Istoria Romanilor

I
-
I
,

SCURTI
lon SlvCANI
1
CURCULESCI

~ ~ ~ ~ ~ ~ : stantin DiNCJ
-
... L<r antin S o a r ~
-
....--
- -
_ __,...--
-
....
Aui
.. loan Scurtu (coordonator)

lon Marian Curculescu
Constantin Dinca Aurel Constantin Soare
- . -_- - -
Manual pentru clasa a Xll-a
..
Asociatia Is
'
..
.
-
. . '
. . . ;
. .
Ll ....-
ALIGli !
- JIOTFK.A. J1
J,A.HTE AJIII
'
epublica
1
.......
. .iCJ ..J

HOTf.i:{A
E AJ!MfbEF;l

..
INTRODUCERE

s--vJV..._.n '
/'\
In plan educational, asistam impasibil, ani de zile, la ratacirea copiilor
intr-un vid informational cultural-universal, rara busola propriei istorii
a identitatii nationale, identitate pe care poporul nostru format-o prin efortul
propriu de creatie culturala de-a lungul intregii sale istorii.
Dezideratul integrarii noastre in Europa impune o alta viziune asupra trecutului
viitorului neamului romanesc, diferita de cele pe care le-arn avut:
nationalista, legionara, comunista etc.
Noul manual de Istoria romanilor trateaza perioada contemporana, incepin9 cu
anul 1918, cind, prin vointa poporului reunit in man adunarl plebiscitare, democratiCe,
.. --
s-a inraptuit Marea Unire, terminind cu celor mai recente eveni-
mente de la secolului al XX-lea inceputul secolului al XXI-lea. Perioada
-
, respectiva este o epoca de avint .economic, de dinamism, de contradictii politice,
culturale, dar de entuziasm constructiv.
Autorii au incercat sa realizeze reconstructia acestui segment de istorie Ia nivelul
actuale, al valorilor europene, democratice, pe care comunitatile umane le
pun in practica vietii cotidiene, cuprinzind - atit cit permite cadrul programei -
social-umane, politice, culturale, psihologia unor grupuri sau a unor
indivizi care lasat amprenta in istoria romanilor in general a celor dintre
Prut Nistru in special.
/'\
In acest moment de rascruce istorica, studiul istoriei romanilor in contempora-
neitate trebuie sa recupereze sa actualizeze valorile materiale, spirituale politice
ale poporului nostru.
Secolul al XX-lea, prin amploarea ritmul transformarilor, poate fi denumit veacul
.... - . -
schimbarilor globale cardinale in toate ramurile: sociala, culturala, politica etc.
S-au inregistrat in acest secolincercari pentru mai bine, a fost trezita speranta
unor mari realizari, care nu s-au mai conceput vreodata de omenire. Unele s-au
inraptuit, iar altele tin de viitor. I
Pentru poporul roman, acesta a fost un secol edificator datator de sperante -
prin recuperarea drepturilor libertatilor sociopolitice, prin integrarea sa in proce-
sul universal de democratizare, in care toti cetatenii realizeaza drepturile legi-
time.
_1. Dar secolul al XX-lea a fost un secol teribil - P!in cele doua razboaie mon-
diale, printr-o comunizare fortata a unor state, printr-un lung cu-
tretnurator ,razboi rece".
Conform programei am selectat informatiile care evidentiaza elemen-
tele reprezentative semnificative ale etapei de astazi, abordind intr-o maniera
noua problen1ele majore ale societatii, pentru a prezenta o istorie nediscriminato-
rie, globala, deschisa oricaror abordari.
-(
....
...
-
...

4
Invitam tinara generatie indrepte studiul istoric asupra neamului romanesc
in toata intinderea lui geografica politica, in toata alcatuirea lui sociala, in toata
"
lui istorica in secolul al XX-lea i inceputul celui de-al XXI-lea. In
- -
acest cadru minoritatile nationale gasesc locul firesc.
Prin manualul de fata, am incercat sa realizam recuperarea propriei
identitati etnoculturale din perspectiva contemporana, democratica, printr-o abor-
dare comparatist-universala.
Dorim ca elevii sa gaseasca in el un indrumar de idei in favoarea apropierii de
valorile morale ale Europei Occidentale, o punte spirituala intre zona noastra
spatiul occidental, un demers analitic, in care accentul este pus pe istoria structu-
rala (problematica sociala, demografica, politica, viata cotidiana, men-
talitate, cultura) a acestei parti a continentului european.
. ;.
f'.
. ::. ' ..
. .. -
,E' .::::;:: }"'' ;. )'. ....
, :::;. 1 r ::._ ..
..... ' ., . -
- ..... .
Frontiera Romaniei p'lna la 1918 Frontiera Romaniei dupa incheierea procesului de formare a statului national unitar
1918. Tncheierea procesului de formare a statului national roman
A
1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR
Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute Ia Co11[erin(a Piicii di11 19.19-:::_19_20. All avut
loc an1ple dezbateri privind evolufia .Ro1naniei. S-au adoptat n1iisuri in scopttlllnijicdrii politice
administrative; Constitu_ (ia din martie 1923 a asigurat dezvoltarea den1ocraticii a fiirii pina
in februarie 1938. Vw(a cotidiatza a devenit mai bogata mai diversijicatiL
.
__
2
Tratatul de pa.:ce
;
A:. / 10 9
.. ::- . --. . ' i
Att ,.:: 59. Austri-a renunta, In t
Romaniel_;- Ia toate 1
dreptttr.ile i titlurile aswpra partii .
fostuJuL ducat al Bucovinei.
-c.-
' , ' ..
Tratatul de pace de la Trianon
_c_ 4 i unie 1 910
-45. Ungarla in -
o . . voarea. ;
Ia toate': rile i ;
Ia asupra te _ lor fostei -
monarhii austro-ungare situate
dinco.lb de frontierele.o Ungariei
astfel-cum sint fixate;Ja art. 27, ._
11-a- (Fruota_m:Ue Unga- 1
1t Jr ) " :;. -:: ' ' .. _ ,. __ . ..: . j
n e 1 :, : :- > :-
- __ .. .. .
.. . . - ' .. -
..
-. -'
.- . -
.
.
de Ia
. -, . ... _. . ":
. _ ..... - 2 8 oet&m:brie 19; o
. ' ', -. .hC;; . :
,.... . . 1. i naltele -_
. . . . ' .
tante :aeclara ca recur1osc suve-
ranitatea Romaniei asupra teri-
toriutut Basarabiei. -.
Reflectati asupra importantei
tratatelor de pace semnate de
Romania Ia Conferinta de Ia Pa-
,

ns.
internationala a Marii Uniri (1919-1920)
Conferinta de Pace de la Paris, deschisa in ziua de 12 ianuarie 1919,
propus reconstructia Europei a lumii pe baze noi, care sa faca
imposibila repetarea cataclismului din anii 1914- 1918.
Delegatia Romaniei, condusa de Ion I.C. Bratianu, urmarea sa
obtina din partea Conferintei de Pace de la Paris respectarea preve-
derilor tratatului 1ncheiat cu Antanta in august 1916, precum con-
firmarea actelor de Unire din 1918.
internationala a Marii Uniri a fost consfintita prin
tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris ( 1919-
.
1920), cunoscute sub numele de sistemul Versailles: cu Germania -
la Versailles (iunie 1919), cu Austria -la Saint-Germain-en-Laye (sep-
tembrie 1919), cu Bulgaria - la Neuilly (noiembrie 1919), cu Unga-
ria - la Trianon (iunie 1920), cu Turcia - la Sevres (august 1920).
Aces tea au fost intregite de Tratatul de la Paris ( octombrie 1920), prin
care se unirea Basarabiei cu Romania.
"
In cadru1 Conferintei de Pace de la Paris, rolul principal 1-a avut
Consiliul celor patru (Franta, Anglia, S.U.A., Italia). Romaniei, in-
clusa in rindul tarilor cu interese limitate, i-au fost impuse unele preve-
deri dezavantajoase: preluarea unei parti din datoriile pe care le avu-
sese de platit Austro-Ungaria, dreptul marilor puteri de a supraveghea
protectia acordata minoritatilor etc. Conferinta privind reparatiile de

razboi, in 1920, a stabilit ca statui roman va primi 1% din
despagubirile de razboi datorate de Germani a 10% din cele datora-
te Germaniei de catre Austria, Ungaria Bulgaria.
Consecintele dezastruoase ale razboiului au determinat opinia publi-
ca internationala, dar majoritatea guvernelor sa adopte masuri pen-
tru evitarea unei noi conflagratii mondiale. De aceea, odata cu in-
cheierea tratatelor de pace, s-a decis crearea unei organizatii interna-
tionale care sa asigure pacea lumii. Astfel a aparut Societatea (Liga)
Natiunilor.

-
)
6

f
Sterna Romaniei
ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA
Teritoriul populatia
Dupa realizarea actului Marii Uniri din 1918, suprafata tarii acres-
cut de la 137 000 km
2
la 295 049 km
2
, iar populatia- de la 7,2 milioane
la 18 milioane in 1930 circa la 20 milioane in 1940. Romania era o
tara europeana de marime medie, fiind, dupa Polonia, al doilea stat euro-
pean cuprins intre Marea Baltica Marea Egee. La Societatea
Natiunilor in alte organisme internationale, Romania a devenit o
prezenta activa respectata.
Dupa Primul Razboi Mondial harta politica a Europei a luat o alta
Principala consecinta a razboiului a fost imperi-
ilor multinationale aparitia de noi state (Finlanda, Estonia, Letonia,
Lituania, Polonia, Cehoslovacia); alte state intregit teritoriul
(Romania, Regatul Sirbilor, Croatiei Sloveniei); Austria Ungaria au
devenit state nationale.
'
Dezbateri privind evolutia Romaniei dopa 1918
Alegerea cailor menite sa determine dezvoltarea Romaniei a gene-
rat intense dezbateri politice; s-au afirmat, in principal, doua curente im-
portante: neoliberalismul taranismul.
Neoliberalismul (avindu-i ca principali teoreticieni pe Stefan Zele-
tin, Vintila Bratianu, Mihail Manoilescu, I. G. Duca) sus tinea ca burghe-
Decretul-lege ziei ii revine rolul decisiv in stat, iar evolutia societatii trebuie sa se faca
privind reforma electorala rara salturi respectindu-se ,echilibrul social" ,armonia" dintre
16/29 noiernbrie 1 1sclase. Adep!i ai dezvolHirii economice ,prin noi liberalii consi-
Art. 1. Toti cetatenii romani derau ca statui trebuie sa se implice 1n viata economica accentuau
' '
majori vor alege prin vot : rolul industriei in modemizarea economiei nationale.
'
obligatoriu, egat, direct secret Taranismul (fundamentat de Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion
pe baza reprezentarii propor-
tionale, un numar de deputati , Mihalache era ideologia micilor proprietari agricoli se intemeia
proportional cu populatia. ' pe doua coordonate esentiale: 1) temelia vietii economice sociale era
Art. 2. Alegerea se va face pe gospodaria familiala (taraneasca); 2) aceasta trebuia sa constituie ,statui
circumscriptii electorale. taranesc", ca entitate politica, administrata de majoritatea populatiei
Fiecare judet va forma o cir-
cumscriptie electorala va ale- raspunzatoare in fata acesteia. Structura economica trebuia sa ramina
ge cite un deputat Ia fiecare nu- , una agricola. Considerind ca Romania nu dispunea de capital suficient,
mar de 30 000 locuitori Ia erau adeptii ,poqilor deschise", solicitind atragerea capitalului
fractiunea suplimentara super!- strain in economia nationala tara nici un fel de restrictii.
oara numarului de 20 000 locui- . ' '
tori[ ... ]
Art. 3. Senatul se va compu-
'le din senatori i din se- \
de drept.
Art. 4. Toti cetatenii romani de
t t
Ia virsta de 40 de ani impliniti
.'or alege pe circumscriptiile
e'ectorale stabilite de art. 2 un
senator Ia fiecare numar de
,J 000 locuitori Ia fractiunea
suoli mentara superioara numa-
ului de 4 7 000 locuitori [ ... ]
Monitorul oficial nr. 191
din 16/29 noiembrie 1918
-- ....-
U nificarea politica administrativa
Adoptarea votului universal, in noiembrie 1918, a deschis larg poqile
vietii politice pentru milioane de cetateni (barbati), numarul alegato-
rilor crescind de la circa 1 00 000 in 1914 la 4,6 milioane in 193 7. Acest
fapt a contribuit decisiv la democratizarea societatii
"
Inca din 1918, odata cu. ratificarea actelor de Unire prin decrete re-
gale, reprezentantii Basarabiei, Bucovinei Transilvaniei au intrat in Gu-
vemul Romaniei. La 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile prin
care se ratifica unirea Basarabiei , Bucovinei Transilvaniei cu Roma-
nia. Imediat dupa Marea Unire, provinciile istorice au avut o condu-
cere administrativa proprie: Consiliul Dirigent in Transilvania, Secreta-
. . ). '
Noul cadru geopolitic
. '
riatele de Serviciu in Bucovina, Directoratele in
Basarabia, care au functionat pina. in aprilie 1920.
Din 1918, in guvemele Romaniei au intrat repre-
zentanti din toate provinciile istorice, Parlamentul era
format din cetateni de pe intreg cuprinsul tarii, in-
clusiv basarabeni (Ion Inculet, Daniel Ciugureanu,
"
Pan Halippa In aprilie 1919, in Romania s-a
introdus stilul nou ( calendarul gregorian) .
"
Incoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, in
ziua de 15 octombrie 1922, a reprezentat un .moment
simbolic: la coroana de otel din ti1npul lui Carol I
s-au adaugat trei briliante semnificind Basarabia,
Bucovina Transilvania.
"
In procesul de unificare administrativa s-au inre-
Alba Julia. 15 octombrie 1922.
gistrat unele deficiente, mai ales in Basarabia.
Deoarece elita politica din aceasta provincie fusese
formata in nu legislatia mo-
derna romaneasca, in Basarabia au fost
,regateni" care urmau sa asigure functionarea
aparatului administrativ; cei mai multi - mai ales
invatatori profesori - au muncit cu rivna devo-
Ceremonia de lncoronare a regelui Ferdinand
i a reginei Maria
tament; unii dintre functionari jan-
darmi). s-au comportat abuziv, lasind o imagine negativa in rindul
populatiei.
. - . -
. . . . .
. . ' . ..\ ,, .- .. . - .
. . .
-.. - . . . .
. ..... :, . : FERliiNAND. I .. __ .. -. ', .. .' . . .
. . : .... ' .-- . . . ... - ,. .: :-..
. Prln g:tatiaJui Dvmnezeu .Natiomila, . ..,, ; . :. .
. . -.. . REGE A'L . . . . .
' ( . '< . -. ' . .
. . . . . . : ' . ;.Cll' ftJfirk J(fili # )tlitcil; .
- . NJtionale Const;tuant;
' lilltllfl.l llmtltci.e.t . : . . . . ' , .. . .. .. . .
... .. ' 1 '. ._
. . . . . . . - -
. . . ;. . ' ---. . . __, ... :--
.. - ;, .
. ' -_ . . .
. .. . - . .. . . . . .
..
. , . . - . T!T'b '0'-l:. I . . . < . . .
. - . . . . . . : . _, . . '. . ' . ' - . .
. . . , . : . J).f,S,PR t: T EJH'T{J RIUL RO.)!./<IHf.l . .
' . - . . . . . . . . .- . .
. .. . un Siat inili-
nzibil .. . .
. . . _2.',.__: 1'etjtofl!ll- ._ . ._- . ..
.. Hotirele Jm wt fi schimliafe-. Sa.tl rectifii:U:te rn Yir
. tutea uner lfgi. > . \ . . . . . . . . ' . . .
.... . ;An-'l'Af; :": Tci:itori)lj_ t\omaoici 1111 r.i.l _popt,tl;tfiuni
.. . .. . . '
:ruw. 4, ..._ '.f'e,;it.otiul Ro.ei di1i punct de voocre iili rmni&mliv . . .
. fmparte' til f!). . . . .. .. . . . ,. . ... .
. . sliJl(J1viz1unile lor te'rllor.Iale :;c wr siablll
forroele fn I.Wle- rlc o'ganit:are admini:strntlvli. . . <
. . . - . . . ' .....
. .
. . . ... . .. .. U ' . : . :
. ... E' . . . . .
- .. . .. .. - __ : , .
. Artr. 5. Rqm:lnik deoseoirn de ocigina e(nicl; iJe lin)W 5au
de religro, se . buetJri. dtt lil5at:tq!'e3 .de lilt.ert:i.tea ff'lllll{l1-man .
. lfltui; ile. Jlberta\i,!;!lO:t:runirilor; de libertW..ll da .
de tolifi}libertAV.le s!lbilite ._. . . . . . ._
. Anr. 6. GOnatihiliillle.'l di: leg!- Ia. 4feptiltile. .
. politiee detci'n)ina earisunt, (lSehit Ita <le Uorn, oonditi!mile- _ ...
peiltrl.l : _ ..
. Legl spcj;JiU4; votate cu majorJtate Ul) do\lil beimi, vor. COb .
eimi{Rll ilteptori,kir Jli)litir.e. . .. . .
. ci.\'.ikJ :_tie jeineilor V(ll' $Ia hill -pi.l. bilta Oeplitlei eptitlli a ...
celor, doi.ll >
. . . . . " ' . - .
. . . .
. -. -. - ' .
,. . l?rorn.1,i{ilm acy"as_m' eu sfgiliill
. t( '.{fol))fqtu/ .Ofif!IU. . . _.. , .
. tn., ;
; . .
. '
_-;,
. . ... ,. .
. . .
. .
. . ' .
Constitutia din 1923,
'
cu semnaturile regelui Ferdinand
i ale membrilor Guvernului
Jon I. C. Bratianu
Constitutia din martie 1923. Puterile statului
'
Dupa Unirea din 1918 s-a simtit nevoia adoptarii unei noi constitutii
a Romaniei. Aceasta a fost votata in timpul guvemului liberal prezidat
de Ion I. C. Bratianu. Constitutia din martie 1923 a asigurat dezvoltarea
regimului democratic in Romania interbelica. Potrivit art. 1 din Constitutie,
Romania era declarata ,stat national unitar indivizibil", iar art. 2
prevedea ca teritoriul Romaniei este ,,nealienabil". Ca fom1a de gu-
vernamint, Romania era monarhie constitutionala.
Notla lege fundatnentala raspundea aspiratiilor den1ocratice ale
populatiei, prevazind largi drepturi libertati pentru toti lo-
cuitorii, ,tara deosebire de origine etnica, de limb a sau de religie".
Constitutia prevedea libertatea a invatamintului, a presei, li-
bertatea de asociatie. Proprietatea era garantata; nimeni nu putea fi ex-
propriat decit pentru cauza de utilitate publica dupa o ,dreapta
prealabila despagubire stabilita de justitie". Se preciza ca legile pentru
reforma agrara raceau parte integranta din constitutie.
Era statuat principiul separafiei puterilor in stat: legislativa, execu-
tiva judecatoreasca.
Puterea legislativa era exercitata in colectiv de catre rege Repre-
zentanta Nationala (Adunarea Deputatilor Senatul).
Puterea executiva era 1ncredintata regelui, care o exercita prin in-
tennediul guvemului; orice act al regelui devenea valid numai daca era
contrasetnnat de un ministru, care devenea raspunzator de acel act.
.,
Constitutia proclama independenta justipei. Judecatorii erau inarno\ ili.
-
8

. . .

Catedrala Patriarhala .
din Bucureti
.
. .
. .
in tabelul de mai' jos, se
mentioneaza numele i pro-
vincia istorica din care prove-
neau . dintre preedintii
Consiliului de Minitr' a.ii:Roma- :
niei interbelice r.
Prenumele
i numele
A.
Take. lonescu
I on I. C. Bratianu
AI. Averescu
luliu Maniu
N icolae _lorga
Gh. Tatarescu
Octavian -Goga
Provincia
Transilvania
- . .
Mua.fenia
Muntenia
Basarabia
Transilvania
Moldova
Oltenia
. - .
Transilvania
..

. . I
Ce concluzie puteti desprinde
privind integrarea provinciilor
istorice, dupa 1918, in cadrul
statu lui national unitar roman?
'
"
SEPARATIA PUTERILOR IN STAT
Puterea executiva
Regele Guvernul
Rege
'
Politica: fata
'
de Parlament
Guvem
PenaHi: fata
'
raspundere de Curtea
de Casatie
'
Justitie
Civila
Puterea legislativa
Parlamentul
Adunarea
Deputatilor
aveau
Sen at
Drept de control asupra
puterii executive
Puterea
judecatoreasca
Curtea
de Casatie
'
Justitie
Judeca
constitutio-
,
nalitatea legilor
AH1turi de aceste puteri se afla puterea armata, al carei rol era
apararea integritatii independentei Romaniei. Serviciul 1nilitar era
obligatoriu pentru toti barbatii de la 21 de ani in sus; durata stagiului
/\.
militar era de 2-3 ani (in functie de arma). In 1924 s-a 1nfiintat Consiliul
Superior de Aparare a Tarii, cu misiunea de a examina solutiona toate
problemele referitoare la apararea nationaUi.
La rindul sau, biserica avea un rol important in societatea roma-
neasca. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane din 1925,
s-a dat un cadru unitar de activitate a bisericii nationale. Salarizarea
'
clerului a personalului bisericesc a trecut de la eparhii in seama statului.
Totodata, Mitropolia a fost ridicata la rangul de Patriarhie, primul patri-
arh fiind Miron Cristea ( 1925-1939). Si celelalte biserici- greco-catolica,
reformata, evanghelica etc. - au cunoscut o dezvoltare. De asemenea,
religiile mozaica mahomedana s-au bucurat de o deplina libertate din
partea statului roman .
Legile de unificare
/'\
In plan economic social s-a realizat unificarea monetara (1920);
s-a in!aptuit reform a agrara legiferata in 1917-1921; s-a trecut la apli-
carea reformei financiare ( 1921 ), stabilindu-se un sistem unitar de im-
pozitare.
Pe baza constitutiei au fost adoptate legile care au contribuit la or-
ganizarea unitara a statului roman: Legea privind comercializarea i
controlul intreprinderilor economice ale statu lui ( 1924 ), Legea
energiei (1924), Legea mine/or (1924), Legea fnvafamintului primar
(1924), a celui secundar (1928), Legea i statutul pentru organiza-
rea Bisericii Ortodoxe Romane (1925)
Un loc aparte ii revine Legii .pentru administrativa
(1925), prin care se punea capat provizoratului ce exista in admi-
nistratie dupa 1918 se largeau drepturile cetatenilor de a participa
la conducerea treburilor locale. Unitatile administrativ-teritoriale de
'
baza erau comuna judetul, care aveau personalitate juridica. Pri-
marul era ,capul administratiei cotnunale", iar prefectul - ,capul
administratiei judetene".
Noul cadru geopolitic
Viata cotidiana
'
Dupa unire, viata cotidiana a romanilor a mai cotnplex_a. Ca
- -
urmare a reformei agrare viata taranimii s-a ameliorat, fapt prin
-
noile de case, biserici, dispensare, prin numart!-
lui de tineri de la sate care frecventau liceele universitatile al celor
...__ /\ - - -
care sa scrie sa citeasc_a. In esenta, viata rurala a evoluat din-
- - .., ... - ';;_._
spre traditionalistn spre _modernitate. .I - - - . -
La s-a accentuat procesul de stratificare: in timp ce in zona
centrala locuitorii beneficiau de toate conditiile ( canalizare, lumina elec-
trica, strazi asfaltate, institutii de cultura etc.), la periferii se traia chiar
mai greu decit in sate. Mahalaua era, adesea, o zona a promiscuitatii
mizeriei cotidiene.
Minoritatile nationale, care constituiau aproape 30o/o din populatia
Romaniei, aveau o viata comunitara proprie, dar participau la activitatile
pub lice ale localitatilor respective, ocupind chiar unele demnitati in stat
(primari, prefecti, directori etc.)
Pentru multi romani citirea presei, ascultarea emisiunilor radio,
frecventarea cinematografelor a teatrelor, petrecerea concediului de
odihna intr-o statiune climaterica din tara sau in strainatate au devenit
' '
elemente ale vietii cotidiene.
'
Haria administrativa a Romaniei rn perioada interbelica
0
./
-
'
. . .
. . '
., ,:... . . .
. .
. ' . .
' .
' . .. ,.
.
. . .
.
.
........... restomatie .
. .
. ..
Constitutia din 1923
. . ' . . ..
_.
' . . . -:-
Art. 52. Fiecare membru al Adunarii Deputatilor
Senatului are dreptul de, a adresa int(?rpelari,
Ia care sint obliga1i a faspunde.
Ce importan'a aveau viata
politica a tarii? . .
Ce urmari avea vo,tul de blam dat -c:le PaFiame.at
. '- _.._ .. '. ', . . . i ' ', . . . ... - ..
executivl.llui? -
.
. . . . . . . . . : i . . . . . ' -_. .,._-. . . . . ..
Art. 87 n3gelui este inviolabifa. Minltrii tui
sint raspunzatori. Nici un act al regelui nu poate avea
tarie aaca nu va ff de un ministru, care prin
aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
. . . . .
De ce persoana regelui era invrolabi ?
' .
. ; : :. : - C: ::.
Legea invii(iimintului primar (1924)
. '
. .
.
Art 11. invatamintut primar este pentru
copiii tuturor cetatenilor romani. El este gratuit in
statu lui. ... .. . ... . . ...
..
' ...
Art. 40. Parintii sint datori sa procure copiilor lor cartile
' .... '
i materia lui necesar. In caz de vor fi
socotiti ca absen1t nemotivat . ae Ia. COala parintii lor
supui Ia amenzi pina Ia procurarea cartHor. ..
Se putea asigura frecventa obligatorie a elevilor?
.-:.
: -. - . -_-.
: .. .;; : . .,.
'.
,--,_
..
' ,
'- . . . ' .
Legea pentru tt.dministrativa, 1925. <
. . :. ' . . ._. . ', _.-- . . . . .._ ..
. . : . .
Art. 1. Teritoriul Romaniei se imparte din punct de
vedere admioistrativ; 1n juaete in aomune.
.. ,, . . . . .
- . -
Art. 2. Comunete sint rurale i urbane .
...... Art. 7. Fiecare locuitor al tarii; fara de sex
i nationalitate, trebuie sa apa1ina unei comune sa
participe Ia sarcinile ei. ..
. . . . . :: _: . ;-;:.. . ' . ;-:' .
Art. 10. Com una judetul administreaza interesele
lor locale prin. consilii compuse, din de ..
drept femei cooptate'oblig<:ltoriu ih comunele'
de judet, facultativ In celelalte comrsne urbane. .
' . ' .,
. Art. 244. Comunale i judelele sinfautorizate pentru ........
cheltuielilor a trebuin1elor locale, sa per- .
ceapa t?xe, cotizatiuni, rmpozite directe
.. : . .
precum i sa ceara prestatiuni in natura .
. .. Art . . 330. F?refectul judetului se numete . prin ..
regal, in urma propunerii ministrului de interne.

' .
,. -.
_. Co.nsiderati cllocalitatile urbane i rurale se :
puteau autoadministra? .
. . . .
.. Care erau principalele de venituri ale ,
comunelor i judetelor?
. .
.. . . .
'. .. .
-,.
' .
.
. .. . ; ' . .
-
,.
i Romaniei Ia
,,_ .. ele atinse?
Pans
...... . ifsQ;o: a decJa Sintem .. ,
.
'
-..
. . 'f
mli/ t:>pe trefJuie
I text:
rta fn

Paris
tfitre
., ... -
.. .
. ... ' .
'
......
, ..,_.
' . .
.- ..
A.

. ""'
1n er1oa SICa
.
' '
" '
.., ..,
1.TRASATURIGENERALE
.1'\
In peritJada i11terbelicii itz RoltlOilia a e"'Yistat un regi111 . /Uiltla11lellltlt pe Co11-
.stitu(ia dill 11lflJ"tie .192 ... ) . EVlJltl(ia Jlie(ii ]JtJfitice lll neritJada ittterbelicii it j(Jst de
1nai 111tll{i collsecilt{ele dtJJ11iJla(iei striiine Ul provinciile llitite, JIIUtlt{iile protlltse tie
'
riizboi $i tie i"farea U11ire ill Jttelltalittlletl colectiva, sitlla{ia culttlralii a

poJJUlatiei, tleosebirile di1ztre sat ]Jtlrticult:trltii(ile Vitel1:ilt1lt.i ReJ:llt ttle l'rovi11ci-
.l . .,.., I . I l 1 I"' "" *ri -& """ 1 .. 1
l or u1ztte (111 l' tilt ei.-'OllOn1lC, c11 tura ",'? 01 ll'll!11lJ lta(.tl_, .. llttegraret& 1111tltJrltt1(1 or llll(totltl e
i11 ll.ollltlrJitl colltexlltl etlropJell'l1

t ii::
. . . .
'
..,. ,,_
, ..
"
' '
Regele Ferdinand I
( 1 914-19 2 7)
:: ... - :;;. :-: .; '
.. ::::;: - :::.:. .. :-:.
- :::!T ,:'iJ >n : .
Proclamat
- .. .
Ia 27 septembrie. Jn timpul
domniei sale s-a intaptuit Uni-
rea tuturor romanilor.lA. fost in co-
. . . -
ronat ca suveran al Romaniei
intregite, Ia Catedral Ortodoxa
- .. . . ..
din Alba lulia, la tq 'octombrie
1922. Tn timpuf . a pro-
movat o politi me 1n
,; to ate darn tat '
tvotul unive . .. . . . ,,....,.""'
..,. Constitutia ch . ttre,r
' . ... ..
unificarea legis . .fi _,. ____, .. _ . S-a
stins din viata Ia 20 iulie 1927.
' ' , . .
Este inmormintat in biserica
Manastirii Curtea
: . - ..... -- ..; .... ... --- -.---- - ..
Democratizarea societatii Nona clasa politica
"
In anii 1918-193 8, in Romania a existat un regim democratic inte-
meiat pe: separatia puterilor in stat, votul universal, pluripartitism,
consfintirea drepturilor a libertatilor in constitutie. Chema-
rea periodica la urne a 3- 4 milioane de cetateni a influentat pozitiv
detnocratia romaneasca. S-a schimbat configuratia partidelor, s-au tnodi-
ficat metodele de guvemare, s-a diversificat presa, a disparut siste1nt1l
rotativei guvemamentale, centrul de interes al politicienilor s-a mutat spre
mediul rural, unde traiau 80% din populatie (voturile satelor decideau
soarta alegerilor).
Totodata, s-a afinnat o noua elita politica, din care :Iaceau parte atit
( avocati, profesori, cit locuitori ai sate lor (preoti,
1nvatatori, profesori, agricultori) de diverse culori optiuni politice.
Statutul monarhiei
Romania era o monarhie constitutionala, in care regele reprezenta
elementul-cheie al vietii politice. La urcarea pe tron, regele depunea in
fata Parlamentului urmatorul juramint: ,Jura pazi Constitutiunea leg-
ile poporului roman, a Inentine drepturile lui nationale integritatea terito-
riului". Regele exercita puterea executiva prin intermediul guvemului,
numea revoca sanctiona legile, putea dizolva Parlamentul,
avea drept de amnistie, era armatei etc. Suveranul a promovat
legislatia privind organizarea dezvoltarea democratica a Romaniei
interbelice a sustinut politica extema. Suveranul desemna pe primul-
ministru, care forma guvernul. Exectltivul organiza alegerile, pe care,
de regula, le astfel ajungindu-se la situatia in care parlamentul
devenea o prelungire a guvernului.
Regele Ferdinand I, aflindu-se sub influenta lui Ion I.C. Bratianu.
Partidului National-Liberal, nu era un adevarat arbitru in
lupta dintre partidele politice.
11
. --.
- .
-.
De Ia lnceput mi-am impus
. aceasta res.Jula
fac abstractie de mine lnsumi,
.t
sa nu tin socoteala nici de origi-
. . ' ' w. . .. . . .
nile "mele,' "hici de familia mea.
Sa nu vad declt Romania, sa nu
cuget dectt Ia ea. Nu: se dofn .. .
asupra unui popor peritru
sine., ci p,entru ;acel
aceasta consta onestitatea unui .
reg e.
.:; ): Regele Rerdinahd
aGW 1 11 ? -- ) W%i'ii5? = 1

-
ISTORI A ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA
.
Dupa moartea lui Ferdinand I, rege al Romaniei a fast proclamat
principele Mihai. Acesta minor, prerogativele suveranului erau
exercitate de o regenta, alcatuita din principele Nicolae, patriarhul
Miron Cristea juristul Gheorghe Buzdugan. Criza dinastica a fast
generata de faptul ca principele Carol, fiul mai mare al regelui Ferdi-
nand, renuntase in citeva rinduri - 1918, 1.919 1925 - la calitatea
de al tronului. Aceasta renuntare a fast acceptata de Con-
siliul de Coroana la 31 decembrie 1925 de Parlament la 4 ianuarie
1926. Regenta s-a dovedit a fi o institutie slaba, lipsita de prestigiu
politic.
La 8 iunie 1930, principele Carol a revenit asupra deciziei sale,
'
fiind proclamat rege. Carol al II-lea a actionat
t. . pentru prestigiului institutiei monarhice
-:--: ._;;-. ;:: "
instaurarea unui regim autoritar. In acest scop,
.;, s-a sprijipit pe o camarila, a atras de partea sa di-
feriti lideri politici , a manevrat pentru macinarea
marilor partide democratice, a 1ncurajat organiza-
tiile de dreapta. Obiectivul sau a fast a tins la 10
februarie 1938, cind, printr-o lovitura de stat, a in-
staurat regimul monarhiei autoritare, care a durat
pina la 6 septembrie ,f940, cind Carol a fast silit
f
sa abdice. La tron a revenit fiul sau, Mihai, dar
Palatul Regal din Galea Victoriei.
principalele prerogative regale fusesera preluate -
inca de la 5 septembrie - de generalul Ion Anto-
nescu, devenit ,conducatorul statului".
' ';. . 'k.
', - . -"'' ' ' - -
: -.. -
. .
Prevederile legii electorale
. din 1926 referitoare ...
la:tepartizarea manttatelor ,,
ip Ad una rea Deputatilor "
s'e datculeaza pro-
centul din voturi obtjnute de
. . . ' .
fie care ,:politica fatif.Cie '
numarul total al votantilor din
. ' .
Gruparea politica
cara In urma acestui cal cui se
constata ca a Tntrunit eel rnai
mare nuniar de'votdrf pe tara,
dar eel putin 40 .Ia suta fata de .
.. -. .
celeJalte :grupar;i\ se,declara
grupare majoritara, iar celelalte
grup,ari . mi:noritate. . , :: . ,
. - . . -- :-
- .
Art. 95. Repartizarea manda-
telor se va face in felul urmator:
Se ma'i Inti( majo-
ritare jumatate din numarul
acestor mandate. Cealalta ju- ::
matate se imparte lntre toate
gruparile, , maj9>ri .. ;
tara, proportional cu procentele .,
de voturi obtinute de fiecare
;... ' - ... . : .
dintre ele.'"' ;""' <
12
-
Rolul Parlamentului
Dupa 1918 s-a mentinut parlamentul bicameral ( Adunarea Deputatilor
Senatul), dar au survenit importante modificari in privinta modului de
alegere a acestuia,-ca urmare a introducerii votului universal. Conform
Constitutiei, parlamentul avea dreptul de control asupra puterii executive;
fiecare membru al Adunarii avea dreptul de a adresa intrebari
interpelari, la care erau obligati sa raspunda .
Parlamentul reprezenta puterea legislativa in cadrul regimului demo-
"
cratic, iar membrii sai reprezentau natiunea. In componenta Adunarii
Deputatilor a Senatului intrau indeosebi intelectuali (mai ales avocati).
Dupa culoarea politica, cei mai multi parlamentari au apartinut liberalilor
Sistemul politic romanesc din perioada interbelica
a ramas eel instituit de Carol I: regele numea noul guvem dizolva par-
lamentul; guvemul inlocuia autoritatile locale organiza, cu ajutorullor,
"
alegerile generale, pe care le In acest fel, nu guvernul era expre-
sia parlamentului, ci invers - deputatii senatorii erau cu ajutorul
guvemului. Pentru a asigura majoritati parlamentare confortabile guver-
nului, in martie 1926 s-a adoptat o lege care introducea ,prima" electo-
rala. ,Prima" consta in jumatate din numarul mandatelor in Adunarea
Deputatilor se acorda partidului care obtinea mai mult de 40% din to-
talul voturilor; cealalta jumatate se impartea propof!ionalintre partidele
care peste 2% din voturi, inclusiv gruparea majoritara.
'
Viata politica In perioada interbelica
. .
. . .
-
Parlatnentul a adoptat legile vizind viata econo-
mica, sociala, culturala, politica, invatamintul etc.,
care au asigurat cadrul necesar dezvoltarii generale
"
a statului roman. In timp, Adunarea Depu-
tatilor Senatul au constituit un for de dezbateri
politice, ideologice etc., precum un organism de
control asupra activitatii guvernatnentale.
Din 1934, rolul parlamentului s-a diminuat, ca
urmare a faptului ca guvemul a primit dreptul de a
adopta decrete-legi, care erau apoi supuse ratificarii
de corpurile legiuitoare. Regele a abuzat de dreptul
de a dizolva parlamentul, astfel ca in perioada 1919-
193 7 au avut loc zece alegeri generale; numai doua
parlamente ( cele alese in 1922 in 1933) s-au
mentinut 1ntreaga legislatura de patru ani
Sediuf Adunarii Oeputatifor
_ ca partid .
-rna
pa
I
/

- tendi . ........... -fuziune cu .

f1na\ita - bipolara
(P.N.Lr N.T.)
- sciz . roape In
toate ""'''-'-' .. v e, lndeo- .
sebi de guver- ..
namlnt .L., P.N.T.,
' .
Partidul i)
grupari di-
orul
democra- .
f-;7-$

- criza ...,..... aP1or politice
di lor prin
d /iy,... I din 30 ..
Dinamica partidelor politice
Constitutia din 1923 ntl racea referiri la partidele politice, dar prin
drepturile libertatile prevazute (de organizare, intrunire, exprimare
"
libera a optiunilor) oferea cadrul necesar functionarii acestora. In 1924
s-a adoptat legea persoanelor juridice, care stabi1ea obligatia tuturor
organizatiilor publice de a se inregistra la tribunale; astfel partidel.e
politice au primit consacrare juridica.
"
In primii ani dupa Marea Unire s-a inregistrat un proces de pro life-
rare a partidelor politice, ca urmare a introducerii votului universal, a
noii stari de spirit a populatiei, a integrarii In cadrul statului roman a
provinciilor Basarabia, Bucovina Transilvania. Dupa 1922 se con-

stata o tendinta de fuziune a partidelor din opozitie, pentru a face fata
"
dominatiei Partidului National-Liberal condus de Ion I. C. Bratianu. In
' '
1926 s-a constituit Partidul National-Taranesc prezidat de Iuliu Ma-
niu, care, dupa o ampla campanie lmpotriva guvemarii liberale, a ajuns
la putere in noiembrie 1928.
"
. In anii crizei economice (1929- 1933) partidele politice au trecut prin
grave probleme interne, care s-au soldat cu sciziuni, atit in P.N.L. cit
'in P.N.T. La rindul sau, noul rege Carol al 11-lea a incercat sa conduca
tara tara partide, printr-un guvem de ,uniune nationa1a", dar tentativa
sa a
. Pe fondul ascensiunii fortelor de extretna dreapta pe plan european
al instaurarii regimurilor autoritare in statele din centrul sud-estul
Europei, in Romania partidele democratice au fost supuse unor puter-
nice presiuni a tit din partea regelui Carol al II -lea a camarilei sale, cit
"
a Legionare (Garda de Fier). In alegerile parla1nentare din
decembrie 1937 nici un partid nu a sa eel putin 40% din
voturi, fapt ce consemna falimentul sistemului partidist din Romania .
La 10 februarie 193 8, printr-o lovitura de stat, regele Carol al II -lea
a instaurat regimul de autoritate monarhica, iar la 30 martie an
toate partidele politice au fost dizolvate.
_restomatie
Ion I.C. Bratianu- un mare roman
[ ... ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu se Tntemeia pe
sufletului i a trecutului. El ca adevaratele
puteri creatoare izvorasc din contiinta poporului, ca tra-
ditia eo comoara care pregatete viitorul, ca unirea, preve-
, .
derea i munca sint condilii esentiale pentru realizarea
actiunii politice.
Mari erau Ia Bratianu: vointa neovaitoare, abilitatea
prevederilor, continuitatea programelor, priceperea
suferintelor sociale, increderea in puterile neamului,
contingentelor politice i simtul raspunderii
in guvernare.
Omul care a tras hotarele Romaniei de azi peste
hotarele visate de secole a avut pentru tara lui toate ln-
draznelile, a rivnit toate idealurile, a resimtit toate min-
driile. Plin de nadejdile viitorului, Bratianu traia Tn prezent
in trecut; el cercetase toate hrisoavele vremilor stra-
bune i cutreierase pe jos toate potecile muntilor. N-am
sa uit niciodata fruntea plecata i meditativa a lui Bratianu,
vislnd profund i pios ITnga mormlntul lui Avram lancu,
alaturi de uriaul gorun frematator, batrin de sute
de ani, sub care Horea adapostise pe vremi dragul de
tara i revolta.
Bratianu s-a scoborlt acum in lumea orizontala a
strabunilor. Ochii lui buni, fata blajina, cuvintullui intelept,
sub care toti ne simteam ocrotiti nu mai sint.[ ... ]
14
. . .
Ce factori au contribuit Ia democratizarea

2. Care erau .Principalele prerogative ale regelui?
a fo.t lui ..
,, .- . . . . ' - ' ' ' . -
urea rea pe tron i cum a actionat? " ..
f\. Care era practica organizarii alegerilor parla-
rn De ce guvernul sa iasa
cit.igator?
De qe Iibera Iii au adq;ptat legea electoral a
. ' . . . . ' . . .. . .
martie 1926? Considerati ca aceasta lege respecta
rise Jn . '.
, -r.-. "-' ' . " .. :.:. :,:,.; ...,; '
6. Ce legatura vedet1 1ntre legea electorala (1926)
i cea privind unificarea a ministrativa din 1925? .
'i , Ce a avut pa;rlam . tul il\1 perioada
lica?
De au aparutwai mt'-.Jite dupa.
1918? . ..... . . .
9. Ce semnificatie are constituirea P..N.T.? . <.
. . ." . ' '' ' . ' . . . . :- '. . . . ;. ' . . :; . ,. .
10. Clim ae\ioluat sistemul panitHst:in ahil crizei
economice? , . . .
11. Ci1Jl:Et .a ci.S.t faliment
mania? .. . .. ..
,
Sa ne apropiem de cugetul lui ca de o tintina a . ...
vecinicei tinereti. Copii orfani ai parintelui Patriei, sa-i
ascultam povetele. Ele slnt pentru noi antologia lapidara
a unui suflet frumos, poruncile nestramutate pentru dez-
vottarea neamului nostru, evanghelia scrisa a patrio-
tismului.
Horia Furtuna
..
Personalitatea lui Ion I.C. Brdtianu
Dominind cu autoritate viata politica a Romaniei timp ...
de doua decenii, lon LC. Bratianu a fost una dintre cele
mai complexe controversate personalitati din istoria
Romaniei. Multi au incercat sa .. explice cauzele do-
minatiei politice a lui lon I.C. Bratianu. Toti, sau aproape
toti, cei care au comentat acest subiect sTnt de acord ca .
avea o voca\ie nativa de conducator. A un nume
pe care a sa-l onoreze sa-l inalte. Crescut pentru ..
a face politica, de profesie inginer, lon I. C. Bratianu aplica .
ingineria in politica.
loan Scurtu, i$toric
-----------------------------------------
Completati dosarul despre personalitatea lui lon
I.C. Bratianu cu alte materiale documente.
.. intra 1919 i ln. Romania aq zece
alegeri parlarJ1>entare, ce' fhseatrtna c9a durata
medie a Corpurilor Legiuitoare a fost de circa. doi ani,
ad_Jca nurnai lwmatgte dh!tl< :irt ' le-ge a
fundamentala; 'Practfc, numai doua parlamenfe- cele
a lese Tq< in J 933,.._ i-?J;J Jntreaga
' . ' ' .;.... - , .. . -> . ,,..._, . '
legislatrira de. patru, ani; ..au exrstat situatii ' Tn care
Adunarea Deputa1ilor Senatul au fost dizolvate dupa
nwmai c1teva t.tllni. deda
. :. ' ; ....
- '
. .
Stabili1i impactul i[\stabilitatii parlamentare
as,u.pra vietii in inter- ..
belica. .
. - ,,
rea egii se rea ii rege.
- provi?:prie in timgul minpratului,
' ,. ;;;:. . . ' ' ' " ' . : ,._.'<"o' - ;-
., : absentei sau mqbarhul
1
0i. " - .:';'
.. .
Camarila regala - grup de oameni afaq.eri, poli-
mil1tari jurul
,, -'
' . . ..

