Sunteți pe pagina 1din 221

• SCURT lon SlvCAN ~ 1 CURCULESC • ~~~~~ -~: stantin D i NCJ I I

SCURT

lon SlvCAN

~

1

CURCULESC

~~~~~ -~:stantin D i NCJ

I

I

,

-

L<r

lon SlvCAN ~ 1 CURCULESC • ~~~~~ -~: stantin D i NCJ I I , -

antin

Soar~

lon SlvCAN ~ 1 CURCULESC • ~~~~~ -~: stantin D i NCJ I I , -

-

,

-

--

-

- -

--

.

I

• Au i loan Scurtu (coordonator) C o n s t a n t i n

Au i

• Au i loan Scurtu (coordonator) C o n s t a n t i n
• Au i loan Scurtu (coordonator) C o n s t a n t i n
• Au i loan Scurtu (coordonator) C o n s t a n t i n
• Au i loan Scurtu (coordonator) C o n s t a n t i n

loan Scurtu (coordonator) Constantin Dinca

(coordonator) C o n s t a n t i n D i n c a

lon $i~canu

~~~~

k~' ·~

Marian Curculescu

Aurel Constantin Soare

~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual
~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual
~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual
~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual
~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual
~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual
~~~~ k~' ·~ Marian Curculescu Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual

••••• •

-

.

-_-

- -

Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .
Aurel Constantin Soare ••••• • - . -_- - - Manual pentru clasa a Xll-a .

Manual pentru clasa a Xll-a

. . - ,;;"~ .; ' ~
.
.
- ,;;"~
.;
'
~
:.;.~ ·
:.;.~
·
. .
.
.
clasa a Xll-a . . - ,;;"~ .; ' ~ :.;.~ · . . • Asociatia
clasa a Xll-a . . - ,;;"~ .; ' ~ :.;.~ · . . • Asociatia

Asociatia Is

'

Ll· ·- "'~<;? ~ 1 L ~ J iCJ l~~?J. ALIGli ! AL!Gl-If~Rir> -· JIOTFK.A.
Ll· ·-
"'~<;?
~
1
L
~
J
iCJ
l~~?J.
ALIGli !
AL!Gl-If~Rir>
-· JIOTFK.A. J1
HOTf.i:{A ~ ~iUlEt
J,A.HTE AJIII
E AJ!MfbEF;l
'
~~
epublica
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,
INTRODUCERE s--vJV n • -~ ' /'\ In plan educational, asistam impasibil, ani de zile,

INTRODUCERE

s--vJV
s--vJV

n

-~

'

/'\

In plan educational, asistam impasibil, ani de zile, la ratacirea copiilor no~tri

istorii

~i a identitatii nationale, identitate pe care poporul nostru ~i-a format-o prin efortul propriu de creatie culturala de-a lungul intregii sale istorii. Dezideratul integrarii noastre in Europa impune o alta viziune asupra trecutului ~i viitorului neamului romanesc, diferita de cele pe care le-arn avut: pa~optista, nationalista, legionara, comunista etc.

intr-un vid informational cultural-universal, rara busola cunoa~terii propriei

Noul manual de Istoria romanilor trateaza perioada contemporana, incepin9 cu anul 1918, cind, prin vointa poporului reunit in man adunarl plebiscitare, democratiCe,

--

~

s-a inraptuit Marea Unire, ~i terminind cu desra~urarea celor mai recente eveni- mente de la sfir~itul secolului al XX-lea ~i inceputul secolului al XXI-lea. Perioada ,respectiva este o epoca de avint .economic, de dinamism, de contradictii politice, culturale, dar ~i de entuziasm constructiv. Autorii au incercat sa realizeze reconstructia acestui segment de istorie Ia nivelul ~tiintei actuale, al valorilor europene, democratice, pe care comunitatile umane le pun in practica vietii cotidiene, cuprinzind - atit cit permite cadrul programei - mi~carile social-umane, politice, culturale, psihologia unor grupuri sau a unor indivizi care ~i-au lasat amprenta in istoria romanilor in general ~i a celor dintre Prut ~i Nistru in special. In acest moment de rascruce istorica, studiul istoriei romanilor in contempora-

/'\

-

neitate trebuie sa recupereze ~i sa actualizeze ale poporului nostru.

valorile materiale, spirituale ~i politice

Secolul al XX-lea, prin amploarea ~i ritmul transformarilor, poate fi denumit veacul schimbarilor globale cardinale in toate ramurile: sociala, culturala, politica etc.

-

.

-

· S-au inregistrat in acest secolincercari pentru mai bine, a fost trezita speranta

unor mari realizari, care nu s-au mai conceput vreodata de omenire. Unele s-au inraptuit, iar altele tin de viitor. Pentru poporul roman, acesta a fost un secol edificator ~i datator de sperante - prin recuperarea drepturilor ~i libertatilor sociopolitice, prin integrarea sa in proce- sul universal de democratizare, in care toti cetatenii i~i realizeaza drepturile legi- time. _1. Dar secolul al XX-lea a fost ~i un secol teribil - P!in cele doua razboaie mon- diale, printr-o bol~evizare ~i comunizare fortata a unor state, printr-un lung ~i cu- ·

tretnurator ,razboi rece". Conform programei ~colare, am selectat informatiile care evidentiaza elemen- tele reprezentative ~i semnificative ale etapei de astazi, abordind intr-o maniera noua problen1ele majore ale societatii, pentru a prezenta o istorie nediscriminato- rie, globala, deschisa oricaror abordari.

I

-(

-

majore ale societatii, pentru a prezenta o istorie nediscriminato- rie, globala, deschisa oricaror abordari. I -(

Invitam tinara generatie sa-~iindrepte studiul istoric asupra neamului romanesc in toata intinderea lui geografica ~i politica, in toata alcatuirea lui sociala, in toata desra~urarea lui istorica in secolul al XX-lea §i inceputul celui de-al XXI-lea. In acest cadru minoritatile nationale i~i gasesc locul firesc. Prin manualul de fata, am incercat sa realizam recuperarea con~tiintei propriei identitati etnoculturale din perspectiva contemporana, democratica, printr-o abor- dare comparatist-universala. Dorim ca elevii sa gaseasca in el un indrumar de idei in favoarea apropierii de valorile morale ale Europei Occidentale, o punte spirituala intre zona noastra ~i spatiul occidental, un demers analitic, in care accentul este pus pe istoria structu- rala (problematica sociala, demografica, economi~a, politica, viata cotidiana, men- talitate, cultura) a acestei parti a continentului european.

-

-

"

· ::f~ . ~;. ·:~·.:: f'. . ::. ~· ' ~ . ·- • ,E'
·
::f~ . ~;.
·:~·.:: f'.
. ::. ~·
'
~
.
·-
,E'
.::::;::
}"''
;. )'.·
·:::;.
1
:~L::~;::~~:
, .:::·::~~ ·
::
~
:~-\
.,
.
-
'
;;'$~,~~;$~'' -·
Frontiera Romaniei p'lna la 1918
Frontiera Romaniei dupa incheierea procesului de formare a statului national unitar

1918. Tncheierea procesului de formare a statului national roman

A 1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR ~IINDIVIZIBIL Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute
A 1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR ~IINDIVIZIBIL Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute
A 1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR ~IINDIVIZIBIL Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute

A

1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR ~IINDIVIZIBIL

Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute Ia Co11[erin(a Piicii di11 19.19-:::_19_20. A ll avut loc an1ple dezbateriprivind evolufia .Ro1naniei. S-au adoptat n1iisuri in scopttlllnijicdrii politice

~iadministrative; Constitu(ia_ din martie 1923 a asigurat dezvoltarea den1ocraticii a fiirii pina

in februarie 1938. Vw(a cotidiatza a devenit mai bogata ~i ma i div e rsijic atiL

.
.

2 Tratatul de pa.:ce

~i ma i div e rsijic atiL . 2 Tratatul de pa.:ce ; deJc:)_'Saint-Germahi~n-Laye A:.•· /

;

deJc:)_'Saint-Germahi~n-Laye

A:.•· / · 10 sep t:El~rie 19 ~ 9

.·. ::-

·-~\:~;~· ·. ~:', --. ·.

i

Att ,.::59. Austri-a renunta, In t favo~rea Romaniel_;- Ia toate 1 dreptttr.ile §i titlurile aswpra partii . fostuJuL ducat al Bucovinei.

:_~-i~S¥~~----

·. ::.;·

-c.-

' ,·

'

~-··

~

·. ::.;· -c.- ' ,· ' ~-·· ~ Tratatul de pace de la Trianon _c_ 4
·. ::.;· -c.- ' ,· ' ~-·· ~ Tratatul de pace de la Trianon _c_ 4

Tratatul de pace de la Trianon

_c_

4

i unie

1 910

Afit ~, - 45. Ungarla ~-tenunta, in • - Cfae~~~e:o prive~te/ •··. ·. voarea .
Afit ~, - 45. Ungarla ~-tenunta, in
• -
Cfae~~~e:o prive~te/ •··. ·. voarea . ;
Rom.~~~ei, Ia toate ': · ·
rile §i
;
Ia titl~fileasupra te ·_ · · lor fostei -
monarhii austro-ungare situate
dinco.lb de frontierele.o Ungariei
astfel - cum sint fixate; Ja art. 27,
parte~ ra. 11-a - (Fruota _m :Ue Unga- 1
'
·_,.
