fost posibilă obținerea suveranității, iar mai apoi și a
independenții țării.
VII. Realizeză un eseu istoric cu tema: „Conflictul de pe Nistru” (15-20 enunțuri ) 15p.

Conflictul de pe Nistru este o problemă însemnată și dureroasă a Republicii Moldova, care deja pe
parcursul a 28 de ani nu pote fi rezolvată.
 Conflictul din Tiraspol a fost  un conflict militar, iar actualmente este un conflict politic între Republica
Moldova și autoproclamata „Republică Moldovenească Nistreană” cu privire la exercitarea controlului
asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia, Tiraspol și Tighina. Ca premize,
care a stârnit neduimeriri și neplăceri din partea minorităților, pot fi menționate hotărârile și legile
naționaliste, precum: la 31 august 1989 s-a decis să se revină la limba română și grafia latină, la 20 mai
1989 s-a adoptat tricolorul și stema, adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova la 27
august 1991. De aceea, pe teritoriul transnistrean se organizau proteste și mitinguri de către minorități.
La 19 august 1990, liderii găgăuzilor de orintare comunistă au convocat la Comrat un congres în cadrul
căruia au proclamat “Republica Sovietică Socialistă Găgăuză”, iar la 2 septembrie a fost oranizat un
congrs similar la Tiraspol, unde s-a proclamat “Republica Sovietică Socialistă Nistrenă”. Dar, la 3
septembrie 1990, Sovietul Suprem al R.S.S.M. a declarat cele doua congrese și hotărârole acestora
ilegale. De fapt, cea mai importantă cauză a izbucnirii războiului din Transnistria il constituie faptul că
autoritățile ruse doreau reacăpărarea Republicii Moldova, astfel ei au ajutat și au susținut separatiștii din
Transnistria. Confruntările au început încă în 1990, cu ciocnirile de la Dubăsari, unde au fost înregistrate
primele victime. În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe platourile de la Cocieri, Coș-
nița și la Tighina. La 21 iulie 1992, Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat la Moscova cnvenția privind
reglementarea pașnică a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Apoi La 28 iunie
1992, printr-o decizie a Consiliului Unificat de Control, se convine asupra introducerii în zona de
conflict a forțelor commune de întreținere a păcii. La 5 august 1992 are loc retragerea totală, prin ordin,
a poliției, armatei, voluntarilor și introducerea forțelor comune de unificare a păcii. Războiul moldo-rus
s-a soldat cu 320 de morți și 1180 de răniți. Au fost distruse numeroase edificii economice: poduri, căi
de comunicație, clădiri etc., ce dăpășeau de doua ori bugetul anual al Republicii Moldova. Chiar și după
încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic,
permițându-i să supraviețuiască.
În concluzie, vreau să menționez faptul că problema Transnistriei este un piedic pentru Republica
Moldova, mai ales pentru inegrarea în Uniunea Europeană.
___________________________________________________________________________________
Barem de apreciere

I. 3p. „10” – 40p. – 38p.

II. 3p. „9” – 37p. – 34p.
III. 5p. „8” – 33p. – 29p.
IV. 3p. „7” – 28p. – 22p.
V. 3p. „6” – 21p. – 17p.
VI. 8p. „5” – 16p. – 11p.
VII. 15p. „4” – 10p. – 8