V A
2. VIATA POLITICA IN PRIMUL DECENIU INTERBELIC (1918-1928)
Viata ptJiiticii f11 pri1nul dece11i1t interbelic a fost tiOIIliltatii tie P.1V.LJ. (,decatla briitie11istii*'').
P.N. r. U1 1926 (I tlJ1ttri(ia Ullei fJllternl.ce Jornla{itllli J10litice Ctll*e a
con"curat l'iiitru rliitll pri111ordial, de{illUt fJYttl atu1tci tie liberali. ir1 1918-.1928 llll
'
fost n:dlJptate legi ;i'{.ind via(a ecoJ1otnica, socialii., cztltllralii_, invii(an1-fnt11l, ad1nitti.stra(.it1 etc.,
...
care all asigttrat cadrtll necesar dezvoltiirii generale tl ro1na1l.
. . -
.
- . --
., .....
/on I. C. Bratianu
(1864-1927)
\
. i nte al __ i N a-
( 1 , ) . T n .
mairtfulte rind uri istru i
prim-mihistru. Prin activitatea sa
diplomatica i politica, a contri-
buit Ia::, desavlrirea.:$.:iJlq1ttf. na::
tionartiilif:atroman. un rol .
' .. ,_. .,. -. . -- .. ---. _t- . . -.. . .
..
::"""' ' ' - - :: ''' ',;::;: :
niei Ia Primul RazbofTVfc)ridial de
.. - ----..: ...... _ "'
partea Antantei, Ia adoptarea
. _r_e_!gr.rilEi-. elector a I.e ,,da. Jl}1 pro-
prietarirea taranilor, Ia adoptarea
.. ,.
pe plan . _. onal. )
'"''"'"". J
Primul deceniu interbelic (1918-1928).
Partide grupari politice
"
In perioada de dupa 1918, votul universal, reformele in plan econo-
mic, mutatiile din mentalitatea colectiva au produs schimbari in confi-
guratia partidelor. Unele au - cele conservatoare, care nu s-au

putut adapta noilor realitati. Allul1922, parlament nu a fost ales nici
un conservator, marcheaza parasirea scenei politice de catre Partidul Con-
-
- --- -
servator.
!' -
1918 au aparut noi partide, cu nume atragatoare - Liga Poporu-
lui, condusa de generalul Alexandru Averescu, Partidul Taranesc, in
frunte cu Ion Mihalache - , care se adresau mai ales taranimii, chemata
la viata politica activa prin votul universal.
Bucurindu-se de libertati depline in cadrul statului roman, minoritatile
nationale constituit partide etnice: Partidul German (1919), Parti-
"
dul Maghiar (1922). In 1923, Uniunea Evreilor Paminteni (creata in
1908) s-a transfor1nat in Uniunea Evreilor Romani.
Si-a continuat activitatea Partidul Nationalist-Democrat, creat in
1910 de Nicolae Iorga A.C. Cuza.
- -
t Partidul Nafional-Liberal a traversat, la Primului Razboi
Mondial, o acuta criza de fiind acuz'at mai ales de ,pierderile
inutile" din campania militara a anului 1916. bazmdu-se pe activi-
tatea unor cadre cu o vasta experienta politica, in frunte cu Ion I. C. Bra-
tianu, adoptmd un nou program o noua ideologie (neoliberalismul), exer-
- -- ,
o putemica influenta asupra regelui Ferdinand, Partidul National-
,
Liberal a dominat viata politica a Romaniei din primul deceniu interbelic.
Partidele din provinciile care s-au unit cu Romania in 1918 au fuzi-
"
onat cu partidele din vechiul Regat. In 1920, la Liga Poporului devenita
Partidul Poporului au aderat o grupare desprinsa din Partidul Taranesc
din Basarabia (in frunte cu Sergiu Nita), una din Partidul Democrat al
Unirii din Bucovina ( condusa de Dori Popovici) alta din Partidul National
"
Roman din Transilvania (reprezentata de Octavian Goga). In 1921,_o
r - -
masiva grupare a Partidului Taranesc din Basarabia, in frunte cu Pan
Halippa C. Stere, a fuzionat cu Partidul Taranesc din vechiul Regat.
"
1922, Partidul National Roman a atras in rindurile sale Partidul Con-
servator-Democrat. Un an mai trrziu, in 1923, Partidul Taranesc din Basa-
rabia, condus de Ion Inculet Partidul Democrat al Unirii din Bucovina,
"
prezidat de Ion Nistor, au fuzionat cu Partidul National-Liberal. In 1926
sa realizat fuziunea Partidului National cu Partidul Taranesc, luind astfel
fiinta Partidul Nafional-Taranesc, sub conducerea lui luliu Maniu .
- .. , . -. . -. '
' ....
- .:;_:-
.. . .
::
'
" ,,
.
'
;,;::
w ,. ..
. -.-.
:: - .. :v. ( '
. .. ..
_;,::11

Jon lncu/et
'
(1884-1940)
-
-
. ' . " ....
';_:;-
-
A/exandru Vaida-Voevod
(1873-1950)
....,.,_"_.,.., - --- ..:
'.
d
::'
"
' . - . : ::,:
. ,;
" ' . .
16

---- - - - - - - - ------- ----- --- ---
Ca in alte state europene, in Romania au aparut organizatii ex-
A ---- - -
tr.emiste. In- mai 1921 ,"'Partidul Socialist a aderat la Interriationala-:a
III-a, devenind Partidul Comunist din Rorn_QJJia. ,--fiind o sectie a
-
Intemationalei Comuniste, se conducea dupa directivele indicatiile
acesteia. Obiectivul sau era lichidarea sistemull_!j poli_tic existent in-
. A
staurarea dictaturii prolet(:!.riatujui. In 1923, P. C.R. i s-a imp us lozinca
.-- I
,autodeterminarii pina la despaf!irea de statui roman" a Basarabiei, Tran-
--
silvaniei i Dobrog_ei. Apreciind ca P.C.R. urmarea dezagregarea sta-
tufu1 roman raurit in 1918, guvemul liberal a decis scoaterea acestui
partid in afara legii (1924). P.C.R. continuat activitatea 1n ilegali-
tate.,. Cu exceptia primului secretar general Gheorghe Cristescu, tefi,
r ceilalti conducatori ai P.C.R., numiti de Comintem, proveneau fie din
rindul minoritatilor nationale, fie din alte state (U.R.S.S., Polonia). /-
Militantii care nu au acceptat principiile ideologia comu-
nista au constituit, in iunie 1921, Federatia Partidelor Socialiste din
A
Romania, care in mai 1927 a devenitPartidul Social-Democrat. In frun-
tea acestuia au fost Ilie Moscoviu, Ion Constantin Titel-
Petrescu. 'l
dreapta se afla Liga Apararii National-Cre!}tine
(L.A.N.C.), 1nfiintata in 1923 de A.C. Cuza, care avea un caracter anti:
....
semit. Din L.A.N.C. s-a desprins, in 1927, o grupare ill frunte cu Come-
-
liu Zelea-Codreanu, care a creat Legiunea Arhanghelul Mihail. Aceasta
propunea desfiintarea sistemului politic inten1eiat pe partide, instaura-
rea unui regim totalitar crearea ,omului nou cu trasaturi de erou".
Activitatea guvernamentala
- A
In ann 1918- 1922 s-a 1nregistrat o mare instabilitate guvemamen-

tala, generata de dificultatile economice, sociale, contextul
international, dar de manevrele de culise:
Guvemul Ion I. C. Bratianu (decembrie 1918- septembrie 1919) a luat
primele masuri vizind refacerea economica a decretat exproprierea
de peste 100 ha in vederea inraptuirii reformei agrare. Con-
fruntat cu sociale, guvemul a recurs la forta armata: in ziua
de 13 decembrie 1918, in Piata Teatrului National din au fost
omoriti 6 muncitori.
'
A.
In aprilie 1919, armata romana a respins atacul trupelor Ungariei
"
masate in zona Muntilor Apuseni, 1mpingindu-le pina pe Tisa. In iulie
1919 a avut loc o noua ofensiva ungara, la care armata romana a contra-
atacat, ocupind, la 4 august, Budapesta.
Ion I. C. Bratianu a sernnat Tratatul de Pace de la Versailles cu Germa-
nia (28 iunie 1919), dar a refuzat sa-l iscaleasca pe eel cu Austria, care
continea unele clauze dezavantajoase pentru statui roman, a demisionat.
Noul guvem, prezidat de generalul Arthur Vaitoianu (septembrie-
noiembrie 1919), a organizat primele alegeri parlamentare generale pe
baza votului universal din istoria Romaniei cele dintii la care au par-
ticipat cetatenii din vechiul Regat, Basarabia, Bucovina Transilvania.
Deoarece nici un partid politic nu a alegerile generale, la 1
decembrie 1919 s-a constituit un guvem de coalitie, numit al bloculu1
Alexandru Averescu
(1859- 1938)
Vintila Bratianu
(1867-1930)

parlamentar format din Partidul National Roman din Transilvania, Partidul
Taranesc din Basarabia, Partidul Democratic al Unirii din Bucovina,
Partidul Taranesc din vechiul Regat Partidul Nationalist-Democrat,
guvem condus de Alexandru Vaida-Voevod. Acesta a semnat, cu une-
le modificari, Tratatul de Pace cu Austria (fO decembrie 1919), care
confirma unirea Bucovinei cu Romania. La 10 martie 1920 a fost vo-
tata Legea pentru reforma agrara in Basarabia. Macinat de contradictii
interne, atacat vehement de intreaga opozitie in frunte Partidul
National-Liberal, acest guvem a fost demis in martie 1920.
} Guvernul __ .. Averescu (martie 1920- decembrie 1921) a
desfiintat Consiliul Dirigent din Transilvania, Directoratele din Basarabia
Secretariatele de Serviciu din Bucovina, a realizat unificarea monetara
-
a intocmit primul buget al Romaniei Mari. In iulie 1921 a fost legiferata
reforma agrara in vechiul Regat, Transilvania Bucovina. Guvemul a
semnat Tratatul de la Trianon ( 4 iunie 1920), prin care se unirea
Transilvaniei, precum Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920), care
"
confmna unirea Basarabiei cu Romania. In 1921 a semnat o conventie
'
de alianta cu Polonia; de asemenea, prin conventiile de alianta incheiate
"
in 1921, Cehoslovacia, Romania Jugoslavia au creat Mica Intelegere.
Dupa un efemer guvem prezidat de Take Ionescu ( decembrie 1921-
ianuarie 1922), la putere au venit liberalii_! _ .
t Guvemul IonIC. Bratianu (ianuarie 1922-martie 1926) a

o bogata activitate vizind organizarea consolidarea statului national
roman. La 15 octombrie 1922 a organizat festivitatile de incoronare a
"
regelui Ferdinand la Alba Iulia. In martie 1923 a fost adoptata noua
Constitutie a Romaniei, pe baza careia s-au elaborat legile economice
intemeiate pe conceptia ,prin noi precum cele vizind orga-
nizarea unitara a administratiei, invatamintului, cultelor, justitiei etc. Spre
guvemarii s-a ,criza dinastica", reglementata prin legile
din 4 ianuarie 1926.
Prin manevrele lui Ion I.C. Bratianu, ill martie 1926 s-a creat un gu-
vem condus de Alexandru Averescu, cu scopul de a continua politica libe-
ralilor. In vara "anului 1927, Averescu a luat legatura cu principele Carol,
pentru a-1 determina sa ocupe tronulin cazul moqii regelui Ferdinand.
Aflind despre aceasta tentativa, Ion I. C. Bratianu a actionat pentru inla-
turarea lui Averescu constituirea unui guvem de uniune nationala pre-
zidat de Barbu Stirbey, care s-a mentinut doua saptamini.
La 22 iunie 1927, Ion I. C. Bratianu a revenit la putere, asigunnd in-
trarea in functiune a Regentei, dupa moartea regelui Ferdinand (20 iulie
"
1927). In urma decesului lui Ion I. C. Bratianu, la 24 noiembrie 1927,
conducerea guvemului a fost preluata de Vintila Bratianu. Acesta nu a
.
sa obtina imprumutul extern solicitat in vederea stabilizarii mane-
tare a fost asaltat de manifestatiile organizate de Partidul National-
Taranesc; actiunile au culminat cu o mare adunare la Alba Iulia in ziua
de 6 mai 1928, la care au luat parte peste 100 000 de cetateni, de pe
intreg cuprinsul tarii. La 3 noiembrie 1928, Vintila Bratianu a demisio-
nat, punind capat unui deceniu de dominatie liberala asupra vietii politice
din Romania.
17
3. VIATA POLITICA iN CEL DE-AL DOILEA DECENIU INTERBELIC (1928-1938)
D
1& 1 (l29 l A A <J. d ....- <!> f! ll' *' d # . ,. l
. . '- stattt . ror11-an e1Aa tnconJltrat . e tarl Cll regrtl1,lrl autorttare _,_l;., ex-
ce_ptl!!!f Cehoslovacia. feu toate carenfele ei, democrafia romii:neascii interbelidi s-a menfinut
o Jierioaflii ttltli lungii, 1ar curentele de stintJa de dreapta 11rt all _periclitttt itl 1t1od
rea;/ rerTfntu[ui del1lOCratic. (Rotnll1litl a ftst lllla tfintre u/ti1ne/e tliri ettropene fn
.Ia Y u '
# . '
care ltlstatl:rat Ul'l regtltl tlltiorlttlr.
Maniu
(1873-1953)
.........
'
Activitatea guvernamentala in anii crizei economice
(1929-1933)
t La 10 noiembrie 1928 s-a constituit primul guvem nationa,-taranist,
, . '
de formarii noului guvem a fost primita cu
entuziasm de cea mai mare parte a populatiei, care credea ca la 10
noiembrie a inceput ,o era in istoria Romaniei,. intemeiata pe
.....fl'?..... ... '" .. .. ,.,...
respectarea drepturilor libertatilor democratice, pe P!Osperitatea tu-
"
turor In alegerile parlamentare din decetnbrie 1928, Parti-
dul National-Taranesc a obtinut 77,76% din totalul voturilor.
"
In 1929, guvemul a realizat stabilizarea monetara (la un curs alleu-
lui de 32 de ori mai mic compara:tiv cu 1914), a masive impru-
- --
muturi externe, concesionind unele bunuri ale statului (telefoanele, pro-
ducerea chibriturilor, constructia de etc.). Ca urmare a crizei
. '
economice, dar a politicii guvernamentale, situatia materiala
- . - "
populatiei s-a deteriorat grav, iar sociale s-au amplificat. In
august 1929, armata a intervenit impotriva de la Lupeni,
omorind 22 de mineri. A fost adoptata o noua lege administrativa care
a avut ca efect sporirea considerabila a aparatului birocratic piasa-
rea in functii bine retribuite a sustinatorilor Partidului National-Taranesc.
' . ' ' ' '
' Pe fondul dezamagirii populatiei fata de politica promovata de national-
, principele Carol (care se stabilise la Paris) 1n tara, iar la
8 iunie 1930 a fost proclamat rege. Festivitatile ,restauratiei" monarhice
au fost organizate de guvemul prezidat de Gh.Gh. Mironescu.
' A urmat revenirea lui Iuliu Maniu la putere ( 13 iunie 1930), dar foarte
: 'curind Consiliului de a intrat in conflict cu Carol
al II-lea catnarila sa. Iuliu Maniu cerea respectarea stricta a princi-
piului potrivit caruia ,regele dar nu guvemeaza", in timp ce
Carol al II -lea urmarea sa se imp lice direct in luarea deciziilor politice.
"
In octombrie 1930, Iuliu Maniu a demisionat. Noul guvem prezidat de
Gp.Gh. Mironescu n-a putut face fata greutatilor economice a intro-
...,,." - dus prima ,curba de sacrificiu", prin care salariile functionarilor de stat
"
se reduceau cu 10-12%. In tara s-au amplificat tensiunile politice, sti-
mulate de camarila regala, care_ cerea un guvem de ,uniune nationala".
"
\J In aprilie 1931 s-a constituit un asemenea guvern, condus de Nico-
Iorga. Acesta nu a putut re.zolva problema cea mai gravii, anume
plata ,cuponului" datoriei exteme, fiind nevoit sa accepte controlul unui
expert strain, desemnat de Consiliul financiar al Societatii Natiunilor,
asupra vietii economice a Romaniei. La sugestia acestuia s-a intro-
dus, in ianuarie 1932, o noua curba de sacrificiu, au crescut taxele
19

"
impozitele, iar salariile erau pU1tite cu mare 1nt1rziere. In mai 1932, gu-
Din
Nati&mai-Taranesc vernul condus de Nicolae Iorga a demisionat.
' . . . , .c. . A
Art. XI. capitalu- In iunie 1932 a l'nceput cea de-a doua guvernare national-taranista.
rilor . .., Sub conducerea lui Alexandru Vaida-Voevod (iunie-octombrie 1932)
... . s-au organizat alegeri parlamentare, cu multa dificultate de
no.mtc, ca ... Partidul National-Taranesc ( 40 3% din totalul voturilor). In octombrie
valoare a unora drntre . ' ' . : . . .
tarii, este ne.voie de c-apital strain. 1932, a c_edat locullu1 Mantu. Conf11ctele d1ntre guver-
. , Pentru .. luril . nului rege s-au amplificat. In ianuarie 1933, Iuliu Maniu a demisionat
straine In fe arii din cauza nepotrivirii" punctelor de vedere ale celor doi lideri politici.
gatiei nationale se ceF. anum " . . . . . .
conditii, care au lipsit io_ perioa S-a ca?Inet Va1da-Voevod, m!l1
de dupa oi, : st ,acomodab1l" cu Ingertntele camartle1 1n treburtle guvemamentale. In
biUrea uneL ine . . e co timpul acestui guvern a fost semnat ,planul de la Geneva" (ianuarie
stifut!onale regi.m . 1933), prin care economia romaneasca era pusa sub controlul expertilor
legahtate .egahtatea . "I
1933
c d ...., ..... b .... d 'fi c:
capitqtqr.ilor stra' ' stra1n1. n 1anuar1e a 10st 1ntro usa o noua cur a e sacr1 ICIU, tapt
ca a ca.pitalurHOr<(dmane . . . ce a generat mari greviste ale Arma-
in. fata administratiei ,. ta a intervenit ill forta l'mpotriva de la Atelierele C.F.R.-Grivita
.. . din 3 lucratori. In fata acestei situatii, guvernul 'a
legal t . .
1
d b...., d 'fi " 1933 d
marg . renuntat a cea e-a tre1a cur a e sacr1 ICIU, tar In august a ec1s
nile legale Gatre stat .i particu- suspendarea unilaterala a platilor l'n contul datoriei extern e.
lari.] Guvemul condus de Vaida-Voevod a trebuit sa demisioneze l'n noiem-
20
/.G. Duca
(1879-1933)
: ..
:.: icist . : ._.... .
brie 1933, act ce a rparcat guvemarilor national-taraniste. Venit
la putere l'n 1928, cu un larg sprijin electoral, Partidul National-Taranesc
parasea guvemarea pe fondul unei nemultumiri generale fata de politi-
ca pe care o promovase.
Partidele politice (1929-1933)
Criza economica s-a rasfrl'nt asupra partidelor politice. Partidul

Nafional-Taranesc s-a discreditat rapid prin politica promovata la gu-
vem. S-au amplificat contradictiile din interiorul partidului, care s-au
"
soldat cu sciziuni. In 1930 a plecat C. Stere, care a creat Partidul
Taranesc-Democrat, iar l'n 1932, Grigore Iunian a format Partidul Radi-
cal- Taranesc.
'
Dupa moartea lui Ion I.C. Bratianu (noiembrie 1927), in fruntea
.
Partidului National-Liberal a fost ales Vintila Bratianu. Acesta s-a
'
dovedit extrem de rigid s-a opus ,restauratiei" dinastice. Pe de alta
parte, Gheorghe Bratianu a sustinut urcarea lui Carol pe tron a con-
stituit un nou Partid Nafional-Liberal, care a o ampla cam-
"
panie l'mpotriva partidului condus de Vintila Bratianu. In decembrie 1930,
ca urmare a moqii lui Vintila Bratianu, l'n fruntea Partidului National-
Liberal a fost ales I.G. Duca; acesta a sa revigoreze partidul
sa-l apropie pe regele Carol alII-lea, din ml'inile caruia a primit guver-
nul, l'n noiembrie 1933.
Partidul Poporului a suferit o grava sciziune in 1932, prin desprin-
derea gruparii lui 0. Goga, care a constituit Partidul Nafional-Agrar.
Partidul Social-Democrat, condus de un birou din care :Iaceau parte
Gheorghe Grigorovici, Constantin Titel-Petrescu, Ilie Moscovici altii,
a trimita reprezentanti l'n Par lament extinda influenta
l'n rindul muncitorilor.
Corneliu Zelea-Codreanu
(1899-1938)
\
Jiangherul
nita
Partidul Toti.JI - - ,
.. . - . .

....,...,).
Condamnat ta _ . , .:a_r:e
tru atentat Ia u1
(mai 1938)1 a , , , ". din
. . .. . - . .
ordinul 1ui - -
brie 1938),. ' .-

': .
Gheorghe Tatarescu
(1886-1957)
i.ii'r .\rl , p
___ ,
. ministru de: -,.,""
. 1 94 7) In g u v , , i de
Petru Groza.

.. Pe fondul crizei economice nemultumirilor populatiei a crescut
influenta Legiunii Arhanghelul Mihail, care in 1930 creat o sectie
"
politica, numita Garda deFier. In 1931-1_933, legionarii au avut
- - -
reprezentanti in Adunarea Deputatilor. Garda de Fier urmarea desfiin-
tarea regimului democratic, precum scliimbarea orienHirii politicii
externe a Romaniei in directia unei colaborari cu Germania Italia.
celalalt partid extremist - Partidul Comunist din Romania - a
"
cunoscut o anumita revigorare. In alegerile parlamentare din 1931, Blqcul

Muncitoresc-Taranesc (organizatie legala condusa de a
obtinut 2,5% din voturi a trimis 5 reprezentanti in Adunarea Deputatilor,
dar ei au fost invalidati. au avut un rol important in orga-
nizarea grevelor din ianuarie-februarie 1933, cu acel prilej remarcin-
du-se Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitorullider al P.C.R., dupa 1944.
Activitatea guvernamentala in perioada
noiembrie 1933-noiembrie 1937
Guvernul I.G. Duca s-a constituit in noiembrie 1933. Una dintre
. ..
primele masuri a fost dizolvarea Legiunii Arhanghelul Mihail - Garda
de Fier, la 9 decembrie, In plina campanie electorala. Urmarea a-fost
asasinarea lui I.G. Duca de catre legionari la 29 decembrie 1933.
"
In ianuarie 1934 s-a format Guvemul Gheorghe Tatarescu. Politica
economica a acestui guvern, bazata pe interventionismul de stat, s-a
dovedit extrem de eficienta, Romania cunoscind unul dintre cele mai
"
Inalte ritmuri de dezvoltare din lume. In 1938 s-a ajuns la eel mai ridi-
. l
cat nivel economic din intreaga perioada interbelica.
"
In plan social, au fost adoptate masuri pozitive, cea mai importanta
fiind conversiunea datoriilor agricole (aprilie 1934).
Aflindu-se sub influenta lui Carol al II-lea, guvernul a adoptat
sistemul conducerii prin decrete-lege, a Incurajat curentele de dreapta
de extrema dreapta, subminind regimul democratic.
Acest guvem s-a mentinut la putere o Intreaga legislatura parlamen-
tara, pina in decembrie 193 7
Partidele politice (1933-1937)
ani s-au caracterizat prin slabirea marilor partide democrati-
. ce discreditarea lor in ochii cetatenilor. Dupa moartea lui I. G. Duca,

In sinul Partidului National-Liberal s-a o continua
tare Intre ,batrinii liberali", reprezentati de Constantin I.C. Bratianu,
partidului ,tinerii liberali", de Gheorghe Tatares-
cu, Consiliului de
Partidul National-Taranesc, In fruntea caruia a fost ales Ion Mi-
, , ...... . -
(noiembrie 1933), era subminat de gruparea ,centrista", diri-
jata de Armand Calinescu. Acesta se pronunta pentru ro-
lului regelui in viata de stat luarea de masuri hotarite impotriva
Legionare. La rindul sau, Iuliu Maniu o vie cam-
panie impotriva camarilei regale a tendintelor autoritare ale rege-
lui Carol al II -lea.
_l
i .. .
,. .
. , ...
" . f

' ;.
; ':
Octavian Goga
(1881-1938)
. .
'. -... .';.,.. .:-:.;.:..,:;:. , ........ :=.. -,
. .. ,.,.. . ....... ,;?.
- -. .,..>.<R ..W"' -. it
_Pactut de;;f1eagresune
.. semnat de luliu Maniu
Coreeliu
. -
.- . ...... . . . ' .
25 noiembrie 19 7
. -> ' .
>vse
subsemriate o cu
a lit?ertatea:.i a ....
asigura .corectitudinea alege-
rilpr. Ac;este incneie
pentru ..
in vederea scopulut -pro pus un
de :l.
. ,.Pactul de , neagresiune in-
se-anina i .
Hrtibajul fiftJe
. ' . .
dar nu Tmpied1ca
.
... bu na::credimta. . . .
'
22

'
Din initiativa camarilei regale, in iulie 193 5 s-a realizat fuziunea
Partidului National-Agrar cu L.A.N.C, luind astfel fiinta Partidul
"
Nafional-Cretin, cu un program de dreapta, antisemit. In functia de
de onoare al acestui partid a fost ales A. C. Cuza, iar in cea
de activ - Octavian Goga.
"
In rindul Partidului German a crescut influenta ideilor national-
, '
socialiste (hitleriste ): in 1935, conducerea acestui partid a fost prelua-
ta de Fritz Fabricius, adept al national-socialismului. Partidul Maghiar
a trecut el prin framintari interne, in 1934 fiind parasit de o grupare
care a constituit Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din Romania
(MADOSZ). La r1ndul sau, Uniunea Evreilor Romani a fost confrun-
tata cu crearea, in 1931, a Partidului Evreiesc din Romania. Acesta a
"
depus liste proprii in alegeri, dar nu a 1nregistrat succesul scontat. In
1936 s-a realizat un acord intre Uniunea Evreilor Romani Partidul
Evreiesc, prin crearea Consiliului Central al Evreilor din Romania, ca
organ reprezentativ suprem al tuturor evreilor din tara.
Partidul Comunist din Romania s-a remarcat prin editarea unui mare
numar de gazete reviste, formarea unor organizatii legale; a militat pentQ!
crearea ,Frontului Popular Antifascist", alcatuit din to ate partidele demo-
...
cratice din Romania, inclusiv cele burgheze. La baza acestuia trebuia sa
se afle ,Frontul Unic Muncitoresc", dar Partidul Social-Democrat are-
fuzat sa accepte colaborarea cu Partidul Comunist, astfel ca in Romania
nus-a putut constitui un adevarat ,front popular" (cain Franta).
"
0 putemica ascensiune a cunoscut Micarea Legionara. In decem-
brie 1934 s-a creat, din ordinul ,capitanului" Comeliu Zelea-Codreanu,
partidul Totul pentru Tar(i, care permitea legionarilor
legal activitatea. Initial, regele Carol al II-lea a sprijinit Le-
gionara, dar din 1936 intre ,capitan" rege s-au ivit putemice contra-
"
dictii, fiecare urmarind scopuri politice proprii. In februarie 193 7 relatiile
dintre Codreanu Carol alII-leas-au rupt, intre cei doi
o lupta , pe viata pe moarte".
"
In timpul campaniei electorale din noiembrie 193 7, Iuliu Maniu, revenit
la Partidului National-Taranesc, a incheiat un ,pact de nea-
gresiune" cu Comeliu Zelea Codreanu, , capitanul" Legionare.
Alegerile parlamentare din decembrie 1937 s-au intr-o at-
mosfera de mare confuzie, cu. consecinte extrem de grave pentru soar-
ta regimului politic din Romania.
. .-... . .
. .
Rezultatul alegerilor parlamentaredin 1937
. ,- .
. . .
.. , Pattidul National-Liberal
. .. " . - . . .
Partidul National-Taranesc
. . ' '
... TotW pentru -TaJi
.. L.A.N.C. .
PaJ1idul _ ,,,;
Partidul Liberal l Gh. Bratianu)
Partidul esc-Radical
Paifiaui ""' .... ,.,. ...... , ..... ,
'
Voturi (o/o)
361
. ,- .
; ..
20,4

' .
9,2
.
3;9
2:3
, .
o
. .
'
' .; . .-.

86
,. .
..
.-.: ' -:-
,..' . . .
:,; .
39
19
. '
. .
> .. - .,
. '. -
.: ...,>.,;
16
2
. ' :. - .: .. :. :. .' '
..
\
I
.,_,.,res tomatie
'
Cornelio Zelea-Codreanu: Citeva observafiuni asupra democrafiei
1. Democratia sfarma unitatea neamului romanesc, . care s-ar schimba in fiecare an stapinii, venind fiecare cu
impaftindu-1 in partide, invrajbindu-1 expunindu-1 dezbi- alte planuri, striclnd ce aufacut unii apucindu-se de
nat In fata blocului unit alputerii iudaice, lntr-un greu mo- alte lucruri, care ele sa ;fie stricate de cei ce vor . veni
ment al istoriei sale. miine.
Numai acest argument este attt de grav pentru 4. Democratia pune in imposibilitate pe omul politic
tenta noastra, incH ar fi un suficient motiv ca aceasta de- de face datoria catre neam.
mocratie sa fie schimbata, cu orice ne-ar putea garanta Omul politic de cea mai mare bunavointa devine, in
unitatea: deci Viata. Caci dezunirea noastra inseamna democratie, sclavul partizanilor sai, intrucit, ori le satisface
moartea. poftele personale, ori ii distrug gruparea. Omul
2. Democratia transforma milioanele de jidani in ceta- politic sub tirania permanenta amenintare a
teni romani. agentului electoral.
Facindu-i egali cu romanii. Dindu-le aceleai drep- El e pus in situatia de a alege: ori desfiintarea muncii
turi in stat. Egalitate? Pe ce baza? Noi sintem aici de mii sale de o viata, ori satisfacerea partizanilor. $i atunci omul .
de ani. Cu plugul cu c:Jrma. Cu munca cu singele politic le satisface poftele . . par nu din buzunarul sau, ci
nostru. De unde egalitate cu cei de abia de 100, de 10 din buzunarul tarii. Creeaza posturi, functii, misiuni, comi-
sau de 5 ani, aici? Privind trecutul: Noi am creat statui . siuni, sinecure, toate puseSn sarcina bugetului tarii, > care
acesta. Privind viitorul: Noi, romanii, avem raspunderea apasa tot mai mult pe spinarea, din ce in ce mai istovita,
istorica intreaga a existentei Romaniei Mari. Ei n-au nici a poporului. .
una. Ce raspundere pot avea jidanii in fata istoriei pentru 5. Democratia este incapabila de autoritate. Pentru
disparitia statului roman? ca puterea sanctiunii. Un partid nu ia masuri in
Prin urmare: nici egalitate in munca, jertfa lupta Ia contra partizanilor lui, traind din afaceri scandaloase de
crearea statului nici egalitate de raspundere pentru milioane, din hotie prada, de frica sa nu-i piarda. Nici
viitorul lui. Egalitate? Dupa o veche maxima: egalitate impotriva adversarilor, de frica acestora sa nu-i demate
inseamna a trata inegal, lucrurile inegale. Pe ce baza cer propriile afaceri i incorectitudini.
jidanii tratament ega!, drepturi politice egale cu ale roma- 6. Democratia este in slujba marei finante. Din cauza
nilor? sistemului costisitor a concurentei dintre diferitele gru-
3. Democratia este incapabila de continuitate in efort. pari, democratia cere sa fie alimentata cu bani multi. Ca
Pentru ca, lmpafiita Tn partide care guverneaza cite un o consecinta fireasca ajunge . slug a marei fin ante inter- ...
an, doi sau trei, este ihcapabila de a concepe i a reaHza ... nationale care o s4bjuga, platind-o. Tn modul ..
un plan de lunga durata. On partid anuleaza planurile i acesta soarta unui neam este data pe mlna unei caste
eforturile celuilalt. Ce s-a conceput construit de unul de bancheri.
astazi, se darima in zjua urmatoare de altul.
lntr-o tara In care este nevoie de constructie, al carei
' . '
moment istoric este constructia, acest dezavantaj
al democratiei este o primejdie. Ca intr-o gospodarie in
Meditati asupra felului cum intelegea Corneliu Zelea-
Codreanu democratia.
'
. . . .1. Curri .. . . > 1.
gerile . .. . .. . iu, I on ..
2. Care a. g .... . ExpncatLf .
national-ta s-au obti onaiTaranesc .
' ' t . . ' ' . .
3. Ce sunt ,,c acrificiu" i ce < perioada interbelica.. ... . .
au avut ele? : ... < 3. Care a fost roluJ ., at U-lea in
4. Cum explicati ascensiunea Micarii Legionare . terea regimului dem9.cratic.din Romania?
' . . ' . .
in anii crizei economice?
. .
5. De ce s-a implicat:P.C .. R. in micarile sociale din
ianuarie-februarie . . . ... . Criza economica _
6. Care a partidelor etnice d!n , .. . .. ....... economice care n\ ..
A a A; ? - .:. ;:: ,
mana 1n . . .. _. a '"''"'V1 ..
' '7 . Ce . c Muncito slune -carr s:a ... o . o ad minis
... ,.,.,,. tui.:P .. rcineaza O:::.}".t' . m. . . sa gest . ..
.. . a. Care. au' glntre car(il . . . rtvicii publice sa ...........,..,, schimbul unor UcU ............, ..:
Corneliu Zelea Dar dintre Carol a .... stabitite prin contraD-,ti.tl une.
i luliu Maniu? . Pact de neagresiune.;;.. . iii'OY lntre doua state sau
9. Cum va explica1i de neagresi . grupari politice pe .. reciprocitate, prin care
semnat de luliu Maniu i Corneliu Zelea-Cod semnatarii se anga sa se abtina de Ia atacuri
noiembrie 1937? Ce a avut acest pact! ' politice sau militare.


...,
4. REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA (1938-1940)
11f.onarl1ia tlttto1$itarii a jost t) it1cerct1re p-olitica a lui C"fartil a/ 11-lea de a adllJ1fa illstitufiile
sttJtultli ltl noua coJljltncturii itzternii iJtternatiottalii. Acest .fapt a .fost J10sibil prin elabo-
11> ""'" l " . A p . ...... .I
rarea unez. 1101 ctJnstitupi, care-1 co11Jerea l'ege 111 t> ltlal 1tlare tn stat,. .. tl'll. tltasurt. tl
inlpllse, a dat o puter11icii lovittlrtl. regiJilltlui den1ocratic inte1neiat pe partitlele fJtJ!itice.
Do1nnia lzli Carol a/ II._lea rzu a put11t Sllpravie{ui dezastrului ltatiollal care a d11s Ia des-
. '
triirnaretl Ro11lli111iei.
Regele Carol a/ /I-lea
promulga Constitutia din 1938
. Art. 3Qi:, Regele:::este c
statu lui. _,
Art. 31 : Puterea legislativa se
. exercita de rege prin_ Repreze .
.:.f.t:atiunea R
i prorrlulga legil . .
lnitiativa legilor este data Re-
, . . .
.gel u i. . . : ..__
. :,;;,; Art.
_j9-ste care .
, exercita Rrin guvernul sau ln
modul stabilit prin Cpnstitutie
Art. Persoana Reg
:e_s.Ht e .
-.. .
... Art. 45. _ Regele-- convoaca
Adunarile tegiuitoare. .
. _ Art. Regele .
,;,_.... ._, . -, tJ I Jl _ - ..., . " \
p . saL
. El p , in timpuf cind
narile Legiurtoare sint dizolvate
$i Tn dintre sesiuni, sa
>_. :faca in eu .
putere deJege, care urmeaza a
'fi supuse Adunarilor spre ratifi_- .
care Ia cea . mai a pro iata a .
i u n e .. . .
nstit
. .
din 27 februarie 1938
24
Contextul instaurarii monarhiei autoritare
Criza regimului democratic, care s-a manifestat in toate statele Eu-
ropei Centrale de Sud-Est, a cuprins Romania. Pe fondul discredi-
H1rii partidelor democratice, care :faceau promisiuni atragatoare in cam-
paniile electorale, dar le dadeau uitarii in activitatea de guvernare, a
crescut influenja organizajiilor de extrema dreapta, care cereau un regim
autoritar, de ,cinste ordine publica".
/'\
In alegerile parlamentare din decembrie 1937, nici un partid politi.Q_
nu a objinut 40% din totalul voturilor, pentru crea o majoritate par-
lamentara. Unreal succes a inregistrat partidul ,Totul pentru Tara", care,
cu 15% din totalul voturilor, se situ a pe locul al treilea ( dupa Partidul
National-Liberal Partidul Najional-Taranesc).
/'\
In acest context, dupa un efemer guvem prezidat de Octavian Goga
(28 decembrie 1937-10 februarie 1938),J_egele Carol alII-lea a recurs
la o lovitura de stat, instaurind regimul de autoritate monarhica.
Politica interna
- .

La 10 februarie regele a demis guvemul condus de 0. Goga__
a constituit un guvem de uniune najionala, sub patriarhului
/'\
Miron Cristea. In ziua de 11 februarie a fost decretata starea de asediu
.
pe intreg cuprinsul jarii, menjinerea ordinii pub lice siguranjei statului
trecind in miinile autoritajilor militare; din rindul ofiferilor cu grad de
locotenent-colonel sau colonel au fost numiji noi prefecji de judeje.
Ministerul de Interne a fost incredinjat lui Armand Calinescu, un ad-
versar cunoscut al Legionare.
'
Constitutia din 1923 a fost suspendata, fiind elaborata o noua lege
fundamentala, care a fost promulgata la 27 februarie 1938. Monarhia
asigura o pozijie dominanta, P..!Y .. PJ11J1panitoare in sistemul politic al tarii .
' .
Potrivit noii constitujii, regele declarat ,capul statului" (art. 30).
-
Puterea legislativa era exercitata de rege prin intermediul parlamen-
tului bicameral, limitat numai la legiferare avind un caracter corpora-
tiv. Puterea executiva o exercita tot regele, prin guvern, numit revo-
cat de rara raspundere politica faja de par lament. Puterea ju-
decatoreasca nu avea dreptul .de a judeca actele de guvernamint.
Constitujia a dat o lovitura votului universal, urcind limita de _
tru dreptul de vot de la 21 la 30 de ani acorda acest drept numaL
de carte; regele numea jumatate dintre membrii Senatului.
"
I
\

Valer Pop des pre
instaurat
Ia 1 0 februarje .

. .
in aparenta, Ro
. ., . '
a.n izata ca u n stat.
autoritara
. .. 1 .
cu regele ..
toata lumea imb ,.. .
rna, CU SaiUtUI roman ..G tV
acestea erau lnsa o . q .:
iala care nu putea
litatea pentru observ r-
spicace; Romania fa . ti- .
. sernitism de circumstantaJ ... .
. tqtalitar cu masoni i. d .. ali
eunoscu1i i lncerca
o apropie -..,...
cu anglo-fran . .
... f:<; . . . .
era -1nconJ . . ,.,..,..
I

' '" .
.... aceeai credi
I
-
Armand Calinescu
(1893-1939)
Nicolae lorga .
. des pre asasi . . ...
. lui Armand v.a
.... ' . .
.} .;t':t: t J n om. a fost' . .
: sale
trt.J independenta ei .
. afara. El a cazut, """'.
atepta, jertfa unor fanatiei care

il urmareau de mult cu o vendeta
de singe.
,-
Parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ, despuiat de prin-
cipalele lui atributii. Membrii Adunarilor legiuitoare erau obligati sa
depuna juramint de credinta fata de rege. Deputatii senatorii aveau
dreptul de a adresa intrebari la care erau obligati sa
raspunda, dar nu puteau da vot de blam unui ministru sau guvemului.
Adunarile legiuitoare aveau dreptul de a vota bugetul, dar daca nu-l
adoptau ,in timp util", acesta putea fi stabilit de puterea executiva. Ast-
fel, o pirghie esentiala - care orienta politica economica a statului - putea
fi scoasa de sub decizia parlamentului. Deputatii senatorii aveau
dreptul de initiativa legislativa, dar numai pentru legile de ,interes gene-
ral", care aces tea puteau fi respinse prin vetoul opus de rege .
La 30 martie 1938, s-a instituit Consiliul de Coroana - ca organ
permanent alcatuit din membri desemnati de Consiliul avea un
/\.
rol consultativ, hotaririle sale nefiind obligatorii pentru suveran. In
Consiliul de Coroana au fost numiti ai Consiliului de
"
precum alti oameni politici devotati regelui. In zi a
fost publicat decretul-lege privind dizolvarea tuturor asociatiilor,
gruparilor sau partidelor politice. Decretul prevedea ca acestea vor
putea relua activitatea ,in conditiile cu formele prevazute intr-o lege
speciala ce se va intocmi in acest scop". Acest act temerar, prin care
se urmarea lichidarea unei componente fundamentale a regimului
democratic, nu a provocat aproape nici o reactie din partea opiniei
pub lice, iar opozitia liderilor unor partide a fost declarativa inefi-
. '""
ctenta.
au fost scoase in afara legii, partidele politice au continuat, in
fapt, activitatea, evident ca intr-un cadru mult mai re-
strins decit in perioada anterioara .
Dintre actiunile initiate s-a remarcat reforma administrativa din
' '
august 1938, pe baza careia, alaturi de vechile unitati administrative-
comuna,J?lasa, jugetul - se infiinta o noua unitate: tinutul. Au fost create
10 tinuturi, in fruntea carora se aflau rezidenti regali numiti de Carol
"
al II -lea. In octombrie s-au infi.intat breslele de lucratori, functionari
care inlocuiau sindicatele; ele erau concepute ca
organizatii profesionale cu caracter guvernamental.
Prin decretul-lege din decembrie 193 8, toti baietii intre 7 18 ani
toate fetele intre 7 21 de ani raceau parte din Straja Tarii, 0
formatiune paramilitara al carei comandant suprem era regele.
" ,
In decembrie 1938 a fost emis decretul-lege privind infiintarea
Frontului Renaterii Nafionale (F.R.N.) ,unica organizatie politica
in stat". Scopul sau era ,mobilizarea nationale in vederea
intreprinderii unei actiuni solidare unitare de aparare
de consolidare a statului". Numai Frontul avea dreptul
de a fixa depune candidaturi in alegeri. Era pentru prima data in
istoria Romaniei cind se legifera sistemul partidului unic, !acindu-se
/\.
un pas decisiv spre totalitarism. In ianuarie 1939, F.R.N. avea peste
3,5 milioane de ... membri.
"
In iunie 1939 au avut loc alegeri parlamentare. Presa radioul -
principalele mijloace de informare in masa- au fost puse in slujba lui

Regele Romaniei Carol a/ /I-lea
lmpreuna cu sofia Elena
i principele Mihai
. . Decretul-lege .
of, pentru cohstifuirecf
Consiliului de Coroana
. .
:; . -, . . . ...
- ;, . ,. 3 0 rna r t :i e JE 9 8
. An. I. Se infijnteaza un Con .
. -: . . .. ' _.- -'. . .
siliu cle Coroana a carui compu-
nere i
nata prin tegeade fata. ' .
Ar:t. II. Membrii Consiliu1ui de
coroana vor fi
' .
regaL Ei sint desemn;3ti rege
. ' . ..
aintre .. actt.lalii fo$f1i demnitaFi .,
ai statului, Otirii i ai
Cuf\H regale sau din
tatile de vaza ale tariL
' . ' .
. Numar-ul me;mbrilor r;,tiJ este .,
limitat.
> Ant. 111:, .
Consiliu de Coroana ori de cite
. ,ori sp)coteite util sa-J cea;ra pa:- ..
rerea, cu consultativ, asu-
pra g.robtemelor de .statde in- .
semriatate{ exceptionala. consf-
liul ad una reedintaregala
esfe prezidatde rege;':
. Consiliul se fie
singdr, fieZfmpreun<lcu Cnsiliut
de Minitri, dupa cum decide re-
. .
> ...
Dezbaterile tJrmate sint con-
sernrnate .tntr-u:ro proces ... verba.l .
tare se conserva in Arhiva Casei
[ .. . ,, .
Art. V. Membrii C6nsiliului de
.Coroana . titlyl
Jieri de minitri
de st9t qcupa)a topte
. niile aficiale loc:indata pra-
edintele .ConsUiului de Minitri.
;'Ei' vor primi cf;indemniza,ie ee :
reprezentc,ue. .
. " . Monitorul oficial, 1,
. . . nr. "Zo din 31 martie 1938,
. . ... . : . p.
.. . .
26

Carol alII-lea a regimului sau. Odata cu deschiderea parlamentului,
la 7 iunie 1939, procesul de institutionalizare a regimului autoritar, in-
staurat la 1 0 februarie 193 8, s-a incheiat.
,#
Principalul colaborator al lui Carol al II-lea a fost Armand Cali-
-
nescu, ministru de Interne (februarie 1938- septembrie 1939) prim-
ministru (matiie- septembrie 1939). :Regimul de autoritate monarhica
a promovat o politica extrem d_e dura fata de LegionarS:
care se pronuntase peptru orientarea politicii exteme a Romaniei spre-
Germania Italia pentru instaurarea unui regim totalitar. ,Capita-

nul" Corneliu Zelea-Codreanu a fost arestat in aprilie 1938 apoi asa-
A
sinat (noiembrie 1938). In replica la represiunile indreptate impotriva
legionarilor, 1-au asasinat, in septembrie 1939, pe primul-mi-
nistru Armand Calinescu. ..
-

Regimul de autoritate monarhica s-a dovedit lipsit de coerenta
... 0 marturie in acest sens este faptul ca intre 10 februa-
rie 1938 5 septembrie 1940 la cirma Romaniei s-au perindat 9
.
guveme. In ianuarie 1940, ca urmare a mutatiilor survenite in viata
internationala, Carol al II -lea a incercat o politica de ,adaptare la
realitati", anuntind ,reconcilierea nationala"; la acest apel au raspuns
numai legionarii, care in iunie 1940 au fost in guvern. La 22
"" --
iunie 1940, Carol al II -lea a hotarit transfortnarea Frontului
-
Nationale ln-Partidul Natiunii, declarat partid unic totalitar, aflat sub
conducerea suprema a regelui. Astfel, regimul de la 10 februarie 1938
a degenerat in totalitarism, regele Carol alII-lea devenind primul dicta-
tor din istoria Romaniei. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au
pozitia regelui Carol al II -lea, care a fost silit sa abdice la 6
septembrie.
.
.