:
.
J r ) " .··~-:·.<;::~~·: ·:;·. - ::· ·'
-~>g;jf.~
:.:·~:;:·
j
1t
n e 1 ·~ :,
:
·
· :- >
:-
,~
·
.
-
,.,~~
.
. -
'
-
.-
.
.
~-~--
-.
-'
.
· ,~~ratatul de Ia ~aris
.
-,
.
.
·" :
·-ii ·. ~:·
-~
.•
··
2 8
o et& m:brie
.
'
',
-.
·.hC;;.•
:
• •
,
·.·.·
·1. i naltele P~rti>contrac-- -·_
'
.
.
.
tante :aeclara ca recur1osc suve-
ranitatea Romaniei asupra teri-
toriutut Basarabiei. -.

19 ·; o

• Reflectati asupra importantei tratatelor de pace semnate de Romania Ia Conferinta de Ia Pa- ns.

,

de pace semnate de Romania Ia Conferinta de Ia Pa- ns. • , Recunoa~terea internationala a

Recunoa~terea internationala a Marii Uniri (1919-1920)

Conferinta de Pace de la Paris, deschisa in ziua de 12 ianuarie 1919, ~i-a propus reconstructia Europei ~i a lumii pe baze noi , care sa faca imposibila repetarea cataclismului din anii 1914- 1918. Delegatia Romaniei, condusa de Ion I.C. Bratianu, urmarea sa obtina din partea Conferintei de Pace de la Paris respectarea preve- derilor tratatului 1ncheiat cu Antanta in august 1916 , precum ~i con- firmarea actelor de Unire din 1918. Recunoa~terea internationala a Marii Uniri a fost consfintita prin tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris (1919- 1920), cunoscute sub numele de sistemul Versailles: cu Germania - la Versailles (iunie 1919), cu Austria -la Saint-Germain-en-Laye (sep- tembrie 1919), cu Bulgaria - la Neuilly (noiembrie 1919), cu Unga- ria - la Trianon· (iunie 1920), cu Turcia - la Sevres (august 1920). Acestea au fost intregite de Tratatul de la Paris (octombrie 1920), prin care se recunoa~te unirea Basarabiei cu Romania. In cadru1 Conferintei de Pace de la Paris, rolul principal 1-a avut Consiliul celor patru (Franta, Anglia, S.U.A., Italia). Romaniei, in- clusa in rindul tarilor cu interese limitate, i-au fost impuse unele preve- deri dezavantajoase: preluarea unei parti din datoriile pe care le avu- sese de platit Austro-Ungaria, dreptul marilor puteri de a supraveghea protectia acordata minoritatilor etc. Conferinta privind reparatiile de razboi, desra~urata in 1920, a stabilit ca statui roman va primi 1% din despagubirile de razboi datorate de Germani a ~i 10% din cele datora- te Germaniei de catre Austria , Ungaria ~i Bulgaria. Consecintele dezastruoase ale razboiului au·determinat opinia publi-

"

.

ca internationala, dar

~i majoritatea guvernelor sa adopte masuri pen-

tru evitarea unei noi conflagratii mondiale. De aceea, odata cu in- cheierea tratatelor de pace, s-a decis crearea unei organizatii interna- tionale care sa asigure pacea lumii. Astfel a aparut Societatea (L iga)

Natiunilor.

~

-

)

ISTORIA

ROMANILOR .

EPOCA

CONTEMPORANA

• f
• f
• •

Sterna Romaniei

Decretul-lege

CONTEMPORANA • f • • Sterna Romaniei Decretul-lege Teritoriul ~i populatia Dupa realizarea actului Marii

Teritoriul ~i populatia

Dupa realizarea actului Marii Uniri din 1918, suprafata tarii acres- cut de la 137 000 km 2 la 295 049 km 2 , iar populatia- de la 7,2 milioane la 18 milioane in 1930 ~i circa la 20 milioane in 1940. Romania era o tara europeana de marime medie, fiind, dupa Polonia, al doilea stat euro- pean cuprins intre Marea Baltica ~i Marea Egee. La Societatea Natiunilor ~i in alte organisme internationale, Romania a devenit o prezenta activa ~i respectata. Dupa Primul Razboi Mondial harta politica a Europei a luat o alta inrati~are. Principala consecinta a razboiului a fost prabu~irea imperi- ilor multinationale ~i aparitia de noi state (Finlanda , Estonia , Letonia, Lituania, Polonia, Cehoslovacia); alte state ~i-au intregit teritoriul (Romania, Regatul Sirbilor , Croatiei ~i Sloveniei); Austria ~i Ungaria au devenit state nationale.

'

Dezbateri privind evolutia Romaniei dopa 1918Austria ~i Ungaria au devenit state nationale. ' Alegerea cailor menite sa determine dezvoltarea Romaniei a

Alegerea cailor menite sa determine dezvoltarea Romaniei a gene- rat intense dezbateri politice; s-au afirmat, in principal, doua curente im- portante: neoliberalismul ~i taranismul. Neoliberalismul (avindu-i ca principali teoreticieni pe Stefan Zele- tin, Vintila Bratianu, Mihail Manoilescu, I.G. Duca) sustinea ca burghe- ziei ii revine rolul decisiv in stat, iar evolutia societatii trebuie sa se faca

privind reforma electorala rara salturi bru~te, respectindu-se ,echilibrul social" ~i ,armonia" dintre

16/29

noiernbrie

1 ·1sclase. Adep!i ai dezvolHirii economice ,prin noi 1n~ine", liberalii consi- derau ca statui trebuie sa se implice 1n viata economica ~i accentuau

rolul industriei in modemizarea economiei nationale. Taranismul (fundamentat de Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion

Art. 1. Toti cetatenii romani

'

'

majori vor alege prin vot ob~tesc :

obligatoriu, egat, direct ~i secret ~i pe baza reprezentarii propor- tionale, un numar de deputati ,

'

proportional cu populatia. Art. 2. Alegerea se va face pe

circumscriptii electorale. Fiecare judet va forma o cir-

cumscriptie

electorala ~i va ale-

'

Mihalache ~.a.) era ideologia micilor proprietari agricoli ~i se intemeia pe doua coordonate esentiale: 1) temelia vietii economice ~i sociale era gospodaria familiala (taraneasca); 2) aceasta trebuia sa constituie ,statui taranesc", ca entitate politica, administrata de majoritatea populatiei ~i

raspunzatoare in fata acesteia. Structura economica trebuia sa ramina

ge cite un deputat Ia fiecare nu- , una agricola. Considerind ca Romania nu dispunea de capital suficient,

mar de 30 000 locuitori ~i Ia · tarani~tii erau adeptii ,poqilor deschise", solicitind atragerea capitalului

fractiunea suplimentara super!- oara numarului de 20 000 locui- .

tori[ Art. 3. Senatul se va compu-

]

'le din senatori ale~i §i din se- \

~atori de drept. Art. 4. Toti cetatenii romani de Ia virsta de 40 de ani impliniti ·.'or alege pe circumscriptiile e'ectorale stabilite de art. 2 un sen ator Ia fiecare numar de

,J 000 locuitori ~i Ia fractiunea suoli mentara superioara numa-

t

t

ului de 47 000 locuitori [

]

·

Monitorul oficial nr. 191

din 16/29 noiembrie 1918

[ ] · Monitorul oficial nr. 191 din 16/29 noiembrie 1918 -- - 6 strain in

--

-

6

strain in economia nationala tara nici un fel de restrictii.

strain in economia nationala tara nici un fel de restrictii. ' U nificarea politica ~i administrativa

'

U nificarea politica ~i administrativa

'

Adoptarea votului universal, in noiembrie 1918, a deschis larg poqile vietii politice pentru milioane de cetateni (barbati), numarul alegato- rilor crescind de la circa 100 000 in 1914 la 4,6 milioane in 1937. Acest fapt a contribuit decisiv la democratizarea societatii romane~ti. " Inca din 1918, odata cu. ratificarea actelor de Unire prin decrete re- gale , reprezentantii Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei au intrat in Gu- vemul Romaniei. La 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei , Bucovinei ~i Transilvaniei cu Roma- nia. Imediat dupa Marea Unire, provinciile istorice au avut o condu- cere administrativa proprie: Consiliul Dirigent in Transilvania, Secreta-

Noul cadru geopolitic

.' ). '
.'
).
'

Alba Julia. 15 octombrie 1922.

Ceremonia de lncoronare a regelui Ferdinand

§i a reginei Maria

.

··

.

.

. ··- . . . · . - . - . '• ,,·.- \ .
.
··-
.
.
.
·
. -
.
-
. '•
,,·.-
\
.
.
-
.
.
.
.
-
.
.
.
~
·
:,
.
:· FERliiNAND .· I
··
:
.
.
·.-·-·
.
.
-~ ·~···
•'

.

.•

: . . ·.-·-· .· . . -~ ·~··· •' . .• · -·. ', ··

·

-·.

', ··

· .'

·

-

,·.

.:··

,,

;

.

.

·. ·. :-
·.
·.
:-

. ·.•
.
·.•

.

·

.

·.

·- ,·. .:·· ,, ; . . ·. ·. :- • . ·.• . · .

.