.: . .. .-__
': ..
. .

ALBA IULIA
Haria finuturilor (unita(i administrative introduse de Carol a/ /I-lea In 1 938)

. . .
c ..
_restomatie
,
. .
Decret-lege pehtru introducerea starii de asediu
Art. I. Se introduce starea de asediu pe tot cuprinsul
tarii. . .
l . .
Art. II. Toate puterile atribujte de legi i regulamente,
in tot ce. este referitor Ia mentinerea ordinei pub lice i
statului, tree in totul in mlinile autoritalilor
militare.
Atributiunile de politie i siguranta generala a statului
se vor exercita sub ordinele Ministerului de
Art. I II. Cad in competenta institutiilor militare, crimele
delictele prevazute Ia art. 184-231; 253-255; 258-262;
290; 294; 295--298; 304-340; 349-352; 359-373; 417-
.. .
418; 494; 496-4'97 din Codul penal regele Carol al I I-lea.
Art. IV. Autoritatile militare au dreptul:
a) de a face perchezitiuni oriunde i oricind va cere
trebuinta, in sa . p ina Ia sesizarea autoritatilor militare,
' '
parchetele civilel judecatorii de instructie, judecatorii de
ocol, orice ofiter de politie judecatoreasca vor instru-.
l . ' . .
menta chiar in .afacerile care sint de competenta tribu-
nalelor militare;
b) de a ordona depunerea armelor munitiunilor
de a proceda Ia. cautarea ridicarea ler;
c) de a cenzura pre sa orice publicatiune, avind drep-
tul de a impiedica aparitia ziar sau publicatiune,
sau numai aparitia unor anumite sau articole;
. .
. . .
pna.ru ..
-' o r pg f :lltt ... . t1" oe ::.a
1
1;i1._.
, ._.: .. : 1 t a .v : :r : - a
. -i{':;;,: :.;: -:..J: . :. ::.
.;;"'"' c .. . . . . . .
' . . '
'
. . ,.;.
. {;:.. '
Ci
5 . .
ce a c lOJ .. ., _dmi ........... " .....
.. ,...,Ia
....
onsti .. a din
.. ..
!S.te
de
d) de a opri sau dizolva orice adunari, oricare ar fi
numarul participantHor In orice s ... ar intruni.
Art. V. Calcarea ordonantelor date in baza prezentului
decret-lege, de catre autoritatile militare sau civile i
a probate de Cons.iliul de sau de Ministerul de
Interne, se va pedepsi cu inchisoare de Ia o luna Ia 2 ani.
Odata cu pedeapsa inchisorii, judecata va putea
pronunta s! pedepsele complementare prevazute de art
25 din Codul penal regele Carol al 11-lea.
Art. VI. Starea de asediu prevazuta in prezentul decret
se va ridic(i cind se va crede oportun. . ..
Art. Vll. Dupa ridicarea starii de asediu, tribunalele
mil_itare urmeaza a cerceta solutiona crimele delic-
tete, a caror urmarire le fusese incredintata. ..
. J ...
Art. VIII. Consiliului nostru de
ministerul interne1or, al apararii nationale i al justitiei
sint insarcinati cu aducerea Ia indeplinirea acestui decret.
. .. .. . . .. .
..
Oat in Bucureti, Ia 11 februarie 1938
.. Determinati domeniile vietii publice care au fost
.. afectate de introducerea starii de as.ediu. .
.... . .
tn ..
bri . 1938 .

,. ' .
. ionale.
. 6. Front er'l.,s1:erii
1. . fi . d .
epa
.Art. 7 .
........ _.

. . "'' ' "' .. . . .
... .
ntare ad
. ' . .
rice . ..
autorii ei .,... ," dep .. _""
let pin a . 5 anL., .
,...... " '
.:;;f, ;. C.e secilite: a
po ? . .

. . . . . . . . . . ..
. . .. -
de
'"""
.. .. . .. : . . : .,... . :: .- .. ,
ucidef$a s-
.::s :-1"""'potr.iva tarii msai" . . /!
ei d
.
. .,.....t,
' .,: ; .
. ::;
-
. .;. '.
. - ..
27

V A
5. MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA (1918-1940)
A .
In Romania interbelicii, minoritii(ile na(ionale repreze11tau 28,1% tlin PO.fJttla(ia (iirii . Ele
a11 avut tlsiguratii egtzlitatea in drepturi cu ceilttlfi ceta(eJti, e.J:pri111attl ftt vt1rietatea OJJ(itl11ilor
_politice, in libertatea confesionalii-.
. .
Ponderea minoritatilor etnice
. . ' .
--:,::Jn
- -._ . a Romaniei {1 -
.
. .. _ 9
-, , ,/ ....
. .
germanJ
e\trei . -.
_.,,, . , ... '
,;,: . ,, .". ). . ': ' '
.. . ' . ... . ..... . '
rutenr ucra1nenr

ft.JI
. - r: = .- .
orHgari -
turci, tatari
uz ; . : ' ! . . .. '1;".'
- """: ..
- . . ..
cehi, sfovaci . -

strbi, crbati, eni - -
. , .
g
r.:e -c, -- -- "'' --- -
' : - . . :. ' '' - . .
' . -1 ,.:>; . { ', { -:
. vx-:: - _ t- --- .. ,. , . .. _
altii nedecfarati .. : ',. -
, "$' ,
.-( -J -rc-- ti din 1923. .
: J\rt. . Ro nii, tara dedsebi- -
ret de o9_.igin - de . mba
de?J:eligi ... 1nt :egali fata
legii datori a contribui fara deo-
setbire d _ pu .. -
. . .
btice. -.-
.
. i li i . I f . i i i
. . .
earol -
- . .
.
...- Sinteel dint1i gata sa re-spect -
atlta c _.
aeeasta credir;t18 se cu a
. --
rire dainuire <a patriei. . ' .
Comentati semnificatia celor
' '
doua documente.
28
Diversitatea etnica confesionala
Dupa Unirea din 1918, romanii reprezentau 71 ,9/o din totalul popu-
"
latiei. In statui roman s-au integrat diverse minoritati nationale. De-a
lungul istoriei, acestea s-au in Transilvania, Bucovina, Basara-
bia Moldova, in urma unor cuceriri (unguri, a colonizarilor
secui) sau a persecutiilor la care erau supuse in alte teritorii
( evrei).
Proportia minoritatilor etnice a variat de la o zona la alta. Ungurii
traiau indeosebi in Transilvania, germanii - in Transilvania, Basarabia
Bucovina, evreii erau mai in Basarabia Moldova, ucraine-
nii- in Bucovina, turcii bulgarii se aflau concentrati in Dobrogea etc.
Statutul drepturile minoritatilor au fost consfintite prin decretele-
lege din decembrie 1918 mai 1919, Tratatul minoritatilor (Paris, de-
cembrie 1919), Constitutia din 1923, legea administrativa din 1925, le-
gea electorala din 1926 La baza acestor legi se afla principiul egalitatii
politice confesionale intre toti cetatenii Romaniei, indiferent de origi-
ne etnica, limba sau religie.
Comunitatile etnice pastrat trasaturile lor specifice privind
ocupatiile, portul, traditiile, cultura, limba, credinta, aspiratiile politice. A
existat un proces de apropiere sufleteasca intre minoritati romani, care
nu de putine ori au cooperat in plan cultural, al revendicarilor sociale, al
aspiratiilor democratice al combaterii pericolelor externe care
amenintau Romania.
'
Diversitatea etnica a determinat o diversitate sub aspect confe-
sional. Astfel, unii erau catolici ( o parte a ungurilor, a germanilor, polo-
nezii), altii erau sirbii, bulgarii, grecii), mahomedani (turcii,
tatarii) sau adepti ai cultului mozaic ( evreii) etc.
Perioada interbelica a cunoscut un proces de emigrare a unor
1ninoritari, cauzele fiind diverse: dorinta de a se intoarce in patria de
origine, de a mai bine, campania revizionista a unor state ve-
cine. Cea mai mare emigratie a avut loc in anii imediat urmatori Marii
Uniri, cind aproximativ 200 000 de unguri au parasit Transilvania
mergind in Ungaria (indeosebi functionari 42 000 de turci
au plecat din Dobrogea in Turcia; peste 35 000 de evrei au optat pentru
S.U.A. etc.
Imigratia in Romania a fost relativ modesta, faptul eel mai semnifi-
cativ fiind venirea din Rusia sovietica in Romania a circa 22 000 de
evrei (in 1918-1921 ), precum intoarcerea citorva mii de romani, care
la secolului al XIX-lea inceputul celui de-al XX-lea emigrasera
in S.U.A. sau Canada.
Catedrala ortodoxa din Alba Julia

Catedrala catolica Strntul losif
din Bucureti
Determinati semnificatia con-
, '
struirii Catedralei ortodoxe Ia
Alba lulia existenta Catedralei
catolice Ia

Atitudini optiuni politice
"
In perioada interbelica, cetatenii apaqinind minoritatilor etnice au avut
diverse atitudini aspiratii politice, determinate de o multitudine de fac-
tori: Marea Unire, politica guvemamentala, situatia materiala, progra-
mele partidelor, aliantele sau intelegerile electorale, modul de functionare
a regimului democratic, nostalgia trecutului, influentele exteme. Multi
au participat la viata politica, sustinind propriile partide (Partidul Maghiar,
Partidul German, Partidul Evreiesc sau optind pentru cele
Unii ( o parte a ungurilor, a ucrainenilor manifestind un egoism
national exagerat, criticau regimul din Romania pe motivul ca le-ar crea
multe ,nedreptati" trimiteau plingeri la Societatea N atiunilor.
Dupa 1 decembrie 1918, liderii minoritatii maghiare au adoptat o ati-
tudine de ,rezistenta pasiva" fata de statui roman, in speranta ca marile
puteri nu vor ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. Semnarea Tratatu-
lui de la Trianon ( 4 iunie 1920) a determinat schimbarea atitudinii, mate-
rializata printr-o tendinta de organizare politica. Principala formatiune
.
politica spre care se indreptau optiunile acestei minoritati era Partidul
Maghiar, constituit in 1922. Acesta avea strinse legaturi cu guvem.ul
de la Budapesta se piasa pe pozitii nationaliste iredentiste. 0 pro-
blema care a tensionat mult timp viata politica a fost cea a optantilor
unguri, adica a celor circa 360 de proprietari maghiari din Transilvania,
care au optat pentru cetatenia ungara a caror au fost expropri-
ate pe baza legii pentru reforma agrara din Romania (1921).
Minoritatea germana s-a integrat in cadrul noii structuri statale, avind
"
ca principala formatiune politica Partidul German, infiintat ill 1919. In
perioada interbelica, Partidul German a adoptat tactica colaborarii cu
partidul aflat la guvemare, considerind ca astfel putea obtine mai
satisfacerea revendicarilor specifice. Dupa 1933, in conditiile ascensi-
unii Germaniei hitleriste pe plan european, in rindul acestei minoritati
s-a afirmat curentul de extrema dreapta de nuanta national-socialista.
"
In cadrul minoritatii evreilor, orientarea politica nu era unitara, existind
optiuni pentru formatiuni proprii (Uniunea Evreilor Romani- 1923, Partidul
Evreiesc - 1931) sau pentru alte partide: P.N.L., P.N.T., P.S.D.,
Membrii acestei comunitati au condamnat energic actiunile antisemite
promovate de unele organizatii extremiste (L.A.N.C.,
Legionara), adresindu-se Consiliului Societatii Natiunilor comunitatilor
. "
intemationale. In anii interbelici s-a afirmat curentul sionist, care
urmarea crearea in Palestina a unui stat al evreilor.
Nici ucrainenii nu erau uniti sub aspect politic, ei oscirmd mtre Partidul
National Ucrainean (1926), care avea tendinte nationaliste, Partidul
Taranesc Ucrainean (1931 ), cu orientare democratica.
Celelalte minoritati, avind o pondere mai mica in ansamblul populatiei
Romaniei, puneau accentul pe diferite asociatii culturale, religioase, de
mtrajutorare etc. Votul universal egalitatea ill drepturi intre toti cetatenii
au facut ca reprezentantii comunitatilor etnice sa ocupe diverse functii
politice: parlamentari, membri ai guvemului, primari (Sibiu, Bistrita, Balti,
Cernauti,
29
'
" .\

; . i1
: 't:
v
'". .. " .
"" a . . .
.) .
. "" .... . . . .
. . '.-,)i '
Templul Coral din Budureti
..
. "
,
losif lser, Autoportret
30

Antisemitismul- politica de stat
.Primul guvem care a promovat o politica antisemita a fost eel con-
dus de Octavian Goga. El a interzis unele ziare considerate a fi
(,Adevarul", ,Dimineata", ,Lupta") a adoptat un decret-lege pentru
revizuirea cetateniei evreilor care au venit in Romania dupa decembrie
1918. Decretul nus-a aplicat, deoarece Guvemul Goga a fost mlaturat
la 1 0 februarie 193 8. Constitutia din 2 7 februarie 193 8 prevedea: , ... toti
cetatenii romani, tara deosebire de origine etnica credinta religioasa,
sint egali inaintea legii".
"
In vara anului 1940, dupa ce Romania a decis sa renunte la politica
extema traditionala sa adere la Axa Roma-B.erlin-Tokio, regimullui
Carol al II-lea a trecut la adoptarea unor masuri cu caracter antisemit.
Evreilor lise interzicea, prin decretul-lege din 8 august 1940, ocuparea
unor functii publice in statui roman, cumpararea de proprietati
rurale, casatoria cu ,romani de singe" etc.
0 asemenea politica avea sa cunoasca dramatice in anii
1940-1944.
Contributia minoritatilor nationale Ia dezvoltarea Romaniei
' ' '
La progresele inregistrate de Romania in _perioada interbelica,
minoritatile nationale adus propria lor contributie.
"
In 1940, peste 50% din totalul firmelor industriale comerciale
apaqineau unor cetateni din rindul minoritatilor nationale, iar in sistemul
bancar ponderea acestora era de circa 60%. Pe primele locuri se aflau
Nicolae Malaxa, proprietarulmtreprinderilor ,Malaxa" din Max
Auschnit, detinatorul majoritatii actiunilor la uzinele domeniile
Aristide Blank etc.
"
In domeniul literaturii s-au remarcat B. Fundoianu (B. Fondane ),
Tristan Tzara, Mihail Sebastian, I. Peltz; in istoria teatrului -loan Mas-
"
soff. In arte s-au afirmat personalitati precum Iosif Iser, J .Al. Steriadi,
J. Perahim (pictura); la realizarea Arcului de Triumf din inau-
gurat in 1936, au contribuit Fr. Storck 0. Spathe. Scoala romaneasca
de medicina era reprezentata de savanti precum: Fr. IosifRainer, Arthur
Kreindler; cea de matematica - de Octav Mayer, Alexandru Myller,
/\
Simion Sanielevici. In domeniul istoriei s-au remarcat: Ferenczi Sandor,
Gustav Giindisch; in eel al tehnicii - Hermann Oberth, Lazar Edeleanu
etc. Era un fapt ca la catedrele universitare, la manifestarile
la expozitiile de pictura, sculptura, grafica etc. sa fie prezenti
A
cetateni romani de diferite nationalitati. In spectacolele de teatru, ope-
"'""' . ..., .. . . ,..... . . .
ra, revtsta parttctpau romant, evre1, german1, etc.
Experienta perioadei interbelice arata ca problema minoritatilor
nationale a fast complexa contradictorie. Au existat o seama de as-
pecte pozitive privind legislatia, spiritul de toleranta al romanilor, conlu-
crarea cetatenilor romani, indiferent de origine etnica, participarea
minoritatilor la activitatile economice, politice, culturale etc.

_ restomatie
'

Decret-lege privind starea juridicii a locuitorilor evrei din Romania
Art. 7. Evreii nu pot fi:
a) functionari publici de orice fel, cu i fara salarizare,
; colaboratori directi Ia activitatea serviciilor publice;
b) membri In profesiunile care au, prin natura lor,
egatura directa cu autoritatile publice, avocati, expefti i
a.t e lndeletniciri asemanatoare;
c) membri in consiliile de administratie ale intreprin-
:erilor de orice natura, publice i particulare;
d) comercianti in comunele rurale;
e) comercianti de bauturi alcoolice i detinatori de
--onopoluri de orice titlu;
f) tutori sau curatori ai incapabililor care sint de religie
:'"etina;
g) militari;
1. Care a fast atitudinea statului roman fata de
. . '
minoritatne etnice?
.. ,,
2. Cum apreciati cadrullegal asigurat minoritatilor
etnice?
3. Exista o discriminare pe criterii etnice?
4. Reliefati principcilele atitudini optiuni politice
, ..
ale minoritatilor etnice.
. ' .. .
5. Care a fost contributia minoritatilor nation ale Ia
, ' ,
dezvoltarea econ.omica a Romaniei?
6. Cum apreciati contributia minoritatilor nationale
. ' . ' ' ' .
Ia dezvoltarea invatamintului, culturii in
Romania?
1. Afirmarea de catre statui roman a egalitatii in
drepturi pentru toti cetatenH, indiferent de nationalitate,
religie i limba.
(Declaratia de unire a Basarabiei
cu Romania din 27 martie 1918)
fiecarei minorita.ti nationale dreptul
a se dezvolta liber in cadrele organizatiei statu lui unitar
... .. . . .. ' .
i in conformitate cu aspfratiile neamului romanesc
in aceasta
(Declaratia lui Ghe()rghe Tofan,
al Comitetului refugiati
. . . . '
din Bu.covina, 25 n.oiembrie 1918)
Deplina Hbertate nationala pentru toate popoarele
conlocuitoare.
(Rezolutia din 1 decembrie 1918
. .
de unire a Transilvaniei cu Romania)
Romanii, fara deosebire de origine etoica, de limba
sau religie, bucura de libertatea contiintei , de
libertatea invatamlntului , de libertatea presei, de
8 august 1940
h) exploatatori sau inchirietori de cinematografe,
editori de cafti, ziare sau reviste romaneti , colportori de
imprimate romaneti i detinatori ai oricaror mijloace de
propaganda nationala romaneasca;
i) conducatori , membri i jucatori In asociatiile spor-
tive nationale;
,
j) oameni de serviciu in institutiile publice.
Determinati caracterul discriminatoriu al acestui
'
decret-lege pentru minoritatea evreiasca.
Precizati contextul international in care antise-
, '
mitismul a devenit politica de stat in Romania.
Considerati ca o asemenea politica se inscria in
linia de conduita a romanilor fata de evrei?
,
libertatea Tntrunirilor, de de asociatie toate
libertatile drepturile stabilite prin legi.

(Constitutia din 1923, art. 5)
Cum apreciatiaceste prevederi?
Cum s-a reflectatin plan politic de aso-
ciere a minoritatilor din Romania?
. ' .
2. Declaratia tiderului legionar CorneHu Zelea-
Codreanu:
Noi nu s/ntem minorita(ii ger-
mane, bu/gare i ruse. In tara noastfa sintem numai
impotriva evreilor. Ei nu au dreptul Ia egalitate.
Ape lui Consiliului Central al Evreilor ( 1 martie 1936):
Sa reabilitarn buna fratie i sa ne simtim unii linga
alfii In stradania pe care o cere progresul obfesc.
aceste afirmatii, referindu-va Ia pre-
vede,rile Constitutiei din 1923.
,. 1 .
Rezistenta pas iva- atitudinea unei parti a maghiarilor
de neacceptare a unirii Transilvaniei cu Romania,
. . . .. :
In speranta ca Ja Conferinta de Pace de Ia Paris
(1919-1920) nu se va actul de Ia 1
decembrie 1918.
Optantii unguri - circa 360 de mari proprietari unguri
din TransHvania, care, dupa unirea din 1918, s-au
stabiHt In Ungaria, au fosf pe baza
agrare din 1921 . Sprijiniti de guvernul de Ia Buda-
ei au acuzat Romania ca nu respecta tratatuJ
minorita1ilor, deoarece. proprietarii expropriali deve-
nisera cetateni maghiari.
Antisemitism- atitudine ostila.fala de evrei, intemeie3ta
pe discriminarea rasiala religioasa.
lredentism - micare anexionista,
31
""
6. DREPTURI $1 LIBERTATI DEMOCRATICE
A ' Lectie de sintezii
IN CONSTITUTIA DIN 1923
'
'
Constitu(ia dirz 1923, intratd in istorie Cll nlllnele de Constitu{ia Unificdrii, a avut un carac-
ter democratic, asigurind baza legald pentru acfiunile de consolidare dezvoltare a Romaniei.
Czlprinzind 138 de articole, din care 76 erau preluate din Constitll{ia din 1866, noul aeziimfnt
constitu(ional re.flecta realitatea unitd(ii na(ional-statale, consfintea separa(ia
pztterilor in stat (legislativa .. executivd judeciitoreascd), asigura /argi liberta(i i drepturi
. "" . . ""' . .
pentrll toft cetafenll tarzz.
Despre drepturile romanilor
Art. 5. Romanii, fara deosebire de origine et- Art. 13. Domiciliul este neviolabil.
nica, de limba sau de religie, se bucura de fiber- Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face
tatea contiintei, de libertatea invafamintului, de decit de autoritatile competente, in cazurile anume
libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de prevazute de lege i potrivit forme/or de ea pre-
libertatea de asociafie i de toate libertatile i scrise.
drepturile stabilite prin legi. Art. 14. Nici o pedeapsa nu poate fi in:fiintata,
Art. 6. Constitufiunea de fata i celelalte legi nici aplicata dec it fn put ere a unei legi ...
relative Ia drepturile pub/ice determina care sint, Art. 17. Proprietatea de a rice natura, pre cum
fn afar a de calitatea de roman, condifiunile ne- i creanfele asupra statului sint garantate ...
cesare pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 22. Libertatea contiintei este absoluta.
Legi speciale, votate cu majoritate de douii Statui garanteaza tuturor cultelor o deopo-
treimi, vor determina condifiunile sub care femeile triva libertate i protecfiune, intrucit exercifiul lor
pot avea exercifiul drepturilor politice. nu aduce atingere ordinii pub/ice, bunelor mora-
Art. 7. Deosebirea de credinte religioase i vuri i legilor de organizare ale statului.
/\
confesiuni, de origine etnicii i de limba nu con- Art. 24. Invafamintul este fiber in condifiunile
stituie in Romania o piedica spre a dobindi drep- stabilite prin legi speciale i intrucit nu va fi
turile civile i politice i a le exercita. contrar bunelor moravuri i ordinii pub/ice .. .
Art. 8. Nu se admite in stat nici o deosebire Art. 25. Constitufiunea garanteaza tuturor !i-
de sau de clase sociale. bertatea de a comunica publica ideile i opi-
Toti romanii, fiirii deosebire de origine etnica, niunile lor prin grai, prin scris i prin presii.
de limba sau de religie, sint egali inaintea legii Nici cenzura, nici o alta masura preventiva
$i datori a contribui fara deosebire Ia darile i pentru aparifiunea, vinderea sau distribufiunea
sarcinile pub/ice. oricarei publicafiuni nu se va putea fnjiin{a ...
Art. 9. Toti strainii afliitori pe piimintul Art. 28. Romanii, .fiira deosebire de origine et-
Romaniei se bucura de protecfiunea data de legi nicii, de limba sau de religie, au dreptul de a se adu-
persoanelor averilor in genere... na i fora arme, conformindu-se legilor care
Art. 11. Libertatea individuala este garantata. reglementeaza exercitarea acestui drept.
Timeni nu poate fi urmarit sau perchezi- Art. 29. Romanii, fara deosebire de origine
tionat, decit in cazurile i dupii formele previi- etnica, de limba sau de religie, au dreptul de a
=ute in legi. se asocia, conformindu-se legilor care reglemen-
imeni nu poate fi definut sau ares tat, decft in teaza exercifiul acestui drept.
puterea unui mandat judeciitoresc motivat, care Art. 30. Fiecare are dreptul de a se adresa Ia
trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestiirii autoritatile pub/ice prin petifiuni subscrise de cite
sau eel mai tirziu in 24 de ore dupii definere sau una sau mai multe persoane, neputind insa peti-
arestare... tiona dec it in numele subscriilor.
32
Separatia puterilor in stat
Puterea executiva
Regele i Consiliul de Minitri (guvernul)
Regele: - revoca
- are dreptul de a dizolva Parlamentul
- sanctioneaza promulga legile
- nu poate interveni in actele justitiei
- este capul armatei.
- exercita puterea in numele regelui
- sint raspunzatori pentru toate actele
regelui, pe care trebuie sa le semneze. Nici o lege nu
este valabila tara semnatura ministrului de specialitate
(resort).
Membrii familiei regale nu pot fi
Puterea legislativa
Regele Reprezen-
tanla nalionala (Parla-
mentul, ales pe 4 ani) ;
fiecare are drept de ini-
tiativa legislativa.
Parlamentul este bi-
.
cameral: Adunarea De-
putatilor Senatul;
- adopta legile are
dreptul de a interpela gu-
vernul.
Puterea judecatoreasca
Curtea de Casalie i
Justitie
'
- este instanta supre-
ma a puterii
- singura care are drep-
tul sa judece constitutiona-
litatea legilor;
'"' .
- se ocupa cu organl-
zarea functionarea puteri i
j
Opinii despre Constitutia din 1923
-Ion I.C. Bratianu (Partidul National-Libe- - Programul P.N.T. (1926):
ral): Constitufia Romaniei fntregite va trebui sa
Avem convingerea cii ea corespunde rezul- cuprindii toate garanfiile drepturilor i liberta-
-antei adevaratelor interese mari ale neamului i filar cetafeneti, precum i mijloace de aparare
ule statului i cape temeiul ei se poate i trebuie legala fmpotriva oricarui abuz de putere.
sa se dezvolte o noua viafa puternica i f ecunda De asemenea, ea trebuie sa mai prevada o
societafii i a statului roman fn curs de eel reala responsabilitate ministeriala i a funcfio-
ufin o jumatate de veac. narilor publici .

Limite ale Constitutiei din 1923
- Se lasa pe seama legislativului stabilirea de-
:aliilor cu privire la modalitatile in care libertatile
:i drepturile democratice urmau sa fie exercitate.
- Coroana birocratia pastrau largi posi-
ilitati in interpretarea aplicarea prevederilor
Constitutiei.
'
FIXAREA CUNOSTINTELOR
, '
Drepturile democratice se refereau in principal
Ia: conc:tiinta, invatamint, priesa, intruniri, asociatie.
' ' '
Deosebirile de confesiune, de origine etnica i
de limba nu constituiau in Romania o piedica spre a
dobindi dreptur.i civile i politice.
'
- Nu era consfintita egalitatea, in plan politic, din-
tre femeie barbat.
- Prevederile constitutionale puteau fi incalcate
prin diverse moduri: cenzura, starea de asediu,
interventia administratiei in alegerile parlamentare
pentru a asigura succesul guvemului.
Romanii, fara deosebire de origine etnica, de
limba sau de r.eligie, eliau egali in fala legii.
Nimeni AU putea fi retinut sae arestat decit in
puterea unui mandat judecatoresc motivat.
33
"'
est de evaluare
VIATA POLITICA
A. . "'
IN PERIOADA INTERBELICA
- , ... -- . -.r''?. "'t."' ,_ - .;
' . . . . .
I .- \ '
. - -- . -- . : . ' . . .
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: re-
, '
gionalism, extremism, pact de neagresiune,
monarhie autoritard, unitate sujleteascd.
15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spafiile din coloana B
literele corespunzatoare succesiunii corecte.
A B
a) introducerea calendarului grego- 1. . ..

nan
b) constituirea partidului ,Totul pen- 2 ....
tru Tara''
'
c) infiintarea Partidului National 3 ....
Taranesc
'
d) asasinarea lui Armand Calines- 4 ....
cu
e) fuziunea Partidului Taranesc din 5. . ..
Basarabia, condus de Ion Inculet, cu
Partidul National-Liberal
'
15 p.
III. Analizati textul de mai jos, raspunzind
Ia intrebarile ce urmeaza.
Orice alta politicii decft aceea a Frontului
Rena$ferii Nafionale va fi socotitii clandestinii,
iar autorii ei pedepsifi cu degradarea civicii pe
termen de la 2 pfnii la 5 ani.
1. Din ce document face parte acest text?
2. Ce era Frontul Nationale?
3. Lace perioada din istoria interbelica se refera
textul?
4. Care era situatia celorlalte partide politice din
Romania?
5. Cind ce Frontul Nationale s-a
transformat in Partidul Natiunii?
'
15 p.
34
IV. Completati spafiile libere cu un eveni-
ment istoric in care a fost implicata fiecare din-
tre urmatoarele personalitati:
1. Ferdinand I
----------------------
2. Carol al 11-lea
---------------------
3. Comeliu Zelea-Codreanu
------------
4. Ion I.C. Bratianu
-----------------
5. Alexandm Averescu
----------------
15 p.
"
V. Incercuiti varianta corecta.
'
1. Criza dinastica a fast de
a) Carol I.
b) Ferdinand I.
c) principele Carol.
2. Parlamentul a votat legile prin care se ratifi-
ca unirea Basarabiei, Bucovinei Transilvaniei cu
Romania, la data de
a) 1 decembrie 1918.
b) 29 decembrie 1919.
c) 4 ianuarie 1926. ,
3. Principele Carol a fast proclamaf rege al
Romaniei, devenind Carol al II-lea, la data de
a) 15 octombrie 1922.
b) 8 iunie 1930.
c) 20 iulie 1927.
4. Monarhia autoritara s-a instaurat in anul
a) 1922. b) 1938. c) 1940.
5. Atitudinea de ,rezistenta pas iva" fata de statui
roman se intilnea la liderii minoritatii
'
a) germane. b) maghiare. c)
15 p.
VI. Precizati ce evenimente au avut loc Ia
'
urmatoarele date:
1. 20 iulie 1927;
2. 25 noiembrie 1937;
3. 10 februarie 1938.
Nota: Se acordd 10 puncte din oficiu.
15 p.
. .
1a a econom1ca
'
.A

1n re an11 I
. '.. . '.
' - - oa
""" """ ...,
-. EVOLUTIA ECONOMIEI PERIOADA INTERBELICA
'
""
'' perioada i1tterbelicli, Rotltiiltia a Cllltoscut illlporttlnle 1n11fa(ii ca cter':ate
, rolltltti indtlstliei in a11 .. ,a,,blttl ecOilOIIliei na(itJI7ale. La t, I pe;. oadei il'l-
_..rbelice, Roltziitritl se u1 categoria (iirilor europe11.e cu o dez -edie,. al ri de
___ oaria, Polollia, 111gosltLVia.
Perspectivele Romaniei
Romania de miine va fi un
"
[at ecohomic complet, prifl fo-
Jsi rea intregului neam Ia pro-
airea conomica, prin boga-
e mate-iale deosebite pe care
:lritoriile dobindite le aduc in tara
. I
xclusiv agricola de pina mai
Vintila Bratianu,
1919
c --- -- -
Caracteristicile economiei in perioada interbelica
_Marea _ creat un cadru nou, dezvoltarii generale a
societa!ii Structurile economice au !llll_@tii impqffi!nte,
de _ o_ de- m.Qndial, _ politica
( reforma agrara, legile privind economia ), schim-
--
barile _s_olectiva, c9nte_xtul
Imaginea Romaniei interbelice avea trasaturi specifice, unele existind
inainte de 1918: agricultura era baza economiei; se dezvoltau i_ndus-
- -- ----
tria, transporturile, e, sisfemllfbancar; majoritatea pQpulatiei
- - _ ..... __ . . - _.._ - - - -. .. ... .. . . -
contin!:la sa traiasca in mediul rural, se mentinea contrastul dintre sat
- - - - ' ....
in planul mentalitatii persista un anumit conservatorism.
"
In ansamblu, Romania a cunoscut un proces de modemizare, situin-
du-se in categoria tarilor europene cu o dezvol!are de
-
IJl.lonia, Ungaria, Iugoslavia
Prin in!aptuirea Marii Uniri,
perspectivele dezvoltarii econo-
"
mice au crescut. In anii 1918-
1922, ca celelalte tari partici-
pante la razboi, Romania a re-
simtit putemic marile pierderi
"
materiale umane. In 1919 ni-
velul productiei ajunse la 25%
fata de anul 1914. Refacerea
' '
economica a durat pina in 1922,
dupa care a urmat o perioada
"
de dezvoltare pina in 1928. In
anii crizei economice ( 1929-
1933) a avut loc uri recul, pro-
ductia scazind cu circa 40%.
'
Dupa 1934 s-a inregistrat un
" . "
nou avtnt, economta roma-
Sonde In Valea Prahovei, 1930
neasca atingind nivelul maxim
de dezvoltare in 1938.

35

Productia medie Ia hectar
'
in citeva tari
'
in anii 1931-1935
n ... 4
C)
n
Jill:
.. 4
C) ..., 1,.
ns
Jill:
.c .., ,
...
E ns ::l
......
c-
::::J ...
C)
...
0
Q.
Romania 820 1 090
ltalia 1 240 1 830
Franta 1 390 1 490
'
Germania 2 170 -
Ungaria 1 300 1 630
Polonia 1 130 990
Cehoslovacia 1 690 1 590
lugoslavia 1 020 1 560
Bulgaria 1 140 1 270
Olanda 2 910 -
Canada 840 2 580
Statele Unite 870 1 420
Argentina 930 1 890
Determinati nivelul dezvoltarii
'
agriculturii Romaniei dupa pro-
ductia medie Ia ha a principale-
lor culturi cerealiere.
Aprecieri privind raportul
dintre industria i agricultura
i ntre industria agricultura
romaneasca exista o prapastie.
Productivitatea industriei este in
medie de noua ori mai mare de-
cit cea a agriculturii ( daca tin em
seama i n agricultura de mun-
ca femeilor a copiilor).
Aceasta diferenta de produc-
tivi tate este datorita salariilor
care sint in industrie de noua ori
mai mari decit in agricultura
capitalului specific care este in
industria de opt ori mai mare
decit i n agricultura.
Enciclopedia Romaniei,
vol. IV, 1938, p. 889
--- - -
36
Prin ce se explica producti-
vitatea scazuta in agricultura?
I STORIA ROMAN I LOR. EPOCA CONTEMPORANA
Tabel cuprinzind terenurile agricole pe categorii,
dupa suprafata exploatatiei, in anul1930
Categoria Exploata- Suprafata Suprafata
de tiile o/o total a
o/o
insamintata
' '
exploatatii {numeric) (ha) (ha)
0-5 ha 2 460 000 74,9 5 535 000 28,0 4 600 000
0-100 ha 807 800 24,7 8 745-000 44,3 6 380 000
100-500 ha 9 500 0,3 2 095 000 10,6 920 000
.
peste 500 ha 2 700 0,1 3 375 000 17,1 950 000
Total
.
3 280 000 100,0 19 750 000 100,0 12 850 000
"
0
/o
35,8
42,6
7,2
7,4
100,0
Agricultura a ramas ramura de baz_a a_economiei. In sectorul agrar
lucra circa 80% din populatia activa a tarii. Dupa reforma agrara din
1918-1921, cultivarea panlintului s-a reorganizat pe baza micii p_r_oprietati.
au apreciat ca o gospodarie taraneasca era rentabila daca
avea eel putin 5 ha de pamint. Dar, deoarece 75% din gospodariile
aveau mai putin de 5 ha teren arabil, acestea nu puteau prac-
"
tica o agricultura modema. In consecinta, productia la hectar a scazut,
Romania afl1ndu-se mult in urma statelor occidentale chiar a celor
vecine (Bulgaria, Jugoslavia, Ungaria).
Dupa reforma agrara, in acest s_e_ctor &::.a _ac_Qynty_at dezvoltarea
economica pe baze capitaliste. Productia g.lobala de cereale aproape
s-a dublat in numai cinci ani, de la 7,3 milioane tone in 1924 la 13,7 mi-
lioane tone in 1929. Acest progres s-a datoratln principal
- - "
suprafetei arabile prin reducerea unor pad uri. Insa
-----
el nu a fost insotit de productiei medii la hectar, care a in-
registrat o scadere in comparatie cu perioada 1911- 1915. Aceasta s-a
lipsei de inventar agricol modem, rarimitarii proprietatii
metodelor invechite de cultivare a pamintului.
Familia de tarani Ia muncile cimpului. 1920
reciere cu privire Ia evolutia
ecanomica a Romaniei
in per:ioada interbelica
Astfel incit, intensitatea mo-
e'Tlizarii nuafost egala in toate
_ n partimentele proauctive. Pe
- -nd industria fusese nevofta a
Ia ample modificari
.-.OWJ Jcturale, pentru a obline o
. . '
-=zvoltare piete
- agricultura modernizarea nu
::Jst spectaculara, deme-
- i nregistrTnd doar un
-..ooerat. .. in cit factorul co-
calor doua ram.uri econo-
- :e devenea un coeficient de
:x>rtanta pentru
_::a izarea procesului de dezvol-
---e modernitare economica ...
Stabiliti in ce masura s-a modi-
,
cat raportul dintre agricultura
- industrie.
- 1ion I.A. R. -80. Model 1939.
construit 467 exemplare.
Viteza: 520 km/h.
Plafon de zbor: 1 0 000 m.

Tren aerodinamic construit
a uzinele ,Malaxa" (Bucurefi)
Viata economica lntre anii 1918 si 1940
' '
Criza economica a afectat in mod deosebit agrj_cultura, de.te.rminind
- ---- -- A
o scadere a suprafetelor cultivate a pretului la produsele agricole. In
aceste condi!ii, taranimea a fost silita sa faca imprumutur1la camatari
banci, sa contracteze mari datorii. Pentru achitarea lor s-a ajuns la
vinzarea silita a numeroase loturi de pamint.
Adoptarea unei legislatii agrare adecvate a fost -solutia pentru
din criza. Ea a vizat conversiunea datoriilor agricole prin legile- d1n anii
- -
1933 1934, acordarea de credite pentru achizitionarea de
utilaje agricole. Dupa 1934 se inregistreaza un anumit progres, . se
diversifica culturile agricole, se dezvolta viticultura, pomicu1tura, serici-
cultura etc.
Din punctul de vedere al productiei globale, Romania se afla pe primul
loc in Europa la porumb floarea-soarelui. -
Industria a fost cea mai dinamica ramura a economiei, dezvoltin-
"'
du-se intr-un ritm mediu de 5% pe an. In perioada interbelica s-a in-
registrat o a rolului industriei in ansamblul economiei
Aceasta s-a datorat bogatiei de materii prime de care dispunea R_9mania,.
-------- .. - .. _ -- .... ----:-.-.-.-.-.-- - -- ___ ...... _._ .... - .. - - ... ----- ,6 ...
polit1cii oficiale de credife masurilor de

_ .. _-
greutatilor generate de razboi, industria a cunoscut
in anii 1923- 1928 o dezvoltare accentuata, intemeiata pe largirea pietei
interne, consolidarea pozitiilor burgheziei autohtone, interventia statului
promovarea politicii protectioniste. Astfel, l'n 1928, nivelul industriei
prelucratoare ( alimentara, textila, lemn, pieHirie, materiale de constructii,
metalurgica) era superior celui al anului 1924 cu 56%, cea
'
mai spectaculoasa l'nregistrind-o industria petroliera - cu 250%.
Criza economica s-a concretizat prin scaderi masive ale preturilor
prin falimentele multor intreprinderi.
Dupa 1933, dezvoltarea industriei s-a derulat intr-un ritm intens, anul
1938 fiind momentu1 de virf alintregii evolutii economice a Romaniei.
"'
Intre 1934 1939, industria a inregistrat progrese remarcabile. Cel mai
rapid ritm de dezvoltare 1-a cunoscut industria petrolului, apoi industria
metalurgica textila. s-a trecut la diversificarea productiei.
S-a imbunatatit calitatea tehnica a industriei, astfelincl't rafinariile de
petrol din Valea Prahovei, locomotivele fabricate la uzinele ,Malaxa"
la avioanele I.A.R. vagoanele produse
la Astra (Arad) intruneau performante la nivel european .
Transporturile telecomunicatiile au. cunoscut un in tens proces
de modemizare. S-a realizat o retea de nationale asfaltate. S-a
modernizat transportul pe calea ferata; in 1939 aceasta avea o lungime
de 11 410 km. A luat fiinta transportul aerian intern extern, compania
(Liniile Aerien_e Romane Exploatate de Stat) fi\nd cea mai
mare d1n sud-estul Europe1.
"'
In 1928 s-a inaugurat postul national de radiodifuziune, care trans-
mitea muzica (populara, simfonica, de opera, de opereta), piese
'
de teatru, conferinte pe teme educative sfaturi practice,
buletine de etc.
37
N icolae Titulescu
despre evolutia Romaniei
...
In fata noastra sta un uri
program de refacere, pe tarimul
economic, in genere, pe tarimul
..
industrial al cailor de comu-
nicatii , pe tarimul cultural, pe
tari mul militar, in special. Noi nu
putem - dupa ce amJacut
ni a Mare - sa nu facem toate
j ertfele necesare pentru a o
pastra a o dezvolta.
$i , sa se
i nauntru in afara, ca sintem
hotariti sa ne facem pe de-a
i ntregul datoria pe care ne--au
lasat-o mortii
...
In ce masura au fost realizate
obiectivele schitate de Nicolae
'
Titulescu?
Contributia ramurilor
' . .
economice Ia produsul social
i Ia venitul national in 1938

:::s
E
cu
a::
Industria
Ag ri cu ltura
silvicultura
Constructiile
,
Transporturile
Circulatia
,
marfurilor
Alte ramuri
38
- # ..

#A ..., ,.
,, &
::s-
-a.!
eu
ft' 0
W.tl)
39,0
30,1
5,4
6,4
11 ,2
7,9
.....

. 0
- -......
:::S- ..,._
- 'V
cc
CDO
- , I ...
J
c
30,8
38,1
4,4
6;5
14,9
5,3
Finantele, in primii ani de dupa Marea Unire, au fost afectate de
pierderea tezaurului Bancii Nationale a Romaniei ( confiscat de sovie-
tici) de distrugerile provocate de razboiul mondial. Treptat, situatia
.1'.
s-a redresat ca urmare a dezvoltarii economice. In 1920 s-a realizat uni-
ficarea monetara prin retragerea coroanelor rublelor, raminind in
"
circulatie numai leul, emis de Banca Nationala a Romaniei. In 1929
s-a inraptuit stabilizarea monetara, cursul leului fiind de 32 de ori mai
mic decit in anul 1890. Majoritatea bugetelor anuale s-au soldat cu
excedente. Romania avea un sistem bancar cu ramificatii pe intreg te-
ritoriul national.
'
0 problema cu care s-a confruntat economia romaneasca a fost cea
"
a capitalului strain. In 1916, ponderea acestuia in industria Romaniei
(vechiul Regat) era de circa 80% (in industria petrolului procentul atin-
gea 98%). Ca urmare a efortului de dezvoltare prin forte proprii, a
puterii economice a tarii, in 193 8 prezenta capitalului strain in
industries-a redus la 37% (in industria petrolului acesta avea vreo 70%
din totalul capitalului) .
S-a dezvoltat comertul interior prin intensificarea schimbt1lui dintre
sat Comertul exterior s-a manifestat printr-o balanta activa (ex-
cedentara); se exportau indeosebi produse petroliere, forestiere, agri-
cole se importau utilaje etc.
Rolul statului in modernizarea economiei
"
Intocmai ca in alte tari europene, s-a accentuat rolul interventionist
al statului in economie, mai ales dupa anii criz'ei economice. Aceasta
interventie a constat in finantarea industriei de la buget, asigurarea unei
protectii vamale ridicate, incurajarea industrializarii plantelor textile, re-
glementarea controlul cartelurilor, stimularea intreprinderilor produca-
toare de articole ce nu se fabricau in tara, reducerea impozitelor data-
rate de intreprinderile care foloseau materiile prime din agricultura, acor-
darea unor prime de export, lansarea de comenzi ferme, in special in
domeniul militar, crearea in 1938 a Ministerului Economiei Nationale.
"
In 193 8, pentru prima data in istoria Romaniei, ponderea sectorului
industrie- transporturi-constructii a pe cea a sectorului agri-
cultura- silvicultura, atit in privinta produsului social cit a venitului
national. Astfel, Romania s-a transformat dintr-o tara eminamente
in una agroindustriala.
"
In acel an, venitul national pe cap de locuitor era in Romania de 110
dolari, mai mare decit in Turcia (6,2 dolari), Grecia (76 dolari), Bulgaria
(89 dolari), Polonia (94 dolari), Jugoslavia (106 dolari), Ungaria (108
"
dolari). In Europa, eel mai mare venit national se inregistra 1n Marea
Britanie - 490 dolari.
"
Infringind numeroase obstacole - intre care distrugerile din timpul
Primului Razboi Mondial, ravagiile crizei economice din 1929-193 3, pre-
siunea monopolurilor straine- Romania a cunoscut in perioada interbe-
lica o dezvoltare economica semnificativa.
,

._..... restomatie

'
Economia nationald a Romaniei Mari
,
Romania veche era din punct de vedere economic un
stat in condi1ii atTt de anormale pe cit era din acel politic
militar. Jumatate din neamul romanesc traia in afara
hotarelor sale deci mare parte din energia lui nu putea
contribui Ia statului.
[ ... ] Statui marit este o unitate economica, adica un
stat putTnd trai in limitele hota-
relor sale viata economica moderna. Conditiile sale natu-
, ,
rale ii ingaduie dezvoltarea unei agriculturi , in toate ra-
murile sale, crearea tuturor industriilor de baza care dau
unui stat caracterul sau industrial, dezvoltarea unui comert
,
nu numai pentru desfacerea lesnicioasa a produselor
agriculturii industriei sale in interior, deci pentru
satisfacerea nevoilor sale prin propriile sale mijloace,
dar pentru a aduce pe fluvii pe mare bogatiile sale
sau produsele venite din tari indepartate.
[ ... ] Produsele culturii pamintului a animalelor,
lemnele vor fi materiale prime pe care o industrie bine
i ndrumata le poate folosi pentru a satisface nevoile
noastre prin noi sau pentru a le exporta. Ele nu vor
da insa tarii noastre un caracter industrial. Acest caracter
,
nu poate fi dat dec it prin dispunerea de energie in cantitate
suficienta lesne de pus in valoare daca bogatiile
vor permite infiintarea unor industrii de baza.
In ceea ce energia, Romania Mare va fi o tara
oinecuvintata. Ea, pe linga petrolul lignitul care serveau
1. Cum se prezenta economia romaneasca Ia sfir-
Primului Razboi Mondial?
2. Care au fost principalele caracteristici ale eco-
nomiei in perioada interbelica?
3. Ce consecinte a avut reforma agrara asupra
productiei agricole?
4. Ce mas uri au luat guvernele pentru dezvoltarea
agriculturii?
5. Cum explicati rolului industriei in an-
samblul economiei nationale?
'
6. Ce evolutie au cunoscut transporturile tele-
comunicatiile?
'
7. Cum apreciati situatia finantelor in perioada ih-
terbelica?
8. Care au fost modalitatile de interventie ale sta-
tului roman in economie?
, '
9. Argumentati de ce anul1938 a devenit un an de
referinta al economiei interbelice.
I
...........
1. Argumentati legatura dintre interventia statului
in viata economica rezultatele obtinute de Romania
in perioada interbelica.
2. La o suprafata arabila de 13 milioane ha, Roma-
nia avea in 1938 doar 5 000 tractoare, ceea ce insem-
na un tractor Ia 26 000 ha.
Cum se muncile agricole in perioada
interbelica?
lmaginati-va o zi de lucru Ia arat, Ia semanat sau
Ia cos it.
pina azi exclusiv ca producatori de forta, va gasi in minele
de carbuni din Banat o rezerva
suficienta pentru a inca multa vreme industria ei ,
iar gazele naturale subterane din Ardeal sint un alt izvor
de care putem dispune.
in lantul Muntilor Carpati formeaza prin caderile
lor de apa o rezerva de energie care nu se poate istovi
prin care situatia lor va permite sa duca spre cele doua
spre cimpie, toata forta nefolosita inca a
acestor caderi de apa. [ ... ]
Punerea in valoare insa a bogatiilor moarte de care
am vorbit mai sus, a rezervelor de energie capital
disponibil , a unor care fac din neamul nostru
unul dintre cele mai apte ale Europei pentru a beneficia
de descoperirile moderne, nu se poate face fara un
invatamint profesional cit de temeinic organizat pentru a
atTta timp pierdut. El trebuie sa fie fermentul care
va da viata tuturor conditiilor favorabile de care am vorbit
, ,
mai sus care face din Romania Mare una din unitatile
economice cele mai complete din tarile [ ... ].
Ce conceptie economica este exprimata in acest
text?

Argumentati aprecierea ,statui marit este o unitate
economica".
3. Analizati tabelul ,Populatia Rqmaniei dupa me-
diu I de locuire" stabiliti in care provincii populatia
urbana era mai numeroasa. Ce semnificatie are gra-
dul de urbanizare a unei tari?
'
Teritoriul
Comune
o/o
Comune
0
/o
urbane rurale
Oltenia 198 223 13,1 1 314 952 86,9
Muntenia 1 101 766 27,4 2 927. 242 72,6
Dobrogea 196 478 24,1 618 997 75,9
Moldova 592 127 24,4 1 841 469 75,6
Basarabia 370 971 12,9 2 493 431 87,1
Bucovina 228 056 26,7 624 953 73,3
Transilvania 519 675 14,1 2 698 313 83,9
Ban at 167 489 17,8 772 469 82,2

267 254 19,9 1 114 163 80,1
Romania 3 651 039 20,2 1.4 405 989 79,8
Criza economica - neconcordante sau contradictii
, '
care produc o incetinire sau o dereglare a activitatii

econom1ce.
Balanta comerciala - raportul dintre exportul im-
portul unei
Dobinda - suma de bani care se de obicei i n
procente pentru un i mprumut banesc.
39

2. SPECIFICUL DEZVOLTARII BASARABIEI iN CADRUL ROMANIEI iNTREGITE
A
1 pe ioada i1rte belied, Ba. arabia a ;,,, egistrat reale p oorese ur to te tlo 11e1 iile: ad111i1fis-
. ' ecorlOI11ic, social, cultz ral. Grijtl pert u tei pro i1'1cii a coiJstittlit una
e pri1 cipalele preocupii1 i ale stat lui 0111a 1.
Dupa Unire, multe lucruri
bune s-au realizat in provincia
noastra, dar mai multe inca
..
au ramas sa fie infaptuite. In
afara de $coala,, Biserica, Jus-
titie Administratie, care au fa-
cut progrese mari , indiscutabile,
noi, basarabenH ne putem min-
dri cu reforma agrara, pe care
am infaptuit-o pe care inca nici
o ' ara din lume n-a putut-o realiza,
cum am realizat-o noi.
loan Pelivan
Stabiliti consecintele econo-
' '
mice, sociale i politice ale
reformei agrare.
l
Principalele ram uri ale economiei in Basarabia
Marea Unire din 1918 a incununat aspiratiile de veacuri ale romanilor
de a trai in limitele unui singur stat national.
Basarabia era provincia cea mai inapoiata din punct de vedere eco-
nomic cultural. Dupa 1918, statui roman s-a straduit a sa ridice
aceasta provincie la o mai buna stare morala, materiala, culturala de
civilizatie. Aceasta politica a fost facilitata de faptul ca, in ciuda politicii
de rusificare dusa de autoritatile tariste, basarabenii pastrat limba,
datinile obiceiurile.
.
Agricl_!ltu_ra_reprezenta in aceasta provincie ramura de baza a eco-
no.miei..Basarabia este o regiune de dealuri cimpii cu un sol foarte pro-
ductiv. Cultura cerealelor '
'
Cultura griului_ s-a extins datorita sprijin_ului acordat de statui roman
- .
prin valorificarea_proquselor ( cumpararea griului de catre cooperative)
prin reducerea cu 50% la tariful de transport pe calea ferata. Pro_ductja
medie la hectar la porumb a inregistrat 0 scadere, _cauzata, in principal,
de rarimitarea prQprietatii, de lipsa utilajelor modeme.
Locul al doilea in economia Basarabiei era detinut de cultura vitei-de-
- - ' ,
vie a pomilor fructiferi, in special in zonele din valea Nistrului, Tighina
Cetatea Alba. Basarabia era renumita pentru vinurile sale, care re-
prezentau unimportant produs pentru export. a.nimal elor cQn-
t
'
-
stituia o alta ramura imP--ortanta
--
... a ec9nomiei basarabene, pre-
-
dominind numarul de vite i cai.
--
- -, Pescuitul se practica mdeosebi in
numeroasele lacuri din Bugeac,
pe limanul Nistrului pe coasta
Marii Negre.
Pentru valorificarea produc-
tiei agricole, gu ernul roman a
" 'lwl
IncuraJat cooperat1sta.
/\
In 1938, numiirul de membri in
Regele Ferdinand i regina Maria
printre taranii improprietariti din Basarabia
cele 424 de cooperative din Ba-
sarabia era de 103 000. Cre-
ditele acordate cooperative/or
in cursu! anului 1938 s-au ri-
dicat !a sum a de _ 90 000 000
lei, iar fn prirna jumiitate a
anului 1939, Banca _
,
40

-
.;.4o(
F :a
Banca oraeneasca din Chiinau
Dezvoltarea industriei
in judetul Balti
, . ,
Industria alimentara: 9 mori
sistematica (6 Ia B_alti i cite una
Ia Pirlita, Bratueni i Ciuciulea),
1 0 fabrici de ulei (9 Ia Balti
una Ia Chiinau), 1 - de zahar
(Balti), 2 - de spirt (Balti i
Gheorghieni), 2 fabrici de bere
(Balli);
Alte industrii: 3 turnatorii
(Balli), o fabrica de mobila (Balli),
1 -de parchet, doage etc. (Balti),
1 fabrica de sticla (Aiexandreni),
1 fabrica de produse de hirtie
(Balti), 5 - de sapun (Bcllti).
Cariere: de piatra de riu - Ia
Pelenia, de piatra de calcar pen-
tru constructii, etc. - Ia
Slobozia, de piatra
de calcar pentru fabricarea va-
rului - Ia Balti.
'
' '
a Romaniei a aprobat unita{ilor cooperatiste din Basarabia suma
de 142 000 000 lei.
SprijinuLstatului roman s-a resimtit in extinderea 1nvatamintului
--
agricol.prin 1nfiintarea de profilin mai la
t: - " - -
s:-au pus bazele Fac.ultatii de Agron.Qmie. In capitalele de judet s-au
organizat Camere de Agricultura pe linga care functionau centre agri-
cole.
Industria era slab reprezentata, in Basarabia dezvoltindu-se, in prin-
cipal,-ramurile dependente de (morarit, panificatie, fabrica-
----- -
rea zahatului, uleiului, conservarea fructelor, vinificatia, textila). Nega-
-
tiv influentau asupra industriei lipsa zacamintelor minerale, insuficienta
pentru vinzarea :fiiinii, spirtului, geografica a Basa-
rabiei in cadrul statului roman. La Cetatea Alba a functionat o fabrica
' .
de unelte agricole. De asemenea s-a dezvoltat industria de prelucrare
a lemnulu.i de constructie. Statui roman a incurajat dez-
voltarea industriei in aceasta provincie.
Daca fn 1919 existau numai 1 societate anonima industria/a $i
2 societati anonime ban care, fn 193 7 fiin{au 54 de astfel de so-
cieta{i industriale $i, respectiv, 57 de societafi bancare.
Fin_a.ntele au.-cunoscut un re:.Y-iriment }n perioada interbelica.
-
Daca fn anul 1919 fn Basarabia funcfionau numai 2 banci, cu
un capital social de 310 000 lei, fn 19 3 6 exist au 18 banci cu un
capital de 189 000 000 lei.
Pentru incurajarea industriei coll}eTtl!Jui, Natiol}ala a
Romaniei a acordat 1mprumuturi sub forma de efecte comerciale. La
s-a infiintat Carriera de Industrie Comert, cu oficii sueur-
sale in centre industriale comerciale din Basarabia.
Un rol important revenea ,BanciiBasarabiei", principala institutie fi-
nanciara din tinut, infiintata la in 1920. Dezvoltarea economica
. -- --
a Basarabiei in perioada interbelica a fostcet mai mult legata de_ activi-
tatea aceste,i q3.,nci, careia ii apartinea l:ln rol deosebit in domeniul ere-
,
ditarii incur':ljarii ramurilor producatoare menite sa asigure p@ta basa-
cu produsele ne.cesare.. Totodata, ,Banca Basarabiei" sustinea
.
comertul.
'
Transporturile telecomunicafiile erau mult ramase in urma fata
,...
de celelalte provincii ale Romaniei. In perioada interbelica s-au efec-
....... - --
tuat lucrari de modemizare pe mai multe linii de cale ferata. S-a dat in
,...
folosinta linia Cainari- Revaca, cu o lungime de 45 km. In 1940, legatu-
-
ra dintre capitala Romaniei o fiiceau trenuri accelerate
rapide. Prin eforturi sustinute s-au construit mai multe drumuri,
.
poduri. Din 1 a inceput sa fie trans,.t>.ortul aerian, care lega
de principalele ale tarii. -
De asemenea, . s-au extins retelele telegrafice telefpnice prin
constructia de circuite trasee noi, prin modemizarea centralei tele-
,...
fonice de la In anul 1939 a fost inaugurat postul de radio
Palatul Telefoanelor din Chiinau care se adresa cu precadere populatiei din Basarabia.
41
Conducerea prin proprietar
este cea mai potrivJta cea mai
rentabila. Acest interes privat co-
incide cu o necesaate social a de
- .
cea mai mare importanta. Pro-
prietarul este eel mai specific
cetatean al unui stat. El are eel
,
mai mare drept de a vort>i in nu-
mele tarU, in numele pamintului ,
fiindca el reprezinta cea mai
trainica legatura cu acest pamint
cu trecutul lui.
G. lonescu-Siseti,
,Politica agrara cu privire
Ia Romania",
f.a., p. 47
in ce masura statui roman a
raspuns interesului micului
proprietar?
Familia profesorului i preotu/ui
Alexandru Cristea
Structuri sociale politici guvernamentale
"
In Basarabia, taranimea constituia circa 90% din totalul populatiei.
Alaturi de ea, existau intelectuali, functionari, muncitori in aceasta
provincie s-au inregistrat anumite transformari, ca urmare a dezvoltarii
economice a modemizarii aparatului de stat.
Taranimea a beneficiat de reforma agrara legiferata in 1920.
Au fost expropriate 4 300 moii cu o suprafata totala de 1 800 000
ha, ceea ce reprezenta 50,4% din fntreaga suprafafa cultivabila a
Basarabiei. De efectele legii au beneficial 357 000 familii de farani.
Dupa reforma agrara, situatia materiala a taranimii s-a ameliorat,
nivelul sau de trai a crescut. Dar, ca in celelalte provincii, taranimea
a fost confruntata cu problema datoriilor catre camatari banci, care
percepeau dobinzi foarte mari, ce ajungeau la 40% ( dobinda oficiala a
Bancii Nationale a Romaniei era de 3o/o). Taranimea nu a putut sa
cumpere utilaje modeme pentru lucrarile agricole.
Burghezia a cunoscut o anumita dezvoltare, mai ales in domeniile
comercial bancar. 0 mare parte a burgheziei din Basarabia era de
origine evreiasca. Aceasta a beneficiat de credite de facilitati vama-
le din partea statului roman. a fost puternic afectata de
reforma agrara.
De o atentie speciala din partea statului roman a beneficiat munci-
torimea. Au fost adoptate legi, precum cea pentru organizatiile profe-
sionale prin care muncitorii primeau dreptul de a se organiza in sindi-
cate (1921); legea repaosului duminical al sarbatorilor legale (1925);
legea contractelor colective de munca (1929) etc.
La s-a infiintat Inspectoratul Regional al Muncii, cu filiale
"
in capitalele de judet. In principalele centre industriale s-au organizat
"
oficii de plasare in cimpul muncii. Inca din 1921, s-a aplicat legea asi-
gurarilor sociale pentru muncitori; in acest scop la s-a creat
Casa Asigurarilor Sociale. Muncitorii au primit ajutoare de boala, pensii
"
de batrinete invaliditate. In 1931 au fost infiintate comisii de munca
in porturile Ismail, Chilia, Reni Leova. Pentru apararea intereselor mun-
citorimii s-a creat, in 1932, Camera de Munca din
Intelectualitatea a cunoscut o putemica dezvoltare numerica. Din
rindul acesteia se distingeau invatatorii profesorii, care au adus o
pretioasa contributie la dezvoltarea invatamintului in limba romana. La
rindullor, preotii, raspmditi in toate localitatile provinciei, au contribuit la
educatia morala spirituala a populatiei. De asemenea, medicii au avut
un rol important in viata Basarabiei. Imediat dupa Marea Unire, grija
pentru sanatatea publica a trecut asupra statului roman, care a reorga-
"
nizat largit medicale. In Basarabia, organizarea sanitara
t
apartinea in exclusivitate statului.
A existat o anumita preocupare pentru ameliorarea situatiei categori-
ilor defavorizate, mai ales a copiilor abandonati. Au fost create institutii
de ocrotire sociala: Centrul pentru Ocrotirea Copiilor, Casa Copilului,
pentru Ocrotirea Defectivilor etc.

.......... restomatie
,
Repere ale dezvoltiirii agriculturii in judeful
Activitatea economica a jude,ului este
de municipiul Chiinau - cea mai mare aglo-
-erare umana a 'arii, dupa care concentreaza
buna parte din activitatea economica a provinciei de
Prut. in restul judetului , principala ocupatie a lo-
_iorilor este agricultura ramurile ei: viticultura $i po-
,_ cultura.
Judetul ocupa o suprafata totala de 418 000 ha.
: arabi Ia este de 269 245 ha, adica 64,39/o din
judetului i 0,91 o/o din suprafata total a a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate
_sti ne 4 033 ha, adica 1 ,5/o, iar mica proprietate 265 212
-a. adica 98,5/o.
Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa
- 37 040 ha, repartizate astfel:
Porumbul ocupa 115 161 ha, cu o productie de
159 chint[ale] (productia medie Ia ha 8,0 chint.), in
aloare de 217 mil. lei.
Griul ocupa 71 372 ha, cu o productie de 341 638
r1r nt. (productia medie Ia ha 4,8 chint. ), in valoare de 135
-- I. lei.
Orzul ocupa 36 055 ha, cu o productie de 111 687
:nint. (prod. medie Ia ha 3,1 chint.), in valoare de 27 mil.
: '
Secara ocupa 9 253 ha, cu o prod. de 59 128 chint.
:rod. medie Ia ha 6,4 chint. ), in valoare de 17 mil. lei.
1. Reliefati rolul statului roman in dezvoltarea

,
economica a Basarabiei in perioaaa interbelica.
2. Care sint principalele masuri intreprinse de
stat in domeniul ocrotirii sociale?
3. Care a fost agriculturii din Basarabiain
perioada interbelica?
4. Ce progrese s-au realizat in domeniul industriei,
transporturilor
1. Studiati tabelul ,Dinamica sectorului zootehnic
,
in Basarabia".
Capete 1909 1937
Cai 415 000 436 000
Boi 538 000 462 000
Po rei 403 000 336 000
Oi 1 335 000 1 976 000
Analizati comparativ datele concrete evidentiati
importanta animalelor.

Ovazul ocupa 5 073 ha, cu o productie de 16 792
chint. (prod. medie Ia ha 3,3 chint.), in valoare de 5 mil.
lei.[ ... ]
Plantele alimentare ocupa 6 961 ha. Din aceasta
suprafata cartofii ocupa 2 964 ha, cu o productie de
121 843 chint. (media Ia ha 41,1 chint. ), in valoare de 15
mil. lei.
Fasolea ocupa 1 994 ha, cu o productie de 8 544
chint. (media Ia ha 4,5 chint. ), in valoare de 3 mil. lei.
Cartofii printre porumb dau o productie de 37 194
chint. in valoare de 5 mil. lei; fasolea printre porumb da o
productie de 13 483 chint., in valoare de 5 mil. lei dovlecii

printre porumb dau o productie de 400 000 chint. , in
valoare de 20 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 5 027 ha. Din aceasta
suprafata floarea-soarelui ocupa 2 984 ha, cu o productie
de 23 198 chint. (media Ia ha - 7, 7 chint. ), in valoare de 9
mil. lei. Cinepa ocupa 1 395 ha, cu o productie de 6 931
chint. fuior (media Ia ha- 4,9 chint.), in valoare de 24 mil.
lei i 8 641 chint. saminta (media Ia ha - 6,2 chint. ), in
valoare de 3 mil. lei.
Enciclopedia Romaniei, vol. II, Bucureti, 1938
un tabel care ar cuprinde principalele
caracteristici ale culturilor agFicole din

2. Studiati tabelul ,E)(tinderea rete lei bancare".
, '
-
Nr. bancilor cu capital de:
::l
-
.......
s
(I)
"'C
2-5 mil. >-SO mil. >50 mil.
ii:S
lei lei lei
..,
Balti 1
'

1 - 2
Cetatea Alba - 1 - 1
Hotin 3 1 - 4
Ismail 1 - - 1
Lapuna 2 6 1 9
Orhei - 1 - 1
Total 7 10 1 18
.
dinamica dezvoltarii capitalului bancar
sublinia1i rolul acestuia in dezvoltarea economiei
basarabene.
Credit- relatie ( economica) baneasca ce se stabilete
intre o persoana fizica sau juridica (creditor), care
acorda un imprumut in bani, o alta persoana fizica
sau juridica (debitor), care primete imprumutul.
43

3. POLITICA SOCIALA A STATU LUI ROMAN
ltpii , area It ire din 19 I 8, tructllra .. a deve1 it 1ai o 1 plexa; a crescut roll I
b rghe-,iei, '''''ncitori11 ii !ii a/ i 1telect alita(ii. , li1 iinimea a cea 11.ai 1 u lle ,. asii cate-
orie ocialii di11 Olltania, dar $i cea 1nai defavorizatd.
tatlll ro11ta11 a i11i(iat o serie de 11za .. u i legi ,lative 1n 11ite . ii 111oder ize .. e raportl ,-ile de
tl.lllcii $i sii in buniitii(ea situa{ia diferitelor categorii sociale, inclltsi 'a pop,ula(i i di tl:lze-
iul rz ral.
Romania -poate fi definita din
punct de vedere profesional prin:
o popula1ie agricola, cu
un regim de exploatare primitiv
familial, un grad de industriali-
zare modest, inca insuficient, un
aparat administrativ destul de
important. Situatia aceasta jus-
tifica venitul redus al
costul ridicat at pro-
duselor industriale, ritmul ince-
tinit al circulatiei comef1ul in
genere - ingaduind acumularea
beneficiilor in miinile unei mino-
ritati restrinse - in stan-
dardul de viata modest al patu-
rilor
Enciclopedia Romaniei, 1938

Mediul de locuire a populatiei
Romaniei in anii interbelici:
Nationa-
0
/o de locuire
'
Total
litatea urban rural
.,
A
roman1 71 ,9/o 58,6o/o 75,3o/o

ungun 7 ,9o/o 11 ,2/o 7,1/o

german1 4,1 o/o 5,3o/o 3,8o/o

evre1 4,0o/o 13,6/o 1 ,6/o

ucra1nen1 3,2o/o 1 ,5/o 3, 7o/o

2,3/o 3,4/o 2,0/o
44
Care este raportul de locuire
intre romani minoritati?
Care minoritati aveau o pon-
dere mai mare Ia Cum
explicati aceasta situatie?
Mediul de locuire avea vreo
influenta asupra orizontului cul-
tural comportamentului poli-
tic allocuitorilor?
Mutatii sociale
'
"'
In perioada interbelica s-a lnregistrat o a locui-
tori -de la circa 16 milioane In 1918 la 20 milioane In 1940. Aceasta s-a
datorat ratei 1nalte a natalitatii, aproape dubHi fata de vestul nordul
Europei. sate: 77,8% 1n 1920,81,8% In 1939.
Evolutia vietii sociale a fost influentata de factori: provinciile
unite aveau structuri sociale specifice; In rabia redomina taranimea,

iar intelectualitatea, minoritara, era foarte activa In p an _P.olitic; In
detipea .lm..JQl iffi ..E9rtiiit, iar in
mulfilnvestitori lntreprinzatori de origine straina, In special german1
....___ '- - - -- .. --........ - -
evrei. Se mentineau unele deosebrri privind modul de viata, nivelul cul-
tural. rolului industriei a generat importante mutatii In plan
socioprofesional, iar dezvoltarea mvatamlntului a sporit rolul ponderea
intelectualitatii etc.
'
Societatea romaneasca se tot mai ur__banizare, chiar
daca majoritatea populatiei continua sa traiasca la tara. Dupa 1918, rit-
mul de urbanizare s-a accelerat, iar populatia jn cifre
_..._, __ a - _ .r.,. : 4
absolute, de la 2 milioane In 1919la 3,6 milioane ill 1939. Aceasta
re s-a datorat, in principal, migratiei de la sat. Potrivit recensamlntului
din 1930, reprezentau 20% din totalul populatiei.
Evolutia Romaniei dupa 1918 a produs importante mutatii in plan
social.
Burghezia consolidat rolul economic olitic. Alaturi de marii
_, "'"'*'- sea:: a:& dl(;:c uaw .. =e Sb'q=-- _
precum Nicolae ax Auschnit, Ion Gigurtu, s-au
afirmat cei care formau burghezia mica mijlocie
"'
comerciantii etc.). In general, ponderea burgheziei in structura societatii
era destul de modesta. Doar jumatate de milion din populatia
tarii ( 18 milioane) race a parte din aceasta categorie sociala. Semnifi-
cativa era cota minoritatilor In rlndul burgheziei romane. Burghezia a
avut un rol hotarltor In dezvoltarea economiei societat1C a 1nva:
t(mlntului, ..$.i cu1TIItiT: .
' __ --..;:;_ ' --
Marii proprietari de pamint diminuat influenta In
urma reformei agrare a celei electorale. mai multi investit
----- --- ---
in ban_car;__ unii dintre ei organizat
"'
exploatatii modeme (ferme). Altii au abandonat cu totul agricultura. In
perioada interbelica cumparat diferiti comercianti,
bancheri, avocati, oameni politici. continuau sa locuiasca In
arendau pamintul.
Casa pe strada principala

din Comrat, 1933-1939
0 strada din Hui
Octavian Goga
despre cre,terea
interesului poriticienUor
. . ' ' ' .
fat.a de sateni
'
Din taranul care ieri a fast
. ' . . . .
soldat sa'facem ail un gospoear
mline LJn cetatean. Pqporql
i ntreg sa fie de a:Zi inainte eel
care asupra sof1ii lui.
.. '
Cind, credeti, a scris Octavian

'
Goga acest text?
Lace s-a referit el?
Satul Macareuca, jud. Soroca
' '
Taranimea a cunoscut importante mutatii, produse de reforma
agrara de legislatia interbelica. Prin aplicarea reformei agrare au fost
improprietariti circa 2/3 . tatiti. Lotul mediu de .ini-
a fost de 2,8 ha. Reforma agrara a avut un triplu aspect:
social - atisfacerea dorintei de pamint a unui numar cit mai mare
e tarani 2 national - uniformizarea proprietatii agrare pe intreg teri-
toriul Romaniei 3 politic - electoratului de catre partidele
politice. Caracterul economic al reformei s-a manifestat prin sporirea
numarului gospodariilor mici mijlocii (89,5% din totalullor), prin sca-
derea importantei dijmei a invoielilor agricole, prin reducerea depen-
dentei celor saraci de marii proprietari. masa taranimii traia in
conditii precare, apasata de griji nevoi (taxe, impozite, dificultati in
cumpararea de unelte, imbracaminte etc.). La sate au aparut atitudini
mentalitati noi, exprimate in receptivitatii fata de realitatile
vietii tnodeme.
'
Dezvoltarea .industriei a dus la afirmarea muncitorimii: in 1938,
aceasta reprezenta 11,5% din populatie. Muncitorimea s-a dovedit a fi
extrem de" comT5afiv'a drepturilor sale. Astfel, in
anii 1918- 1920 1.929-1933 au avut loc mari sociale, care au
impulsionat adoptarea unor legi pentru protectia muncii pentru
incheierea contractelor colective de munca.
Progresul inregistrat in invatamint, cultura a determinat afir-
marea intelectualitatii in viata sociala. Aceasta se bucura de u
materiala buna; ponderea cea mai mare o aveau profe-
tol t a
4
r ' e rn e -
"
au contribuit la ridicarea nivelului de instructie publtca a

cetatenilor, la dezvoltarea culturii. In perioada interbelica sta-
tui aloca 17-18% din buget pentru invatamint.
0 categorie importanta de intelectuali era formata din scrii-
tori, cei mai multi bucurindu-se de o mare influenta popula-
ritate.
.. __ .. .. intelectualilor .... multi aveau asigu-
rat un confort deose51t, atit la domiciliu, cit la universitate, liceu,
generala, redactie etc. Intelectualii se bucurau de o consideratie sociala
deosebita aveau un statut cu adevarat remarcabil in societate.
"
In concluzie, se poate aprecia ca datorita dezvoltarii economice a
modemizarii aparatului de stat, structura sociala a populatiei din Romania
a cunoscut o diversificare, .. a. c,Qntinua.t
cea mai importanta de-a lungul perioadei interbelice.
_.f!'f\..-u .,p;e .. pauQ I ... ;: ...... .... ...
w _,_.. \IX 15!1 a ; _,
- Politica guvernamentala
Sub raport social, in Romania, ca in celelalte state europene, se in-
registrau importante contraste in ceea ce nivelul de trai, conditiile
de munca, gradul de cultura. Atit la cit la sate exista o patura
numeroasa a saracimii, care traia sub indicele minim de viata. Daca la
aceasta adaugam numarului de povara impozitelor
fiscale, avem tabloul unei vieti pline de privatiuni a acestei categorii defa-
vorizate a populatiei Romaniei. Din aceste motive s-au produs multe con-
vulsii sociale, care au creat serioase probleme guvemelor.
45
Casa taraneasca
'
Oameni politici romani
despre necesitatea creterii
nivelului culturari politic
al cetatenilor
'
Avem datoria sa disciplit)am
poporul. Trebuie sa mergem pe
calea educatiei maselor.
,
/on lneulet
'
Cetateni ai istoriei sa fie tara-
, ,
nii notri, cum au fost solda1i ai
datoriei pe cimpul de lupta.
Octavian Goga
Corneliu Baba, Taranii
'
46
Statui s-a preocupat de relatiile dintre munca capital, urmarind mo-
"'
demizarea acestora. In 1920 s-a creat Ministerul Muncii Ocrotirilor
"
Sociale. In mai 1921 a fost adoptata legea sindicatelor profesionale. Prin
aceasta lege, muncitorii au obtinut dreptul de a se organiza in sindicate,
prin intertnediul carora puteau negocia cu patronii, fapt ce permitea
"'
dezamorsarea conflictelor sociale. In 1927 s-au infiintat Camerele de
'
Munca, in 1929 s-a instituit obligativitatea incheierii unor contracte colec-
tive de munca, in 1931 s-a introdus ajutorul de
"'
In centrul vietii politice de dupa 1918 s-a situat problema taraneasca,
urmarindu-se realizarea unei reforme in acest domeniu, reforma promi-
sa de regele Ferdinand pe frontul din Moldova in 1917. Decretul-lege
pentru exproprierea marilor proprietati funciare a fost emis in decem-
"'
brie 1918. In august 1920 a fost adoptata legea privind islazurile comu-
nale. Pentru a detensiona situatia la sate, in septembrie 1920, guvemul
a trecut la impaqirea pamintului la tarani, chiar inainte-de adoptarea legii
agrare. Au fost expropriate proprietati agricole ce insumau peste 6 mili-
oane hectare, adica 66% din marea proprietate de peste 1 00 hectare.
Numarul gospodariilor care au beneficiat de aceasta lege
-
s-a cifrat Ia 1,4 milioane. Aplicarea acestei reforme a prod us modificari
in structura proprietatii, unitatea economica de baza devenind micullot
taranesc de pina la 5 hectare cu o productivitate redusa.
Criza economica din anii 1929-1933 a lovit 1n mod deosebit taranimea
'
Romaniei. Ea s-a vazut silita sa contracteze noi datorii, ceea ce a gene-
rat, ulterior, vinzarea silita a numeroase loturi de pamint. Pentru red.resa-
rea agriculturii, statui a initiat unele masuri legislative privind: illcuraja-
rea invatamintului agricol, suspendarea executiilor silite, adoptarea legilor
de conversiune a datoriilor agricole ( 1932-1934), prin care statui a pre-
luat o parte din datoriile taranilor. Bancile au pus noi credite la dispozitia
taranilor propuneau sa rationalizeze sa intensifice productia
agricola conform unui plan global pe cinci ani. rezultatele con-
crete au fost modeste, taranimea raminind cea mai defavorizata clasa
a societatii din perioada interbelica.
Categoria sociala cea mai favorizata a fost burghezia, care a bene-
ficiat de o mare sustinere din partea statului prin acordarea de credite,
scutiri de taxe vamale, reduceri de impozite etc. La rindul ei, burghezia
a contribuit decisiv la modemizarea statului roman, la pres-
tigiului Romaniei pe arena intemationala. Intelectualitatea s-a bucurat
de atentia guvemantilor, mai ales prin asigurarea unor salarii substantiate
dezvoltarea institutiilor de invatamint, cultura. Intelectuali-
tatea s-a impus prin valoarea ei, atit pe plan national, cit european.
"'
In general, guvemele Romaniei din perioada interbelica au fost pre-
ocupate sa asigure un echilibru social, o dezvoltare norn1ala a tuturor
categoriilor socio-profesionale.
-........-restomatie
'
Armand Calinescu despre reprimarea grevei muncitorilor de Ia atelierele ,Grivifa"
din 15-16 februarie 1933
[ ... ] 15 februarie. Asta-noapte am dispus arestarea
uror instigatorilor din tara. Operatiunea s-a executat
1e. Am ridicat 1 600 indivizi. La ziua a trecut
-al ma in masele muncitoreti , insa lucratorii de Ia ate-
=-rele Grivita (5 000) au facut greva demonstrativa. S-a
_ spus inchiderea atelierelor. Muncitorii s-au barica9at,
- sa, inauntru. Am decis sa-i lasam pina miine, spre a-i
=duce prin oboseala.
T n cursu I serii muncitorii au atacat trupa cu revolvere.
fost omorit un gardian raniti mai multi soldati. Pe
_:,.azi , bande din tineretul comunist haimanale au facut
: evastari , au tras cu armele in autobuzele care trans-
rtau trupe mincare Ia soldati. Am fost pe Ia ora 6,30;
11ea (femei, copii, batrini) era revarsata pe strazi. Nu
sa putea reprima fara numeroase victime.
Am stat Ia Prefectura Politiei pina Ia ora 3 30 noaptea.
- '
- trei rinduri mi-a telefonat Puiu D(umitrescu) sa repri-
am energic. Am raspuns ca trebuie sa fim calmi. Pentru
;"'l pUcare este vreme oricind. A venit Ia prefectura i
- eneral Samsonovici; era cu mine general Uica. Mi-au
aGut impresia ca nu sunt sau cind se decideau
_ ...au brutali. De piida, Ia un moment, general Uica se
:=1erveaza i da ordin prin telefon colonelului care era Ia
:::eliere: ,Prima mitraliera sa mature putin Strada. Sa nu
ai unul!"
La ateliere muncitorii au stins lumina, incit stra-
a - alimentata de acolo - era in intuneric. Toate

1. Sesizati modificarile aparute in plan social in
Romania interbelica.
2. Care sint cauzele ce au determinat scaderea
rolului marilor proprietari funciari in societatea
romaneasca interbelica?
3. De ce s-au consolidat pozitiile burgheziei?
4. Cum traia taranimea in perioada interbelica?
5. Argumentati de ce problema agrara s-a aflat in
centrul vietii politice romaneti.
6. Reliefati importanta reformei agrare din 1921.
7. Enumerati principalele mas uri legislative in-
treprinse de statui roman pentru redresarea agri-
culturii.
8. Care era situatia intelectualitatii?
' '
Membrii lnstitutului Social Roman din Basarabia,
cercetind modul de viata al taranilor din satul
. ' '
de Sus din judetul Soroca (1938), constatau urma-
toarele:
Gospadariile sint lasate in dezardine, incit lasa
impresia de saracie, insa casa trebuie sa fie frumoasa.
Multi strica casele vechi, destul de bune pentru lacuit,

manifestatiile aveau vizibil caracterul unei revolutii.
' '
Halippa imi spune Ia telefon ca el a mers in mijlocul lor
[muncitorilor] sa-i liniteasca, dar abia a scapat. in cele
din urma, evacuam strada i raminem de paza Ia ateliere
peste noapte, raminind ca evacuarea sa se faca a doua
zi Ia 6 dimineata.
'
Operatia s-a executat. Somati de goarne, muncitorii
trag focuri , mitralierele raspund indelung (mai mult in
sus), a poi trupele danseaza. Cad 3 morti i 40 raniti de ta
muncitori; nimeni de Ia armata. Trecindu-se Ia baionete,
muncitorii se predau.
Am sosit acolo Ia 6,30. Totul era terminat, 1 200
muncitori trintiti Ia pamint pe burta, rezemati in coate
miinile in sus, ca prizonieri. Sunt dui Ia Malmaison.
se
Dupa-amiaza, Ia Camera, dezbaterea mai intii (in)
conferinta cu de partide, Ia care asist. lunian re-
cu vehementa. Argetoianu, Gaga Gh. Bratianu
spun ca trebuia procedat Tatarescu de Ia liberali,
incolor. Lupu nu a venit, a atacat in
lnsemnari palitice, 1916-1939, Bucureti,
Editura Humanitas, 1990, p. 147-148
Exprimati-va atitudinea fata de actiunile muncitorilor
ale guvernantilor. Actiunile carei paf1i le incuvi-
intati?
' '
ca sa zideasca altele noi. Se intrec in a-i construi
case frumaase i largi. Case/e au cite 3-4 camere.
Lacuiesc i iarna i vara numai intr-a singura camera,
eel mult in doua. Celelalte camere slnt tara saba,
pastreaza zestrea in ele i slnt finute curate i decarativ,
mai mult pentru hramuri.
A
In baza informatiei respective, precum i a
imaginilor i textului lectiei:
. a) alcatuiti un eseu des pre satul romanesc;
b) descrieti o gospodarie taraneasca;
c) caracterizati o familie taraneasca.
Burghezie - clasa sociala urbana detinatoare de capi-
tal , care ii desfaura activitatea in sectorul indus-
trial , comercial i ban car.
Moierime - categorie sociala fermata din marii pro-
prietari de pamint.
lntelectualitate - categorie sociala neomogena, fer-
mata din oameni pentru care munca intelectuala
reprezinta sursa principala de existen1a.
Echilibru social - stare de concordanta intre diferite
'
categorii (paturi) sociale cu scopul mentineri i unei

armon11.
47

e e aluare VIAT A ECONOMICA $1 SOCIALA
'
iNTRE ANII 1918 $1 1940
I. Definiti urmatoarele notiuni: venit national,
'
dobinda, credit, protectionism, camiitari.

15 p .
II. incercuiti varianta corecta. ,
l.ln anii crizei economice (1929-1933) productia
a ]nregistrat 0 scadere de circa
a) 25o/o. b) 40%. c) 30%.
2. In mediul rural predominau proprietatile
a) mai mici de 5 ha.
b) mai mari de 5 ha.
c) peste 1 0 ha.

3. Cea mai dinamica ramura a econom1e1
interbelice a fast
a) come qui. b) agricultura. c)
4. Postul national de radiodifuziune a fost 1nau-
gurat in anul
, .
a) 1927. b) 1930. c) 1928.
5. Venitul national pe cap de locuitor in Romania
atingea in anul 1938 cifra de , .
a) 108 dolari. b) 110 dolari. c) 94 dolar1.
. "' . " /\.
6 Reteaua de cai ferate dln Romania lnsuma Ill
. '
1939
a) 11 410 km.
b) 10 500 km.
c) peste 12 000 krn.
7. Productia rnedie de porumb la hectar a
Romaniei era cornparativ cu cea a Poloniei
a) mai .mica. b) egala. c) mai mare . .
8. Agricultura Romaniei in 193 8 de tinea
a) 7 000 tractoare.
b) 1 0 000 tractoare.
c) 5 000 tractoare.
9. In agricultura Basarabiei primul loc era ocu-
pat de
a) cultura legumelor.
b) cultura cerealelor.
c) cultura vitei-de-vie. .
10. Guvemele Romaniei alocau, din buget, pen-
.
tru invatamint
'
a) 10-12%. b) 17-18%. c) 8-10%.
30 p.
48
III. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spafiile din coloana B lite-
rele corespunzatoare succesiunii corecte.
A
a) Stabilizarea monetara
b) Legile conversiunii datoriilor agricole
c) Reforma agrara
d) Infiintarea Ministerului Economiei
Nationale
'
e) Unificarea monetara
B
1 ....
2. . ..
3. . ..
4 ....
5. . ..
15 p.
. . . '-'
IV. Analizati textele de ma1 JOS raspun-
...,
deti Ia intrebarile ce urmeaza:
'a) Produsele culturii pCimfntului $i ale animalelor,
lemnele vor fi materiile prime pe care o industrie bine
fndrumata le poate folosi pentru a satisface nevoile
noastre prin noi sau pentru a le exporta. Ele
nu vor da fnsa tarii noastre un caracter complet in-
,
dustrial. Acest caracter nu poate fi dat decft prin
dispunerea de energie in cantitate suficienta i lesne
de pus in valoare i daca bogafiile noastre vor per-
mite fnjiinfarea unor industrii de baza.
Vintila Bratianu,
Economia nationala a Romaniei Mart
'
1. Ce grupare politica din Romania a sustinut doc-
trina ,prin noi
2. Care a fast continutul acestei doctrine?
3. Ce rarnuri industriales-au putut dezvolta prin
forte proprii?
. " '-' "'
4. Ce caracter avea econom1a romaneasca In
b) Cet.afeni ai istoriei sa fie faranii notri, cum
au fost soldafi ai datoriei pe cfmpul de lupta.
. Octavian Goga
1. La ce mare eveniment cu rezonanta nationala
au participat taranii romani?
2. Care .a fost continutul reformei agrare din 1921?
3. Ce consecinte a avut reforma agrara asupra
evolutiei economice sociale a Romaniei?
'
30 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu .
-
-
A. A.
oman1a 1n con ex u

1n erna 1ona 1n er e 1c
'
"'
1. DIRECTIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE A ROMANIEI
' -
A
In perioada interbelicli, Ro1nania a fost o prezenfii activii in viafa internafionala. Dupa
onfirmarea prin tratate a .Marii Uniri din 1918, diplomafia romiineascii a acfionat pentr11
piirarea statu-quoului teritorial, pentru o politicii de pace i secltritate colectivii.
Politica externa a Romaniei
nu e nici monopolul unui om, nici
apanajul unui partid. E o politica
profund nationala, ale carei re-
guli, metode i teluri trag ori-
ginea din interesul patriei .
Nicolae Titulescu
Romania intregita se gase-
te intr-a situatie mult mai dificila
ca in trecut, caci frontierele sale
sint in intregime amenintate de
statele ce.o inconjoara. Aceasta
amenintare se datoreaza fie
'
dorintei de drn partea
Ungariei i Bulgariei, care nu pot
concepe deposedarea lor de
unele teritorii ce le-au stapinit,
fie difl cauza tendintei de pro-
paganda a regimului
care vrea intinda influenta
cit mai Ia Vest.
Dintr-un raport a/ Marelui Stat
Major roman, 1924
A
In baza documentului i a hartii
alaturate, incercati sa deter-
'
minati situatia internationala a
' ' ,
Romaniei intre cele doua raz-
boaie mondiale.
Europa intre ce/e doua razboaie
mondia/e
Obiectivele politicii externe
Dupa Primul Razboi Mondial, problemele esentiale ale politicii ex-
teme au fost: internationala a Marii Uniri ,
apararea pacii statu-quoului teritorial, stabilirea de raporturi normale
cu toti vecinii, democratizarea relatiilor intemationale, ceea ce presupu-
nea respectarea aplicarea principiului egalitatii 1ntre state, indiferent
de marimea forta lor militara. Guvemele Romaniei, pentru asigura-
rea granitelor nationale, au actionat in vederea !auririi unor sisteme de
aliante intemeiate pe Statutul SocieU1tii Natiunilor, creata in 1919.
'
' ;
.
J '
.. ..........._J. '\\ v. l
(.. 'i
;JtT.:'t J\ tA