· •
·

· •

·· · ··

Prln g:ta ti aJui Dvmneze u ~!_;vciiti(ri .Natiomi la, .

. ·-

'

.

. REGE A'L ROMANI£:~ ·

·

·

·

.

(

.

·

.•

'<

:'

.

~

•.· ·

-.

·

·'

·

.· ·:. ~

··

. ;.Cll' ftJfirkJ(fili # )tlitcil; sltn~'ltdtr:

.

· · -· ··•. Actun~le NJtionale Cons t ;tuant; a~ .4/.{~pt<lt-~iNti a~ol,.itn ~ $an~~· · •·

'

lilltllfl.l llmtltci.¥e.t .

• •

••

'

·

:

·. ·.

~~

.

·.

'

,

1

.

·

'·.

··

.

.

·. ~

. ·C::€lNS~ITLJ:JIUNE

'

-

·

.

.

,:

:

:

·

.

·-

·

.•·

·

.

:

.

.

.

_,

---·.·

.

.

. ·
.
·

T!T'b '0'-l:. I

. ~.

.

'.

.

J).f,·S,PR t: T EJH'T{J RIUL

-

.

.

.

.

.

.

.

.

.-

,[tega~lll

·

··

,

.

.

'

.

.

.

RO.)!./<IHf.l

.

.

-

'

-~-

.

;,

··;.

.

.

-_ ·.·

·

.

,

.

· · .,··

.

·

.· .

' .

.·- .

. .

.

.

nzi bi l ··

. ·· ~. '.:~aT

·

1\Rt:~ i~

2.',

.

.

·

-

•·

.

.

··•

<• .

-

.

.

.

·

· . · ·--•··

.

.

.

:--

Jto~nici est~ un Siat na~Jonfit ~uiitill\~i inili - ••

·

·

·

··.

·

·

·

.·_

·

1\urniloiei--~,~~ten~l.ienab1l.

-··

.

·.

· ·

1'etjtofl!ll-

·• Hotirele S~t1ihtiJm wt fi schimliafe-. Sa.tl rectifii:U:te d~1 rn ·Y·ir·

. \

.

.

.

.

.

.•

.

'

• • •

.

.

.

. tutea uner lfgi. > ~-

,1~ g~ntas~t~,

·

.

·

··

·

·.

·. · ;An-'l'Af; :": Tci:itori)lj_ t\omaoici 1111 ~ poat~.-c'O;Ion)i.'lr.i.l _popt,tl;tfiuni

·

.

.

·

·

·

'

:ruw. 4,

'.f'e,;it.otiul Ro.ei di1i punct de voocre ~iilirmni&ml iv ~

.•

. ·.··.

.

.

•· •

.

,.

.

cluj\~

· ·

:

.

.•

fmpa r te' til jtid~jud~!ele f!).

·

. Nun~l, £i1tindcre<~·~ sliJl(J1viz1unile lor te'rllor.Iale :;c wr siablll

.

.

.

.

. <

:

.

·

.

· forroele pr.c~uln fn I.Wle- rlc o•'ganit:are admini:strntlvli.

'

. .

.

.

.

·

.

·

•··

.

.

··· ~lTLUL U

.

'

·.

· ·rr.F.s~~'e_·• nRF.I'T'tJ'IHt E' Ro.ll.i.Nl~Oil- . ·.··

·

.· .

~,

,··

Artr. 5. ~ Rqm:lnik ~m deoseoirn de ocigina e(nicl; iJe lin)W 5au

·

de r eligro, se . bu · etJri. • dtt ·· lil5at:tq ! ' e3 ~an§ti{nle!, . de lilt.ert:i . tea ff'lllll{l1-man· · . ·

. lfltui; d~di~rtateajll~itile. Jlberta\i,!;!lO:t:runirilor; de libertW ·da ~l'.<l•.

ll

· e iatli:r~i de tolifi}libertAV.le ~ arept_Uril~ s!l b ilite pri~ Iegi~·

·.

·.

··.

· . An r . 6. ~ GOnatihiliillle.'l di: ~~ · ~i e$llllal~e l eg!- rela:tiv~ Ia. 4feptiltil e .

.

. poli t iee detci'n)ina earisunt, (lSehit Ita (al~tiUcll <le U or¥n , oonditi!mil e- ~

· ~re peiltrl.l ~oxe;c,wea· .ateSl(l{'.fl~~ptpri

·

.

·

·

·

_

·

· ·. • • ··
·
·.
• ··

Legl spcj;JiU4; votate cu majorJtate Ul) do\lil b·eimi, vor.det:ermi~COb· ·.

· di~lunil.e :siili -.~tiJemtli !e !)()~- ave! eimi{Rll iltep t ori,kir Jli)l i tir.e. · ·· . · ·

·

.

·. 1}fll.Jil!fi'it~ci.\'.ikJ :_tie jeineilor ~ V(ll' $Ia hill -pi.l . bilta Oepl itlei eptitlli a · ·

·

celor, doi.ll ·S&xe~

.

•.

.

.

"

'

··•

·

·

·

 

.

-

.

.

·.

.

·

.

>

.

-.

-. -

'•

.

.

·

·

l?rorn. 1 ,i {ilm acy"as _ m' ·Constiiu~\,n~ j l O,idonilljt's&"ile.tl'llt~~iitll eu sfgiliill •· •·

.

;

.

'Stil<~llit( P!!I!~Utptfn'.{fol))fqtu/ .Ofif!IU. ·• ·

.· ·· · n'3t-1n.Bu~ur~ti,.laaS"Martktn.,·

 

··

·

 

,

.

·

·

·

· ·

. ; . . ' _-;, ,. . . . . . . . .
.
;
.
.
'
_-;,
,.
.
.
.
.
.
.
.
.
'
.

Constitutia din 1923, cu semnaturile regelui Ferdinand §i ale membrilor Guvernului Jon I. C. Bratianu

'

riatele de Serviciu in Bucovina, Directoratele in Basarabia, care au functionat pina. in aprilie 1920. Din 1918, in guvemele Romaniei au intrat repre- zentanti din toate provinciile istorice, Parlamentul era format din cetateni de pe intreg cuprinsul tarii, in- clusiv basarabeni (Ion Inculet, Daniel Ciugureanu, Pan Halippa ~.a.). In aprilie 1919, in Romania s-a introdus stilul nou (calendarul gregorian). Incoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, in ziua de 15 octombrie 1922, a reprezentat un .moment simbolic: la coroana de otel din ti1npul lui Carol I s-au adaugat trei briliante semnificind Basarabia, Bucovina ~i Transilvania. In procesul de unificare administrativa s-au inre- gistrat ~i unele deficiente, mai ales in Basarabia. Deoarece elita politica din aceasta provincie fusese formata in ~colile ruse~ti ~i nu cuno~tea legislatia mo- derna romaneasca, in Basarabia au fost trimi~i ,regateni" care urmau sa asigure functionarea aparatului administrativ; cei mai multi - mai ales

"

"

"

invatatori ~i profesori - au muncit cu rivna ~i devo- tament; totu~i, unii dintre functionari (politi~ti,jan- darmi). s-au comportat abuziv, lasind o imagine negativa in rindul

populatiei.

abuziv, lasind o imagine negativa in rindul populatiei. Constitutia din martie 1923. Puterile statului ' Dupa

Constitutia din martie 1923. Puterile statului

'

Dupa Unirea din 1918 s-a simtit nevoia adoptarii unei noi constitutii a Romaniei. Aceasta a fost votata in timpul guvemului liberal prezidat de Ion I. C. Bratianu. Constitutia din martie 1923 a asigurat dezvoltarea regimului democratic in Romania interbelica. Potrivit art. 1 din Constitutie, Romania era declarata ,stat national unitar ~i indivizibil", iar art. 2 prevedea ca teritoriul Romaniei este ,,nealienabil". Ca fom1a de gu- vernamint, Romania era monarhie constitutionala. Notla lege fundatnentala raspundea aspiratiilor den1ocratice ale populatiei, prevazind largi drepturi ~i libertati cetatene~ti pentru toti lo- cuitorii, ,tara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie". Constitutia prevedea libertatea con~tiintei, a invatamintului, a presei, li- bertatea de asociatie. Proprietatea era garantata; nimeni nu putea fi ex- propriat decit pentru cauza de utilitate publica ~i dupa o ,dreapta ~i prealabila despagubire stabilita de justitie". Se preciza ca legile pentru reforma agrara raceau parte integranta din constitutie. Era statuat principiul separafiei puterilor in stat: legislativa, execu- tiva ~i judecatoreasca. Puterea legislativa era exercitata in colectiv de catre rege ~i Repr e - zentanta Nationala (Adunarea Deputatilor ~i Senatul). Puterea executiva era 1ncredintata regelui, care o exercita prin in- tennediul guvemului; orice act al regelui devenea valid numai daca era contrasetnnat de un ministru, care devenea raspunzator de acel act. Constitutia proclama independenta justipei. Judecatorii erau inarno\-i~ili.