'
'
49

; .
Take lonescu
(1858-1922)
.
Om politic roman. Lider al
Partidului Conservator-Demo-
crat (1908). Ministru de mul-
-. -
te ori prim- tru (;}ff921-
1922). Adept al intrarii Romaniei
in Primul Razboi Mondial alaturi
de Antanta.
Conventia de alianta defensiva
intre Regatul Romaniei i
Republica Cehoslovaca
23 aprilie 1
A o
Art. 1. In cazul unu1 atac ne-
provocat din parte.a Ungariei im-
...
potriva uneia din lnaltete Par1i
Contractante, cealalta Parte se
angajeaza sa contribuie Ia apa-
ra rea P a rti i atacate.
'
Conventia de alianta defensiva
, '
intre Regatul Romaniei
i Regatul Sirbo-Croato-Sioven
7 iunie 19
Art. 1. in caz de atac neprovo-
cat din partea Ungariei sau a
Bulgariei , sau a celor doua de-
A
odata contra uneia dintre lnaltele
Parti Contractante in scopul de
a lovi ordinea stabilita prin
Tratatul de pace de Ia Trianon
sau prin eel de Ia Neuilty-sur-
Seine, cealalta Parte se anga-
jeaza sa participe Ia apararea
Partii atacate ...
'
50
Relatiile cu vecinii: intre normalitate
'
tensiune (1918-1922). Mica lntelegere
Dupa 1918, relatiile cu vecinii au oscilat intre normalitate ten-
siune. Animata de dorinta mentinerii pacii a statu-quoului
al, Romania a participat la fondarea Ligii N atiunilor ( 1919) a inche-
iat aliante bi- multilaterale cu scop defensiv. Prima a fost conventia
cu Polonia (1921), prin care cele doua tari se angajau sa se ajute
reciproc in cazul unui atac neprovocat la frontierele lor orientale (ra-
saritene ).
/\.
Intrucit situatia postbelica stabilita prin sistemul de la Versailles, in-
clusiv infiintarea Ligii Natiunilor, nu oferea suficiente garantii pentru
mentinerea statu-quoului teritorial amenintat de revizionismul italian,
german, maghiar bulgar, se impunea crearea unui pact regional de
"
securitate colectiva. Acest rol avea sa-lindeplineasca Mica Intelegere,
formata in 1921 prin tratate bilaterale intre Romania, Cehoslovacia
Regatul Sirbo-Croato-Sloven (din 1929- Jugoslavia). La realizarea Micii
"
Intelegeri a contribuit substantial ministrul de Exteme roman Take Io-
nescu.
Totodata, Romania a actionat pentru normalizarea rapoiturilor cu
Rusia sovietica, Ungaria Bulgaria. Relatiile diplomatice cu Ungaria
Bulgaria - intrerupte in anii Primului Razboi Mondial - s-au reluat odata
cu incheierea tratatelor de pace cu aceste tari.
Rusia sovietica a rupt relatiile diplomatice cu Romania in ianuarie
"
1918. In nota transmisa guvemului roman se mentiona ca guvemul so-
21vietic a hotarit ca tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, sa
fie sechestrat; se preciza ca , Puterea sovietica asuma raspunderea
de a pastra acest tezaur pe care-Iva preda in miinile poporului roman" .
Printr-o declaratie din 5/ 18 aprilie 1918 guvemul sovietic preciza ca nu
actul Unirii Basarabiei cu Romania. Rusia sovietica
(U.R.S.S. din 1922) nu a participat la Conferinta de Pace, de aceea
ulterior, guvemul sovietic a declarat ca nu Tratatul de la Paris,
din 28 octombrie 1920, prin care unirea Basarabiei cu Romania a capatat
"
o consacrare intemationala. In anii 1920- 1921 au avut loc tratative, la
.
Copenhaga la intre reprezentantii celor doua tari, care nu
au dus la rezultate pozitive. Rusia sovietica a respins, in mod sistema-
tic, propunerile initiativele venite din partea Romaniei de a se ajunge
1
la relatii de buna vecinatate.
'
Vecinatatea romano-maghiara a avut de suferit din cauza politicii
duse de guvemele de la Budapesta, care nu acceptau actul de la 1 de-
"
cembrie 1918. In aprilie iulie 1919, Ungaria a recurs la actiuni mili-
tare pentru ocuparea Transilvaniei; armata romana le-a respins la 4
august 1919, a ocupat Budapesta. Relatiile diplomatice intre cele doua
tari s-au stabilit dupa semnarea Tratatului de la Trianon.
Relatiile cu Bulgaria, dupa o ameliorare in 1921, a cunoscut evolutii
contradictorii in anii urmatori, mai ales dupa instaurarea unui regim to-
talitar de dreapta in aceasta tara (1923).
Conferinta romaoo-sovieti:ca
. ' .: . . .
de Ia v iena
27 ma r tie 19 .. 4
sav.ietica: ... GuvernuJ
sovieUe iAsista asupra soJulio-
narii problemei e.sentialmeflte
litigioase, adica a pFoblemei
Basarabiei , pe calea UntJi refe-
. .
rendum af populatl ei
ne, organizat in med in
conditii care sa garanteze de-
plina libertate i nor-
. .
mal al acestei manifestari a vo-
intei safe.
'
Guvernul U.R.S.S. subtiniaza
. .
ca in pr-oblema el
nu sustine deloc teza drepturUQr
. .
sale istorice fata de Basarabia,
' .
drer;2tul care i-ar fi fo$t transmis
dupa
GuveFnul sov:ietie nu insi.sta
. . . .
delc,c asup-ra .mentiAerii sasara-
biei in sinul W.R.S.: S. Oar guver-
nul sovi etic are motive bine in- . - .
temeiate a creae ca. majE>-
ritatea pepulatrei B.asarabiei su-
porta cu ineorporarea
sa artifieiaja Ja Romania. Tocmai
pentru aceasta guvernul sovietic
. .
pentru referendum.
- . . .
rQmana: ( .. . )
sovietica prezinta
de plebis.eit ca conforma poHtieii
urmate in mod sistematic de
. .
Uniunii Sovietice
guvernele sovietiee care 1-au
precedat.
rom:an@ nu. a vazut
ca guvernele aeestea ar fi
i ntrebuintat referendumul ca
. ' . .
mijloc de rezolvare a dificultatilor
politice.
Nu gr-in acest mijloc guver-

nele sovietice iristaurat pu-
terea lor, observatie
este hotaritoare
problem.a ; de asemenea, nu
prin acest mijloc ele au hetarit
soarta populatiei vechiului
lmperiu Rus niei a celor
au fost ingJobate ulterior in
Uniune. ( ... )
Statui Tarii, 26 iunie 1991
,
.
De ce Uniunea Sovietica aviza
pe efectuarea unui referendum
in Basarabia?
Romania In contextul international interbelic
'
Actiuni pentru increderii internaponale
(1922-1932)
Primul deceniu interbelic s-a caracterizat prin actiuni vizind asigura-
""
rea pacii consfintite prin ,sistemul Versailles". In acest context, s-au mul-

tiplicat eforturile Romaniei, avind ca scop increderii intre state:
a solutionat problemele cu Turcia (prin Tratatul de la Lausanne - 1923),
a semnat Conventia Strimtorilor (1923), in care se prevedea libertatea
de navigatie prin strimtorile Bosfor Dardanele. A reinnoit alianta cu
Polonia (1926), prin care cele doua state se angajau sa se ajute reciproc
in cazul oricarei agresiuni exteme. Romania a semnat, in 1926, tratate

de prietenie cu Franta Italia.
Dupa 1922 au aparut elemente noi pe plan european, de care diplo-
matia romaneasca a trebuit sa tina cont: U.R.S.S. din izolarea
economica politica, influentei Italiei, afirmarea Germaniei,
accentuarea revizionismului din partea tarilor invinse in Primul Razboi
Mondial.
-"
, In martie-aprilie 1924, la Viena, s-a organizat o conferinta romano-
sovietica, care a deoarece Uniunea Sovietica nu unirea
Basarabiei, in timp ce Romania conditiona normalizarea relatiilor dintre
cele doua tari de de catre Moscova _a actului din 27 mar-
tie 1918.
Un moment important in viata intemationala a constituit Tratatul de
renuntare la razboi, cunoscut sub numele de Pactul Briand-Kellogg,
semnat la Paris, la 27 august 1928, de catre Statele Unite ale Americii,
Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia
Cehoslovacia. (Initiatorii pactului au fost Aristide Briand, prim-ministru
al Frantei, Frank _ ellogg., secretarul Departamentului de Stat al
S.U.A.) Statele semnatare se. angajau in mod solemn sa rezolve orice
conflict, de orice natura, prin mijloace Ele condamnau re-
curgerea la razboi pentru reglementarea diferendelor intemationale
renuntau la acest instrument de politica nationala in raporturile mutu-
""
ale. In cursul anului 1929, peste 60 de state au aderat la acest pact.
Semna:rea pactului r.espectiv oferea Romaniei o de a ameliora
relatiile cu Uniunea Sovietica. Guvemul roman a aderat la acest pact
la 4 septembrie 1928, dupa care a semnat protocolul de la Moscova din
9 februarie 1929, prin care Uniunea Sovietica, Polonia, Romania, Esto-
nia Letonia se angajau sa-l puna imediat in vigoare in raporturile re-

ctproce. .
Un rol de seama in promovarea pacii intemationale 1-a avut diplo-
matul roman Nicolae 1\ tulescu, ales in 1930 1931 in functia de
. -
al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor. Titulescu a mili-
tat pentru sporirea rolului Societatii N atiunilor, prin acpuni concrete, vizibile
rapide, pentru a demonstra popoarelor ca forul de la Geneva este
destul de putemic pentru a lumina a calauzi lumea.
Ca urmare a tendintei Poloniei Frantei de a se .apropia de Uniu-
.
nea Sovietica, Romania a fost nevoita sa depuna eforturi de adaptare
la conjunctura creata.
51

Nico/ae Titu/escu, ministrul
Afacerilor Straine a/ Romaniei,
i Maksim Maksimovici Litvinov,
comisarul poporului pentru
Afacerile Straine a/ U.R.S.S.,
Tn ziua restabilirii relatiilor
1
diplomatice
dintre Romania i U. R. S. S.
Geneva, 9 iunie 1934
Protocolul parafat de Nicolae
Titulescu 'i Maksim Litvinov
21 iulie 1
Art. 3. Guvernul U.R.S.S. re-
ca, in virtutea diferitelor
sale de asistenta, trupe-
le sovietice nu vor putea trece
niciodata Nistrul tara o cerere
formala in acest sens din partea
guvernului regal al Romaniei. La
fel cum guvernul regal al Roma-
niei ca trupele roma-
ne nu vor trece niciodata Nistrul
tara o cerere formala din partea
U.R.S.S.
Art. 4. La cererea guvernului
regal al Romaniei , trupele so-
vi etice trebuie sa se retraga
imediat de pe teritoriul roman Ia
est de Nistru, dupa cum, Ia cere-
rea guvernului U.R.S.S. , trupele
romane trebuie sa se retraga
imediat de pe teritoriul U.R.S.S.
Ia vest de Nistru.
Atitudini fata de tendintele revizioniste (1933-1939).
"
lntelegerea Balcanica
Instaurarea hitlerismului la putere In Germania, In ianuarie 1933, a
lnsemnat oficializarea politicii de teritoriaHi de revizuire a
tratatelor de pace de la Versailles de catre una din marile puteri euro-
pene. Aceasta schimbare a lncurajat celelalte state revizioniste. Unga-
ria Bulgaria emiteau pretentii teritoriale asupra Romaniei, iar Uniu-
nea Sovietica contesta energic legitimitatea actului Unirii Basarabiei din
27 martie 1918. Devenit ministru de Exteme al Romaniei In 1932, Nicolae
Titulescu a militat cu consecventa pentru crearea unui sistem de secu-
ritate colectiva evitarea unui nou razboi mondial.
A A
In februarie 1933, Mica Intelegere a fost reorganizata prin crearea
unui Consiliu Permanent, care asigura consultarea rapida a de
A
externe In vederea unei actiuni comune. In iunie 1933, la Londra, a fost
semnata Convenfia pentru definirea agresorului i a agresiunii, la ela-
borarea careia ministrul de Exteme roman a adus o importanta contributie.
Acest document consolida, din punct de vedere juridic international, situatia
Romaniei, lntruclt prevedea ca prin teritoriu se lntelege teritoriul asupra
A
6
caruia un stat exercita in fapt autoritatea. In februarie 1934, Romania,
....
lmpreuna cu Jugoslavia, Grecia Turcia, a constituit lnfelegerea Balca-
nica, prin care cele patru state semnatare garantau reciproc frontie-
"
rele balcanice. In iunie 1934 au fost reluate relatiile diplomatice cu
U.R.S.S. (rupte de sovietici In ianuarie 1918).
Romania a militat pentru securitatea colectiva a statelor europene
In vederea evitarii oricaror conflicte slngeroase. A sprijinit mcheierea,
In 1935, a unor pacte de asistenta mutuala intre Franta, Cehoslovacia
"
Uniunea Sovietica. In 1935- 1936, Nicolae Titulescu a negociat cu
Maksim Litvinov incheierea unui pact de asistenta mutuala mtre Romania
"
Uniunea Sovietica. In protocolul parafat de cei doi de exteme,
la 21 iulie 1936, Nistrul se mentiona, de patru ori, ca granita de stat intre
Romania Uniunea Sovietica. Plecarea lui Nicolae Titulescu din frun-
tea Ministerului de Exteme, in august 1936, a fost interpretata de gu-
vemul sovietic ca o schimbare a politicii exteme a Romaniei, drept care
a comunicat intreruperea oricaror negocieri privind mcheierea pactului
intre cele doua tari.
'
Deteriorarea situatiei internationale
' '
Consecventa aparatoare a pacii, Romania a so-
licitat Societatii N atiunilor sa adopte sanctiuni eco-
nomice impotriva Italiei, ca urmare a faptului ca
aceasta a atacat Etiopia (1935- 1936); a protestat
impotriva ocuparii de catre Germania a zonei Renane
( 1936) a anexarii Austriei (1938).
A
In contextul agravarii situatiei intemationale, de-
Conferinta de Ia MOnchen. 28-29 septembrie 1938
52
terminata de crearea Axei Berlin- Roma- Tokyo
(1937- 1938), Romania a mizat pe sprijinul demo-
cratiilor occidentale: Franta Marea Britanie. Dar
Cehoslavacia multumete
Romaniei
in aceste clir:>e politiea
Romani:ei a dovedit caHtati cu
' . ,
adevarat Numai Ia
evoie se cunosc prietenli ade-
arati; poporul ceh, imRreuna
cu eel au avut, in neno-
rocirea lor, mj-ng1ierea de a con-
stata desaviri:ta a
Romaniei.
Radio Pr8g.?,
2 noiembrie 1938
... Cel rnai . periculcus ad'lersar
pentru noi (Romania- n.n.) este
Rusia. Ea poate actiona s.in-
gura, gasimdu-se in situatia de
a o cu propriile ei
forte, in vreme ce Ungaria
'
Bulgaria nu pot actk>na decit in
cadrul aliantelor, g,asindw-se in
stare de iriferioPitate fata de
chiar daca ea n-ar
beneficia de cotlventHte ce are
. l .
cu I ugdslav1a i Qefioslovacia.
Dintr-un raport a/
Marelui Stat Major rornan, 1924

'
acestea au promovat o politica de ,conciliere" cu agresorul, racind re-
petate concesii Germaniei Italiei.
"'
In septembrie 1938, prin acordul de la Munchen, la care au partici-
pat conducatorii Germaniei, Italiei, Marii Britanii Frantei, s-a hotarit
ca Cehoslovacia sa cedeze Germaniei regiunea sudeta. Acest act a mar-
"'
cat inceputul dezmembrarii unui stat suveran, aliat al Romaniei. In no-
iembrie 1938, prin acordul de la Viena, Cehoslovacia a trebuit sa ce-
"'
deze o parte din teritoriul sau Ungariei Poloniei. In martie 1939, tru-
pele germane au ocupat Cehoslovacia, care a fost desfiintata ca stat.
"'
Prin acest act, Mica Intelegere - una dintre aliantele in care Romania
I'. A /"\
pusese sperante - tnceta existenta.
"'
In acest context, Romania a fost nevoita sa semneze un tratat eco-
nomic cu Germania (martie 1939). La rindullor, guvemele de la Paris
Londra au tacut, in aprilie 1939, declaratii ca, in cazul unei agresiuni
impotriva Romaniei a Greciei, Franta Marea Britanie vor acorda
tot sprijinul ce le stain putinta. Asemenea garantii nu au avut o valoare
practica, deoarece nu au fost urmate de intelegeri concrete privind
actiunea comuna pentru respingerea unei agresiuni impotriva Romaniei.
Pe de alta parte, guvernul polonez se orienta tot mai mult spre Ger-
mania, iar eel iugoslav - spre Italia, in speranta ca astfel vor salva in-
tegritatea teritoriala a tarilor lor. Ca atare, alianta romano-poloneza, pre-
"
cum Intelegerea Balcanica erau golite de continut.
"
In aceste imprejurari s-a produs un eveniment deosebit pe arena
intemationala: la 23 august 1939, Ia Moscova, a fost semnat Pactul de
neagresiune dintre Reich-ul german U.R.S.S., care continea un pro-
tocol aditional secret, in care erau delimitate sferele de influenta din-
tre cele doua state totalitare: in sfera Germaniei naziste intrau Lituania
regiunea Wilna; Polonia era impaqita intre cele doua state pe linia
riurilor N arev, Vistula San; Finlanda, Estonia Letonia intrau in sf era
" "'
sovietica. In articolul 3 se specifica: ,In privinta sud-estului Europei,
partea sovietica subliniaza interesul deosebit pentru
Basarabia. Partea germana declara totalul dezin-
teres politic fata de aceste regiuni".
Romania se vedea din ce in ce mai mult izolata,
iar sistemul sau de aliante nu mai functiona. Cu toate
' '
acestea, in preajma celui de-al Doilea
Razboi Mondial, Romania continua sa promoveze o
politica intemeiata pe principiile dreptului internatio-
nal, sa militeze pentru respectarea tratatelor, a
independentei, suveranitatii integritatii teritoriale a
tuturor statelor.
Adolf Hitler se consulta cu generalii sai
rnainte de declanarea ofensivei asupra Varoviei
Avind asigurata neutralitatea Uniunii Sovietice,
Adolf Hitler a operatiile militare conform
planului dinainte elaborat, atacind la 1 septembrie
1939 Polonia, act ce marca celui de-al
Doilea Razboi Mondial.
53
I
'-""' restomatie

Pactul de reorganizare a/ Micii lnfelegeri
Geneva, 16 februarie 1933
Maiestatea Sa regele Romaniei, Repu-
blicii Cehoslovace Maiestatea Sa regele lugoslaviei,
Doritori de a mentine organiza pacea,
Cu grija de a vedea salvgardata pacea in toate im-
prejurarile, de a asigura evolutia spre o stabilizare defini-
tiva a conditiilor Tn Europa Centrala de a face sa se
respecte interesele comune ale tarilor lor,
sa dea, in acest scop, raporturilor de amicitie
de alianta care exista Tntre cele trei state ale Micii
I ntelegeri o baza organica stabila
$i de necesitatea de a realiza aceasta sta-
bilitate, pe de o parte, prin unificarea completa a politicii
lor generale pe de alta parte, prin constituirea unui
organ director al acestei politici comune, grupul celor trei
state ale Micii Tntelegeri [ ... ] A hotarit sa stabileasca cele
ce urmeaza Tn dispozitiile de mai jos [ ... ]
I A
Art. 1. Un Consiliu Permanent al statelor Micii Inte-
l
legeri , compus din afacerilor straine ai celor trei
tari sau de delegati i speciali , numiti Tn acest scop, este
constituit ca organ director al politicii comune a grupului
eel or trei state. Hotaririle Consiliului Permanent vor fi luate
cu unanimitate.
Art. 2. Consiliul Permanent [ .. . ] se Tn mod
obl igatoriu eel putin de trei ori pe an. Una din intrunirile
anuale obl igatorii are loc, rind pe rind, Tn fiecare din cele
trei state, cealalta se va tine Ia Geneva, cu ocazia Adunarii
I
Societatii Natiunilor.
5-+
' '
1. Care au fost principalele directii ale politicii
. ,
externe a Romaniei dupa 1918?
2. Cind de ce armata romana a ocupat Buda-
pesta?
3. Ce despre Take lonescu?
4. Ce aliante a incheiat Romania in anii 1921-1926
'
in ce scop?
5. Cum au evoluat relatiile Romaniei cu Uniunea
,
Sovietica in anii 1918-1934?
6. Care era atitudinea guvernului sovietic fata de
problema tezaurului romanesc?
7. Ce evenimente internationale importante au
avut loc in 1933, in care a fost implicata Romania?
8. Ce importanta a avut constituirea intelegerii
Balcanice?
9. Ce consecinte a avut asupra Romaniei des-
tramarea Cehoslovaciei?
...
10. In ce context a fost semnat tratatul economic
romano-german din martie 1939?
- - - - -- -- ' -- -- -----
: .TEME REFLECTIE ....
--- . - ... . , _ .. -;_____ . '' --- .. -...--- .. -. . - . . . . .. w . - ' ,, .-.. ' ,- .
1. Apreciati politica Frantei Marii Britanii fata de
Romania in anii 1918-1939.
,

Pactul lnfelegerii Balcanice
Atena, 9 februarie 1934
Republicii Elene, Maiestatea Sa Regele
Romaniei , Republicii Turce Maiestatea
Sa regele lugoslaviei [ ... ] au hotarTt sa Tncheie un Pact de
A
lntelegere Balcanica.
Art. 1. Grecia, Romania, Turcia lugoslavia ga-
ranteaza mutual siguranta tuturor frontierelor lor balca-

n1ce.
Art. 2. Partite contractante se obliga sa se consulte
asupra masurilor de luat in fata unor imprejurari de natura
sa atinga interesele lor, cum sint definite prin acest
Pact.
Ele se obliga sa nu Tntreprinda nici o actiune politica
fata de orice alta tara balcanica, nesemnatara a Pactului,
tara avizul mutual prealabil , sa asume nici o
obligatie politica fata de orice alta tara balcanica, fara
consimtamintul celorlalte Parti contractante.
' '
Care erau garantiile oferite Romaniei de Mica
A J
lntelegere?
Care erau garantiile oferite Romaniei de intelegerea
Balcanica?
2. Analizati textul Protocolului parafat de Nicolae
Titulescu Maksim Litvinov Ia 21 iulie 1936
reliefati semnificatia lui internationala.
3. Prin acordul de Ia Munchen din septembrie 1938,
incheiat de Germania, ltalia, Fran'a Marea Britanie,
o parte din teritoriul Cehoslovaciei a fost ocupat de
Germania. in martie 193.g, germane au ocupat
Cehoslovacia, care a fost des.fiintata ca stat.
,
Cum apreciati atitudinea marilor puteri occi-
dentale fata de Cehoslovacia?
. ,
Care dintre aliantele regionale incetat exi-
stenta?
,
- - - . . . . ---
RETINETI _ .. ...... .
. . . . . _ _. . . ' . .. - - . . ' . . ' . . ' .. - . . - - - - -- .
Statu-quo- expresie latina cu sensu I "situatie in care",
,
ce definete in dreptul international o stare de fapt
sau de drept ce exista sau a existat Ia un anumit
ri)pment pe care partHe vor s-o mentina .
Revizionism - politica de revizuire a
Zona Renana- zona demilitarizata creata dupa Primul
Razboi Mondial intre Franta Germania pentru a
evita conflictul intre aceste tari.
. '
A parafa- a intari (un act, un tratat) prin semnatura cu
para fa.
'
v
NICOLAE TITULESCU, PERSONALITATE MARCANTA
DIPLOMA TIEl EUROPENE
'
Diplomatia Romaniei interbelice, inspirata condusii de Nicolae Titulescu, a militat pen-
respectarea tratatelor de pace de Ia Paris, pentru consolidarea statului national unitar
lllll!l'nman, a independenfei suveranitiipi sale. Nicolae Titulescu a ac(ionat pentru creterea ro-
ui Societatii Na(iz1nilor ca instrument de men(inere a pacii.
Nicolae Titulescu
(1882-1941)
Cel mai mare ro-
man din perioada interbel'ica
ul dintre cei mai oameni
politici ai Europei. S-a remarcat
ru deosebire Ia Societatea Na-
iunilor, organizatie internatio-
nala cu sediul Ia Geneva.
S-a nascut Ia Craiova in 1882;
a absolvit Facultatea de Drept din
Paris, dupa care a devenjt pro-
fesor Ia din
(1906), apoi Ia din
(1909). irascris in
Partid ul Conservator -liemocrat
., ..
condus de Take loif nescu, fiind
ales deputat in 19f2. in anii
1920-1921 a fast ministru de
Finante in Guvernul Averescu. A
'
tacut parte din delegatia Roma-
niei Ia Conferinta de Pace de Ia
'
Paris (1919-1920) a semnat
Tratatul de Ia Trianon (4 iunie
1920). A fast pleni-
potentiar Ia Londra reprezen-
tantul Romaniei Ia Soeietatea
Natiunilor, remarcindu-se prin
claritatea ideilor fermitatea
pledoariilor sale pentru pace. A
indeplinit functia de ministru de
Externe al Romaniei in anii
1927-1928 1932-1936.
Crearea Societatii N atiunilor
' '
Dupa un razboi distrugator, cu privatiuni suferinte, popoarele doreau
o pace stabila totodata, sa se statomiceasca relatii democratice intre
"
statele lumii. In acest scop s-a creat, in anul 1919, Liga N atiunilor sau
Societatea Natiunilor, cu sediulla Geneva. Lumea spera ca, prin inter-
mediul acestui for international, litigiile intre state sa fie rezolvate echi-
tabil; pe cale politica, pentru a se evita recurgerea la razboi, care putea
determina grave pierderi intregii omeniri.
Societatea Natiunilor nu oferea numai speranta pacii, dar cadrul
propice pentru reprezentantii statelor membre, indiferent de marime
potential economic ori militar, de a se int1lni discuta asupra probleme-
lor vitale cu care omenirea era confruntata.
"
In primii ani de existenta, afl1ndu-se in faza de organizare, Liga
N atiunilor a intimpinat unele dificultati, posibilitatile sale de solutionare
a numeroase situatii fiind limitate. Asemenea dificultati au fost deter-
, '
minate de neacceptarea ei de catre S.U.A., de absenta Rusiei Sovie-
tice, de controversele dintre Marea Britanie Franta, care doreau o
subordonare a organismului international propriilor interese.
Organizarea Ligii acceptarea unor norme de drept obligatorii pen-
tru toate statele membre au racut din ea un for al securitatii colective,
un element extrem de util pentru viata intemationala. Statele mici
mijlocii pus speranta in Societatea Natiunilor, aceasta reprezentind
pentru ele o garantie a independentei, suveranitatii integritatii lor teri-
toriale, un garant al pacii.
Reprezentantul Romaniei la Societatea Natiunilor a fost Nicolae Titu-
lescu. El a folosit tribuna acestui for international pentru apararea pro-
movarea intereselor tarii sale.
'
0 adevarata batalie diplomatica s-a procesul optantilor
unguri, prin care un grup de maghiari, sprijiniti de guvemul
de la Budapesta, urmarea sa anuleze efectele reformei agrare din 1921.
Guvemul Ungariei s-a adresat Consiliului Societatii Natiunilor, in cadrul
caruia au avut loc lungi anevoioase dezbateri. Nicolae Titulescu a
_ _ _......., .... J : ...... -- - ,. ;,
demonstrat ca guv..emul.r.oman. i-a., expropriat, -confonn. legii, .. marii
. ---
-- -
proprietari, indiferent i:-a .lmpr..oprietarit pe taranii tara
- - - - - --
pamint, indiferent de originea lor El se adresa astfel reprezen-
tantului guvemului ungar: ,Dumneavoastra cereti un regim preferential
55
A
pentru propnetan1 ungun tn comparatte cu propnetant
romani - imposibilitate morala. Dumneavoastra vreti
ca taranii sa va restituie pam1ntullor- imposibilitate
materiala."
Nico/ae Titulescu, trimis extraordinar i ministru
plenipotenfiar a/ Romaniei Ia Londra, negociind
Dupa indelungi dispute negocieri, in 1930, prin
acordurile de la Haga, s-a creat un fond agrar pen-
tru plata optantilor unguri, alimentat din rentele de
1mproprietarire puse de catre Romania, Cehoslova-
cia Iugoslavia la dispozitia optantilor, din datoriile
1n contul reparatiilor de razboi datorate de Ungaria
tarilor 1nvingatoare, intre care Romania.
Nicolae Titulescu a folosit prezenta sa la Gene:_
va pentru a negocia documente diplomatice de cea
mai mare importanta: Pactul de reorganizare a Micii
cu Andrew M. Mellon, secretarul Trezoreriei State/or
Unite (primul din sting a), iF. G. Blair, adjunct a/
secretarului Trezoriei State/or Unite, termenii acordului
privind datoriile de razboi ale Romaniei fa fa de S. U.A.
A
Intelegeri din 1933, modalitatile de reluare.a relatiilor
diplorhatice cu U.R.S.S. in 1934, perfectarea proiec-
tului pactului de asistenta mutuala intre Romania
Washington, 20 noiembrie 1925
Societatea Natiunilor a avut
'
urmatoarele organe de lucru:
Adunarea Generala, care se
i ntrunea o data pe an) In sep-
tembri e. Ia Geneva, care era
fermata din reprezentantii tuturor
statelor membre ale Ligii ; Con-
siliul , format din cinci membri
permanenti (Franta, Germania,
Angli a) ltalia, Japonia) membri
nepermanenti , de Adunare
dintre celelal te state membre;
Secretariatul - cu caracter per-
manent - pregatea lucrarile
Consiliului , Adunarii, conferin-
telor; supraveghea
hotaririi lor; Curtea Permanenta
de Justitia lnternationala, cu
' '
sediul Ia Haga, creata in 1920,
dadea sentinte avizari consul-
tative in litigii internationale.
'.
56
Uniunea. Sovietica din 1936, prin care urmarea actul_!!i
. -
de unire a Basarabiei din 27 niartie/9 aprilie 1918 etc.
A
In timp, Nicolae s-a afirmat ca un ,mare euro-
pean", nu numai de soarta tarii sale, ci cea:a :Eiitopei
a lumii intregi.
Nicolae Titulescu - promotor al pacii mondiale
Romania, ca membru fondator al Societatii Natiunilor, a sustinut cu
toate fortele institutia geneveza, contribuind prin diplomatii sai la
imbunaHitirea continua a forme lor ei de organizare, precum a norme-
lor politico-juridice care-i reglementau activitatea.
Statele mici mijlocii erau ca o eventuaHi disparitie a
Societatii Natiunilor putea duce la modificarea statu-quoului teritorial,
devenind in orice moment victime ale agresiunii statelor revizioniste.
Convins de necesitatea existentei acestui for international, Nicolae
Titulescu sublinia responsabilitatea moraHi a Societatii Natiunilor fata de
destinele omenirii.
Prin vocea lui Nicolae Titulescu, Romania s-a manifestat extrem de
-
activ la Societatea Natiunilor, mai ales cin&marele nostru om politic
diplomat a fost ales; in 1930 1931, al Adunarii Generale.
. . .
Era cea mai inalta functie politico-diplomatica ocupata vreodata de un
roman. Ziarul englez ,Morning Post" scria in septembrie 1931: ,,Alege-
rea domnului Titulescu ca al Adunarii doi ani succesivi este
tara precedent impotriva traditiei Ligii. Este tributul de cinste perso-
nala ce i se aduce pentru modul remarcabil in care a condus a con-
trolat Adunarea de anul trecut."
Rolullui Titulescu in perfectionarea activitatii Societatii Natiunilor,
propunerea unor juridice cu valabilitate permanenta asupr_a pr9-
_
de.zarmarii,.sec.uritatii colective, pacii democratizarii relatiilor
au fost unanim recunoscute in diplomatia europeana.
De la 1nalta tribuna a Societatii Natiunilor, Nicolae Titulescu afirma ca
...
..
Roman i a In context ul international interbel i c
'
dreptul international trebuia sa aiba ca finalitate
mentinerea pacii, interzicerea razboiului de agresi-
une, facilitarea colaborarii intre state libere, suvera-
ne egale 1n drepturi.
Titulescu .a sustinut cu tarie aplicarea
... .
Pactului Briand- Kellogg_, numit Pactul de la Pa-
ris, semnat in 1928, care excludea razboiul din

relatiile intemationale.
' '
.
Aceasta neobosita activitate de ilus-
.'ico/ae Titulescu, ministru roman a/ Afacerilor Straine,
impreuna cu Tevfik ROstO Aras, ministru turc
trul diplomat roman avea ca unic mobil apararea pacii,
care, in conceptia sa, se prezenta ca o stare fireasca,
naturala a raporturilor dintre state, pe cind razboiul era
a/ Afacerilor Straine. Ankara, 15 octombrie 1933
Fragment din discursul
lui Nicolae Titulescu, pronuntat
in fata Camerei Comunelor,
'
in care se defenea atitudinea
fata de Germania
,
Uniunea Sovietica
Am fast prezentat i nca o data
ca al Germaniei ca
unealta a Rusi ei. .. Nu si nt nici
a l Germaniei , nici
unealta Rusiei. Sint atit de
neinsemnat int re ei, i ncit doresc
ceva care ca voi, englezii, nu
doriti desigur nici f rancezii. Am
de gind sa vorbesc deschis,
deoarece soart a t arii mel e e
,
prinsa i n aceasta problema. Voi,
englezi i, doriti pace a in Vest. Eu
si nt un rasa rite an un roman.
Eu doresc pacea i n Vest eu
pot sa am i ncredere in pacea
di n Est numai daca exista o
reconciliere ruso-germana, care
voua va displace atit.
socotit o crima ce intra sub incidenta legilor intemationale. Pacea asigura
progresul fiecarei natiuni contribuie la dezvoltarea civilizatiei mondiale.
Apropierea colaborarea dintre state sint posibile, dupa parerea lui Tit-
ulescu, numai in conditii de pace. El afirma ca pacea constituie o neces-
itate obiectiva pentru toate popoarele, inclusiv pentru eel roman, care dorea
consolideze unitatea nationala sa asigure generala a
tarii.
'
RemarcabiHi este importanta pe care o acorda Titulescu tratatelor
intemationale, rolului acestora ca principal instrument bazat pe consen-
.
sui statelor, de creare a unor raporturi amicale 1ntre ele de interzicere
a agresiunii. El a contribuit la aprofundarea notiunii de stat agresor a
raspunderii pentru violarea legilor intemationale.
Fervent aparator al pacii, Nicolae Titulescu a depus eforturi ex-
A
traordinare a tit in cadrul Societatii N atiunilor, cit in Mica
Antanta Balcanica, pentru mentinerea statu-quoului el a
condatnnat actele de agresiune de Italia fascista Germa-
nia hitlerista. Diplomatul roman a respins :Iara echivoc ideea dreptului
celui mai tare, a dreptului foqei in relatiile dintre state _s-a pronuntat
cu fermitate pentru afirmarea plenara a foqei dreptului, care repre-
zinta conditia fundamentala a unor relatii normale intre state.
' '
Prin atitudinea sa ferma in favoarea pacii, Titulescu atras ura
cercurilor conducatoare de la Berlin Roma, care
unnareau revizuirea granitelor.
. .
Pe de alta parte, dorinta sa de a incheia un pact
Nicolae Titulescu impreuna cu Gaston Doumergue,
preedintele Consiliului de Minifri a/ Franfei,
de asistenta mutuala intre Romania U.R.S.S., care
:facea posibila prezenta trupelor sovietice pe teritoriul
Romaniei, a generat reactia negativa a unor lideri
politici (Comeliu Zelea Codreanu, Octavian Goga,
Gheorghe Bratianu La rindul sau, Carol alII-lea
dorea sa preia conducerea politicii exteme a Romaniei,
drept care, la 29 august 1936, Nicolae Titulescu a fost
demis din guvem, tara a mai primi vreo 1nsarcinare
A
politica sau diplomatica. Inlaturarea lui Titulescu a fost
o pierdere pentru.Soii_el atea N!Jiuni}or, ..
trat tot mai putern-iG declin.
i Jean Louis Barthou, ministru Afacerilor Straine
a/ Franfei. Paris, Palatul Elysees, 1934
57

: 1 . ......
Personalitatea lui Nicolae Titulescu
diplomat roman european intruchipa o
imbinare stralucita de calitati, care s-au reliefat pe
multiple planuri care 1-au definit in toata complexi-
tatea sale.
Latura dominanta a personalitatii lui Titulescu era
geniul sau juridic de vizionar al evolutiei politicii
internationale, care s-a reflectat pregnant asupra
tuturor celorlalte Juristul, diplomatul, omul
-
Nicolae Titulescu, ministru Afacerilor Straine
a/ Romaniei, impreuna cu preedintele Poloniei
/gnacy M6scicki (in centru) i ministrul polonez
a/ Afacerilor Straine Josef Beck.
politic, semnatar de Pace de la Trianon,
-
ministrul Romaniei la Londra, al Adunarii
Generale a Societatii Natiunilor in doua sesiuni
' ' . .
secutive, ramine personalitatea care timp de UJ1 de-
9 octombrie 1933
ceniu jumatate a influe:p.tat in mod decisiv politica
extema romaneasca, punindu-se, totodata, in slujba comunitatii inter-
-
national e.
'
Nicolae Titulescu s-a afirmat ca o personalitate de prim rang a diplo-
matiei europene, un aparator ferm al intereselor tarii sale, al pacii
cooperarii in spiritul dreptului international.
Titulescu a fast o mare boga-
'ie de daruri, o mare stralucire
intelectuala, o risipa generoasa
de care doar Ia intervale
mari ale istoriei unei tari se
. . .
Consecvent gindirii sale umaniste de transformare a dreptului
international in drept al pacii, cooperarii mtelegerii intre popoare, Nico-
Titulescu a militat pentru: crearea unor norme principii referitoare
r.Qll!-}ui mici mijlocii pe arena intemationala; regiiriul
I
-
juridical Marii Negre; neutralitatea ill condifiile Pactului de la Paris; com-
i ntrunesc asupra unui om.
Savel Radulescu
. . .
baterea incriminarea terorismului politic international.
-
Apararea pacii prin intermediul normei de drept, cu ajutorul dreptului,
a constituit ratiunea vietii sale. El afirma ca ,sinonimul pacii nu
este lipsa razboiului. Pacea inseamna, inainte de toate, o stare de spirit
alcatuita din incredere, din intelegere reciproca, din nadejde in ziua de
miine. Pacea nu se proclama. Pacea se
Permanentele dispute dintre marile puteri, ascensiunea fascismului
pe plan international, revizuirea tratatelor, anexarea Austriei de catre
Germania (1938) dezmembrarea Cehoslovaciei
(1939) dar mai ales izbucnirea celui de-al Doilea
Razboi Mondial (1 septembrie 1939) au marcat fa-
limentul Societatii Natiunilor, ill care Nicolae Titulescu
a crezut cu toata fiinta sa.
'
S-a stins din viata la Cannes, in Franta, la 17
martie 1941' in plin razboi, indurerat ca nu putut
. " . .
serv1 1n cont1nuare patr1a, pe care o reprezentase
de-a lungul anilor cu .atita stralucire careia i s-a
dedicat cu tot devotamentul.
"'
In 1992, dupa 51 de ani de la trecerea in etemi-
Nicolae Titulescu, ministru roman a/ Afacerilor Straine,
impreuna cu Jean Louis Barthou, ministru Afacerilor
Straine a/ Frantei, insotiti de o serie de oficialitati
' ' , '
tate, ale lui Nicolae Titulescu
au fost aduse in Romania, spre a fi inhumate, po-
trivit dorintei sale testamentare, la in Tran-
silvania.
romane i straine, Ia Mormintul Eroului Necunoscut.
21 iunie 1934
58
_restomatie
Discurs tinut de Nicolae Titulescu,
'
In calitate de Ia deschiderea celei
de a 11-a sesiuni ordinare a Adunarii
Societatii Natiunilor
' '
Geneva, 10 septembrie 1930
Doamnelor domnilor,
Permiteti-mi sa va exprim adinca mea
: entru marea cinste pe care ati facut-o tarii mele mie
: ersonal incredinFndu-mi, prin voturile dumneavoastra,
, alta demnitate de al celei de-a 11-a Adunari
a Societatii Natiunilor.
A. ' '
lngaduiti-mi sa vad in gestul spontan al numeroaselor
Jelegatii care au propus numele meu pentru functia de
dovada ca eforturile permanente ale tarii mele
: e a organiza prin pace murica o viata conforma cu
1 arile principii ale Societatii Natiunilor n-au trecut ne-
coservate de catre dumneavoastra.
Sa-mi fie de asemenea ingaduit, domnule
3 Consiliului , sa va exprim profunda mea
: entru cuvintele prea elogioase pe care le-ati rostit despre
pe care pot sa le justifice doar extrema dumnea-
. oastra bunavointa, precum, poate, faptul ca am parti-
: pat Inca de Ia i nceput Ia lucrarile Societatii Natiunilor.
Sarcina pe care mi-ati incredintat-o implica mari
-aspunderi. Nu ma dau In laturi de Ia nici una dintre ele,
e accept pe toate. Dar veti binevoi, sint sigur, sa ma ajutati
a l ndepl inirea acestei sarcini, acordlndu-mi nepretuitul
::umneavoastra sprijin, ca sa putem duce Ia capat im-
: '"euna o munca rodnica operativa.
Cea de-a 11-a Adunare va trebui sa discute problema
:e i n importanta pe cele abordate plna acum
: e Societatea Natiunilor. Toate natiunile, fara exceptie,
..
1.1n ce context s-a infiintat Societatea Natiunilor
, '
i care erau obiectivele acesteia?
2. Precizati scopul pentru care a fost creata Liga
Natiunilor.
'
3. Cum apreciati a'egerea lui Nicolae Titulescu in
functia de preedinte al Adunarii Generale a Societatii
Natiunilor?
'
4. Care era conceptia lui Nicolae Titulescu despre
pace?
5. Reliefati contributia lui N. Titulescu Ia dezvol-
, ' . '
tarea dreptului international.
6. De ce a fost inJat.urat Nicolae Titulescu din frun-
tea Ministerului de Externe?
7. Care au fost cauzele eecului Societatii Natiu-
nilor?
,
l ntimpina I n clipa de fata diJicultati , mai ales de ordin
economic, inclt nesolutionarea unei problema poate
sa atraga un regres periculos pentru civilizatie.
Nu ma indoiesc nicidecum de triumful cooperarii
internationals asupra tuturor napastelor ce ne ameninta
din umbra, cu conditia ca fiecare sa aduca aici , i n opera
de colaborare, cele trei elemente fara de care nimic maret
'
nu poate f i infaptuit: dorinta de Tntelegere, vointa
generozitatea.
A trecut ceasul vorbelor, a sunat ceasul faptelor. lata
de ce voi l ncheia rostind urarile mele cele mai calde
pentru ca deciziile dumneavoastra sa se prefaca in
actiuni , anume In acele actiuni pe care omenirea le
de Ia dumneavoastra.
N. Titu/escu, , Documente diplomatice",
Editura Politica, 1967, p. 330-331
Nicolae Titulescu despre importan{a
Societatii Natiunilor
' '
Clta vreme exista Societatea Natiunilor, nedreptatea
suferita de un stat este o nedreptate care poate fi pro-
clamata in fata lumii Tntregi pentru a provoca reactiunile
care impun reparatiile necesare [ ... ]
Geneva nu este pamintul minunilor. Dar prin actele
noastre sa dovedim ca nicaieri mar bine ca aici , i n cadrul
Societatii Natiunilor, bunavointa spiritul de hotarire nu
ar putea da rezultate mai fericite.
Din documentele de mai sus deduceti rolul pe care
il atribuie Nicolae Titulescu Societatii Natiunilor in
viata politica internationala.
, ,
#
1. Apreciati rolullui Nicolae Titulescu in procesul
, optantilor unguri " .
2. Alcatuiti un eseu pe tema: , Nicolae Titulescu-
diplomat european" .
Suveranitate - calita1f3 a unui stat indepen-
dent de a nu depinde de nici o alta putere de stat,
exprimata i n dreptul sau inerent, exclusiv, inalienabil
indivizibil de a stabili Jiber, conform propriei voin1e,
politi ca sa interna externa, precum masurile
practice pentru realizarea ei, respecti nd, totodata,
drepturile suverane ate celorlalte state.
59
3. PROBLEMA BASARABIEI
iN RELATIILE ROMANO-SOVIETICE
Lee tie de s inteza
,
'
Relafiile romano-sovietice aveau o anumitii inciirciiturii istoricii generatii de ocuparea Basa-
rabiei de ciitre Rusia, in 1812, precum $ide de ciitre Rusia sovietica a actu-
""'
lui Unirii din 27 martie 1918. In perioada interbelica, relafiile dintre cele douii fiiri au cu-
noscut momente de tensiune, dar $i unele mai relaxante.
27 martie 1918 - Sfatul Tarii a votat unirea
Basarabiei cu Romania.
28 octombrie 1920 - Prin Tratatul de Ia Pa-
ris, Anglia, Franta, Italia i Japonia recunoteau
suveranitatea Romaniei.
I noiembrie 1920 - Guvernul sovietic a dar
publicitafii o declarafie prin care contesta vala-_},
bilitatea Tratatului de Ia Paris.
9 aprilie- 19 mai 19 22, Ia Conferinfa de Ia
Genova, Ion I. C. Bratianu a pro p us ca norma-
lizarea raporturilor dintre Romania i Rusia so-
vietica sa aiba Ia baza urmatoarele p rincipii:
1. Recunoaterea de catre Rusia sovietica a
puterii suverane a statului roman asupra terito-
riului sau.
2. 1Vetolerarea pe teritoriile celor doua state
a organizarii unor bande fnarmate ce ar pregati
actiuni ostile contra celuilalt stat.
,
3. Restituirea integra/a de catre guvernul
sovietic a tezaurului Romaniei depus Ia Mas-
cava.
Delegafia sovietica a manifestat o atitudine
ostila f afa de propunerile delegafiei .romane. La
17 mai 19 22, Cicerin dec lara: , Respectul statu-
quoului fntre Ucraina i Romania nu echivalea-
za deloc p entru Rusia cu recunoaterea statu-
quoului teritorial actual al Romaniei i, fn par-
ticular, cu recunoaterea ocup arii prezente a
Basarabiei de catre Romania ".
"'
In decembrie 1922, cu prilej ul Conferinfei
de Ia Lausanne, ministrul de Externe sovietic a
propus ministrului Romaniei Ia Paris, Constantin
Diamandi, fncheierea unui pact de neagresiune pe
2 sau 5 ani, pe baza , recunoaterii sub o forma
oarecare a alipirii Basarabiei contra tezaurului i
bijuteriilor Coroanei, facfndu-se o totala lichidare
a datoriilor reciproce "; diplomatul roman nu a
putut da curs unui asemenea demers.
27 martie-2 aprilie 1924. Conferinfa de Ia
Viena.
Delegafia sovietica, condusa de Krestinsky,
socotea hotar frea Sfatului Tarii din 27 martie
60
1918 ca fiind lipsita de valoare juridica i, ca
atare, propunea organizarea unui referendum fn
rfndurile populafiei din Basarabia. Delegafia
romana, condusa de Langa-Racanu, a respins
ideea referendumului, pe motiv ca punea fn
discufie statu-quoul teritorial stabilit prin sistemul
de Ia Versailles i hotarfrea Sfatului Tarii din 27
martie 1918.
29 iulie 1924 - Biroul Politic al P.C. (b) din
Rusia a adoptat hotarfrea cu privire Ia crearea
R.S. S. Autonome Moldoveneti fn cadrul R.S.S.
Ucrainene; se preconiza ca granifa apuseana a
noii republici sa fie pe rful Prut, ceea ce vadete
intenfia guvernului de Ia Moscova de anexare a
Basarabiei.
Septembrie 1924 - actiuni destabilizatoare
initiate de Moscova fmpotri ya Romdniei prin in-
termediul Federatiei Comuniste Balcanice.
'
S-a p us la cale organizarea unei revolte gen-
erate fn Basarabia (actiunile de Ia Nicolaevka -
11 septembrie 1924 i Tatar-Bunar - 15 septem-
brie 1924). Interventia prompta a trupelor ro-
mane a dejucat planul Moscovei.
La 12 octombrie 19 2 4, prin hotarfrea gu-
vernului de la Moscova, a fast creata R.A.S.S.
Moldoveneasca pe malul sting al Nistrului, cu
capita/a Ia Balta, subordonata R.S.S. Ucrainene.
1926. Semnarea unor tratate de prietenie
cu Franta i Italia. Reactia sovieticilor a fast
prompta, acuzfnd Franta ca promitea Romdniei
o colaborare care-i garanta mentinerea statu-
quoului teritorial.
27 august 1928, Paris - semnarea Pactu-
lui Briand- Kellogg; razboiul era exclus ca solu-
tie a litigiilor dintre state.
9 f ebruarie 1929 - Protocolul de la Mosco-
va, prin care Letonia, Polonia, Romania i UR.S.S.
se angajau sa respecte prevederile Pactului Bri-
"
and- Kellogg. In problema Basarabiei, atitudinea
Moscovei ramfnea neschimbata, aceasta specificfnd
ca fntre Romania i Uniunea Sovietica existau pro-
bleme teritoriale litigioase i ca renuntarea la razboi
,,.
. nu poate fnsemna o renuntare Ia drepturile asu- () pentru ambele state. , Consider reluarea relatiilor
_vra.J teritoriului ocupat de romani ". ( diplomatice fntre Romania i U. R.S .. S. ca unul
: 1931-1932, Riga - tratative romano-sovie-/ dintre cele mai importante acte din viafa mea
!ice fn spiritul Pactului Briand- Kellogg. Scopul: politica. " (Nicolae Titulescu)
i'ncheierea unui pact de neagresiune fntre cele Ministrul de Externe roman a militat cu
doua tari. Reprezentantul Romaniei, Mihai Stur- energie i consecvenfa pentru primirea U.R.S.S.
dza, a cerut excluderea dintr-un eventual docu- fn Societatea Nafiunilor. La 15 septembrie 1934,
ment a oricarei menfiuni privind existenfa unui Uniunea Sovietica intra fn Societatea Nafiunilor
litigiu teritorial fntre cele doua state. Delegatul i se angajeaza sa respecte integritatea teritori-
sovietic a declarat fn termeni fermi ca , Rusia ala a state/or membre.
sovietica nu va fncheia niciodata un pact de 1935-1936- eforturile diplomatice initiate
neagresiune cu Romania, care sa cantina urma- de Nicolae Titulescu privind fnchei erea unui pact
torii termeni: I. integritate; 2. inviolabilitate; de asistenfa mutua/a cu Uniunea Sovietica.
3. suveranitate ". La 26 iulie 1936, Nicolae Titulescu i Maxim
Septembrie 1932 - preedintele Consiliului Litvinov au parafat un protocol care cuprindea
de Minitri al Romaniei, Alexandru Vaida- Voe- principiile de baza ale pactului de asistenta mu-
vod, s-a declarat dispus sa admita ideea existen- tuala. Pentru prima data se recunotea Nistrul ca
:ei unui litigiu teritorial care urma sa fie rezol- granifa fntre Romania i U.R.S.S. Din cauza
vat, pozifie vehement criticata de Nicolae Titules- tergiversarilor lui M. Litvinov i a demiterii lui
cu, ceea ce a atras demisia guvernului (20 octom- N. Titulescu din functia de ministru de Externe
brie 1932). Se jormeaza un nou cabinet, prezi- al Romaniei, tratatul de asistenfa mutua/a a ra-
dat de Juliu Maniu, cu Nicolae Titulescu la Min- mas doar Ia stadiul (ie proiect.
/\
isterul de Externe. Seful diplomafiei romdne a In mai 1937, Victor Antonescu, noul minis-
fast calauzit de ideea ca fmbuniitafirea relafiilor tru de Externe al Romaniei, a avut o discufie cu
cu Uniunea Sovietica era o necesitate istorica. M Litvinov Ia Geneva asupra dezvoltarii rela-
Pentru atingerea acestui obiectiv nu trebuia pusa fiilor dintre Romania i Uniunea Sovietica.
in discufie problema Basarabiei, fntrucft aceasta Ministrul de Externe roman i-a exprimat
era un stravechi teritoriu romanesc i el nu putea dorinfa , de a fncheia un acord, reglementfnd pro-
fi negociat. blema Basarabiei ", dar M Litvinov a replica! ca
Dupa venirea lui Hitler la putere (1933), era de dorit ca problemele teritoriale sa fie evi-
diplomatia romaneasca a acfionat pentru canso- tate: ,Noi nu ridicam pretenfii, cu atft mai mult
lidarea alianfelor existente i extinderea lor, pen- trebuie sa jacii Romania, i aceasta este fn pro-
tru fntarirea pacii i descurajarea forte lor revi- priul ei interes ".
zioniste. 23 august 1939 - Pactul Ribbentrop- Mo-
.. 16 febru_arie 1933 - reorganizarea Micii lotov; Rofr!dnia este plasata fn zona de interese
lnfelegeri, care a devenit un organism interna- sovietica. In 3 al Protocolului aditional
{ional cu activitate permanenta. "' secret se preciza: , In privinfa sud-estului Europei,
9 februarie 1934 - semnarea Pactului lnfe- Partea sovietica subliniaza interesul deosebit
legerii Balcanice (Romania, Grecia, Jugoslavia, pentru Basarabia. Partea germana fi declarii
Turcia). Scopul: garantarea frontierelor balca- totalul dezinteres politic pentru aceste teritorii. "
nice ale state/or semnatare. 26-27 iunie 1940 - notele ultimative sovie-
9 iunie 1934 - reluarea relafiilor diplomati- tice, fn urma carora Basarabia, nordul Bucovi-
ce dintre Romlinia $i U.R.S.S., moment esentia( l_, nei $i tinutul Herta au fost incorporate fn U.R.S.S.
FIXAREA CUNOSTINTELOR
' '
Care a fost mobilul tensionarii relatiilor romano-
,
sovietice?
Ce greutati a intimpinat partea romana in
restabilirea unor raporturi cu Uniunea
Sovietica?
Care au fost principiile ce urmau sa stea Ia baza
normalizarii raporturilor dintre Romania Rusia
sovietica, pliopuse de I on I.C. Bratianu?
Enumerati initiativele diplomatiei de
mentinere a statu-quoului teritorial in perioada
interbelica.
De ce Nicolae Titulescu consietera reluarea
relatiilor diplomatice dintre Romania U.R.S.S. ca
unul dintre cele mai importante acte din cariera sa
politica?
Ce importanta avea proiectul pactului de
asistenta mutuala din 26 iulie 1936?
'
61
A A
Test de evaluare
ROMANIA IN CONTEXTUL INTERNATIONAL
'
INTERBELIC
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: re-
, '
vizionism, independenfii, statu-quo, Societatea
atiunilor, suveranitate.
,
15 p.
"'
II. Incercuiti varianta corecta.
'
1. Organism cu rol determinant in cadrul Confe-
rintei de Pace de la Paris:
'
a) Societatea Natiunilor.
b) Consiliul celor patru.
2. Consecinta a Primului Razboi Mondial care a
'
generat modificarea hartii politice a Europei:
a) 1nfringerea Germaniei.
b) imperiilor multinationale.
c) scaderea nivelului de trai in tarile afectate de
razboi.
3. Politician roman cu contributie majora la crea-
A '
rea Micii Intelegeri:
a) Take Ionescu.
b) Nicolae Titulescu.
c) Ion I.C. Bratianu.
4. Alianta regionala din care racea parte, alaturi
de Romania, Grecia:
A
a) Mica Intelegere.
b) Societatea Natiunilor.
A '
c) Intelegerea Balcanica.
5. Functie politico-diplomatica detinuta de Nico-
lae Titulescu in 1930 1931 in cadrul Societatii
atiunilor:
'
a) secretar general.
b) negociator al tratatelor international e.
c) al Adunarii General e.
15 p.
III. Completati spatiile cu informatia istorica
corecta.
1. intemationala a Marii Uniri a
fost consfintita prin tratatele semnate in cadrul ...
2 .... prevedea libertatea de navigatie prin strim-
torile Bosfor Dardanele.
3. Un rol de seama in promovarea pacii inter-
naJionale 1-a avut diplomatul roman ...
4. La 23 august 1939 la Moscova a fost sem-
nat ...
5. Nicolae Titulescu a sustinut cu tarie aplicarea
pactului ... , semnat in 1928.
15 p.
62

IV. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spatiile din coloana B
literele corespunzatoare succesiunii corecte.
A B
a) Pactul Ribbentrop-Molotov 1 ... .
b) C0nferinta romano-sovietica de la 2 ... .
Viena
c) reluarea relatiilor diplomatice 3 ....
A
romano-sovtettce
d) crearea Consiliului Permanent al 4 ....
A
Micii Intelegeri
e) Pactul Briand-Kellogg 5. . ..
15 p.
V. Completati spatiile libere cu un eveni-
ment istoric in care au fost implicate fiecare
dintre personalitati:
1. Nicolae Titulescu
-------------------
2. Take Ionescu
----- - --- ----
3. Ion I.C. Bratianu
15 p.
VI. Analizati textul de mai jos, raspunzind
Ia intrebarile care urmeaza.
Nu dau dreptul nimiinui din afara sa se ames-
Ieee fn treburile noastre launtrice, cer, dimpo-
trivii, ca directivele politicii noastre interne sa fie
pur romaneti .. . Am considerat ca o porunca in-
lerna romaneasca, ca unul din cele mai bune
mijloace de a pastra unitatea noastra nafionala
este pacea.
Nicolae Titulescu, Despre principiile
politicii externe a Romaniei, 1936
1. Reliefati principiile politicii exteme
in conceptia lui Nicolae Titulescu.
2. Definiti conceptul de pace dezvoltata de Ni-
colae Titulescu in remarcabila sa opera juridica.
3. Care sint coordonatele teoriei sale des pre pace
dreptul international in arena mondiala?
4. Care a fost contributia lui Nicolae Titulescu la
'
rolului Societatii Natiunilor in viata politica
intemationala?
'
15 p.

A V V A
. INVATAMINTUL
. '
Dupa .1918, Romania a intrat intr-o noua etapii a evolu(iei sale istorice, care reclama, in
port cu realitafile complexe 5i necesita(ile mztltiple, solllfionarea problemelor fundamentale
toate planurile, inclusiv inal{area culturalii a nea1nului, care constituia o parte integrantii
idealului national.
,
,4ccelerarea procesului de modernizare a societa{ii, eliberarea 1narilor energii spirituale
iifu$ate de-a lungul secolelor de domina(ia striiind, stringerea lao/alta- pentru prima data
istorie - a tuturor forfelor 5piritztalitdfii romiineti, asigurarea unei haze nltlteriale 1nai
tide, climatul general de Marea Unire, setea de culturii a poporului roman au permis inre-
i trarea unui adeviirat salt calitativ in dezvoltarea invii{iimintului, tiin(ei i culturii.
i n hotarele Romaniei sunt as-
, azi patru tipuri de organizatiuni .
care s-au dezvoltat in im-
jurari sub influente diferite
iji-iool u croit tradilii proprii de viata [ ... ].
- ala trebuie sa provoace pretu-
ni o primenire a sufletelor; sa
nationala Ia
ra viata romaneasca sa
e unitatea sufleteasca a tu-
r romanilor. Numai himinind
.... ri nd nationala vom
ri putedle de viata
neamului Ia toate asalturile
afara dinauntru vom asi-
trainicia stapinirii noastre in .
le granite ate statului.
Constantin Angelescu, 1924
"
Invatamintul primar, secundar superior
"'
Invatamintul a constituit domeniul fundamental pentru ridicarea nive-
lului de cultura al poporului, pentru formarea de cadre necesare eco-
nomiei, activitatilor sociale, politice, culturale, artistice, Statui
roman s-a preocupat de dezvoltarea invatamintului, mai ales prin adopta-
rea unor legi in acest domeniu prin alocatii bugetare.
Legea din 1924 stabilea obligativitatea invatamintului primar de 7 clase
(pina atunci era de 4 clase ). Prin legea privind organizarea invatamintului
secundar din 1928, liceul avea doua trepte: prima de 3 clase (gimnaziu)
a doua de 4 clase. Legea pentru organizarea invatamintului universi-
tar, adoptata in 1932, avea la baza principiul unei largi autonomii a
institutiilor de invatamint superior.
Statui aloca pentru invatamint circa 17-18% din buget, la care se
adaugau contributiile judetelor comunelor. Mai ales in timpul cit dr.
Constantin Angelescu a fost ministrul Instructiunii Publice, Cultelor
Artelor (1922- 1926; 1933-1937), in Romania s-au
construit numeroase modeme, cu toate dotarile
necesare (inclusiv terenuri agricole, ateliere etc.).
aveau patru sali de clasa, cancelarie came-
ra directorului; asemenea s-au construit in toate
comunele din Romania, precum intr-un mare
"'
numar de sate. In perioada interbelica a sporit
Universitatea ,A/.1. Cuza" din lai
numarul de carte, de la circa 40% in 1918
la aproximativ 80% in 1940. Acest procent era mai
mare decit al multor state europene: Portugalia -
34,8%, Uniunea Sovietica - 51,3 %, Grecia- 56, 7%,
Spania - 57%. Analfabetismul continua sa fie ridi-
63
Universitatea din Cluj
"
In granitel.e unui stat unitar ca
al nostru Universitatea, ca ema-
na1ie a acestui stat, nu poate,
sa fie decit na1ionala.
Acesta e spiritul care a creat-o,
. .
acestui spirit sa-i ra-
mina mereu creaincioasa.
/on Nistor, 1920
cat comparativ cu alte state europene. Acest fapt se datora mai ales
situatiei economice precare a taranimii, care, in multe ca __ zuri, nu putea
cumpara manuale rechizite de asemenea, copiii erau folositi
la munci agricole de la 6-7 ani, nu puteau frecventa Rezul-
tatele in directia lichidarii analfabetismului au fost slabe datorita
existentei unei anumite mentalitati, portivit careia pentru munca pamin-
tului nu era nevoie de multa invatatura. Drept urmare, se constata o
cota ridicata a abandonului Frecventa era in Romania
de 59,8%, in Jugoslavia- 79%, in Bulgaria- 94%, in Ungaria- 95%,
in Polonia - 96%, in Cehoslovacia - 100%.
"'
Invatamintulliceal din Romania era printre cele mai bune din Euro-
pa, asigurind elevilor o temeinica pregatire teoretica. Din 1936 s-au
infiintat licee de specialitate ( agricole, comerciale, industriale, sanitare ).
"
In marile s-au construit licee modeme, cu o arhitectura specifica.
Exigenta in invatamintul liceal era foarte ridicata, astfel ca numai 40-
45% dintre absolventii de licee sa promoveze bacalaureatul. A
fi elev de liceu in perioada interbelica era un titlu de mindrie.
"
Invatamintul superior a cunoscut o extindere o diversificare.
Universitatilor din li s-au adaugat cele din Cluj
"
Cemauti. In Basarabia s-au infiintat: Conservatorul ,Unirea" ( 1919),
' '
Conservatorul National (1928), Conservatorul Municipal din
(1936), Facultatea de Teologie (1926), Facultatea de Agronomie (1933).
continuat activitatea Scolile Politehnice, de Arhitectura, .de
Razboi, Academia de Muzica Arta Dramatica, de Arte Frumoase.
S-au infiintat Academii Agronomice la Cluj , Scoala Politeh-
nica din etc. Durata studiilor universitare era de 3- 6 ani
se incheia cu examenul de licenta.
'
Dupa numarul de studenti, Romania se situa pe locul al patrulea din
"'
Europa, fiind devansata doar de Austria, Elvetia Franta. In anul 1936/
193 7 in Romania existau 34 093 studenti. Calitatea invatanllntului supe-
rior era asigurata de cadre didactice de inalta calificare, multe dintre
' ,....
ele fiind personalitati de talie europeana chiar mondiala. Invatamintul
superior romanesc asigura o temeinica pregatire in toate domeniile, astfel
ca foarte putini tineri mai mergeau in Occident la studii. S-a inregistrat
o a numarului de studenti straini care frec-
ventau universitatile alte institutii de invatamint su-
perior din Romania. Datele statistice arata ca, la
nivelulintregii tari, numarul studentilor a sporit de la
9 000 in 1919 la circa 34 000 in 1936.
Facultatea de Drept a Universitafii din Bucureti
Scoala romaneasca din perioada interbelica a asi-
gurat cadrele necesare dezvoltarii economiei nationale
(muncitori calificati, tehnicieni, ingineri), ame-
liorarii starii de sana tate (medici, surori medicale ),
invatamintului de toate gradele (invatztori, institutori,
profesori), promovarii artelor (pictori, muzicieni, sculp-
tori, actori etc.), practicarii cultelor religioase (preoti,
teologi), pregatirii militare ( ofiteri, subofiteri), dezvoltarii
tuturor domeniilor exacte umaniste.
64
Dinamica !}tiutorilor
de carte:
co
-

::s en Q
- ('I)
...
0
ca
en
....
-

-
...
,ca
c

c
c-
c-
c.
echiul Regat . 39,3/o 55,8/o
(in 1912)

45,2/o 65, 7/o UCOVIna
(in 1912)
Sasarabia 19,4/o 38,8/o .
(in 1897)
ansilvania 51 ,1/o 67 ,0/o
(in 191 0)
Explicati nivelul relativ scazut
al !}tiutorilor de carte in Basa-
rabia.
'
Catedrala Mitropolitana din lai
Catedrala greco-catolica din Blaj
T n vat am In t u I , t i in t a i cuI t u r a In peri o ad a inter be I i c a
1'\
Invatamintul primar era gratuit, in timp ce pentru a urma liceul sau
.
invatamintul superior trebuia platite taxe, care reprezentau cuantumul a
2- 3 salarii medii lunare. Paralel cu invatamintul de stat functionau inva-
, '
tamintul confesional ( organizat de biserici) invatfimintul particular (, la
domiciliu"); programele de invatamint erau iar examenele de
absolvire se dadeau la invatamintul de stat sau cu participarea profeso-
rilor din invatamintul de stat.
'
"
Invatamintul minoritatilor nationale
' ' '
Accesul la invatamint era asigurat tuturor tinerilor, indiferent de
nationalitate. Astfel, in 1930, din totalul copiilor care frecventau
primare ale statului, 1 912 189 erau romani, 113 070 - maghiari, 57 958 -
germani, 29 025 - 63 178 - ruteni ucraineni, 59 522 - bulgari,
51 054 - evrei, 21 997 - turci tatari etc.
Accesul la invatamintul liceal al tinerilor apartinind minoritatilor
nationale era neingradit. Este semnificativ faptul ca, daca in timpul
dominatiei maghiare o secundara revenea la 500 000 de romani,
dupa 1918, o secundara revenea la 20 000 de unguri.
Studentii apartinind minoritatilor nationale ocupau o pondere insem-
nata in institutiile de invatamint superior. Astfel, din cei 34 093 studenti
existenti in 1936, un numar de 28 469 erau romani, 2 137 - evrei,
917 - maghiari, 244 - bulgari, 187 - etc.
"
Invatamintul confesional
'
1'\
In perioada interbelica Biserica a o rodnica activitate
1'\
cultural-teologica. In Romania existau facultati de invatamint teo-
logic superior. Facultatile de la Cemauti ac-
tivitatea in cadrul universitatilor de acolo. Facultatea de Teologie de la
infiintata in 1926, era incadrata in Universitatea din
continuat activitatea seminariile teologice din vechiul Regat,
deschise inca in secolul al XIX-lea- inceputul secolului al XX-lea: Cen-
tral Nifon din Veniamin din cele din Rimnic, Buzau,
Roman, Galati. Seminare teologice existau la Ismail
Balti. Dupa 1918 s-a deschis un seminar monahal la manastirea
Neamt, mutat apoi la Cemica.
Institutele teologice din Transilvania (Sibiu, Arad au
fost ridicate la rangul de academii teologice cu 4 ani de studii. S-au infiintat
doua noi academii teologice la Oradea (1923) Cluj (1924). Biserica unita
avea academii teologice la Blaj Gherla (mutata dupa 1930 la Cluj).
Aproape fiecare eparhie avea cite o de cintareti
1'\
lnvatamintul teologic a dat un de carturari de seama, care au
publicat numeroase lucrari teologice. Profesorii Vasile Radu Grigore
(Gala Galaction) de la Facultatea de Teologie din
au realizat, in 1938, dupa texte originale ebraice o noua tra-
ducere a Bibliei in limba romana. Profesorul de teologie Constantin
Tomescu impreuna cu Toma Bulat au intemeiat condus revista de isto-
rie geografie ,Arhivele Basarabiei" (1929- 1938).
65
.......... restomatie
,
Din Legea pentru inviifiimintul primar a/ statului inviifiimintului normal-primar, 26 iulie 1924
Capitolull CapitoluiiV
DISPOZITIUNI GENERALE PRIMARE
' A
1. lnvatamlntul primar formeaza primul grad al
Tnvatamlntului.
'
El cuprinde:
1) a de copii mici (gradinitele de copii);
2) primara;
3) cursurile de adulti ;
4) clasele speciale pentru cop iii debili
anormali educabili.
2. lnvatamintul primar se preda:
In statu lui ale publice ).
Tn sau institutele particulare autorizate de
stat in familie, conform legii lnvatamTntului particular.
3. $coalele primare publice slnt nu numai acelea
infiintate in conformitate cu aceasta lege de catre stat, ci
acelea Tnfiintate de catre comune, sau judete, cu
autorizarea Ministerului lnstructiunii , prin care se va face
numirea plata personalului didactic.
Tndrumarea supravegherea generala a Tnvatamin-
tului primar sint in sarcina statului , care le executa prin
Mi nisterul lnstructiunii.
'
Nici o nu se poate infiinta fara autorizarea
Ministerului lnstructiunii fara a se conforma cu dispo-
zitiunile legii in vigoare.
Ministerul lnstructiunii regulamentele
programele de invatamint ale prevazute Ia art.
3 al acestei legi ; cerceteaza aproba regulamentele de
conducere functionare, precum programele
lor particulare.
5. Tnvatamintul primar este unitar in tot cuprinsul tarii.
A I
6. I nvatamTntul primar este obligatoriu gratuit in
condi tiunile prevazute de aceasta lege.[ ... ]
' A
7. lnvatamintul primar in statu lui se preda in
li mba romana, in comunele cu populatie de alta limba
decit limba romana, Ministerul lnstructiunii Publice va
'
lnfiinta primare cu limba de predare a populatiei
respective, in propoftie ca in comunele ro-
in aceste studiul limbii romane va fi Tnsa
obligator in numarul de ore stabilit prin regulament.[ .. . ]
1. Care au fost principalele caracteristici ale
invatamintului din perioada interbelica?
2. Care erau prevederile legale in domeniul
invatamintului primar, secundar superior?
3. Cum aprecia1i rolul invata".lintului primar
secundarin Romania dupa 1918?
4. De ce s-a amplificat dezvoltat invatamintul
superior?
5. Ce legatura exista intre actul Marn Uniri di:n 191.8
, dezvoltarea invatamintului in perioada interbelica?
66
56. $coala primara cuprinde 7 clase de cite un an
fiecare.
A. Primele patru clase formeaza temelia celorlalte
grade de TnvatamTnt.
,. '
In ele se dau elemente de cultura generala, indis-
pensabile elevilor care voiesc sa urmeze de un
grad mai inalt.
B. in celelalte trei clase se continua, se
se completeaza cultura generala din cele dintTi patru
clase, dindu-se In timp o deosebita dezvoltare
invatamintului practic utilitar.[ ... ]
,..,
In aceste trei clase se legatura strlnsa
dintre viata, stimulind interesul dind indrumari
pentru una din ramurile de activitate practica: agricultura
anexele ei; meserie comeft; tinind seama de cerintele
regionale; se da elevilor o cultura sociala nationala,
cuprinzind educatie cetateneasca, chestiuni de morala,
igiena individuala sociala educatie fizica.
Programa analitica a acestor trei clase din urma va
varia dupa natura localitatii , dupa felul de ocupatiune a
locuitorilor dupa i nclinarile
Ministerul lnstructiunii , in intelegere cu Ministerul
lndustriei cu aceta al Muncii, va intocmi patru programe
analitice anume: o programa cu caracter agricol , una
cu caracter industrial, alta cu caracter profesional
gospodarie pentru fete. in aplicarea lor fiecare din aceste
programe pot suferi insa variatiuni pot fi adaptate Ia
toate imprejurarile locale trebuintele practice ale
locuitorilor, propunerile facute de regiunile
aprobate de minister.
Comparati structura invatamintului din perioada
interbelica cu a celui existent a cum in Republica Mol-
dova.
1. Cultura este o conditie indispensabila de viata.
Nu existlialt mijloc mai eficace decrt cultura pentru a
spori puterea de rezistenta a popoarelor, lndeosebi cele
mici. Pe treapta de evolutie Ia care se gasete omenirea,
, .
cultura este o conditie. indispenabila de viata. Nevoia
... . I .
de a pampa lumina culturii este tot aa de adlnca cum
este nevoie de a pampa aerul rn plamlni".
Jon Petrovici, , Puterile culturii",
in ,Cultura romaneasca", 1933, p. 7
Analizati textul evidentiati rolul culturii in viata
' , ' '
popoarelor mai ales, a popoarelor mici.
T n vat a mInt u I , t i i n t a i cu It u r a In peri o ad a i n t e r be I i c a
2. CULTURA
Cele doua decenii interbelice marcheazd o p11ternicii dezvoltare a tiilt(ei culturii in
Oltalinia. Pentru .Prima datil in istorie, cultura romlineascd a deve1,it sincrond cu cea eurtJ-
anii, savatl(ii artitii rfJmani, prin crea(iile lor de excep(ie, illtpllltindu-se culturii
-11iversale.
Dupa unirii nea-
mului romanesc, treouie sa ur-
meze afirmarea noas-
tra in fata lumii ca factor caltural.
'
Energiile spirituale ale unui po-
por cu o vitalitate
i cu mari daruri fireti vor trebui
sa produca, in dome,niul ar:telor
i culturii , valori noi :'inca nela-
murite, prin care sa ne dobindim
locul de einstein cor\certul eivili-
zatiei universale.
I
Liviu Rebr.eanu
Gheorghe Tifeica
(1873-1939)
Matematician roman. Profe-
sor Ia Univel sitatea din BtJcu-
. . ... '
Contri6utii in domeniul
geometriei diferentiale afine .
(unde a descopefit 'curbele i.<i!t
suprafetele care ii poarta nu-
mele) i' al diceren-
tia1e proiective a retelelor.

.
Marea Unire din 1918 a creat conditii favorabile dezvoltarii
in Romania. Intelectualii romani inscris, prin realizarile lqr, numele
in patrimoniul culturii nationale universale.
1'\
In perioada interbelica s-au afirmat puternic de
matematica, medicina, istorie, geografie, sociologie, filosofie, precum
cele din domeniul tehnicii. Stiinta romaneasca a avut dimensiuni cu
adevarat europene, savantii romani aducind contributii remarcabile, apre-
ciate pe plan mondial.
"
In domeniul matematicii s-au impus cu realizari notabile Gheorghe
Titeica, Traian Lalescu Dimitrie Pompei, creatiile lor fiind unanim recu-
noscute la nivel international.
' .
Medicina a fost ilustrata de personalitati care au creat pre-
cum Victor - microbiologie, loan Cantacuzino - imunologie,
Gheorghe Marinescu - neurologie, Constantin I. Parhon - endocrino-
logie. Romania a avut mari chirurgi, precum Nicolae Hortolomei, Dimi-
trie Gerota. Doi medici romani - Nicolae Paulescu, descoperitorul in-
sulinei, Stefan Odobleja, fondatorul cibemeticii - au fost pe nedrept
privati de Premiul Nobel, acordat altar savanti, care au obtinut mai tir-
ziu rezultate in aceste domenii.
Gheorghe Marinescu (1863-1938). Medic renumit, cu doctorat Ia
Paris ( 1897). intemeietor al Iii de neurologie, a studiat celula
nervoasa, a preconizat aplicat numeroase tratamente noi ale bolilor
nervoase a studiat procesul imbatrinirii pe baza unei teorii proprii.
Profesor Ia Facultatea de Medicina din unde a predat timp de
patru decenii (1897-1938). in 1936 a infiintat Clinica de Neurologie Ia Spi-
talul Colentina.
Este autorul a circa 1 000 de lucrari de mare originalitate. A fast eel
dintii savant care a sa vada Ia microscop celula nervoasa vie. A
izbutit sa cultive tesut nervos in afara organismului. A adus puncte de
vedere noi privind configuratia scoaf1ei cerebrale. in 1896 a realizat primele
radiografii din lume pentru studiul miinii, iar in 1898 -Ia putin timp de Ia
crearea cinematografiei- a realizat primele filme privind tulburarile mer-
sului in afectiuni neurologice.
Din 1905, a devenit membru al Academiei Romane. A mai fost ales
.
membru a 36 de academii societati
Constantin I. Parhon ( 187 4-1969). Figura reprezentativa a
mondiale, doctor in medicina (1900). A fast un mare innoi-
tor descoperitor in neurologie in studierea glandelor: hipofiza, tiroi-
da, suprarenala etc. Pionier al endocrinologiei ( care studiaza glan-
dele cu secretie interna) pe plan mondial, publicind, in 1909, primul tratat
complet de endocrinologie din lume.
67
Simian Mehedinti
'
(1869-1962)
Geograf, al cultu1it
pedagog roman. Ia
Universitatea din Fon-
datorul Ro-
mania. trae,i-
tionale.
t
Traian Vuia
(1872-1950)
I nginer i in
A sa
Ia Paris, un cu
care s-a de s(tlla 18m,
fii nd primul din lume a
zburat cu un aparat maf ,greu
dec it aerul , avind un tren de
aterizari cu pneuri 'la roli.
.. '...:
68
Este creatorul biologiei virstelor, punind bazele lristitutului de Geron-
tologie care studiaza procesele imbatrinirii). A adus puncte de
vedere origin ale privind functionarea glandelor endocrine, cauzele endo-
crine ale unor maladii psihice, corelatiile interglandulare. Este autorul unei
teorii originale asupra bazelor endocrine ale constitutiei fizice a omului.
A ad us contributii privind un numar mare de tulburari ale sistemului ner-
vos.
Membru al Academiei Romane (1928), de onoare al ei,
membru a numeroase academii societati in 194 7 a fost ales
eel dintii preedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane.
"
In domeniul geografiei s-au impus Simion Mehedinti VintiHi Mi-
,...
hailescu, prin cercetari aprofundate asupra scoartei terestre. In geolo-
gie au inregistrat realizari notabile Ludovic Mrazec Sabba Ste!anes-
cu, prin descoperirea de noi zacaminte miniere petroliere.
Biologia a fost reprezentata de Emil Racovita- biospeologie, Dimi-
trie Voinov - citologie, Ion Borcea - hidrobiologie
Cercetatorii romani au realizat progrese retnarcabile in teh-
nice, multe dintre descoperirile lor avind largi aplicatii practice. Astfel,
Henri Coanda a adus contributii fundamentale in domeniul aerodinamicii
'
constructiei de avioane; Traian Vuia a construit doua tipuri de elicop-
.
tere; Aurel Persu a realizat automobilul aerodinamic; Lazar Edeleanu a
aplicat noi tehnologii de extractie a petrolului; Elie Carafoli are merite
esentiale in constructia avioanelor I.A.R - Hermanh Oberth a
fundamentat constructia, functionarea utilizarea rachetei interplane-
tare; Gogu Constantinescu a elaborat idei originale in domeniul sonicitatii
1n perfectionarea motoarelor de locomotiva fabricate la uzinele ,Ma-
laxa" din Dragomir Hurmuzescu s-a remarcat in domeniul
radiodifuziunii.
Henri Coanda (1886-1972). A realizat primul avian cu reactie din lume
(191 0), care a fost expus Ia eel de-alii-lea Salon International de Aero-
... '
nautica din Paris, fiind experimentat in acelai an. In 1911 a construit
primul avian bimotor din lume. A plecat in Marea Britanie, unde a reali-
zat originalul avian ,Bristoi-Coanda". in 1916 creeaza un a vi on cu doua
elice propulsive, montate Ia extremitatile fuselajului. lnventivitatea lui s-a
manifestat in alte domenii: constructia unor rezervoare pentru hidro-
carburi confectionate din beton armat; prefabricate pentru locuinte; a creat
un nou sistem de transport tubular etc. Numele savantului roman este
leg at de ,efectul Coanda" ( 1934 ), care presupune ca un jet de fluid, dupa
ce atinge un perete, ramine aderent Ia acel perete. Aceasta inventie este
folosita pe larg in automatizari.
Autor. a peste 250 de inventii, Henri Coanda a fost un geniu inventiv
deosebit de fertil. Membru al Academiei Romane (1970).
George Constantinescu (1881-1965). A creat o noua disciplina: so-
nicitatea, adica care studiaza transmiterea energiei prin unde elas-
tice in lichide utilizarea, Ia receptor, a acestei energii.
A realizat generatoare motoare son ice, utilaje miniere petroliere,
ciocane pneumatice. Spre Primului Razboi Mondial, a inventat
un sistem de comanda care permitea unei mitraliere montate pe un avi-
an sa traga printre palele unei elice in rotatie.
Nico/ae lorga
(1871-1940)
Dar cea mai mare op,era a
dlui N. lorga, care a contribuit Ia
_. . . . .. .
conUintei na1ionale
Ia luniinarea sufletelar roma-
. . . .
din Basarabia incatuata,
a fost Basarabia noastra,
varata evanghelie de mingiiere
i ncurajare a romanilor oasa-
rabehi , tiparita i n 1912, Ia Vas1tJi ,
i n preajma aniversarii
rului rapirii prov1nciei noastre.
loan Pelivan
Dimitrie Gusti
(1880-1955)
In vat am In t u I , t i in t a i cuI t u r a In peri o ad a inter be I i c a
A creat o de integrat ecuatii diferentiate, un convertizor de
cupru. El a utilizat masiv betonul armat Ia unele constructii monumen-
tale din Bucureti (Palatul Bursei, al Camerei de Comert).
Detinator a peste 120 de brevete de inventii. Membru al Academiei
Romane (1920).
Scoala romaneasca de istorie a fost ilustrata de Nicolae Iorga -
unul dintre cei mai carturari din toate timpurile. El este au-
torul a peste o mie de carti de istorie nationala universala.
Nicolae lorga. Mare istoric, scriitor, ziarist om politic. Doctorat Ia
Leipzig (1893). Profesor de istorie universala Ia Universitatea din Bucureti
intre anii 1894 1940. Tn viata politica a fast sustinatorul activ al ideii
unitatii nationale, alluptei pentru faurirea consolidarea Romaniei Mari.
A condus gazeta ,Neamul Romanesc" (1906-1940). A infiintat, in 1910,
Partidul Nationalist-Democrat. A fost al Camerei Deputatilor
in 1919-1920 prim-ministru in anii 1931-1932.
Ca istoric, a abordat toata gam a de genuri subiecte, atit din istoria
neamului romanesc, cit a altor popoare. A publicat peste 20 000 de
titluri, dintre care cca 1 200 de carti. A publicat colectii de documente,
a scris numeroase studii despre toate evenimentele istoriei nationale, a
elaborat mari lucrari de sinteza, intre care: lstoria bisericii romane, lsto-
ria armatei romane, lstoria romanilor din Ardeal i Ungaria, Neamul roma-
nesc In Basarabia (2 volume), lstoria romanilor ( 1 0 volume), Biz ant dupa
Biz an(, lstoria lmperiului Otoman (5 volume) etc. Scrierile sale, straba-
tute de multe idei original e, au cuprins toate popoarele Europei i multe
de pe alte continente. Nicolae lorga a inteles istoria ca un proces orga-
nic, realizind unitatea istoriei universale.
A fost inzestrat cu o putere de munca titanica, avind o disponibilitate
intelectuala exceptional a. Membru al Academiei Romane ( 1911) al al-
tor zeci de academii de pe toate continentele.
Vasile Parvan este intemeietorul de arheologie,
Gheorghe I. Bratianu a adus contributii esentiale in cercetarea istoriei
evului mediu integrarea istoriei romanilor In istoria universala.
0 adevarata efervescenta s-a inregistrat In glndirea filosofica
"'
social-politica. In filosofie s-au evidentiat Constantin Radulescu-Motru
Lucian Blaga - creatorii unor sisteme proprii de abordare a exis-
tentei umane. S-au afirmat tinerii Mircea Eliade Emil Cioran, care
aveau sa devina foarte apreciati in occident.
Dimitrie Gusti este fondatorul de sociologie, ba-
zata pe cercetarea monografica a vietii rurale. Sub indrumarea lui
. '
Dimitrie Gusti a aparut, in anii 193 8- 1943, monumentala lucrare En-
ciclopedia Romaniei ( 4 volume).
Dimitrie Gusti. Sociolog, filosof i estetician de renume mondial. Fon-
datorul $co Iii sociologice (monografice) de Ia Bucureti. Conform con-
ceptiei sale, realitatea sociala este constituita dintr-o multime de mani-
festari ( economice, spirituale, juridice, politice) conditio nate de
factori (biologic, psihologic, istoric, cosmologic ).
A infiintat condus lnstitutul Social Roman (1921-1948). A conceput
ideea ,muzeului sociologic" i a realizat Muzeul Satului in
(1936).
Membru al Academiei Romane (1919).
69

Mihail Sadoveanu
(1880-1961)
Mare povestitor ctitor al ro-
manului istoric romanesc. Ope-
ra sadoveniana, fungamental
li rica in forma ei epica, valorifica
surse folclorice, cronici carti
de intelepciune, transpunind ex-
perienta de viata de lectura
i ntr-un univers fictional de mare
'
originalitate prin viziuqe prin
expres1e literara.
George Enescu
(1881-1955)
.. . Menirea sfinta a muzicii este
sa stinga urile, sa
patimiJe sa apropie inimile
i ntr-o calda infratire, aa precum
' -
a i nteles-o mareata antichitate
I l
creind mitul lui Orfeu.
George Enescu
0
Literatura
Literatura romana a atins performante exceptionale prin creatiile
lui Mihail Sadoveanu Liviu Rebreanu (proza), Tudor Arghezi Lu-
cian Blaga (poezie ). Unul dintre promotorii avangardismului pe plan mon-
dial a fost poetul roman Tristan Tzara, initiatorul dadaiste.
/\ .
In critica literara s-au ilustrat Eugen Lovinescu George Calinescu.
George Calinescu (1899-1965). Critic, istoric literar, scriitor publi-
cist. A condus ziarele ,Jurnalul literar" ,Natiunea".
A fost directorul lnstitutului de lstorie Literara Folclor al Academiei
(1949-1965). A analizat evolutia literaturii romane, dovedindu-se un cri-
tic de o fina profunzime artistica. A consacrat studii fundamentale marilor
scriitori romani (Viata lui Mihai Eminescu; Opera lui Mihai Eminescu; /on
Creanga etc.). Cea mai importanta lucrare a sa ramine lstoria literaturii
romane de Ia origini pina in prezent (1941 ).
Ca prozator s-a afirmat cu romanele Enigma Otiliei, Bietul /oanide,
Scrinul negru.
Un rol important in dezvoltarea criticii literare 1-au avut revjstele
,Viata Romaneasca" (director Garabet Ibraileanu) ,Gindirea" (con-
dusa de Nichifor Crainic). A existat o disputa de idei privind raportul
dintre modernism autohtonism, dintre deplina libertate de a
orice credinta ortodoxism ca valoare nationala suprema.
Artele
Muzica, teatrul, arhitectura, sculptura, pictura - au cunoscut o pe-
rioada de inflorire.
/\
In domeniul muzicii s-a impus George Enescu; opera sa Oedip,
prezentata in premiera mondiala la Paris in 1936, a deschis noi cai
teatrului liric.
George Enescu. Compozitor, dirijor, profesor,\violonist pianist. A
o stralucitoare cariera de violonist concertist. Creatiile sale
sint caracterizate ca o sinteza a esentei transfigurate a melosului folclo-
ric romanesc marile teme traditii ale muzicii europene. in ultima parte
a vietii, operele sale au atins o autentica originalitate componistica.
Autor a doua rapsodii romane pentru orchestra, trei simfonii, trei suite.
pentru orchestra, trei sonate pentru vioara pian, al operei Oedip etc.
A fost primul muzician ales membru al Academiei Romane (1932).
Arta dirijorala a fost ilustrata de Ionel Perlea George Georges-
/\
cu. In teatru s-au remarcat actorii Constantin Nottara, Tony Bulan-
dra, Constantin Tanase ( creatorul teatrului de revista). Pe scenele
franceze au jucat, cu mult succes, Maria Ventura Elvira Popescu.
Romanul Constantin a revolutionat domeniul sculpturii prin
esentializarea formelor. Ansamblul sculptural de la Tirgu-Jiu - Masa
tiicerii, Poarta siirutului, Coloana infinitului - realizat in 1935-1938,
opere de mare valoare create de reprezinta omagiul adus de
artist celor care s-au jertfit pentru unitatea libertatea neamului.
'
Constantin Brancui
( 1876-1957)
T n vat a mI n t u I , t i i n t a i cu I t u r a In p e r i o a d a i n t e r b e I i c a
A
In domeniul sculpturii s-au mai evidentiat Dumitru Paciurea, Ion
Jalea, Oscar Han, care au impodobit Romaniei cu monumente
remarcabile.
-Constantin Unul dintre cei mai mari ai secolului al
XX-Iea. Tntemeietorul sculpturii contemporane. La inceput a realizat lu-
crari in spiritul artei lui Rodin, caracterizate de o mare finete a expresiei
plasticitate a formei.
incepind din anii 20, s-a desprins de sculptura traditionala a ince-
put sa realizeze opere in care a urmarit concentrarea maxima a expresiei,
esentializarea formelor etc.
'
A imbinat elementele artei stravechi, ale artei tradition-ale
cu un simt modern al forme lor in spatiu.
Lucrarile Pasarea maiastra, lnceputullumii, COCOUI, Sarutul, Cumintenia
Pamlntului au devenit apreciate de fiind expuse in mari muzee ale
lumii.
Post-mortem, a fost ales membru al Academiei Romane (1990).
A
In arhitectura s-au impus Petre Antonescu,
Octav Doicescu
Petre Antonescu (1873-1965).- Mare arhitect
roman. Profesor universitar Ia $coal a de Arhitectura
din A conceput realizat constructii in stil
eclectic, in care elemente din diferite-stiluri (coloane,
console, portale roman ice sau renascentiste) au fast
imbinate cu cele ca de exemplu: chena-
rele briiele in torsada. Stau marturie:

Primaria din (191 0), Primaria din Craiova
etc. A conceput, in spiritul arhitecturii moderne, cla-
direa Facultatii de Drept din
A
Constantin Brancui, Masa tacerii, Tlrgu-Jiu In pictura s-au afirmat Camil Ressu, Jean Ste-
Constantin Brancui,
Coloana infinitului, Tlrgu-Jiu
riadi, Gheorghe Iosif Iser; Nicolae Tonit-
za, care au abordat o arie tematica foarte larga - de la natura moarta
motive florale, la aspecte din viata cotidiana.
Mass-media
Progresele realizate in domeniul culturii sint reflectate in sporirea

numarului celor care sa scrie sa citeasca, al celor care citeau
presa ascultau radioul, precum al celor care frecventau salile de
conferinte, de concerte, de teatru de cinematograf, al celor
constituiau biblioteci personale.
La ridicarea nivelului de cultura al populatiei a contribuit presa, care
a cunoscut o mai mare diversificare, determinata de multiplicarea
A
optiunilor politice, ca urmare a votului universal. In Romania se tipareau
circa 2 400 periodice, intr-un tiraj zilnic de 4,5 milioane. Cele mai raspin-
dite ziare erau ,Universul", ,Adevarul" ,Dimineata".
Dupa 1928, radioul a devenit un mijloc important de comunicare
A
de raspindire a culturii. In 1939, circa 350 000 de cetateni romani aveau
. "
aparate de radio. In. 1940, Romania avea patru statii de emisie: Radio-
Radio-Romania, Postul de unde scurte.
71

_restomatie
,
.A
Inceputurile radiofoniei in Romania, 1925-1940
l nceputurile radiofoniei I n Romania se pot fixa In 1925,
clnd un grup de amatori radio au l ntemeiat In
Asociatia Prietenilor Radiotelefoniei , facl nd auditii Ia
I I
l nstitutul Electrotehnic al Universitatii din
precum conferinte demonstrati i In tot cuprinsul tarii.
Cele dintli emisiuni au lnceput sa fie ascultate In 1926,
cTnd postul experimental al lnstitutului Electrotehnic
mai tlrziu, postul Directiunii Generale P.T.T. s-au straduit
sa lntretina sa dezvolte interesul publicului pentru
radiodifuziune.
La 22 decembrie 1927 a luat fiinta Societatea de
I
Difuziune Radiotelefonica din Romania (ulterior trans-
formata In Societatea Rom ana de Radiodifuziune ), iar
emisiunile propriu-zise au lnceput Ia 1 noiembrie 1928.
Prin caracterul ei de institutie de interes public
national , cit prin importantele investitii pe care le
necesita, organizarea radiodifuziunii nu ar fi fast cu putinta
fara o strTnsa colaborare a oficialitatii cu reprezentanti i
capitalului particular. intr-adevar, Societatea de Radiodi-
fuziune a fost Tnfiintata sub forma unei regii mixte, cu un
72
1. Numiti principalele performante ale
din perioada interbelica:
a) de matematica
b) de medicina
c) de istorie
d) a Ia de geog rafie
e) a de sociologie
f) de filosofie.
2. Cum apreciati evolutia umaniste in
3. Dar a tehnice?
4. Care a fost contributia scriitorilor Ia dezvol-
,
tarea culturii romane din perioada interbelica?
5. Ce opere ale oamenilor de arta din perioada
respectiva
6. Ce des pre George Enescu?
7. Ce opere ale lui Constantin
teti?
'