.,

-

devenea raspunzator de acel act. Constitutia proclama independenta justipei. Judecatorii erau inarno\ -i~ ili. ., -

IST OR IA

ROMANILOR.

EPOCA

CONTEMPORANA

• . -~ ~
.
-~
~

Catedrala Patriarhala . din Bucure§ti

'

Puterea executiva Regele ~i Guvernul

Rege

Guvem

raspundere

~

• Politica: fata de Parlament

• PenaHi: fata

'

'

de Curtea de Casatie ~i Justitie

'

• Civila

"

Puterea legislativa Parlamentul

Puterea legislativa Parlamentul Adunarea Deputatilor Senat aveau Drept de control asupra puterii executive
Puterea legislativa Parlamentul Adunarea Deputatilor Senat aveau Drept de control asupra puterii executive

Adunarea

Deputatilor

Senat

aveau

aveau

aveau
aveau

Drept de control asupra puterii executive

Senat aveau Drept de control asupra puterii executive Puterea judecatoreasca Curtea de Casatie ~i Justitie

Puterea

judecatoreasca

Curtea de Casatie ~i Justitie

'

Judeca

constitutio-

,

nalitatea legilor

SEPARATIA PUTERILOR IN STAT

AH1turi de aceste puteri se afla puterea armata, al carei rol era apararea integritatii ~i independentei Romaniei. Serviciul 1nilitar era obligatoriu pentru toti barbatii de la 21 de ani in sus; durata stagiului militar era de 2-3 ani (in functie de arma). In 1924 s-a 1nfiintat Consiliul Superior de Aparare a Tarii , cu misiunea de a examina ~i solutiona toate problemele referitoare la apararea nationaUi. La rindul sau, biserica avea un rol important in societatea roma- neasca. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane din 1925, s-a dat un cadru unitar de activitate a bisericii nationale. Salarizarea clerului ~i a personalului bisericesc a trecut de la eparhii in seama statului. Totodata, Mitropolia a fost ridicata la rangul de Patriarhie, primul patri- arh fiind Miron Cristea (1925-1939). Si celelalte biserici- greco-catolica, reformata, evanghelica etc. - au cunoscut o dezvoltare. De asemenea, religiile mozaica ~i mahomedana s-au bucurat de o deplina libertate din partea statului roman.

/\.

'

.

.

.

.

.

libertate din partea statului roman. /\. ' . . . . . Legile de unificare /'\

Legile de unificare

/'\

In plan economic ~i social s-a realizat unificarea monetara (1920); : s-a in!aptuit reforma agrara legiferata in 1917-1921; s-a trecut la apli- carea reformei financiare ( 1921 ), stabilindu-se un sistem unitar de im- pozitare. Pe baza constitutiei au fost adoptate legile care au contribuit la or- ganizarea unitara a statului roman: Legea privind comercializarea §i controlul intreprinderilor economice ale statului (1924), Legea

in tabelul de mai' jos, se

mentioneaza numele §i pro- vincia istorica din care prove- neau . u~nii dintre pre§edintii

Consiliului de Mini§t·r' a.ii :Roma-

niei interbelice

·

·

r.

·

Prenumele §i numele

Provincia

A. Vaida~Voevod

Transilvania

·-

 

.

.

Take . lonescu Ion I. C. Bratianu AI. Averescu luliu Maniu Nicolae _lorga Gh. Tatarescu Octavian -Goga

Mua.fenia

Muntenia

Basarabia

Transilvania

Moldova

Oltenia

 
 

·-

 

.

.

Transilvania

 

.

.

energiei (1924), Legea mine/or (1924), Legea fnvafamintului primar (1924) , a celui secundar (1928), Legea §i statutul pentru organiza- rea Bisericii Ortodoxe Romane (1925) ~.a. Un loc aparte ii revine Legii .pentru un~ficarea administrativa (1925), prin care se punea capat provizoratului ce exista in admi-

I nistratie dupa 1918 ~i se largeau drepturile cetatenilor de a participa la conducerea treburilor locale. Unitatile administrativ-teritoriale de baza erau comuna ~i judetul, care aveau personalitate juridica. Pri- marul era ,capul administratiei cotnunale", iar prefectul - ,capul administratiei judetene".

'

iar prefectul - ,capul administratiei judetene". ' • Ce concluzie puteti desprinde privind integrarea

Ce concluzie puteti desprinde privind integrarea provinciilor istorice, dupa 1918, in cadrul statu lui national unitar roman?

'

8

Noul cadru geopolitic

Noul cadru geopolitic Viata cotidiana ' Dupa unire, viata cotidiana a romanilor a cl_ey~nit mai cotnplex_a.
Noul cadru geopolitic Viata cotidiana ' Dupa unire, viata cotidiana a romanilor a cl_ey~nit mai cotnplex_a.

Viata cotidiana

'

Dupa unire, viata cotidiana a romanilor a cl_ey~nitmai cotnplex_a. Ca urmare a reformei agrare viata taranimii s-a ameliorat, fapt rel~vatprin

-

-

-

noile c~nstructiide case, ~coli,biserici, dispensare, prin cre~tereanumart!- lui de tineri de la sate care frecventau liceele ~i universitatile ~i al celor care ~tiau sa scrie ~i sa citeasc_a . In esenta, viata rurala a evoluat din-

spre traditionalistn spre

La ora~ s-a accentuat procesul de stratificare: in timp ce in zona centrala locuitorii beneficiau de toate conditiile (canalizare, lumina elec- trica, strazi asfaltate, institutii de cultura etc.), la periferii se traia chiar mai greu decit in sate. Mahalaua era, adesea, o zona a promiscuitatii ~i mizeriei cotidiene. Minoritatile nationale, care constituiau aproape 30o/o din populatia Romaniei, aveau o viata comunitara proprie, dar participau ~i la activitatile publice ale localitatilor respective, ocupind chiar unele demnitati in stat (primari, prefecti, directori etc.) Pentru multi romani citirea presei, ascultarea emisiunilor radio, frecventarea cinematografelor .~i a teatrelor, petrecerea concediului de odihna intr-o statiune climaterica din tara sau in strainatate au devenit elemente ale vietii cotidiene.

/\

-

-

-

-

-

';;

-

-

,

.I -

_modernitate.

-

-

.

'

'

'

- ';; - - , .I - _modernitate. - - . ' ' ' Haria administrativa

Haria administrativa a Romaniei rn perioada interbelica

- ';; - - , .I - _modernitate. - - . ' ' ' Haria administrativa

0

./

. . . ., ·,: . . · . · ' . - ' .

.

.

.

.,

·,:

.

.

·.·

. . . ., ·,: . . · . · ' . - ' . .

'

.

. . . ., ·,: . . · . · ' . - ' . .

-

'

.

.

·.

.

'

. . . ., ·,: . . · . · ' . - ' . .

.

<~

.

·.

.

.
.

.

'

. .

.

.

' . . ·. . ' . <~ . · . . . . ' .

restomatie

'

·'-

.

,

'

.

~. ~

. . ' . . . . restomatie ' ·'- . , ' . ~ .

,.

'

.

. . . restomatie ' ·'- . , ' . ~ . ,. ' . Constitutia
. . . restomatie ' ·'- . , ' . ~ . ,. ' . Constitutia
. . . restomatie ' ·'- . , ' . ~ . ,. ' . Constitutia

Constitutia din 1923

'

'

.

.

.

•.

.

-:-·

.

.

din 1923 ' ' . . . •. . - : - · . . Art.

Art. 52. Fiecare membru al Adunarii Deputatilor ~i

Senatului are dreptul de, a adresa rpini~trilor int(?rpelari,

Ia care ace~tia sint obliga1i a faspunde.

·

int(?rpelari, Ia care ace~tia sint obliga1i a faspunde. · • Ce importan'a aveau interpelarile··~pentru viata

• Ce importan'a aveau interpelarile··~pentru viata

politica a tarii? ·

.

.

• Ce

·.

'-

urmari avea vo,tul de blam dat -c:le PaFiame.at

··

'.

',

.

·.

.

i

'

',

·.

.

.

-~:

·

·-

executivl.llui? -·

.

.

.

.

.

.

.

.

.:

i

.

. '·

·.

.,

-

.

Art. 87 .:~ Persoana n3gelui este inviolabifa. Minl§trii · tui sint raspunzatori. Nici un act al regelui nu poate avea tarie aaca nu va ff contrasemn~t de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.

. .
.
.
prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act. . . . . . • De ce
.
.
prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act. . . . . . • De ce

.

.

• De ce persoana regelui era invrolabi

?

act. . . . . . • De ce persoana regelui era invrolabi ? Legea pentru

Legea pentru un,ifica~:ea tt.dministrativa, 1925 .

-:'~

.

.

:.

'

.

.

.

'·,·

-·-

.

.

·:·-~··

.

.

.

:

.

.

· Art. 1. Teritoriul Romaniei se imparte din punct de vedere admioistrativ ; 1n juaete ~i. judetele in aomune.

vedere admioistrativ ; 1n juaete ~i. judetele in aomune. • ,, . -· . . .

,,

.

.

.

.

.

.

Art. 2. Comunete sint rurale §i urbane.

.• Art. 7. Fiecare locuitor al tarii; fara ~deosebire de sex ····· · §i ·· nationalitate, trebuie sa apa£1ina unei comune ~i sa participe Ia sarcinile ei.

.

.

.::

_:

.;-;:

.

··

'

.

····

;-:'

.

ei. . . . :: _: . ;-;: . ·· ' . ···· ;-:' . Art.

Art. 10. Com una ~i judetul i~i administreaza interesele lor locale prin . consilii compuse, din consili~ri ale~i, de drept ~Fconsilieri femei cooptate 'oblig<:ltoriu ih comunele ' re~edinte de judet, facultativ In celelalte comrsne urbane. ·.· Art. ·244. Comunale §i judelele sinfautorizate pentru a~operir:ea cheltuielilor ~i a trebuin1elor locale, sa per- .

'

.

'

.,

.

··

ceapa

t?xe, cotizatiuni, rmpozite directe ~i indi~ecte, ''

:

.

.

precum §i sa ceara prestatiuni in natura .

'

.

.'

.

·

Art

330. F?refectul judetului se nume§te . prin decret -~ ·

.•; :

:.

••••

:

•• ·-·

C:·

••

::.

Legea invii(iimintului primar (1924)

. regal, in urma propunerii ministrului de interne.

.

.

'

Art 11. invatamintut primar este oblt~:atoriu pentru copiii tuturor cetatenilor romani. El este gratuit in ~coalele statu lui.

Art. 40. Parintii sint datori sa procure copiilor lor cartile §i materia lui ~colar necesar. In caz de refu~J ~colarii vor fi socotiti ca absen1t nemotivat .· ae Ia . §COala ~i parintii lor supu§i Ia amenzi pina Ia procurarea cartHor.

· ·.

··· ·

·.

'

'

'

cartHor. .· · ·. ··· · ·. ' ' ' • Se putea asigura frecventa obligatorie

• Se putea asigura frecventa obligatorie a elevilor?

·
·

.

,. -.

~----------~----------------------~---

·.

••

Co.nsiderati c«llocalitatile urbane §i rurale se :

puteau autoadministra?

.

• · Care

comunelor §i judetelor?

erau

. principalele surse '~ de venituri ale

.

.

.

,

.

-,.

. principalele surse '~ de venituri ale . . . , . -,. ' . .

' '

.

.

.

'.

·.

'~ de venituri ale . . . , . -,. ' . . . '. ·.

:

.-:.

;;

ale . . . , . -,. ' . . . '. ·. : . -

:

-.·

-·. - _-.

.

.,.

'.

-····

,.

 

.

 

.

;

•'

.

·

.

··.

i Romaniei Ia ,,_ ~ :::.r- ele atinse? A!~~ Pans (19~9-1920) ifsQ;o: a decJa Sintem
i Romaniei Ia
,,_ ~ :::.r- ele atinse?
A!~~ Pans (19~9-1920)
ifsQ;o: a decJa
Sintem
,
···•
~.
.
mli/ t:>pe
trefJuie
~
··
I text:
rta fn
p~ee
""'"''·~ Paris
tfitre
·-
'
,--,_

.

. 'f·

.,

•,

·.

'

-

'

.

,

·.-

.

Paris tfitre ·- ' ,--,_ . . 'f· ., •, ·. ' - ' . •
A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE
A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE
A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE
A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE

A.

A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE .1'\
A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE .1'\

""'

.

SICa

A. • ""' . SICa 1n er1oa . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE .1'\

1n

er1oaA. • ""' . SICa 1n . ' ' " ' , , 1.TRASATURIGENERALE .1'\ •

. ' ' " '
.
'
'
"
'

,

,

1.TRASATURIGENERALE

.1'\

In peritJada i11terbelicii itz RoltlOilia a e"'Yistat un regi111 tlelttocrati£~•./Uiltla11lellltlt pe Co11-

.stitu(ia dill 11lflJ"tie .192

)•.EVlJltl(ia

Jlie(ii ]JtJfitice lll neritJada ittterbelicii it j(Jst il~fluetl{ata de

1nai 111tll{i ~factori: collsecilt{ele dtJJ11iJla(iei striiine Ul provinciile llitite, JIIUtlt{iile protlltse tie

'

riizboi $i tie i"farea

U11ire ill

Jttelltalittlletl colectiva, sitlla{ia ~~zaterialii ~i culttlralii a

poJJUlatiei, tleosebirile di1ztre sat ~i ora*~~ ]Jtlrticult:trltii(ile Vitel1:ilt1lt.i ReJ:llt ~~ ttle l'rovi11ci-

.l

l

I

I

l

I"'

""

*ri

or u1ztte (111 l' tilt ei.-'OllOn1lC, c11 tura " ,'? 01 ll'll!11l£J lta(.tl_,

.

.,

,

.

1

·1

llttegraret& 1111tltJrltt1(1 or llll(totltl e

-&

"""

·

---~

i11 ll.ollltlrJitl tltare~ colltexlltl etlropJell'l1 etc~

Democratizarea ·societatii romane~ti. Nona clasa politica romane~ti.Nona clasa politica

Democratizarea ·societatii romane~ti. Nona clasa politica ' -:~w:. ,. ~ , ,,_ tii:: ~ - "
' -:~w:. ,. ~ , ,,_ tii:: ~ - " ' '
'
-:~w:.
,.
~
,
,,_
tii::
~
-
"
'
'

Regele Ferdinand I

(1914-1927)

~ - " ' ' Regele Ferdinand I (1914-1927) :: - :;;. ··-~. :-:· .; :::~:

::

-

:;;.

··-~. :-:·

.; :::~:

'

·:·-:.

;~ >n

· :

~ ---- .,.,

:~

-

::::;:· ·''~-

:::!T

n/~ ,:·'iJ :m:-:~-t-

-

-~: ::·:.: . :~,,

.

Proclamat reg~) aJ ''}~ornaniei

·······

••·•

'

: .

.

-

-

·-

~

·

.

Ia 27 septembrie . 191-~4. Jn timpul domniei sale s-a intaptuit Uni- rea tuturor romanilor.lA. fost inco- ronat ca suveran al Romaniei intregite, Ia Catedral§ Ortodoxa din Alba lulia, la tq 'octombrie

a pro-

. movat o politi me 1n

1922. Tn timpuf

darn

·

.

ch

,; to ate

tat '

. . . ,, ,.""' ·· ·.· ttre, r
.
.
.
,, ,.""'
·· ·.· ttre, r

fi-~,•• _,

·-

--

,

;

·

~--

.··.

·_

•. )~

-·-·-· ·-.··--·--

-

.

.

· tvotul unive

,. Constitutia

'

.

S-a

stins din viata Ia 20 iulie 1927. Este inmormintat in biserica Manastirii Curtea ck:f-Arge~.

unificarea legis

'

"

In anii 1918-1938, in Romania a existat un regim democratic inte- meiat pe: separatia puterilor in stat, votul universal, pluripartitism, consfintirea drepturilor ~i a libertatilor cetatene~ti in constitutie. Chema- rea periodica la urne a 3- 4 milioane de cetateni a influentat pozitiv detnocratia romaneasca. S-a schimbat configuratia partidelor, s-au tnodi- ficat metodele de guvemare, s-a diversificat presa, a disparut siste1nt1l rotativei guvemamentale, centrul de interes al politicienilor s-a mutat spre mediul rural, unde traiau 80% din populatie (voturile satelor decideau soarta alegerilor). Totodata, s-a afinnat o noua elita politica, din care :Iaceau parte atit ora~eni ( avocati, profesori, economi~ti) cit ~i locuitori ai sate lor (preoti, 1nvatatori, profesori, agricultori) de diverse culori ~i optiuni politice.

Statutul monarhieiagricultori) de diverse culori ~i optiuni politice. Romania era o monarhie constitutionala, in care regele

Romania era o monarhie constitutionala, in care regele reprezenta elementul-cheie al vietii politice. La urcarea pe tron, regele depunea in fata Parlamentului urmatorul juramint: ,Jura pazi Constitutiunea ~i leg- ile poporului roman, a Inentine drepturile lui nationale ~i integritatea terito- riului". Regele exercita puterea executiva prin intermediul guvemului, numea ~i revoca mini~trii, sanctiona legile, putea dizolva Parlamentul, avea drept de amnistie, era ~eful armatei etc. Suveranul a promovat legislatia privind organizarea ~i dezvoltarea democratica a Romaniei interbelice ~i a sustinut politica extema. Suveranul desemna pe primul- ministru, care forma guvernul. Exectltivul organiza alegerile, pe care, de regula, le ci~tiga, astfel ajungindu-se la situatia in care parlamentul devenea o prelungire a guvernului. Regele Ferdinand I, aflindu-se sub influenta lui Ion I.C. Bratianu. pre~edintele Partidului National-Liberal, nu era un adevarat arbitru in lupta dintre partidele politice.