8. Ce rol a avut radioul in evolutia societatii roma-
, ,

capital de 50 000 000 lei, din care 30 000 000 lei consti-
tuiau participarea statului , iar restul de 20 000 000 lei
reprezentau subscriptia actionarilor particulari.
POSTURILE DE EMISIUNE
in 1940 Romania avea patru statiuni i de emisiune:
Radio-Romania,
Postul de unde scurte. Postul a fost
distrus In 1941 de armata sovietica Tn retragere, iar In
locul lui a fost construit Ia postul Radio-Moldova.
Enciclopedia Romaniei, vol. II , 1943, p. 163
Stabiliti impactul radioului asupra nivelului de
dezvoltare culturala a populatiei.
1. Aprecieri asupra rolului culturii in dezvoltarea
societati i.
'
Munca inte/ectuala a fast chemata, dupa razboi, sa
lucreze alaturi de munca manuala Ia refacerea lumii.
Dimitrie Gusti
...
lntre munca i cultura este un raport direct i

progres1v.
Vasile Parvan
Fara cultura poporului, orice alcatuire economica,
orice forma politica n-au nici o va/oare.
Nicolae lorga
2. Cu ajutorul dobindite Ia alte disci-
pline, precizati care sint cele mai importante con-
tributii ad use de savantii oamenii de cultura romani
in diferite domenii.
Endocrinologie - care studiaza glandele cu
secretie interna.
I
Biospeologie - care cerceteaza vietuitoarele din

Citologle - disciplina ce studiaza structura, dezvoltarea
functii le celulelor.
1 n vat am In t u I , t i in t a i cuI t u r a In peri o ad a inter be I i c a
A A
3. CULTURII NATIONALE BASARABIA
Dupii 1918, ctlltura a cu1zoscut o pltterllica a.firnlare. S-a11 i11registrat rezttltate pozitive in
toate do1netziile. Aceastii realitate a rejlectat 11oile co11di(ii de dezvoltare a Basarabiei in ca-
drul statt1lui national unitar rtJman. La iniil(area culturalii a provinciei atlJJarticipat oameni
de culturii din toate provitJciile fiecare venintl cu prOJJria sa ctJntribu(ie, care s-a
dovedit a fi de real folos in collditiile In care procentul $fitttorilor de carte din Basarabia era
foarte sciizut.
""
In ansatnblu, in peritJada interbelicii, JJeisajul cultural a/ Basarabiei s-a lllodificat mtllt,
"'ltregistrfndtt-se rezttltate pozitive in toate donlelliile inva{dlllintultti $i culturii.
I
i'

f
in Basarabia a vern pe ling a
sarcina de a duce luin-ina acolo
unde nu a lucit niciodata, adica
de a semana locuri intelenite,
pe aceea, cu mult mai grea, de
a rectifica potrivit intereselor po-
porului efectele culturii
tendentioase careia i-a fost su-
,
pusa aceasta provincia.
Tribuna coalei
din februarie 1920
Dinamica invatamintului
'
primar in Basarabia
....
-
- .s

= ==
= Q )= Q.
Q
CJ
I ,.,
Q

C.J (j

,.,:
(a
,.,:
=
z z
<
.;
z
1920-1921 1747 2746 136172
1923-1924 2041 3927 203627
1932- 1933 2508 6273 356 651 u
ian. 1939 2718 7581 346747
Liceul nr. 1 de baieti din Chiinau
(in prezent - Muzeul National
de lstorie a Moldovei)
Afirmarea nationale
A
In Basarabia- provincie care pina la Unire n-a cunoscut lnvatamintul
romanesc nici obligativitatea lnvatamlntului primar - dupa 1918, s-a
produs o adevarata revolutie culturala. Reteaua de invatamint s-a ex-
tins la toate nivelurile, pentru a putea fi instruiti cit mai multi copii.
. A
Numarul invatatorilor elevilor a crescut foarte mult. In 1940,
aici fiintau 2 628 primare cu 4 653 sali de clasa un personal
didactic de ambele sexe alcatuit din 7 581 invatatori
Una din problemele cu care s-a confruntat invatamintul din Basara-
bia a fast cea a insuficientei personalului didactic calificat. Dintre pro-
fesorii nu toti au depus juramlntul de credinta fata de statul roman;
initial, in 1nvatam1nt au fast admise persoane cu o pregatire insuficienta.
"
Pina la unire In Basarabia existau 3 normale. In perioada inter-
belica, pentru pregatirea corpului didactic functionau 10 normale:
trei la (una de baieti doua de fete) cite una de baieti la
Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Tighina, Ismail Cetatea Alba. S-au creat
multe de meserii, comerciale, gimnazii licee agricole in-
A
dustriale: In 1940, in Basarabia existau 17licee de baieti, 9licee de fete,
24 gimnazii medii, care erau frecventate de 17 350 de elevi
eleve.
Paralel cu lnvatamlntul public, s-a dezvoltat invatamintul privat, mai
A
ales dupa 1925, clnd a fast votata legea invatamlntului particular. In 1938,
in Basarabia existau 97 particulare primare secundare, dintre
care 10 celelalte apaqimnd minoritatilor nationale (7 5
. .
5 germane, 4 poloneze, 2 1 ucraineana).
" .
In 1918, la s-a lnfiintat Universitatea Populara, care avea
trei sectii: literara, juridica Prin activitatea
de Facultatea de Teologie (1926-1940) cea Agronomie
(1933- 1940) ale Universitatii din a devenit un adevarat
centru universitar. La cele doua facultati activa un corp profesoral de
calitate: Constantin Tomescu, Grigore (Gala Galaction), Nichi-
for Crainic, Alexandru Baldur, Stefan Ciobanu, Vasile Radu, Cicerone
Iordachescu - la Facultatea de Teologie; Agricola Haralambie
Vasiliu, Nicolae Florov - la Facultatea de Agronomie.
"
In perioada interbelica a scazut simtitor analfabetismul a crescut
numarul de carte, s-a intensificat activitatea de construire de

73

tefan Ciobanu
(1883-1950)
lstoric, literal om politic ro-
man. Minis.tru all nii Ru-
blice al Reput51icii>
Moldoveneti. Ia F acul-
tatea de reologie din
i Ia .
ministru al 'C'l:Jitetc>f '$.f Arte1tir.
74
Cladirea postului de radio
din Chiinau. A fost distrusa
complet, Ia 16 iulie 1941,
de cafre trupele sovietice
care se retrageau.
Soprana Anastasia Dicescu
(1887-1945)
I STORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA
Stiinta
Cercetarea s-a dezvoltat in facultati, in institute muzee.
La 18 noiembrie 1934, din initiativa unui grup de intelectuali basarabeni
cu sprijinul prof. Dimitrie Gusti, Institutului Social Roman
din la s-a infiintat Institutul Social Roman din Basa-
rabia. Din 1935 pina In .1939 au fost cercetate satele Iurceni
Gud. Copanca Gud. Tighina), de Sus Gud. Soroca),
Viprova Gud. Orhei).
Anterior, in 1931, a fost realizata o cercetare monografica a satului
Cornova Uud. Orhei). Echipele monografice alcatuite din istorici,
medici, sociologi, demografi, ingineri, agronomi,
'
psihologi, pedagogi, preoti etc. cercetau viata satului din toate
punctele de vedere.
Un veritabillaborator a devenit Muzeul National de Istorie
Naturala (din 1937- Muzeul Regional al Basarabiei). Activitatea insti-
tutiei respective a fost dirijata de cunoscuti oameni de Pavel Gore,
avocat, valoros istoric, membru de onoare al Academiei Romane; Nico-
lae Florov, experimentat naturalist; Theodor Porucic, hidrogeolog
geograf, los if doctor in naturale geografice.
Pres a
Pre sa a jucat un rol important ill informarea cetatenilor dezvoltarea
nationale. Multitudinea ziarelor revistelor, varietatea lor din
punctul de vedere al problemelor abordate arata insemnatatea acestui
domeniu ill cultivarea sentimentelor unei populatii supuse timp
de peste 100 de ani unui in tens proces de rusificare.
Orientarea publicatiilor era destul de diversa: politice (, Viata Basara-
biei", ,Dreptatea"), pedagogice (,Scoala Basarabiei", ,Scoala basara-
beana"), literar-culturale (,Viata Basarabiei", , Bugeacul"), istorice (, Din
trecutul nostru"), religioase (,Luminatorul") etc. Numeroase ziare se
tipareau Ill limbile minoritatilor nationale (rusa, ebraica, germana etc.).
A
In vara anului 1939 a inceput sa emita postul de radio care
informa publicul despre evenimentele politice culturale din tara. Emitea
in limbile romana rusa. .

Muzica
A
Invatamintul superior muzical din Basarabia s-a Ill trei
institutii de profil: Conservatorul ,Unirea", fondatin 1919, avilld ill frunte
pe cunoscuta cintareata de opera Anastasia Dicescu; Conservatorul
National, infiintat in 1928, sub conducerea lui Traian Popovici; Conser-
vatorul Municipal, care Inceput activitatea In 1936, avindu-lin ca-
litate de director pe talentatul compozitor Mihail Birca.
Conservatorul ,Unirea" a pregatit muzicieni interpreti de inalta ca-
litate: Maria Cebotari, devenita ulterior solista la Teatrul de Opera din
Berlin; Zinaida Palii, angajata ulterior la Teatrul de Opera din
Eugeniu Coca Sico Aranov, compozitori renumiti. Mentorii lor - Anas-
tasia Dicescu, Victor Bulikov, Iurie Guz, Maria Cosmacevscaia etc. -
erau formati in cele mai reprezentative institutii superioare ale inva-
tamintului muzical teatral din Europa.
Monumentul
eel Mare i Sfint"
din Chiinau
Ridicatu-s-a acest monu-
ment pentru vecinicia gl:griei stra-
prin osirdia d1ui gene-
ral V. Rqdeanu i cu ajutorul fiilor
Basarat>lei. Lucratu-s-a dj3 catre
sculplorul A.M. i '!'
arhiteetul E.A. in anul
1925.
lnscripfie de pe monument
'
In vat a mIn t u I , t i i n t a i cu It u r a In p e r i o a d a i n t e r b e I i c a
Artele plastice
"
In perioada 1918-1931, in capitala Basarabiei a functionat Scoala
de Arte Plastice, avindu-1 ca director pe talentatul sculptor Alexandru
"
PU1madeala. In 1921, pe linga Scoala de Arte Plastice a fost infiintata
Societatea de Arte Frumoase din Basarabia, avind drept scop propa-
garea artelor plastice organizarea expozitiilor de pictura sculptura.
Cel de-al X -lea salon, din 193 9, a avut o insemnatate deosebita prin faptul
.
ca fiecare din cei 55 de expozanti a daruit Pinacotecei municipale pie-
sele alese astfel s-a pus temelia Muzeului de Arte Plastice din
care functioneaza in prezent.
Societatea a o bogata activitate pentru studierea ingri-
jirea monumentelor de istorie cultura de pe teritoriul Basarabiei, a

organizat cicluri de conferinte despre arta romaneasca straina. Patri-
moniul cultural al Basarabiei s-a completat cu monumente de certa va-
loare artistica. La 29 aprilie 1928, cu prilejul implinirii a zece ani de la
Unirea Basarabiei Romania, la intr-o atmosfera de mare
solemnitate, cu par:ticiparea autoritatilor civile a fost dez-
velit monumentul Stefan eel Mare i Sfint (sculptor Alexandru
Plamadeala).
Prin calitatile compozitionale plastice, monumentul Stefan eel Mare
Sfint poate fi considerat cea mai lucrare din creatia artistica
a lui Alexandru Plamadeala o mare realizare a culturii
"
In 1934, sculptorul Oscar Han infrumuseteaza piata centrala a
Orhei cu statuia altui domn cunoscut, Vasile Lupu.
Teatrul
Aflata timp indelungat in componenta Imperiului Rus, populatia din-
tre Prut Nistru a cunoscut relativ tirziu teatrul cult. Gustul pentru .
arta dramatica a fost cultivat societatii basarabene de trupele scenice
sosite in provincie din Odesa, Kiev, Moscova, Sankt Petersburg,
etc.
Prima institutie cu caracter cultural creata in Basarabia dupa Uni-
re a fost Teatrul Popular ( 1920), devenit, in 1926, Teatrul National din
Un mare merit al Teatrului National din il consti-
tuie faptul ca, prin actorii regizorii sai, a contribuit la propagarea artei
culturii in Basarabia. Devenit o pres-
tigioasa institutie de cultura spiritualitate
romaneasca, teatrul a participat activ la viata
a intregii Basarabii.
Trupa Teatrului National din Chiinau.
Teatrul National din nu numai ca a pro-
pagat marile creatii ale dramaturgiei universale -
de la Sofocle, Shakespeare, Racine Moliere pina
la Ibsen, Cehov Pirandello, precum
dar a tinut populatia basarabeana la curent cu
viata cultural-spirituala romaneasca intemationala,
cu teatrala europeana.
Stagiunea 1924-1925
'
75
Gurie Grosu
(1877-1943)
Mitropolit al Basarabiei (1925).
A publicat caf1i didactice: Abece-
darul moldovenesc (1917;
abecedar ain cu grafie
latina): Cartea de rnvatatura
despre legea lui Dumnezeu,
Carte de citire cu tiinfe din gra-
matica moldoveneas.ea.
.. "" .
Constantin Stere
(1865-1936)
A fest unul dintre promotorii
uni ri i Basarabiei cu Romania,
al Partidului Taranesc
National-Taranesc; intemeietor al
' '
Part1dului Taranesc Democrat
' '.
(1 931 ). Deputat in Parlamentul
Romaniei din 1921 . Publicist de
mare talent. A jucat un rol de
seama in scrisul romanesc atit
din vechiul Regat cit din Basa-
rabia. A intemeiat a condus,
i mpreuna cu Paul Bujor, revista
, Viata romaneasca'i Profesor
rector al Universitatii din Ro-
de substanta autobiogra-
fica In preajma revolufiei (8 vaL)
il inscrie printre cei mai
santi scriitori romani din .. AU
1nterbelica.
76
Biserica
Biserica a avut o contributie esentiaHi la dezvoltarea culturii natio-
"' ' ' '
nale in Basarabia. In noua situatie politica, s-a restabilit legatura cano-
nica a Eparhiei Hotinului cu Mitropolia Moldovei, fiind
numiti ierarhi, recunoscuti de stat.
Dupa 1918, s-a pus capat tendintelor de rusificare prin biserica
s-a restabilit dreptul romanilor de aici de a asculta serviciul divin cele-
"'
lalte ritualuri in limba romana, dupa obiceiul In martie 1923,
in Basarabia au luat fiinta Episcopia Cetatea Alba ( cu la
Ismail) Episcopia Hotinului ( cu la Balti). Reprezentanti ai
clerului din Basarabia au participat la redactarea Legii Statutului de
organizare a Bisericii Ortodoxe din Romania, intrate in vigoare in 1925.
Conform Statutului de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane din 1925
in locul fostei eparhii a Hotinului a fost infiintata Mitropo-
lia Basarabiei. Prin legea din 1928, Gurie Grosu, arhiepiscopul
a fost ridicat la rangul de mitropolit.
Biserica a o bogata activitate editoriala. La au
aparut felurite lucrari teologice sau istorice (Nicolae Popovschi, Istoria
Bisericii din Basarabia fn veacul al XIX-lea sub rui , 1931). Si-a
continuat activitatea revista ,Luminatorul'', publicatie a clerului din Basa-
rabia, fondatain 1908, precum , Revista Societatii Istorico-Arheologice
AH1turi de cultul ortodox, o deplina libertate au avut cele-
lalte culte din Basarabia (mozaic, catolic, islamic etc.) .
Contributia basarabenilor Ia dezvoltarea culturii
,
nationale
Dupa Unirea din 1918, romanii dintre Prut Nistru s-au integrat in
viata culturala a tarii. Ei au avut posibilitatea de a se afirma
atit in Basarabia, cit pe plan national, in universitati, centre de cerce-
tare, spitale, laboratoare, intreprinderi industriale, ateliere de creatie
artistica, pe scenele teatrelor.
Dintre basarabenii care s-au impus in viata culturala a Romaniei
se remarca in mod deosebit Constantin Stere, fondatorul popora-
nismului, curent sociopolitic care pleda pentru emanciparea maselor
- izvorul sprijinul dintotdeauna al spiritualitatii nationale.
Profesor rector al Universitatii din unde a predat dreptul con-
stitutional, C. Stere a fost un gazetar de talent, parlamentar om politic
de exceptie.
Stefan Ciobanu a adus o contributie importanta in domeniul istoriei
literaturii romane vechi al relatiilor culturale ale Tarilor Romane cu
Rusia Polonia in secolele XVII- XVIII.
Un alt istoric de marca a fost Alexandru Boldur, care s-a ocupat
mai ales de domnia lui Stefan eel Mare de istoria Basarabiei. A fost
profesor la Facultatea de Teologie din apoi la cea de Litere
,..
din In ani i 193 8-194 7 a fost directorul Institutului de Istorie
Nationala ,A.D. Xenopol" din
Pan Halippa s-a remarcat ca un scriitor sensibil talentat, precum
ca ziarist. A fost directorul Institutului Social Roman din Basarabia.
Romania fiind un stat unitar, multi basarabeni au lucrat in vechiul Re-
gat sau in Transilvania, dupa cum in Basarabia ac-
tivitatea carturari din celelalte provincii
............ restomatie
'
Opinii despre necesitatea $i importan{a inauguriirii Facultii{ii de Teologie Ia
Facultatea de Teologie din ( ... ) n-a fost o
s mpla creatura culturala, ci a fost un adevarat act na-
: onal. Numai cine a fost de fata, Ia In memo-
.. abila zi a inaugurari i facultatii, In toamna trecuta, numai
acela a putut dea seama de importanta extraordi-
1ara, de freamatul de bucurie care a strabatut Basarabia,
:u prilejul acestui eveniment. $i a putea zice ca nu era
JJcurie, era mai mult declt bucurie, era, In unele momente,
_,, adevarat delir din partea acelei multimi , cu adevarat,
:"'ta frunza, clta iarba, care se strlnsese din toate ungherele
3asarabiei , ca sa participe Ia sarbatoarea de Ia
$ i, va asigur, aclamatiile care se ridicau de pretutindeni ,
, momentul acela, nu se adresau unui ministru, nu se
adresau nici chiar unui guvern; toate aceste aclamatii erau
'
Jmagii care se aduceau Tarii-mame, pentru ca, cu aceasta
Jcazie prin aceasta creatiune pusese Basarabia pe
J ci or de egalitate cu celelalte provincii
Merg mai departe afirm ca (facultatea) a consolidat
..JI'l irea cu patria-mama i , din punctul acesta de vedere,
:reatiunea noastra este un fapt de politica interna, echi-
. alent cu ratificarile pe care le-a politica noastra
externa. Aceasta creatiune (inaugurarea facultatii ) era un
:apt normal de politica culturala. Clta vreme fruntaria rasa-
teana a tarii era Ia Prut, evident ca laii erau punctul eel
11ai lnaintat al nostru. In momentul clnd granita a fost
-.,ti nsa plna Ia Nistru, evident ca trebuia sa lmpingem mai
j eparte posturile noastre culturale, caci este un fapt de
:olitica buna ca faclia culturii sa mearga eel mult cu un
:as lnapoi de care lnainteaza i de granita care se
st ramuta.
/on Petrovici,
ministru a/ lnstrucfiunii Pub/ice, 1927
Prin lnfiintarea Facultatii de Teologie din s-a
facut un mare lucru bun, folositor pentru populatia Basa-
rabiei, s-a sapat un izvor de apa vie a culturii religioase
nationale In mijlocul populatiei setoase de aceasta cul-
tura; preotii basarabeni pot UOr cerceta acest izvor a se
adapa, a-i stinge setea i a se lntari In sentimentele
nationale de iubire de neam, de literatura i cultura roma-
neasca, asemenea i tinerii absolventi ai seminarului
ai numeroaselor noastre licee.
Facultatea de Teologie din Chiinau este o citadela de
culoare ridicata Ia hotarul Nistrului , de care
se vor lovi toate ideile vatamatoare, anarhice, comuniste,
antireligioase vor fi oprite ca sa nu patrunda In restul
tarii. Ea va fi un centru de cultura romaneasca pentru fratii
notri transnistreni care vor veni sa se cultive In principiile
Evangheliei lui Hristos ale sentimentelor nationale, fiind
lipsiti de ceva acolo In republica sovietica moldove-

neasca.
$tefan eel Mare pentru apararea a zidit cetati ,
ca l nlauntrul lor sa se apere. Acum aceste cetati nu mai
'
folosesc Ia nimic. Cetatile unui neam slnt universitatile .
Zidurile de aparare slnt piepturile romanilor pline de iubire
de neam. Aceste piepturi sa le Ia hotarele tarii ,
prin universitatile provinciale. Sa dam Basarabiei cit mai
multa cultural De aceea doresc ca Facultatea de Teologie
sa fie slmburele, nucleul unei universitati basarabene.
Gurie Grosu,
Arhiepiscopul Chiinaului i Hotinului, 1927
----
Colectati materiale suplimentare des pre activitatea
Facultatii de Teologie in anii 1926-1940.
I Gasiti puncte de vedere comune i n aprecierea celor
doi oameni de cultura.
1. Care sint principalele directii ale afirmarii in 1917, Onisifor Ghibu, militant pentru drepturile
nationale in Basarabia? romani lor din Basarabia, scria:
...
2. Raportati evolutia invatamintului Ia In locul mirajului Rusiei trebuie pus mirajul ro-
nivelului general de cultura a populatiei. manismului. Moldovenii trebuie citigafi pentru roma-
n ism pe aceeai cafe pe care fusese.ra citigati
3. Descrieti activitatea institutiilor din odinioara pentru rusism. Trebuie create noi realitati
Basarabia. sociale i impunatoare, care sa dovedeasca fiecarui
4. Numiti citeva cotidiene basarabene aparute in moldovean forfa i farmecul romanismului.
perioada interbelica. Reflectati in ce masura prin ce mijloace a fost
5. Ce intelegeti pri n sintagma ,teatrul _ r cultivat mirajul romanismului in rindul populatiei din
pentru popor"? Basarabia. '
6. Ce rol a avut biserica nationala in
spiritului romanesc?
7. Care a fost atitudinea statului roman fata de
invatamintul minoritatilor nationale din Basarabia?
' ' '
8. Folosind literatura suplimentara, alcatuiti o co-
,
municare despre invatamintul artistic din Basarabia
muzicale, de arte etc.)
Mitropolie - institutie administrativa a Bisericii Orto-
,
doxe, superioara episcopiei inferioara patriarhiei ,
avind In frunte un mitropolit.
trezire Ia o noua vi ata, refacere.
'
$coala norma Ia - institutie de lnvatamint mediu pentru
pregatirea lnvatatorilor.
77
.A "" "" .A
Te t de evaluare
INVATAMINTUL, CULTURA
.A ' ' ""
IN PERIOADA INTERBELICA
I. Definiti urmatoarele notiuni: ortodoxism,
' ' .
biospeologie, modernism, endocrinologie, citolo-

gze.
15 p.
"
II. Incercuiti raspunsul corect.
1. Legea din 1924 prevedea
a) obligativitatea 1nvatamintului primar de 4 clase.
b) obligativitatea invatam1ntului primar de 7 clase.
c) obligativitatea invatam1ntului secundar.
2. Legea pentru organizarea invatamintului uni:-
Yersitar a fost adoptata in anul
a) 1932.
b) 1928.
c) 1924.
"'
3. In anul1936 statisticile consemneaza
a) 9 000 studenti.
b) 19 000 studenti.
c) 34 000 studenti.
4. Constantin I. Parhon era specialist 1n
a) imunologie.
b) endocrinologie.
c) neurologie.
5. Enciclopedia Romaniei a fost editata sub in-
drumarea lui
a) Dimitrie Gusti.
b) George Calinescu.
c) Nicolae Iorga.
15 p.
III. Completati spatiile libere cu o contribu-
tie adusa Ia dezvoltarea culturii de fiecare din-
tre personalitatile enumerate.
1. Constantin ___ ___ __ _
2. George Calinescu ________ _
3. Odobleja ________ _
4. Dimitrie Gusti
-----------
5. Gheorghe Marinescu _______ _
6. Constantin I. Parhon
--------
7. Nicolae Iorga _ _ _ ___ ____ _
8. Lucian Blaga _ _ ___ ___ _ _ _
9. George Enescu _ ________ _
10. Emil Racovita
' - ---------
20 p.
8
IV. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, consemnind in spatiile libere din
. '
coloana B literele corespunzatoare succesiunii
corecte.
A

a) legea care stabilea obligativitatea
invatamintului primar de 7 clase
b) infiintarea Facultatii de Teologie
de la
c) prezentarea in premiera mon-
diala, la Paris, a operei Oedip
d) legea pentru organizarea 1nvata-
m1ntului universitar
e) legea pentru organizarea Biseri-
cii Ortodoxe Romane
B
1. . ..
2. . ..
3 .. . ..
4. . ..
5. . ..
15 p.
V. Realizati un proiect cu tema: Cuteziitorii
al XX-lea - contribufia $tiinfei roma-

ne$ti Ia dezvoltarea patrimoniului universal al
cunoa$terii, tinind cont de urmatoarele aspecte:
secolul XX - perioada interbelica: realizari;
. Romania - caracteristicile generale ale dezvol-
tarii invatamintului culturii;
personalitati proeminente ale Romaniei 1n
contributia basarabenilor la dezvoltarea culturii
'
national e.
'
15 p.
VI. Alcatuiti un eseu despre o personalitate
a culturii din Basarabia interbelica care v-a im-
presionat eel mai mult sau pe care o considerati
drept model.
10 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.
. . . ....., . . . .....,
1a a o 1 1ca 1 soc1a -econo ICa
'
1n ransn1s r1a
1. CONSTITUIREA REPUBLICII AUTONOME
SOVIETICE SOCIALISTE

A
lnfiinfarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene$ti (12 octombrie 1924)
a reprezentat un pretext pentru regimul totalitar sovietic, care urmarea sii-$i continue po-
litica de expansiune spre Vest. Prin acest experiment, au impus populafiei din
tinga Nistrului regimul comunist cu toate ororile lui (arestliri, deportiiri, represiuni etc.)
c 11 transjormarea radicalii a structurilor economice i sociale.
Uitati de oameni i de Dum-
nezeu, romanii de peste Nistru
zac de secole intregi sub ju.gul
tarismul-ui rus. Revolutia le ridJca
I . I ..,
osinda i instinctul conservarii
nationale izbucni din sufletele
lor, luind forma unei micari
pentru refa9erea vietii conform
cerintelor firii lor romaneti.
Dar valurile revolutiei, plecind
de Ia Moscova, au ajuns pe in-
' ..
tinderea transnistreana cu o forta
'
grozava': i , lovineu-se de:Nistru,
s-au revarsat iarai furios peste
aceasta provincie romaneasca,
zdruncinind cladirea sfinta a
neamului nostru.
tefan Bulat, 1926
Numi1i factorii care au impie-
dicat nationala in
Transnistria.
Evolutia istorica a zonei transnistrene
'
Dupa din februarie 1917, popoarele asuprite din Imperiul
Rus, cuprins de agonie, au purees la intemeierea propriei vieti nationale.
Romanii transnistreni s-au la viata nationala relativ mai
. ' '
tirziu decit fratii lor din Basarabia. Primele actiuni pentru
drepturilor nationale au avut loc dupa Congresul militar moldovenesc,
reunit la intre 20 26 octombrie 1911.
nationale din Transnistria - Bulat, Toma Jalba - , cu spri-
jinul ,upravei" locale, organizeaza, 21 noiembrie.,Ja GrigQriopol, o
adunare ..amoldovenilor.
L_a 17- t8 -decembrie 1917, la Tiraspol, a-fost conV-ocata Adunarea
nationala a_ moldovenilor transnistreni, la care s-a decis introducere.a
invatamintului obligatoriu gratuit pentru toti copiii de la virsta de 6 ani;
predarea in in limba romana; organizarea cursurilor
pentru invatatorii moldoveni; deschiderea unei universitati
in stinga Nistrului; oficierea serviciului divin in biserici in limba romana,
introducerea injustitie a limbii romane; organizarea deservirii niedicale
in limba Adunarea nationala a moldovenilor a ales candidatii
.
pentru Adunarea Constituanta a Ucrainei.
Evolutia ulterioara a situatiei politice din U crai-
na, razboiul civil instaurarea unui regim politic ostil
nationale au pus capat nationale
in aceasta regiune. Dupa terminarea razboiului civil,
economia s-a ruinat complet.
"
In 1921, pentru a stavili foametea a relansa .
viata economica, s-a trecut la ,noua politica econo-
"
mica". In esenta, aceasta politica era o relaxare a
Participanfii Ia Adunarea nafionala a moldovenilor
de peste Nistru. Tiraspol, 17-18 decembrie 1917
controalelor economice severe, permitind taranilor
vinda pe piata surplusul de produse.
79
80
Constituirea Republicii Autonome
Sovietice Socialiste Moldoveneti

Cu toate ca puterea sovietica s-a instaurat defi-
nitiv in Transnistria la lui februarie 1923,
nicaieri, in nici o sursa de pina in anul 1924, nu sint
informatii despre tendinta moldovenilor din strnga Nis-
trului de a avea un stat national propriu. Moldovenii
c9-re populau aceste raioane nu au.riq,cat
c.rearii ,1-;lp.ei autonome, fleoarece
. ' '
:tC'P&O 'l'etK H.
1
. i)-zoo :l !"'> tff..lf .-. :'i':IO,nOA .
,_ IIMtM none K\I,QC'.-<O!t 1<0Htoi<'l'1J>Ill ? Of'O bPf'-OHI _. C't''fl$)CJeCit
' .
to B i !!) ,. 4 UP 5 :S , .. a:al-: .... Ill""",.. 8A m --._
,,
lipeau organizatiile proprii

ilu-
minist-culhu;ale, de. tiTriia"" i cultura nationala. Ei nu
= 4 PO 5 P 0 ;a *" a; .... - 4 *'"-
HO.H W tfa 1po$HMH. ;).fUUb
au denumit niciodata teritoriul pe care illocuiau nici
,EpUJtt ..
,Moldova", nici ,Moldova din stinga Nistrului", fiind-
ca perfect ca lor au emigrat aici din
partea dreapta a Nistrului patria lor istorica.
Memoriul cu privire le necesitatea crearii
Republicii Sovietice Socialiste Mo/doveneti
Componenta etnica
a R.A.S.S.M:
moldoveni -

ucra1nen1 -

evre1 -
'
-
alte nationalitati -
, ,
32/o;
38/o;
11o/o;
11o/o;
8/o.
Date din raportullui G./. Starii,
preedintele Prezidiului
Comitetului Executiv Central
a/ R.A.S.S.M. prezentat
Ia Conferinfa I de partid.
19 decembrie 1924
Sterna R.A.S.S. Moldoveneti
.
"
In primavara anului 1924, cind se desi].urau lucrarile de pregatire
:l te ro :;
a in .. (Viena, 21
martie- 2 aprilie), liderii ai U.R.S.S. lanseaza ideea crearii
re ublicii sovietice iii' "stinga. NistruluL aorea
astfel sa creeze o stare e tens1une eamefifnfare la
adresa Romaniei in sa 'proletara"
in Romania in Balcani, ,solutionind" in felul acesta
Basarabiei".
"
Jn primele '!le _lui .194,i la)ndicatia liderilor
de la Kreilllin, Juil' grup de initiativa din rindul eniigrafi ,din
Bas.arabia (P. Tkacellko, S. 'l'Iiikelinari (S". A. Zalik,
AI. Badulescu, A. Nicolau, I. Die, I. Chioran, T. Diamandescu, T. Popo-
vici) in frunte cu Gr. Kotovski, intocme te Memoriul cu privire Ia
nec_esitatea cre[lrii . . i Sovietice Socialiste o aovene.Jti. La
. . -
4 fe ruar1e 1924 memoriul este expediat C. . al P.C. ( ) ain-toata Rusia
, W I 0 0 2 OQ I ; o : Tb I
- w: - - -- lQlu e
h a hC t - -
.examJDai:er ..
' Autorii documentului, dupa o trecere in revista a situatiei ,dezas-
truoase" din Basarabia, aflata sub ,jugul al
au propus crearea unei republici sovietice socialiste
--
in stinga Nistrului, aici locuind, conform afmnatiilor mem-
brilor grupului de initiativa ,nu mai putin de 500 000- 800 000 de mol-
doveni".
Aceasta propnnere a fost respinsa de unii membri influenti ai C.C.
al P.C.(b) din toata Rusia ai C.C. a P.C.(b) din Ucraina. Ei consi-
derau ca fq,ndarea Q_uce la
a a r r :z es n a '
,,.lntarirea elementului romanesc" la influentei Roman_iei in
- I I ... 'V - -- _. o'# - W I ---
'"'
zona.
---
Prin urmare, ideea crearii republicii nu a aparut in sinul
populatiei din localitatile de pe malul sting al Nistrului, ci a fost
lansata de care au emigrat din Romania Basarabia dupa
unirea acesteia cu Patria-mama. Ei au fost initiatorii inspiratorii acestei
actiuni politice, pentru realizarea careia s-au adresat conducerii parti-
dului de la Moscova.

p
c
0

(\
,,
- ..
' ...

I

,-
I
- Pfll'lt.,,.t,;
@)
politica social-economica din Transnistria ( 1924-1940)
KIIPTA
PA&&M
,,

f "- \ ... ,
' ...
' .,t

t
..
<
l:
,
G
'

Hotarirea ,Cu privire la crearea Republicii Auto-
nome Sovietice Socialiste a fost adoptata
la 29 iulie 19241n Biroului Political P.C.(b) din
Uniunea Sovietica. Decizia respectiva specifica foarte
!impede scopul crefuii noii entitati statale.
La 19 septembrie 1924, conducerea
, liPM?ttM' .,.. N ?U *""<
!Jcr.ainei.s.nY.ie.tice J2dY.JQ9
S. S. 1jq indicind teri-
a .
toriul hotarele viitoarei republici. Dupa mai multe
discutii, in cele din urma, la 12 octombrie 1924
6
Se-
siunea a III-a a Comitetuiui Exe-cut!v,. Centra!' din, .... ..
t Ort 7- h ' 1 a
7
1
... . -..- ..... a:::>-. ssrrth''t ag , , .,. ___...._,""'
Ucraina, care tinut lucrarile la Harkov, a decis
constituirea R.A.S.S. in componenta
U crainei sovietice.
La finele anului 1924, republiQa autonoma avea,
o suprafata de 746 327 desetine, cuprindea 12 ra-
ioane cu 3 92 de in care locuiau 516 7? 1_
r .. Capita}a R.A.S.S. a fost
stabilit"' ,--apoi Gin.. l 922, .. a. _fost transferata
a 4M 101m
9
,.. ,, u , = =---
a
- Dupa formare, in R.A.S.S. Moldoveneasca au
Haria R.A. S. S. Moldoveneti, 1924
fost introduse structurile principale ale regimului to-
talitar existent in intreaga Uniune Sovietica.
.. . La vest hotarul acestei re-
pub1ici coincide cu frontiera
U.R.S.S. Noi consideram, ca
aceasta nu trece pe
Nistru, ci pe Prut.
tii tin, vremelnic, in miinile lor
Basarabia - aceasta este o stare
- -' :
de fapt, dar nu stare de drept.
Dreptatea e de partea hoastra.
Pe harta tarii noastre Basarabia
,
este conturata cu linie in-
trucit e-9 trebuie sa devina parte
insepaf abHa a R.A.S.S.M.
Ziarul
28 octombrie 1924
Toata Juterea a Jartinea PartiClului Comunist care, in de-
cembrie 1924, a format structura locala - Comitetul regiona moldo-
venesc al P.C.(b.) din Ucraina. Peste putin timp, au fost create
celelalte componente ale sistemului totalitar- sovietele de deputati din
R.A.S.S. Moldoveneasca, organizatii ale tineretului, sindicatele de tip
sovietic etc.
Puterea reala era concentrata in miinile conducerii sovie-
tele fiind doar organizatii de decor. Pilonii fundamentali ai regimului
in R.A.S.S.M. , ca in toata Uniunea Sovietica, erau organele
represive, in primul rind, politia politica - NKVD.
Experientele in zona:
industrializarea colectivizarea
'""' "' ......
Politica economica a conducerii avea
drept scop esential modemizarea Uniunii Sovietic-e,
aplicind ca metode de baza industrializarea colec-
tivizarea.
Membrii Comitetului Revolutionar Provizoriu
Planul de industrializare, adoptat in
1925, punea accentul pe dezvoltarea a doua ra-
muri: industria alimentara cea a materialelor de
constructii. Astfel, in R.A.S.S.M. au fost date in
exploatare citeva fabrici: de zahar (Rl'bnita), ulei
(Birzula), cherestea conserve (Tiraspol);
de asemenea, au fost construite uzina mecanica
in Tiraspol uzina electrica in Birzula. Ulterior,
'
a/ R.A. S. S.M., 1924
81
100
80
60
40
20
Cota colectivizarii
in raport cu numarul
gospodariilor taraneti
OL..-
1924 1928 1932 1939
---- --- -
Cota colectivizarii
in raport cu suprafetele
cultivate
sectorul particular a fost lichidat a inceput constructia de intreprin-
deri mari de stat.
Industrializarea s-a realizat in conformitate cu planurile cincinale.
Gosplan-ului, institutie de planificare subordonata Moscovei, care exista
inca de la inceputul deceniului, i s-a cerut sa alcatuiasca o lista de indica-
tori care sa cuprinda intreaga industrie sovietica. Astfel, incepind din mai
1929, s-a adoptat primul plan cincinal de dezvoltare economica a R.A.S.S.
(1929-1933). Pe baza lui, 1930, la Tiraspol a fost data
in exploatare o fabrica de conserve, iar in 1931 - inca una, in satul Hli-
"
naia. Numarul muncitorilor s-a marit de 2,5 ori. In eel de-al doilea cin-
cinal ( 193 3-193 7) s-au construit fabrici de vinificatie, utilate cu tehnica
modema, la Dubasari, Popenchi, Grigoriopol Tiraspol. S-au produs mari
cantitati de var, iar capacitatea fabricilor existente s-a marit.
" .
In 1939, in R.A.S.S., Moldoveneasca functionau 343 de intreprin-
deri ateliere
Ca in intreaga U.R.S.S., industrializarea in R.A.S.S.M. s-a reali-
zat cu pretul sacrificiilor muncitorilor, care erau tratati ca simple mijloa-
ce de productie.
Drept rezultat al aplicarii ,noii politici economice", la mijlocul dece-
niului al treilea in regiunea transnistreana apar primele semne de arne-
"
liorare a situatiei din agricultura. Insa, spre deceniului, intre stat
tarani apare un conflict determinat de refuzul celor din urma
vinda surplusurile la preturile joase stabilite de stat. Taranii erau
sa predea statului produsele cerealiere sa plateasca impozite pentru
a asigura dezvoltarea industriei. Astfel, in 1929 in R.A.S.S.M., in scop-
ul desfiintarii elementelor capitaliste din agricultura, demareaza campa-
nia de colectivizare. Ea a fost materializata prin crearea colhozurilor (gos-
. "
podarii colective) a sovhozurilor (gospodarii de stat). In luna februa-
.
rie 1930 erau colectivizate circa 30 la suta din gospodariile
iar la inceputullui martie- 45,6la suta. Realizarea colectivizarii cu apli-
carea metodelor violente a determinat retragerea oamenilor din colho-
zuri. Astfel ca, in mai 1930, in colhozuri au ramas doar 28 963 de gos-
100
99 93o/ol podarii
80
60
40
20
82
0,9o/o
0'---
1924 1928 1932 1939
Cum explicati ritmullent al co-
lectivizarii in anii 1924-1928?
Considerati ca exista o core-
,
latie intre teroarea stalinista i
' -
accelerarea procesului de co-
lectivizare?
"
In scopul intensificarii ritmului de colectivizare, autoritatile
"
au purees I a lichidarea ,culacilor". In categoria acestora au fost
taranii intreprinzatori, care, prin propriul efort s-au dovedit mai produc-
"
tivi decit vecinii lor. In toamna anului 1931-primavara anului 1932 aprox-
,
imativ 3 200 de gospodarii din R.A.S.S.M. au fost declarate
Chiaburii erau arestati deportati in regiunile nordice ale
" .
U.R.S.S. In urma acestor masuri, spre inceputul anului 1932 erau colec-
tivizate 70 la suta din gospodariile iar in 1939- 98 la suta.
Din cauza politicii economice staliniste aplicate in stinga Nistrului,
un numar important de familii s-au refugiat in Romania. Apogeul aces-
tui fenomen a fost inregistrat la inceputul ariului 1932, cind timp de trei
luni au trecut Nistrul 1 300 de familii, totalizind circa 4 500 de persoane.
Pentru a opri exodul moldovenilor din stinga Nistrului in Romania,
autoritatile au recurs la intarirea hotarului sovietic pe Nistru,
iar fugarii au fost tirului de mitraliere.
_restomatie
Din Memoriul cu privire Ia necesitatea creiirii
Republicii Sovietice Socialiste
4 februarie 1924
Republica Moldoveneasca va avea rol de fac-
tor politico-propagandistic pe care il are Republica
Bielorusa fata de Polonia cea Carela fata de Finlanda.
Ea va focaliza atentia simpatia populatiei basarabene
va crea pretexte evidente i n pretentiile alipirii Ia Repu-
blica Moldoveneasca a Basarabiei. .. Unirea teritoriilor de
pe ambele maluri ale Nistrului va servi drept stra-
tegica a U.R.S.S. fata de Balcani fata de Europa Centrala
(prin Bucovina Galitia), pe care U.R.S.S. le va putea
folosi drept cap de pod in scopuri militare politice.
Ruperea Basarabiei de Ia Romania, [ ... ] va avea o
serie de consecinte de ordin international.
,.. ' '
1. In primul rind, acest fapt va zdruncina unitatea , Ro-
maniei Mari " [ .. . ]
2. fapt va servi drept impuls supl imentar i n
tendinta provinciilor nou-alaturate Ia autodeterminarea
lor nation ala [ .. . ]
4. Extinderea puterii sovietice asupra teritoriului Ba-
sarabiei are o i nsemnatate cu atlt mai mare, deoarece
acest tinut se Ia nord est cu Bucovina
Galitia, unde populatia ucraineana este completamente
de partea R.S.S. Ucrainene a U.R.S.S. , iar Ia sud cu
Dobrogea populata de bulgari.
Toate aceste fapte luate Ia un loc vor exercita, fara
Tndoiala, o influenta puternica asupra zonelor din jur
Tn prezenta unei situatii internationale corespunzatoare,
vor sa revolutioneze intreaga situatie din Peninsula
Balcanica.
Determinati scopul caracterul actiunilor autorilor
memoriului.
1. De ce, Ia 27 martie 1918, Statui Tarii a hotarit
unirea cu Romania a teritoriului dintre Prut i Nistru,
fara zona transnistreana?
2. in ce context s-a infiintat Republica Autonoma
Sovietica Socialists Moldoveneasca?
3. Care au fost experimente boleviGe
aplicate in R.A.S.S. Moldoveneasca?
4. Evidentiati ale indus-
trializarii in R.A.S.S.M.
5. Cum s-a desfaurat procesul de colectivizare
a agriculturii?
6. Numiti formee prin care populatia din stinga
Nistrului 'i-a manifestat nemultumirea fata de
regimul din R.A.S.S.M.
,
Din Protestul romanilor transnistreni inaintat
Ligii Na(iunilor
Martie 1932
Vicisitudinile istoriei au vrut ca acum 14 ani
romani sa fie inglobati i n Uniunea Sovietica, iar incepind
cu anul 1925
1
sa fie desfiintati de catre guvernantii acelei
Uniuni , pentru a forma o pepiniera pentru
cultivarea unei noi generatii de romani cu
scopul de a-i arunca apoi i n momentul oportun Tn contra
fratil or lor din statui roman, distrugerea caruia Uniunea
Sovietica o
Aceasta pepiniera poarta denumirea de , R.A.S.S.M.",
cu capitala provizorie Ia Tiraspol. Potrivit scopului urmarit
sovietele au infiintat in care se predau
copiilor moldoveni doctrinele comuniste Tntr-o limba
stilcita moldoveneasca de catre profesori , adunaturi de
ocazie, caci moldoveni pentru acest scop nu se pot gasi.
In timp sovietele au procedat urmaresc
metodic distrugerea rel igiei , obiceiurilor a familiei
moldovenilor. Li se confisca produsul muncii lor, li se
sechestreaza averea, oriclt de mica ar fi ea, i i silesc cu
forta de a se inscrie in gospodari ile colective , colhozuri",
unde ei sTnt sortiti unei existente de sclavi , muncind toata
' '
viata sub conducerea unor comitete neprimind in
schimb nici macar atit cit trebuie omului pentru a nu muri
de foame. In modul acesta sovietele store toata vlaga din
populatia moldoveneasca, cu scop de a o i ntrebuinta
pentru rasturnarea , lumii capitaliste", prin propaganda
comunismului i n lumea intreaga, organizarea rebeliu-
nilor, crearea dumpinguri lor etc.
1
1n text e R.A.S.S. Moldoveneasca a fost creata
Tn 1924.
Care a fost situatia romanilor din stinga Nistrului in
timpul R.A.S.S.
La 9 noiembrie 1924, G.l. Starii i ncheia cuvintarea
rostita Ia prima a Comitetului Revolutionar al
R.A.S.S.M. cu urmatoarele cuvinte: Traiasca Republica
Aut onoma Sovietica Socialista Moldoveneasca,
leaganul Romaniei Socialiste.
Din aceasta oficiala determinati scopul
constituirii entitatii statal e , moldoveneti " in sti nga
Nistr.ului.
R"epublica autonoma - regiune populata de o mino-
ritate nationala care dispune de dreptul de a se
administra singura i n caarul unui stat condus de 0
putere centrala.
Plan cincinal - program de dezvoltare economica expri-
mat in termen de obiective volum al produc\iei.
83
.., .A ..,
2. POLITICA ETNOLINGVISTICA IN R.A.S.S. MOLDOVENEASCA
,Revolu(ia culturalii", parte componentii a planului de edificare a societii(ii comuniste, a
llrmiirit sa transforme omul simplu intr-o unealta a regimului bolevic. S-a trecut Ia politiza-
rea oricarei ac(iuni culturale i indoctrinarea tineretului prin invii(amint. Oamenii de cui-
turd erau indemna(i sa indeplineascii comenzile partidului comunist privind crearea unor ope-
re in spiritul ,realismului socialist".
... 2 .... ...,, ................. , ,., ..
... ' .... .._

Gazeta ,Piugarul ro", organul
de presa a Secfiunii moldoveneti
de pe linga Comitetul regional
Odesa a Partidului Comunist
(bolevic) din Ucraina, a aparut
Tnceplnd cu 1 mai 1924 i a jucat
un rot de intensa propaganda
comunista In mediul populafiei
moldoveneti din strnga Nistrului.
Drept, ci in Basarabia si tipa-
re gazeta moldoveneasca , Cu-
vint moldovenesc", dar cu asti ga-
zeti sa folose numai intelighen\ia
nationalisti, [gazeta] n-ave nici o
legatura cu satul , precindu-se
mai mult spre Romania ...
Aista a fast intii cuvint tiparit
pe limba mamei sateanului mol-
dovan. Astazi , , Piugarul
are 5 500 de subscriitori (abo-
na1i - n.a. ), din care mai multi
sateni, are nu mai mult de 150
de corsa\i ( coresponden\i Ia sa-
te - n. a.). Exista gazete de perete
in fi ecare sat, cu colegiile lor de
redactie.
,
84
Plugaru/ Ro,
29 noiembrie 1927
lndigenizarea moldovenizarea
Pina in anul 1924 pe teritoriul din stinga Nistrului care a fost inclus in
R.A.S.S.M. nu a existat nici o romaneasca, n-a aparut nici un ziar
romanesc, iar limba administratiei a bisericii a fost rusa sau ucrainea-
na. Numarul moldovenilor in structurile statului ale partidului
create dupa 1924 in R.A.S.S.M., era foarte mic. Aceasta realitate sub-
mina tezele privind egalitatea in drepturi a tuturor etniilor din
U.R.S.S. antrenarea popoarelor neruse din Uniunea Sovietica la edifi-
carea socialismului. Totodata, aceasta situatie era discriminatorie pentru
romanii din Basarabia cei de la vest de Prut, care constituiau tinta so-
vietizarii ulterioare. Pentru ,corectarea" situatiei date s-a recurs la poli-
tica de indigenizare (autohtonizare).
Scopurile declarate ale indigenizarii se refereau la sporirea numaru-
lui moldovenilor in partidul in comitetele executive, in comso-
mol, sindicate in alte structuri administrative .
Constatind ca cei de la conducerea R.A.S.S.M. nu limba
de aceea, nu puteau comunica cu s-a pus pro-
blema studierii ,limbii Urma ca lucrarile de cancelarie
in institutiile statului sa se in ,limb a moldoveneasca", sa fie
create conditii favorabile pentru ca moldovenii sa poata studia in limba
materna, sa fie dezvoltata ,cultura limb a moldoveneasca". Campania
respectiva a capatat ulterior denumirea de moldovenizare.
"
In realitate, aceste activitati erau orientate spre acreditarea teoriei
privind existenta in R.A.S.S.M. in Basarabia a unui popor deosebit
de poporul roman utilizarea de catre acesta a unei limbi diferite de
cea romana, astfel asigurindu-se suportul ideologic necesar legitimitatii
crearii R.A.S.S.M.
"
In 1926, din cei 337 de functionari ai comisariatelor (ministerelor),
ucrainenii constituiau 40,7% (154 de persoane), evreii- 32,2% (122 de
persoane ), 13,3% (59 de persoane ), romanii (moldovenii) - 4,7%
( 18 persoane ). Cota reprezentativa a romanilor in institutiile statului nu
se va modifica semnificativ nici in anii urmatori.
Cursurile de a ,limbii instituite conform de-
ciziei comisiei speciale de moldovenizare, erau frecventate doar in
proportie de 30--40%, in special de catre personalul tehnic auxiliar.
Functionarii nu doreau sa invete ,limba moldoveneasca". Exista o im-
potrivire vadita sau camuflata a nemoldovenilor care, constituind ma-
joritatea in structurile de partid stat, neglijau hotaririle adoptate de
. " . .