11

IS TOR IA

ROMANILOR .

EP OCA

-

CONTEMPORANA

IS TOR IA ROMANILOR . EP OCA - CONTEMPORANA . . --. - . ·-·. Dupa

.

. --.

-

. ·-·.

Dupa moartea lui Ferdinand I, rege al Romaniei a fast proclamat principele Mihai. Acesta fii~dminor, prerogativele suveranului erau exercitate de o regenta, alcatuita din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea ~i juristul Gheorghe Buzdugan. Criza dinastica a fast generata de faptul ca principele Carol, fiul mai mare al regelui Ferdi- nand, renuntase in citeva rinduri - 1918, 1.919 ~i 1925 - la calitatea de mo~tenitor al tronului. Aceasta renuntare a fast acceptata de Con- siliul de Coroana la 31 decembrie 1925 ~i de Parlament la 4 ianuarie 1926. Regenta s-a dovedit a fi o institutie slaba, lipsita de prestigiu politic. La 8 iunie 1930, principele Carol a revenit asupra deciziei sale, fiind proclamat rege. Carol al II-lea a actionat pentru cre~terea prestigiului institutiei monarhice ~i instaurarea unui regim autoritar. In acest scop , s-a sprijipit pe o camarila, a atras de partea sa di- feriti lideri politici, a manevrat pentru macinarea marilor partide democratice, a 1ncurajat organiza- tiile de dreapta. Obiectivul sau a fa st atins la 10 februarie 1938, cind, printr-o lovitura de stat, a in- staurat regimul monarhiei autoritare, care a durat pina la 6 septembrie ,f940, cind Carol a fast silit sa abdice. La tron a revenit fiul sau, Mihai, dar principalele prerogative regale fusesera preluate - inca de la 5 septembrie - de generalul Ion Anto- nescu, devenit ,conducatorul statului".

Ion Anto- nescu, devenit ,conducatorul statului". ; ;-.;:: .;, f ' " De Ia lnceput mi-am

; ;-.;::

.;,

f

'

"

De Ia lnceput mi-am impus

. aceasta res.Jula d,~ con~tiinta:::·sa .~

fac abstractie de mine lnsumi, sa nu tin socoteala nici de origi- nile " mele, ' "hici de familia mea. ·~ Sa nu vad declt Romania, sa nu cuget dectt Ia ·ea. Nu: se dofn ne~fe asupra unui popor peritru sine., ci p,entru ;acel R:OPOL~Jn aceasta consta onestitatea unui .

.

.

'

rege.

· .:;·

'

):

.t

w.

.

.

.

.

··

Regele Rerdinahd ·

a GW 'ftlifW3WfYtib-.5MSmxw+*~mmlU''--~iwwt·111 ? 'dtie'\~-- ) W%i'ii5? = 1

::~:t" -:--:

-- ) W%i'ii5? = 1 • ::~:t" -:--: Palatul Regal din Galea Victoriei. Bucure~ti .

Palatul Regal din Galea Victoriei. Bucure~ti

-:--: Palatul Regal din Galea Victoriei. Bucure~ti . -<:~-.·. ·-"'' . ' . ' - -

.

-<:~-.·.

·-"''

.

'

.

'

- -

'k.·

-

·-

·:~

'

';.

'•,

·: ~-'

···

·~•

,,

,

.

Prevederile legii electorale . din 1926 referitoare la :tepartizarea manttatelor ip Adunarea Deputatilor "

~rt. 90 ~ s ' e d atculeaza pro-

centul din voturi obtjnute ·de fie care gr~;pare ,:politica fatif .Cie ' numarul total al votantilor din lntr~aga t~ra. Gruparea politica ·~ cara In urma acestui calcui ·se constata ca a Tntrunit eel rnai mare nuniar de'votdrf pe tara, •

.

.

.

'

.

·

.

'

.•

dar eel putin 40 .Ia suta fata de celeJalte :grupar;i\ · se,·declara grupare majoritara, iar
dar eel putin 40 .Ia suta fata de
celeJalte :grupar;i\ · se,·declara
grupare majoritara, iar celelalte
.
-.
.
grup,ari
, :: . ,
·.
- ··.
·•
.
--·
:-
-···
.
~
Art. 95. Repartizarea manda-
telor se va face in felul urmator:
Se ·d~ ma ' i Inti( grup~rii majo-
ritare jumatate din numarul
acestor ·m·andate. Cealalta ju- ::
matate se imparte lntre toate
gruparile, , ioclu,~:iv c~~ maj9>ri
;
tara, proportional cu procentele .,
de voturi obtinute de fiecare
'
.
-
dintre ele.'"'
;""'
<
·
·
·
·
ele.'"' ;""' < · · · · Rolul Parlamentului Dupa 1918 s-a mentinut parlamentul

Rolul Parlamentului

Dupa 1918 s-a mentinut parlamentul bicameral (Adunarea Deputatilor ~i Senatul), dar au survenit importante modificari in privinta modului de alegere a acestuia,-ca urmare a introducerii votului universal. Conform Constitutiei, parlamentul avea dreptul de control asupra puterii executive; fiecare membru al Adunarii avea dreptul de a adresa mini~trilorintrebari ~i interpelari , la care ace~tia erau obligati sa raspunda . Parlamentul reprezenta puterea legislativa in cadrul regimului demo- cratic, iar membrii sai reprezentau natiunea. In componenta Adunarii Deputatilor ~i a Senatului intrau indeosebi intelectuali (mai ales avocati). Dupa culoarea politica, cei mai multi parlamentari au apartinut liberalilor ~i national-tarani~tilor. Sistemul politic romanesc din perioada interbelica

a ramas eel instituit de Carol I: regele numea noul guvem ~i dizolva par-

lamentul; guvemul inlocuia autoritatile locale ~i organiza, cu ajutorullor, alegerile generale, pe care le cl'~tiga. In acest fel, nu guvernul era expre- sia parlamentului , ci invers - deputatii ~i senatorii erau ale~i cu ajutorul guvemului. Pentru a asigura majoritati parlamentare confortabile guver- nului, in martie 1926 s-a adoptat o lege care introducea ,prima" electo-

rala. ,Prima" consta in jumatate din numarul mandatelor in Adunarea Deputatilor ~i se acorda partidului care obtinea mai mult de 40% din to- talul voturilor; cealalta jumatate se impartea·propof!ionalintre partidele care ci~tigaupeste 2% din voturi, inclusiv gruparea majoritara.

"

"

12

'

Viata politica In perioada interbelica

. . . . .
.
.
. .
.

Sediuf Adunarii Oeputatifor

-

Parlatnentul a adoptat legile vizind viata econo- mica, sociala, culturala, politica, invatamintul etc., care au asigurat cadrul necesar dezvoltarii generale

"

a statului roman. In acela~i timp, Adunarea Depu-

tatilor ~i Senatul au constituit un for de dezbateri politice, ideologice etc., precum ~i un organism de control asupra activitatii guvernatnentale. Din 1934, rolul parlamentului s-a diminuat, ca urmare a faptului ca guvemul a primit dreptul de a adopta decrete-legi, care erau apoi supuse ratificarii de corpurile legiuitoare. Regele a abuzat de dreptul

de a dizolva parlamentul, astfel ca in perioada 1919- 1937 au avut loc zece alegeri generale; numai doua parlamente ( cele alese in 1922 ~i in 1933) s-au mentinut 1ntreaga legislatura de patru ani

/

I

s-au mentinut 1ntreaga legislatura de patru ani • / I • -fuziune cu ·. - bipolara

-fuziune cu ·. - bipolara ·

N.T.)

_ ca partid .

-rna

pa

tendi

f1na\ita

(P.N.Lr

a?~ -

-

_ ca partid . -rna pa tendi f1na\ita (P.N.Lr a?~ - - ·. ·· sciz toate

·.

··

sciz toate ·""'''-'-' sebi namlnt Partidul

roape In v e, lndeo- de guver- ·

.L., P.N.T.,

'

i)

.

.
.
f-;·7¥-$
f-;·7¥-$

grupari di- ·• orul rna~ · ·· democra- .

grupari di- ·• orul rna~ · ·· democra- . • criza , aP1or politice · ~i

criza

,

aP1or politice ·

~i di

~rA~ lor

prin ··

d

/iy,

I din

30 .•.

~rA~ lor prin ·· d /iy, I din 30 .•. - Dinamica partidelor politice Constitutia din
~rA~ lor prin ·· d /iy, I din 30 .•. - Dinamica partidelor politice Constitutia din
~rA~ lor prin ·· d /iy, I din 30 .•. - Dinamica partidelor politice Constitutia din

-

~rA~ lor prin ·· d /iy, I din 30 .•. - Dinamica partidelor politice Constitutia din
~rA~ lor prin ·· d /iy, I din 30 .•. - Dinamica partidelor politice Constitutia din

Dinamica partidelor politice

Constitutia din 1923 ntl racea referiri la partidele politice, dar prin drepturile ~i libertatile prevazute (de organizare, intrunire, exprimare libera a optiunilor) oferea cadrul necesar functionarii acestora. In 1924 s-a adoptat legea persoanelor juridice, care stabi1ea obligatia tuturor organizatiilor publice de a se inregistra la tribunale; astfel partidel.e politice au primit consacrare juridica. In primii ani dupa Marea Unire s-a inregistrat un proces de prolife- rare a partidelor politice, ca urmare a introducerii votului universal, a noii stari de spirit a populatiei, a integrarii In cadrul statului roman a provinciilor Basarabia, Bucovina ~i Transilvania. Dupa 1922 se con- stata o tendinta de fuziune a partidelor din opozitie, pentru a face fata dominatiei Partidului National-Liberal condus de Ion I. C. Bratianu. In 1926 s-a constituit Partidul National-Taranesc prezidat de Iuliu Ma- niu, care, dupa o ampla campanie lmpotriva guvemarii liberale, a ajuns la putere in noiembrie 1928. . In anii crizei economice (1929- 1933) partidele politice au trecut prin grave probleme interne , care s-au soldat cu sciziuni, atit in P.N.L. cit ~i 'in P.N.T. La rindul sau, noul rege Carol al 11-lea a incercat sa conduca tara tara partide, printr-un guvem de ,uniune nationa1a", dar tentativa

"

"

'

'

"

"

sa a e~uat.

. Pe fondul ascensiunii fortelor de extretna dreapta pe plan european

~i al instaurarii regimurilor autoritare in statele din centrul

~i sud-estul

Europei, in Romania partidele democratice au fost supuse unor puter- nice presiuni a tit din partea regelui Carol al II -lea ~i a camarilei sale, cit

"

~i a Mi~carii Legionare (Garda de Fier). In alegerile parla1nentare din decembrie 1937 nici un partid nu a reu~it sa ci~tige eel putin 40% din

voturi, fapt ce consemna falimentul sistemului partidist din Romania. La 10 februarie 193 8, printr-o lovitura de stat, regele Carol al II-lea a instaurat regimul de autoritate monarhica, iar la 30 martie acela~i an toate partidele politice au fost dizolvate.

regimul de autoritate monarhica, iar la 30 martie a c e l a ~ i an
_restomatie , Ion I.C. Bratianu- un mare roman [ ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu
_restomatie , Ion I.C. Bratianu- un mare roman [ ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu
_restomatie , Ion I.C. Bratianu- un mare roman [ ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu

_restomatie

,

_restomatie , Ion I.C. Bratianu- un mare roman [ ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu se

Ion I.C. Bratianu- un mare roman

[ ]

Patriotismul lui lon I.C. Bratianu se Tntemeia pe

cuno~tinta sufletului §i a trecutului. El ~tia ca adevaratele puteri creatoare izvorasc din con§tiinta poporului, ca tra- ditia eo comoara care pregate§te viitorul, ca unirea, preve- derea §i munca sint condilii esentiale pentru realizarea actiunii politice. Mari erau Ia Bratianu: vointa ne§ovaitoare, abilitatea prevederilor, continuitatea programelor, priceperea suferintelor sociale, increderea in puterile neamului, cunoa~terea contingentelor politice §i simtul raspunderii in guvernare. Omul care a tras hotarele Romaniei de azi peste hotarele visate de secole a avut pentru tara lui toate ln- draznelile, a rivnit toate idealurile, ~i a resimtit toate min- driile. Plin de nadejdile viitorului, Bratianu traia Tn prezent ~i in trecut; el cercetase toate hrisoavele vremilor stra- bune §i cutreierase pe jos toate potecile muntilor. N-am sa uit niciodata fruntea plecata §i meditativa a lui Bratianu, vislnd profund §i pios ITnga mormlntul lui Avram lancu, alaturi de uria§ul gorun frematator, batrin de ~apte sute de ani, sub care Horea i~i adapostise pe vremi dragul de tara §i revolta. Bratianu s-a scoborlt acum in lumea orizontala a

,

.

strabunilor. Ochii lui buni, fata blajina, cuvintullui intelept,

sub care toti ne simteam ocrotiti nu mai sint.[

]

Sa ne apropiem de cugetul

lui ca

de o tintina

a .·

vecinicei tinereti. Copii orfani ai parintelui Patriei, sa-i ascultam povetele. Ele slnt pentru noi antologia lapidara a unui suflet frumos, poruncile nestramutate pentru dez- vottarea neamului nostru, evanghelia scrisa a patrio- tismului.

Horia Furtuna

Personalitatea lui Ion I.C. Brdtianu

Dominind cu autoritate viata politica a Romaniei timp de doua decenii, lon LC. Bratianu a fost una dintre cele mai complexe ~i controversate personalitati din istoria

Romaniei. Multi au incercat sa

~i explice cauzele do- ·

minatiei politice a lui lon I.C. Bratianu. Toti, sau aproape toti, cei care au comentat acest subiect sTnt de acord ca . avea o voca\ie nativa de conducator. A mo~tenit un nume pe care a ~tiut sa-l onoreze ~i sa-l inalte. Crescut pentru

a face politica, de profesie inginer, lon I. C. Bratianu aplica ingineria in politica.

loan Scurtu, i$toric ··

aplica ingineria in politica. loan Scurtu, i$toric ·· -----------------------------------------·· • Completati

-----------------------------------------··

• Completati dosarul despre personalitatea lui lon I.C. Bratianu cu alte materiale ~i documente.

lui lon I.C. Bratianu cu alte materiale ~i documente. . . . ~. Ce factori au
. . . ~. Ce factori au contribuit Ia democratizarea
.
.
.
~. Ce factori au contribuit Ia democratizarea

societatii t romaJ~e~tidupa ·,Rrimui .-"RazfJ~i Mondial~ . • •

2. Care erau .Principalele prerogative ale regelui?

~· Ca~~ a fo.§t opi~ctivqf lui G.~rol

,,

.-

.

.

.

.

'

-

'

'

urearea pe tron §i cum a actionat?

alll-le~ duR~

'

"

.

·-

f\. Care era practica organizarii alegerilor parla-

me~tare rn Rom-ania~ De ce guvernul reu~ea sa iasa

me~tare rn Rom-ania~ De ce guvernul reu~ea sa iasa intra 1919 §i 19~7, ln . Romania
me~tare rn Rom-ania~ De ce guvernul reu~ea sa iasa intra 1919 §i 19~7, ln . Romania

intra 1919 §i 19~7, ln .Romania aq avut~loc zece alegeri ·parlarJ1>entare·, cee.~.ce ' fhseatrtna c9a· durata medie a Corpurilor Legiuitoare a fost de circa.doi ani, ad _Jca nurnai lwmatgte dh!tl < ce~ ~~prev.a :zuta : irt ' le - ge a fundamentala; 'Practfc, numai doua parlamenfe- cele

~

a lese Tq <· 1924 ., ~i in J 933 , legislatrira de. patru , ani; ·

'

.

'

~·:···-·

'

.;

·-·····

au

§i-?J;J

,

~

me~ ,tinut J ntreaga

.

->·· ···~

.

,,

,

.

'

exrstat •··· situatii ' Tn care

··

ci§t.igator? ,§,~ De qe IiberaIii au adq;ptat l·egea electorala di~· martie 1926? Considerati ca aceasta lege respecta

.

'

.

.

.

.

'

.

.

.

.

dre.Rturil~ derl'l.s>cra~ipe in~~rise Jn con~titup~? . '.

in~~ rise Jn con~titup~? . '. ' " ·, "-' 6. Ce legatura vedet1 1ntre

'

"

·,

"-'

6. Ce legatura vedet1 1ntre legea electorala (1926) §i cea privind unificarea a ministrativa din 1925? ··. 'i ,• Ce ~01a avut pa;rlam ·. · tul il\1 perioada interoe~ lica?

,.···.~.·

.::···-~

·~·-·

-r.·-·.·

.·•

·:.:.

:,:,.;·

,;

·

'

.~~ De Q~ au aparutwai m t'-.Jite ~irtide.politice dupa . ·

.·····

.

1918?

9. Ce semnificatie are constituirea P

.

.

."·

•'·

''

'

.

'

.

.

.

:- '.

.

.

.

;.

N.T.?

'

.

.

:;

<•··.

,.

.

.

.

10. Clim a ·e\ioluat sistemul panitHst :in ahil crizei ··

economice?

,

.

.

.

Ci1Jl:Et . a ci.S.t faliment ~;isten,.wl pa~idist ~lin R~ ~·

·•·•

.

11.

mania?

Adunarea Deputa1ilor ~i Senatul au fost dizolvate dupa

nwmai c1teva t . tllni .· de d a cdnstituire ~. , · j~,.:

.:.

;

.

~-

-

'

.

·

.~:

• Stabili1i impactul i[\stabilitatii parlamentare

as,u.pra vietii f.l,plitiQ~~dir'tRom~f!lain llerioa~a inter-

belica.

·

·.

··

. - ,, rea •· egii ~ se rea · ii catr~rege.
.
- ,,
rea •· egii ~ se
rea ·
ii
catr~rege.

provi?:prie

•.

'

'

'

"

'

in timgul minpratului,

.•• :

'<"o'

·" -

,

-

;-···

.:'··;'

··

R~genta - in~titutie

'

•••

;;;·:. •

., · ··:absentei

sau lips'~i mqbarhul 1 0i.

,.

.

.

Camarila regala -

grup de oameni d~ afaq.eri, poli-

"'ticieni) ~; mil1tari ;g Fupati ~ n jurul reg .eJ~ui. · · :.,.,:~

··

' ,, -'

14

poli- "'ticieni) ~; mil1tari ;g Fupati ~ n jurul reg .eJ~ui. · · :.,.,:~ ·· '

.

Viata politica In perioada interbelica

V

A

2. VIATA POLITICA IN PRIMUL DECENIU INTERBELIC (1918-1928)

Viata ptJiiticii f11 pri1nul dece11i1t interbelic a fost tiOIIliltatii tie P.1V.LJ. (,decatla briitie11istii*'').

Col'l~\ftituiretl P.N. r. U1 1926 (I in~\'elnl1.tll tlJ1ttri(ia Ullei fJllternl.ce Jornla{itllli J10litice Ctll*e a

con"curat l'iiitru rliitll pri111ordial, de{illUt fJYttl atu1tci tie liberali. ir1 J."~el·ioada 1918-.1928 llll

'

fost n:dlJptate legi •;i'{.ind via(a ecoJ1otnica, socialii., cztltllralii_, invii(an1-fnt11l, ad1nitti.stra(.it1 etc.,

care all asigttrat cadrtll necesar dezvoltiirii generale tl ~'\ttltlllui ro1na1l.

·. ·- . . . -- - \
·. ·-
.
.
. --
-
\

~

/on I. C. Bratianu

(1864-1927)

·. ·- . . . -- - \ ~ /on I. C. Bratianu (1864-1927) ., .

.,

. Pr~i%~:9 i nte al

tional"~~rf:>eral ( 1

,

.

i N a-

) . T n

mairtfu l te rind uri ·· istru §i prim-mihistru. Prin activitatea sa

diplomatica §i politica, ·a contri-

buit Ia::,desavlr§irea .:$.:iJlq1ttf. na::

tionartiilif:atroman. A~a~ut un rol ·.

'

~-·

,

.,.

· -.

--···

.

·---.

_t•··-

. ••• •.-

.•.

1n1Pri.-t ~tn rsartTc$Mem ,. Ror.na ~,)

.

~--:·:;'·

···::"""'

'

'

-

iii~

- ::·

'''

',;::;:

niei Ia Primul RazbofTVfc)ridial de partea Antantei, Ia adoptarea

_r_e_!gr.rilEi»-.electora I.e,,da.Jl}1pro-

prietarirea taranilor, Ia adoptarea

-~= "'

-

-··---

:

~--

:

pe plan

.

-~= "' - -··--- : ~-- : pe plan • . ~~1~), •.•.· ,. _·. J~h""~--

~~1~), •.•.·

- -··--- : ~-- : pe plan • . ~~1~), •.•.· ,. _·. J~h""~-- ~ onal.

,.

_·. J~h""~-- ~onal. )

'"''"'""·. J
'"''"'""·.
J
~ onal. ) '"''"'""·. J Primul deceniu interbelic (1918-1928). Partide ~i grupari

Primul deceniu interbelic (1918-1928). Partide ~i grupari politice

"

In perioada de dupa 1918, votul universal, reformele in plan econo- mic, mutatiile din mentalitatea colectiva au produs schimbari in confi- guratia partidelor. Unele au disp~~~t - cele conservatoare, care nu s-au putut adapta noilor realitati. Allul1922, ~dillparlament nu a fost ales nici un conservator, marcheaza parasirea scenei politice de catre Partidul Con- servator. ~;;-In 1918 au aparut noi partide, cu nume atragatoare - Liga Poporu-

!'

-

-

---

-

-

lui, condusa de generalul Alexandru Averescu, Partidul Taranesc, in frunte cu Ion Mihalache - , care se adresau mai ales taranimii, chemata la viata politica activa prin votul universal. Bucurindu-se de libertati depline in cadrul statului roman, minoritatile nationale ~i-auconstituit partide etnice: Partidul German (1919), Parti- dul Maghiar (1922). In 1923, Uniunea Evreilor Paminteni (creata in

"

1908) s-a transfor1nat in Uniunea Evreilor Romani.

Si-a continuat activitatea Partidul Nationalist-Democrat, creat in

1910 de Nicolae Iorga ~i A.C. Cuza.

- -

t Partidul Nafional-Liberal a traversat, la sfir~itul Primului Razboi Mondial, o acuta criza de popularitat~, fiind acuz'at mai ales de ,pierderile

inutile" din campania militara a anului 1916. Totu~i, bazmdu-se pe activi- tatea unor cadre cu o vasta experienta politica, in frunte cu Ion I.C. Bra- tianu, adoptmd un nou program ~i o noua ideologie (neoliberalismul), exer- ~itind o putemica influenta asupra regelui Ferdinand, Partidul National- Liberal a dominat viata politica a Romaniei din primul deceniu interbelic. Partidele din provinciile care s-au unit cu Romania in 1918 au fuzi- onat cu partidele din vechiul Regat. In 1920, la Liga Poporului devenita Partidul Poporului au aderat o grupare desprinsa din Partidul Taranesc din Basarabia (in frunte cu Sergiu Nita), una din Partidul Democrat al Unirii din Bucovina ( condusa de Dori Popovici) ~i alta din Partidul National Roman din Transilvania (reprezentata de Octavian Goga). In 1921,_o masiva grupare a Partidului Taranesc din Basarabia, in frunte cu Pan Halippa ~i C. Stere, a fuzionat cu Partidul Taranesc din vechiul Regat. ~Irr1922, Partidul National Roman a atras in rindurile sale Partidul Con- servator-Democrat. Un an mai trrziu, in 1923, Partidul Taranesc din Basa- rabia, condus de Ion Inculet ~i Partidul Democrat al Unirii din Bucovina , prezidat de Ion Nistor, au fuzionat cu Partidul National-Liberal. In 1926 s·a realizat fuziunea Partidului National cu Partidul Taranesc, luind astfel fiinta Partidul Nafional-Taranesc, sub conducerea lui luliu Maniu.

-

--

,

,

"

"

-

r

-

"

"

luind astfel fiinta Partidul Nafional-Taranesc, sub conducerea lui luliu Maniu. - -- , , " "
• ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA --- - - - - - - - - --

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

--- - - - - - - - - -- --· -- - ····--·-- - -- - -- -

--- - - - - - - - - -- --· -- - ····--·-- - --
,, " . '
,,
"
.
'
;,;::« w ,. .-.-. :: - · :v.• ( ' • • . _;·,: :11·
;,;::«
w
,.
.-.-.
::
- ·
:v.•
(
' •
.
_;·,: :11·
~.-1f
~
·~
~::-:·

Jon lncu/et

Ca ~i in alte state europene, in Romania au aparut organizatii ex- tr.emiste. In -· mai 1921 ,"'Partidul Socialist a aderat la Interriationala-:a

III-a, devenind Partidul Comunist din Rorn_QJJia. ,--fiind o sectie a

A

----

-

-

~

~

·-

Intemationalei Comuniste, se conducea dupa directivele ~i indicatiile acesteia. Obiectivul sau era lichidarea sistemull_!j poli_tic existent ~i in- staurarea dictaturii prolet(:!.riatujui. In 1923, P. C.R. i s-a impus lozinca ,autodeterminarii pina la despaf!irea de statui roman" a Basarabiei, Tran- silvaniei §i Dobrog_ei. Apreciind ca P.C.R. urmarea dezagregarea sta- tufu1 roman raurit in 1918, guvemul liberal a decis scoaterea acestui partid in afara legii (1924). P.C.R. ~i-a continuat activitatea 1n ilegali- tate.,. Cu exceptia primului secretar general Gheorghe Cristescu, tefi, r ceilalti conducatori ai P.C.R., numiti de Comintem, proveneau fie din rindul minoritatilor nationale, fie din alte state (U.R.S.S., Polonia). /-

.--

.

A

I

-·-

~

'

(1884-1940)

Militantii sociali~ti care nu

au acceptat principiile ~i ideologia comu-

. . " ' -. -· .- , .' . ';_:;- '.~:;;( - ·-·· '
.
.
"
'
-. -·
.- , .'
.
';_:;- '.~:;;(
-
·-··
'
.:;_:-
-
··-·
.
.
·::·
'

A/exandru Vaida-Voevod

(1873-1950)

. . ·::· ' A/exandru Vaida-Voevod (1873-1950) ,.,_" , ,· -~n~.~ - '··. ---· :::~:.· ·--~

,.,_"

,

-~n~.~ -

'··.

---·

:::~:.·

·--~

:

·.~r~.;

::' d " .: . ::,: ' -
::'
d
"
.:
.
::,:
'
-
. ··:.:~:. ,; . . " '
. ··:.:~:. ,;
.
.
" '