... c ..,.. - -- - - -
Din cuvintarea
lui V.I. Holostenko, secretar
al Comitefului regional
moldovehesc al Par:tidului
Comunist
din Ucraina Ia Cooferinta a IV -a
., . . . '
regionala a
> ' - ' '
a P.C.(b)
din Ucrai-na
10-16 noi embrie 19 7
Ocupin:d u-ne de constructia
nationata aici, pe terttoriul actual
al Republieii. Mq(aoveneti, i n nici
. - ... . .
un caz nu trebtJ:ie uitate pers-
pectivele pe care le avem in
Basarabia, deoarece frontie.ra
. :l
no-astra este Prutul , nu Nfstrul.
. . . . . ' .
De.aceea toata .activitatea noas-
tra . in. aceasta sfera trebuie sa
.
fie construita astfel ca sa nu ne
. -. . . . . .
in teritof,iul pe care il
avem, ci sa tinem minte t ot
. . I . .
ti mpul ca tucrul privina con-
structia cu:Jturala i n viitor se va
'
. . .
. -
de i n
rindul mol.dovenHbr al altor
. .
nat!onafitati) ce popureaza Ba-
sarabia ...
.
a.
: ' ..
-: 4 :I
.... .
TWlN"
JJHHllbHA MOJlli@.B.I:IiEtllTb
..... ,.
A KC:M Cf

.........
Mu1:1a... '"l.wiarn n r :
............. ..
politica _i social-ecooomica dio Trao_snistria (1924-1940)
. . . . . . . . . . . -
Pina la finele deceniului al treilea conducerea R.A.S.S.M. substituia,
de fapt, ,indigenizarea" cu ,moldovenizarea", considerind ca organiza-
rea cursurilor de studiere a ,limbii frecventarea aces-
tara de catre unii functionari nemoldoveni conducea implicit la
solutionarea problemei privind reprezentativitatea cadrelor nationale in
R.A.S.S.M.
"
In pofida hotaririlor adoptate, indigenizarea ,moldovenizarea" au

Politica etnolingvistica
"
In politica etnoculturala promovata de autoritatile din R.A.S.S.M.
s-au conturat doua curente adverse: eel care a fost denumit ,romaniza-
tor", avindu-1 ca lider pe G. Starii, eel al ,moldovenizatorilor"., in
frunte cu A. I. Badeev. ,Romanizatorii" plecau de la ideea
ca revolutia socialista va birui in toata lumea, inclusiv in Romania,
de aceea, pledau pentru pastrarea unitatii lingvistice culturale a
romanilor (moldovenilor) din stinga Nistrului cu cei din Romania; ei
se pronuntau pentru ,dezvoltarea limbii pe baza limbii
romane a grafiei latine. ,Romanizatorii" sperau ca, in cele din urma,
va fi creat un stat sovietic romanesc care va intra in componenta
U.R.S.S.
,Moldovenizatorii" optau pentru crearea in R.A.S.S.M. a unei limbi
culturi noi, deosebite de limba cultura romana; ei pledau pentru
izolarea lingvistica culturala a romanilor (moldovenilor) din U.R.S.S.
acceptau necesitatea extinderii revolutiei in Romania, ei respin-
.
geau perspectiva constituirii unei entitati teritorial-politice, etnoculturale
lingvistice a romanilor din R.A.S.S.M., Basarabia a celor din restul
Romaniei.
Obiectivul principal al organelor de stat sovietice in domeniul cultu-
ral era crearea poporului moldovenesc, deosebit de eel roman, a ,limbii
"
deosebita de limb a romana. In anii 1926-1931 , in
R.A.S.S.M. s-au risipit multe resurse umane financiare pentru inven-
tarea ,limbi literare", pe baza graiului popular. Promotorii
.
acestei idei erau ,moldovenizatorii". Unii dintre ei pledau pentru crea-
rea ,limbii in baza doar a graiului moldovenilor de pe malul
sting al Nistrului, altii optau pentru o ,limba moldoveneasca" care sa
contina graiul basarabenilor .
"
In 1925, la in scopul realizarii planului de creare a noii limbi, a
fost editata Gramatica limbii moldoveneti a lui G. care
insa foarte curind a fost respinsa pe motivul ca autorul ar fi utilizat ter-
minologia romaneasca normele ortografice ale limbii romane.
"
In anul 1930, la Tiraspol, la Editura de Stat a Moldovei, este editata
Gramatica moldoveneascf. Partea I. Fonetica i morfologhia, avin-
du-1 autor pe L. Madan. La baza noii ,limbi a fost pus
graiul popular al romanilor (moldovenilor) din stinga Nistrului, foarte
putemic ucrainizat rusificat. Terminologia normele ortografice ale
limbii romane au fost respinse, fiind substituite cu un nou Iexie al ,limbii
85

t.ltlf.PA a.- If HOilJ
..... . .Q ... .
:;:." -;::;.;:
Hota.rirea Biroului Comitetului
-. . . '
regional moldovenesc
. .
al P.C.(b) din 1Jcraina
cu privire Ia trecerea scrisului
moldovenesc de Ia gratia
latina Ia cea rusa
27 februarie 1
. .
Tn legatura cu faptuJ ca gratia
latina nu este inteleasa de rna-
,
j oritatea popula1iei moldove-
ca elementele burghezo-
nationaliste, car:e lq -timpul lor
' . .
s-au camuflat Ia Comisariatul
poporului pentru
public, ra Editura de stat in alte
institutii, sub stindardul latiniza-
,_
rii grafiei, promovau, in esenta,
romanizarea limbii moldove-
a considera necesar de
a trece scrisu I moldovenesc Ia
alfabetul rus. A ruga C.C. al
P.C.(b) din Ucraina C.C. al
P.C.(b) din toata Uniunea sa
confirme aceasta hotarire.
86
Constatati consecintele tre-
, ,
cerii scrisului Ia alfabetul ru-
sesc asupra dezvoltarii culturii
in raioanele din stinga Nistrului.
care, in fond, continea cuvinte nascocite sau traduse rara
discemamint din
A
In literatura arta se promova politica proletcultismului. Temele prin-
cipale ale scrierilor creatiilor artistice erau razboiul civil, lupta mol-
dovehilor impotriva ,ocupantilor romani", pretinsele victorii ale socia-
lismului etc.
A
In pofida sperantelor, politica lingvistica, promovata in R.A.S.S.M.
in anii 1924-1931, nu a contribuit la apropierea moldovenilor de pe cele
doua maluri ale Nistrului nici la aprinderea ,incendiului revolutionar"
in Basarabia, cum proiectau Dimpotriva, ea a condus la
degradarea culturala la deznationalizarea romanilor transnistreni, la
izolarea acestora de cei din Basarabia.
A
In anul 1932, din considerente politice, se renunta la limba gra-
matica lui L. Madan. Autorul a fast invinuit ca a inventat o limba mol-
doveneasca care se deosebea de ,lim.ba oamenilor muncii din Basara-
bia", care ar fi trebuit sa fie influentati de cultura socialista de pe malul
sting al Nistrului.
"
In an, din considerente politice, s-a decis trecerea scrisului
in R.A.S.S.M. la grafia latina. Principalul factor care a provocat acest
.
eveniment a fast politica privind latinizarea popoarelor turci-
ce din U.R.S.S., conceputa ca prim pas al revolutiei culturale in Orien-
tul sovietic o stavila in calea influentei islamului asupra acestor
popoare. Trecerea la gratia latina in R.A.S.S.M. mai era motivata de
tendinta spre unificarea cultural-lingvistica a ,moldovenilor" romanilor
in scopul revolutionarizarii, iar mai apoi a ocuparii sovietizarii Romaniei.
Latinizarea a corespuns intereselor national-culturale ale romanilor
de la est de Nistru. Timp de cinci ani (1932-1937), prin intermediul ziare-
lor a unor scriitori, s-a cultivat limba romana, tiind stopata degradar-
"
38ea culturala deznationalizarea populatiei In
R.A.S.S. Moldoveneasca functionau 143 de in limba romana (mol-
doveneasca), se editau 25 de cotidiene 2 reviste (, Octombrie"
,Scinteia Leninista"), s-a creat o larga retea de institutii culturale de tip
sovietic (peste 550 case de cultura peste 1000 de biblioteci). Latini-
zarea, insa, n-a atins rezultatele scontate, ci, dinpotriva, a confirmat, o
data in plus, apartenenta moldovenilor din stinga Nistrului la natiunea
" ...,
romana.
"
Inspaimintati de consecintele procesului de latinizare, partidul
statui sovietic revizuiesc politica lingvistica. Popoarelor care de
"
curind trecusera la gratia latina le-a fast impus alfabetul rusesc. In acest
context, la 27 februarie 1938, conducerea comunista de la Tiraspol de-
cide ,trecerea limbii de la grafia latina la cea rusa".
Imediat a fast campania de deromanizare a limbii moldo-
iar persoanele antrenate in procesul de latinizare in anii
precedenti au fast calificate drept elemente burghezo-nafionaliste
"
represate. In anii 1938- 1939 majoritatea functionarilor din R.A.S.S.M.,
. "
vorbitori de limba romana, au fast executati. In manualele in limba
romana tiind interzise, a inceput un adevarat dezastru spiritual.
........... restomatie
,
Din articolul lui J.D. Cioban ,Limba in 15 ani de zile"
Tiear de Ia pe frontu cultural, pe frontu lingiii
literaturii a avut loc lupta incordata de clas. Limba din-
data (incepind cu 1924 - n.a.) a fost romanizata,
macarca era cu rusesc. Se edita gazetele, se edita
caflile pe o limba romanizata, nelnteleasa pentru norod.
Cu limba se pin redactii Editura de
Stat, da mai tarziu in fostu Comitet $tiintific romani ori
numiti romanofili. tot cum mai daunazl,
oameni nu spune, ca ei romanizeaza limba moldo-
veneasct, da cica, se orienteaza pe traditia culturii moldo-
de panala revolutie.
Adevarata culitura literatura sotialista s-a pornit
mintanind Marei revolutii proletare din Octeabri. Norodu
nu se lnvoe cu limba, culitura orfografia ...
romanizatori. Norodu ca limba lui sa lnteleasa.
$i amintrelea nu pute sa
$i s-o alta in anu 1926. Aist lucrul-a luat pe
spetele sale Comitetul $tiintific Moldovenesc.
s-ezdu a doilea a Sovetelor a R.A.S.S. a dat
o lamurire In partea lindiii, ca limba moldo-
veneasca li limba deosadita,- in potrijire cu limba, macar
innemuita ei , romaneasca, care din multe
li straina neinteleasa moldovanului truditor de
az din Moldova Sovetica.
... Romanizatorii indata au stiimbat cu ,urari" rus,
aprotiiet norodului moldovenesc, au introdus (in
1932- n.a.) latin romanesc strain norodului
moldovenesc. Ei au venit cu o reclama mare politica.
Spune, ca limba moldoveneasca este numai un jargon,
dialect Ia limba romana. Deatita noi trebui sa luam limba
literara romana, ca limba culiturala, nu
1. Din ce cauza, inc.epind cu in raioanele din
sting.a Nistrului a demarat campania de indigenizare
{moldovenizarea)?
2. Deduceti esenta curentelor:
, ,
a) ,moldovenism"
b) ,romanizator".
3. Demonstrati cain raioanele din stinga Nistrului
in problema limbii a fost aplicat. principiul de cfa,sa.
1. Catre mornentul trecerii scrisului moldovenesc
Ia a.lfa:betullatin, 30 de popoare din U.R.S:S. t in
primul rind turcice, trecusera deja ta gratia latioa:
- uzbecii - Ia 10 iunie 1926;
- kirghizii - Ia 13 noiembrie 1926;
- turkmenii - Ia 20 iunie 1928;
- daghestane.zii - la 5 august 19-28;
- kazahii - Ia 20 decembrie 1928.
,varvara" ca moldoveneasca, cu tiip om ridica
culitura moldovenilor din Moldova Sovetica. Ba ei spune
alta, ca cica, pe cale noi om pute
masele truditoare de dincolo de Nestru. Adica
taranu, daca a lua o carte, o gazeta de a noastre, apoi
ne-a lnteleje. a era vorba lor ... Politica lor In
graba s-a vazut ca e este mai reactionara mai
Norodu nu s-a impacat n-a putut sa
se cu aiasta. Pe sub latin ei au introdus
limba romana, salona, frantuzita, cu care nu graeste
norodul roman, da numai aristrocratia burjuaznica, care
J A
in Parij nu arata nasu Ia norodul sau. lndata
s-a vazut, ca aghenti, spetiali ca sa aduca
o nelntalejere intre noroadele Uniunii in rind
cu aiasta, ca locali , sa rupa Moldova
Sovetica s-o dee in canjile roman. Dar no-
rodu nu-i tradator, intalegand inima du-
manului , repede i-a Rugamintea norodului a
fost- ca de trecut lnapoi Ia rus, aprotiiet lui intales,
Ia limba adevarat moldoveneasca, cu care graiesc
truditorii din Moldova Sovietica. $i aiasta-i drept.
... Trecind in anu 1938 Ia rusesc, am cutotu
de sub inraurirea culiturii straina
noua, pe care norodului vre sa ne-o leje, i
amu ne aprotiiem cutotu mai strins de culitura norodului
.
rusesc, ucrainean altor noroade a Uniunii

Moldova Socialista, 23 crctombrie 1939
Cititi textul. Depistati etapele prin care a trecut
experimentul de fabricare a ,limbii
2. Reflectati asupra subiectelor:
a) Latinizarea - mijloc de sovietizare i comunizare
a popoarelor;
b) Consecinfele introducerii alfabetu/ui latin pentru
dezvoltarea culturii in R.A. S. S.M.
R
e T.INET. I NO. TI. UNILE. . -? ' .. ... .... . . ... ' , . ........ .. .. .. .. . . .
t t .. . . . .
Etnolingvistica- curent Ungvistic care ca limba

este un produs al societatii o a culturii.
lndigenizare - politica promovata de conducerea
U.R.S.S. i n mediul popoarelor neruse, orientata
spre spori,.rea ppputatiei autohtone In structu-
rHe adm.ihlstrative, in perspectiva antrenarii acestora
Ia edificarea socialismului.
Proletcultism - curent cultural ale carui principii este-
tice se reduceau Ia ideea formari i unei culturi , pur
proletare" care respingea valorHe culturii existente.
87
.., " ..,
3. REPRESIUNI DEPORT ARliN R.A.S.S. MOLDOVENEASCA
Prin represiunile din anii 30 in rindurile popula(iei din R.A.S.S.M. a jost i1nplantat ,,sin-
dromul fricii". Represiunile deportarile au avut ca scop schimbarea structurii etnice a
popula(iei prin colonizarea (inutului cu rui rusofoni.
Din cartea lui I.V. Stalin
, Problemele leninismului "
Chiaburii, spunea Lenin, sint
exploatatorii cei mai cei
mai brutali, cei mai salbatici , ca-
re nu o data au restabilit, in isto-
ri a altar tari , puterea
a taranilor, a popilor, a
tilor. [ ... ] Aceti vampiri s-au im-
bogatit de pe urma nevoilor po-
porului in timpul razboiului ; ei au
strins mii sute de mii de ruble,
ridicind preturile Ia griu Ia alte
produse. paiangeni s-au
i ngraat pe socoteala taranilor
ruinati de razboi , pe socoteala
muncitorilor flaminzi. Aceste li-
pitori au supt singele celor ce
muncesc, imbogatindu-se cu
atit mai mult, cu cit au flaminzit
mai mult muncitorii de Ia
din fabrici. Vampirii au
strins string in ghiarele lor pa-
minturile ei subju-
ga mereu pe taranii saraci.
Deduceti comentati definitia
stalinista a ,chiaburilor".
Lichidarea ,chiaburimii"
La anilor 20, autoriHitile sovietice partid, sustinind teo-
ria intensificarii luptei de clasa pe masura inaintarii spre socialism, au
inceput sa exercite presiuni asupra unei parti mai mult sau mai putin
instarite de tarani, trecindu-i pe in categoria chiaburilor.
"'
In pofida eforturilor depuse de statui sovietic pentru impune
vointa asupra populatiei din Transnistria, in zona, ca in cele-
lalte teritorii incorporate in U.R.S.S. , s-a manifestat o dirza rezistenta
a populatiei, care dorea pastreze proprietatea identitatea
nationala.
'
"'
In fata acestei situatii, regimul sovietic a trecut la o politica repre-
"'
siva de mari proportii. In anii 30, teroarea sistematica pusese stapinire
pe societatea sovietica. Nimeni nu era in siguranta, toti erau suspectati.
Urmind exemplul altor republici regiuni, in R.A.S.S.M., in 1929
s-a inceput o nemaipomenita campanie de colectivizare.
"'
In legatura cu intensificarea colectivizarii fortate a gospodariilor
conducerea partidului a lansat lozinca lichidarii
chiaburimii ca clasa. Stalin dec lara: ,Cu ei nu ne aflam nu ne putem
afla in stare de pace. Politica noastra fata de chiaburime este politica
lichidarii ei ca clasa".
Teoria despre ,chiabur" ca al puterii sovietice exploatator
al taranului sarac a fost plasmuita de istoriografia sovietica.
chiaburi nu erau decit clasa de mijloc, adica taranii intreprinzatori care
prin efort propriu intemeiat o gospodarie productiva. Ei nu constitu-
iau o clasa de proprietari exploatatori sub nici un aspect, cum erau
de propaganda stalinista. mitul clasei
chiaburilor s-a dovedit a fi putemic a servit drept
"'
pretext pentru represiunea taranimii. In R.A.S.S.M.,
3 200 de gospodarii au fost calificate drept
Dintre acestea, 344 de familii, declarate
,antirevolujionare antisovietice", au fost, practic, li-
chidate. Cei mai multi ,chiaburi" au fost deposedati
de orice avere deportaJi, cu familiile, in regiunile
indepartate ale U.R.S.S.; 359 de familii au fost stramu-
tate in interiorul R.A.S.S.M. Deportarea taranilor a
continuat in anii urmatori.
Familia Catana din Tocmazeia, deportata In Siberia
Deportatii din R.A.S.S.M. munceau, de regula,
pe insula Solovki din Marea Alba, precum in re-
giunile Arhanghelsk, Tomsk
In anul 1930

88
Afi propagandistic din perioada
colectivizarii
Transnistreni deporta(i in Siberia

Din cuvintarea lui Alhimovici ,
efu I sectiei cu ltu ra
i propaganda
Ia Conferinta a IX-a
'
a Comitetului Moldovenesc
Regional de partid
Ianuarie 19 4
Noi consideram ca atit origi-
cit romanizatorii repre-
zinta doua par\i ale uneia i ace-
medalii , doua parti ale
aceluiai al natio-
nalismului burghez.
--- - - . - . - - . - -
Explicati semantica sintagmei

,nationalism burghez".
Viata politica social-economica din Transnistria (1924-1940)
Lupta impotriva poporului"
/'\
In Uniunea Sovietica, la inceputul anilor 30, a fost lansata campania
"
de demascare a ,elementelor ostile orinduirii sovietice". In acest con-
text, conducerea din R.A.S.S.M. a invocat necesitatea efec-
tuarii epurarilor debarasarii de moldoveni burghezi".
/'\
In urma ,epurari a partidului", a verificarii schimbarii
cametelor de partid, din cei 5 700 de membri ai organizatiei de partid a
R.A.S.S.M., care figurau la 1 ianuarie 1933, catre 1 ianuarie 1936 mai
ramasesera doar 3 400.

/'\
Incepind cu 1933 au fost mlaturati din functii arestati
"
In contextul trecerii la grafia latina, orientarea politica lingvistica pro-
movata de nu mai convenea conducerii de la Mosco-
"
va respectiv, celei din R.A.S.S.M. In consecinta, au fost
invinuiti ca au inventat cuvinte noi ,in scopul izolarii limbii muncitorilor
din R.A.S.S.M. de limba muncitorilor de la vest de Nistru". Multi
'
"
functionari din cadrul Comisariatului Invatamintului Public, din alte
institutii culturale de cercetare (L. Madan, S. I. Goian
care, in 1924- 1931, au depus eforturi considerabile pentru elabo-
rarea implementarea unei limbi culturi deosebite de
limba cultura romana au devenit victime ale represiunilor politice.
Concomitent, au fost invinuiti , romanizatorii", care sustineau uni-
tatea lingvistica culturala a ,moldovenilor romanilor". Drept urmare,
o parte din emigrantii politici din Romania (E. Bagrov, P. Corneliu,
S. Creanga au fost calificati , contrarevolutionari" ,agenti ai
sigurantei". Fiind invinuiti de faptul ca urmareau sa inlocuiasca con-
ducerea cu una , burghezo-nationalista", ei au fost din
functii, din Partidul Comunist exilati din R.A.S.S. Moldove-
...
neasca.
"
Represiunile politice au luat o amploare in anii 1936-1938. In luna
martie 1937, in legatura cu excluderea din partidul a lui Bu-
harin Rikov conducerea stalinista de la Kremlin a un nou
val de represiuni impotriva intelectualilor, liderilor de partid inaltilor
functionari de stat, declarati ai poporului". Delatiunea cuprin-
sese intreaga societate. Unii dintre denuntatori credeau sincer ca fac
datoria de demascindu-i pe Se practicau pe larg
clevetirile, invinuirile politice neintemeiate. Procesele se organizau in
graba, ancheta penala dadea osteneala sa adune probe, iar pedep-
sele erau drastice.
/'\
In luna 193 7, represiunile politice au fost extinse asupra
R.A.S.S.M. Au fost excluse din Partidul Comunist destituite princi-
palele persoane din conducerea R.A.S.S.M.: G. Starii, al Con-
siliului Comisarilor Poporului, E. Voronovici, al Comitetului
Executiv Central, A. Pohinin, rectorul Institutului Pedagogic din Tiras-
pol altii. Din cei 9 membri ai Biroului Comitetului Moldovenesc Re-
gional de partid in mai 193 7, dupa citeva luni, in septembrie, rama-
sese in functie doar unul.
'
Represiunile impotriva poporului" au condus la lichida-
rea aproape in totalitate a conducerii centrale locale din
89
E

d_ ' r, icrrt
minare
. . .
- " -
t-n .
.> . '>t
su J
I
A
1n
E
.
..
Desprindeti animozitatile din-
tre liderii de i culturali
' I
de origine din Basarabia i cei
din stinga Nistrului.
Rep
Ia fel ca
rep res
nilor in
de . ._.0i,'%v.cJ, ,. r.u
Co :
de exe - "'!li
1937,
moldo
fii nd re1 .

90
f
R.A.S.S.M. Catre finele anului 1937, toti cei 14 ai comitete-
lor executive raionale au fost arestati.
'
Au fost represiunilor politice o seama de scriitori, oameni de
cultura, unii fiind condamnati la moarte. burghezi" din
R.A.S.S.M. au fost invinuiti de ,activitate diversionista" ,spionaj in
favoarea sigurantei Au cazut jertra scriitorii D. Milev,
.
N. Cabac, I. Corcinschi, P. Rogut, M. Gruman,
N. Golub, M. Baluh, M. Osadci.
La 7 august 193 7, 'primul-secretar al Comitetului Moldovenesc Re-
gional de partid din R.A.S.S. Moldoveneasca, V.Z. Todres expedia la
Moscova un raport despre ,demascarea din ultimele luni'' .
In lista poporului" erau trecuti de partid din orga-
nele centrale, lucratori de la Editura Moldoveneasca de Stat de la
alte organizatii institutii. Lista respectivacuprindea 6functionari din
A
cadrul Comisariatului Poporului pentru Invatamint:
1. Ia.A. Bihman, fost adjunct al comisarului poporului pentru invata-
mint. Originar din. Romania. A o activitate vadit diversionista
in domeniul culturii nationale. Unul dintre membrii demascati ai gruparii
diversioniste de pe frontul cultural. Exclus din partid arestat.
2. A. Dimbul, ideo log al nationalismului burghez romanesc. Fiind unul
din profesorii principali de la Institutul Pedagogic, strecura nationalismul
burghez in problemele lingvistice.
3. A.H. Pohinin, fostul director al I1;1stitutului Pedagogic. Originar din
A
Romania. Intretinea legaturi, ii ascundea dadea ajutor material
"
demascati. Impreuna cu Bihman Dimbul, inraptuiau
romanizarea pe frontul cultural.
.
4,. D.G. Prestesco, fostul al sectiei de cultura propaganda a
Comitetului Regional al P.C.(b) din Ucraina, apoi director al lnstitutului
"
Pedagogic. A ascuns de partid oscilatiile sale trotkiste. In 1923 intretinea
legaturi cu demascati care 1-au recrutat. Originar din Roma-
nia. Exclus din partid arestat.
5. E. Almazova, fostul rector al Scolii Superioare de Partid (,Com-
vuz"). Sotia lui Starii. Dupa arestarea lui Starii, a incercat sa discre-
diteze organele NKVD-ului. Aduna in jurul sau pe complicii lui Starii.
Exclusa din partid.
6. A.V Anisimov, fostul al sectiei studii de la Scoala Superioara
de Partid. Originar din Romania. Prieten apropiat allui Star1i. Exclus
din partid.
"
In total, in R.A.S.S.M. au fost condamnati peste 10 000 de cetateni,
majoritatea fiind acuzati de faptul ca erau contrarevolutionari
sau spioni ai serviciilor secrete din alte tari etc. Represiunile au avut
consecinte tragice pentru intreaga populatie, printre victime fiind tarani,
muncitori, scriitori, oameni de cadre didactice. Represiu-
nilor politice au fost atit romani (din Romania R.A.S.S.M.), cit
evrei, ucraineni etc.
Scopul represiunilor staliniste din anii 30 a fost distrugerea elitelor
nationale care au contribuit -Ia o anumita national a.
,
_restomatie

Din protestul romanilor transnis.treni
inaintat Ligii Nafiunilor
Martie
... De Ia o vreme iOcoace ins-a sovieteH? da.t
seam a ca truda lor penlru generatiei de roma'ni,
. ' .
prQRagatori ai comunisrnului , nu da roadele ta care
din con! fa, sint . 1111' realizarea
, . . ,;.:. _: ,.
do'ctrinelor cot:nuniste pr.e.conizate, de soviete-.
Atunci guvernul coni unist al republici i a dispus ca
mol(iovenii sa fie .Siberia in regiunea
nu-i
moartea. De trei ani aceste :cteportari, Ia
i nceput i n cazuri separate, iar de Ia o vreme incoace in
mase
Toti scaperti:.cu R.M. ca in
, 1 .. 'il ., ._:;;, :-.., _, .
tim"p m.oldovenii sJnt
trenuri intregi. expediafi in barbalilseparati _de
lor separate de._;COpiii lor.
in nu g.ind
.,. .. - . ' ,, :'}!:' ,, "' ,...
i n centra acestor masurt besftate intrebutR1ate de
vernanti , caci contra lor Sl ht gloantele mitralierelor. Aceas-
ta nu este decit Ia indepljnirea planului infernal

romatleasca rieadaptai?Ha comunismului.
1. Cind a i nceput campania de colectivlzare in
R.A.S.S. Moldoveneasca?
2. Cite gospodirii taraneti au fost calificate drept
,chiabureti" in R.A.S.S.M?
3. Ce intelegeau autorititile sovietice prin ,ale-
mente dumanoase "?
4. De ce erau deportatl oamenii tocmai in Sibe-
ria?
A e
5. In ce scop s-au adresat romAnli transnlstren1
catre Societatea Natiunilor?
6. Care au fost consecintele campaniei de
,demascare a elementelor ostile orinduirii sovietice"
'IS. .
i a , epuririi partidului" i n R.A.S.S.M.?
7. Ce titi despre represaliile politice din anii 1937-
1938?
8. De ce populatia romaneasca era neadaptabili
comunismul ul?
9. Cum au fost apreciati , originalitii "? Dar "ro-
mAnizatorii "?
RETINETI NOTIUNILE
' , .
Chiabur - taran instarit, bogat.
Epurare - de inlaturare a elementelor apreciate
ca necorespunzatoare, dumanoase.
Repr8$iune - prin vi(.;)lenta a unei
actiuni de opozitie, de revolta sau a celor considerati
adversari.
. ,
Din rezolutia Rlenarei Comitetului
- ' . . .
Moldovenesc regional de partid
6 aug}\st 1938
... f.?lenara CQnsidera Ca'i n CU ascuUrea luptei
de slaQt rea vigilentei de partid de
sectoare de rasRundere ate constructiei nation!aJ-cultura-
1 e (c. 9. M., Hsturi;iy1pldovei\,
tului public) s-au elemetlte
. -
clasa care i nfaptuiesc lucrul de diversionist. In ultimul
t imp manifesta-rea activitatii prop_c;rgandei burghezo-
. >:. ' . :f_""{""': ,- ' ;.! .i.,.
gas it
. -:"", _.
(gramatica lui . Madan, Dimbul , aictionarul
ucraineano-moldovenesc etc.) ...
acestea reclama de Ia organizatia de partid
moldQy,:eneasca, de Ia fieciare. comunisti n in, pro-
- f, . . ' ,_,
movarea politicii nationale leniniste, mai ales, Tn legatura
cu latii1izarea sc;;risului moldovenesc, epurarea energica
a verigilor frontuluj constructiei de ei:ementele

. - ' ' .
Care au fo5;t cauzele deportaf11or?
Cum evolutia atitt!(linii autqrttatilor
SO\detice f ala de alf abetuluflatin i n
._ ... _. ._., .. . '}
. .
TEME DE REFLECTIE
'
Secventa din tabloul nominal a/ locuitorilor satului
Speia, deportafi in anii 1928-1932
' ." '

.,
,
A'ferea
i
I ,
-

,. I
.!
=i
'

I
c ,.
Numele de botez Aplecat
!!
- -
'""
E
i)

,
- -
tide familia cu soJia
>
(,)
-
>
u 1!
as
u

0
z C)
-
,, It
ha
' '
.. .
I "
1 Gheorghe Banu-Turta 37 FrAsina
-
1 5 1 1
-
2 Lixandru Baidan
. '
1 2 1" ,1
- -
3 Dajid Bogatu Firona
-
1 1 1 1
-
4 Mattei Bemevec ao
-, -
1
-
1 1 2
' '""*' '
5 (I on) Ciobotaru 50 Domnica 4 1 - 7
-
2
6 Mihail Ciocan 23 - - - - 1 2
.
7 Ileana Ciocan 3 1 4 1 1 2
8 Anica Ciocan-Zinencu 43 Axjnia
- 1 2 1 1
-
9 (iXandru Ciocan
.
10 Petrica Ciocan 20
- 1 2 1 - 2
11 lon Ciocan Acsinia - 1 1 1 1 2
12 Ciolac Lixandra 1 1. 1 2 1 2
13 Cioi$,C Luchita 5 1 1 1 1 2

14 Ciolac 1 1 1 1 1 2
15 Toader Murache Ciocirian 40 3 1 1 1
- -
16 Petrea Chebe
-
1 1 - -
1
17 21 - 1
-
1 1 2
18"
. . , ll
47 Lucneria
-
1 1
\is
- -
' h
,,
:
...... ,
"
' ' '
Evaluati averea ,chiaburilor'' deportati.
91
Test de evaluare VIATA POLITICA SOCIAL-ECONOMICA
DIN TRANSNISTRIA {1924 1940)
I. Explicati urmatoarele notiuni istorice:
chiabur, industrializare, colecti-
vizare, ,revolutie culturalii".
'
15 p.
coloana A, scriind in spatiile din coloana B lite-
rete corespunzatoare succesiunii corecte.
A B
a) revenirea scrisului roman esc la 1. . ..
alfabetul rusesc
b) formarea R.A.S.S. Moldove- 2 ....

c) trecerea scrisului romanilor de
la est de Nistru la gratia latina
d) colectivizarea gospodariilor ta-

e) expedierea la Moscova a Me-
moriului cu privire la necesitatea
crearii R.A.S.S.M.
. . . .
4. . ..
5. . ..
15 p.
III. Analizati textele, raspunzind Ia intre-
barile ce urmeaza.
a) Republica Moldoveneasca va avea acelai
rol de factor politico-propagandistic pe care fl
are Republica Bielorusa fatii de Polonia cea
Care/a fatii de Finlanda. Ea va focaliza aten{ia
simpatia populatiei basarabene i va crea pre-
texte evidente fn pretentiile alipirii la Republi-
ca Moldoveneasca a Basarabiei ... Unirea teri-
toriilor de pe ambele parfi ale Nistrului va servi
drept brea strategicii a U.R.S.S. fata de Bal-
cani i fata de Europa Centra/a (prin Bucovi-
na i Galifia), pe care U.R.S.S. le va putea fo-
losi drept cap de pod fn scopuri militare i
politice.
1. Din ce document face parte acest fragment?
2. Cine s1nt autorii textului?
3. Ce argumente mai invocau autorii textului?
b) A considera necesar, mai fntfi de toate din
motive politice, organizarea populatiei moldove-
neti fntr-o republica autonoma speciala fn
componenta R.S.S. Ucrainene ...
92
I
2. C1nd unde a fost adoptat?
"'
3. In ce consta importanta cognitiva a textului?
"
IV. Incercuiti raspunsul corect.
1. R.A.S.S.M. a fost formata la
a) 4 februarie 1924.
b) 19 septembrie 1924.
c) 12 octombrie 1924.
15 p.
2. Decizia privind formarea R.A.S.S.M. a fost
adoptata la
a) Moscova. b) Harkov. c) Balta.
Romanii din R.A.S.S.M. au scris cu grafie la-
tina intre anii
a) 1924 1940.
b)
c) 1938 1940.
4. Prima adunare a moldovenilor din st1nga Nis-
trului s-a la
a) 27 martie 1918.
b) 17-18 decembrie 1917.
c) 21-28 octombrie 1917.
5. La anului 1924 R.A.S.S.M. cuprindea
a) 12 raioane.
b) 15 raioane.
c) 10 raioane.
6. Lozinca lichidarii chiaburimii a fost lansata de
a) Grigore Kotovski.
b) Vladimir Lenin.
c) los if Stalin.
7. , erau
a) reprezentanti ai chiaburimii.
b) intelectuali care promovau ideea existentei lim-
bii culturii originale.
c) intelectuali
8. Organizatia de partid a R.A.S.S.M. 1nregistra
1n
a) 400 membri.
b) 5 000 membri.
c) 4 500 membri.
40 p.
A. A.

an1a 1 n an11 ce u1 e-a o1 ea
'-J

az 01 on Ia
1. PIERDERILE TERITORIALE DIN 1940

Incheierea pactztlui Molotov-=Rihhentrop, declan$area celui de-al Doilea Riizhoi Mondial,
capitularea Franfei azt fost principalii factori care au illCllrajat for(ele revizioniste, care timp
de douii decenii atl rivnit sa OCltpe par(i din teritoriul Romiiniei. Mai intii, Uniunea Sovie-
ticii a ocupat Basarabia nordul Bucovinei; apoi Ungaria a primit nord-estztl Transilvaniei
in s[ir$it, Bttlgaria a ob(inut sudul Dobrogei.
Semnarea Pactului
Mo/otov-Ribbentrop.
Moscova. Kremlin,
23 august 1939
Protocolul aditional secret
al Pactului Molotov-Ribbentrop
Articolul 3. i n privinta Europei
Sud-Estice, Partea sovietica
subliniaza interesul deosebit
pentru Basarabia. Partea germa-
na declara totalul dezinteres
politic pentru aceste teritorii.
Romania in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Pa.ctul Molotov-Ribbentrop
"
In vara anului 1939, situatia intemationaHi devenea tot mai tensio-
nata. Liderii politici ai marilor puteri vorbeau despre pace, dar se prega-
"
teau de razboi. In zilele de 12-22 august 1939, s-au la Mos-
cova tratative intre delegatiile U.R.S.S., Marii Britanii Frantei in ve-
derea incheierii unui pact de asistenta mutuala. Opinia publica oame-
nii politici din Romania priveau cu multa speranta aceste tratative, cind,
ca o lovitura de trasnet, a parvenit despre incheierea pactului de
asistenta mutuala intre Germania U.R.S.S., la 23 august 1939. Docu-
mentul a fost semnat, in prezenta lui LV Stalin, de de Exteme
ai celor doua tari: Veaceslav Molotov Joachim von Ribbentrop.
"
Incheierea acestui pact a fost bine calculata de ambele part,i: pentru
Hitler, obtinerea neutralitatii sau alianta cu Uniunea Sovietica devenise
vitala, urmind asigure spatele 1n perspectiva razboiului cu Franta
Marea Britanie; pentru Stalin, era foarte importanta extinderea
granitelor europene ale U.R.S.S. , el incercind sa obtina teritoriile pe care
Rusia tarista le stapinise pina in 1917. Prin Pactul Molotov-Ribbentrop,
Berlinul Moscova impart,it sferele de influenta in Europa - de
la Marea Baltica pina la Marea Neagra.
Guvemul de la a sesizat pericolul ce plana asupra integritatii
teritoriale a Romaniei. Protocolul aditional secret al Pactului se referea
'
la Basarabia, fata de care Uniunea Sovietica manifesta un , interes
deosebit", in timp ce Germania declara ,totalul dezinteres politic pentru
aceste teritorii".
Prin semnarea acestui document, U.R.S.S. incalca prevederile Pactu-
lui Briand- Kellogg, ale Protocolului de la Moscova ale Conventiei de
'
la Londra, la care aderase. ,
Procesul de izolare politica, diplomatica militara a Romaniei, in-
ceput la deceniului al patrulea prin erodarea sistemului ei de
aliante, a agravat considerabil soarta statului national unitar roman. Iar
incheierea Pactului Molotov- Ribbentrop a Protocolului sau aditional
secret constituia un grav atentat la adresa acestuia.
93
Nota-Jui-ArmandGaliriescu
: . .t. .. <-; . ::. i
22 aueel;s t 19
. - ....
Lovitura de teatttua;taeote:uJui
. . . :: -_:--: .. ..... . .. .. .
,an-
a n\a foarte: g
- _, .-. .. ' - . . . ..... '- '
oare Ia_ o a
. . . . .
Ro.manJeH?
.
,...
Inceputul celui de-al Do ilea Razboi Mondial
pozitia Romaniei
Dupa o saptamina de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop,
prin atacarea, la 1 septembrie 1939, a Poloniei de catre Germania, s-a
eel de-al Doilea Razboi Mondial. La 17 septembrie, trupele
sovietice au intrat in Polonia, ocupind teritoriile prevazute in anexa
secreta a Pactului din 23 august 1939. Marea Britanie Franta au
declarat razboi Germaniei, nu Uniunii Sovietice, aceasta ane-
xase doua treimi din Polonia.
"
In acest context, la 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroana a
hotarit ca Romania sa respecte strict regulile neutralitatii stabilite prin
conventii intemationale fata de beligerantii aflati in conflict. Totodata,
Romania a dus o politica activa in ceea ce
mentinerea statu-quoului teritorial evitarea extin-
derii agresiunii in sud-estul Europei. Guvemul roman
a tins in 1939-1940 spre imbunatatirea raporturilor
cu tarile vecine. Cu toate presiunile guvemului ger-
man, Romania a sprijinit actiunea de tranzitare a
. . '
tezaurului Bancii Nationale a Poloniei pe teritoriul
sau evacuarea lui prin portul Constanta. De
asemenea, Romania deschis pentru
refugiatii civili militari, precum pentru
autoritatile poloneze. Circa 100 000 de au
trecut in Romania, unde s-au bucurat de sprijinul
"
autoritatilor al populatiei. In noaptea de 16/17 sep-
Polonezi refugiafi in Romania
tembrie, in Romania s-au refugiat
Guvernul Poloniei; unii dintre oficialii polonezi au ramas in Romania,
altii au plecat in Occident, de unde au continuat sa lupte impotriva
ocupantilor.

tn noua'eonunctura'
, ..... :.;(._') '/. .
,
e u tr ..;t
care.i
poate ._ ..

neutral [ale
Dintre -'""

not,
se va
prelu
derne. uac
man se .
c I i n ti ta I a n: - .... j;_,...,. "'"-..:.01'
. -.
A - '
.1 n
cauza, n yn_ iAan1frl
situatier iert1;en: r'Oc,..,. ,
! 0

'
inta ...,.,
'
ci ca sa "in'\
d reptate. sa-.
mentuT sau.
.
94
Atitudinea guvemului roman a nemultumit profund Berlinul, care a

pus la cale asasinarea lui Armand Calinescu, Consiliului
de la 21 septembrie 193 9, de o echipa de legionari. A urmat
o crunta represiune impotriva legionarilor, fapt ce a tensionat puternic
relatiile dintre Romania Germania.
Pe fondul succeselor obtinute de Germania pe Frontul de Vest, al
infringerilor suferite de Franta izolarii Marii Britanii, Guvernul
Romaniei se afla intr-o tot mai mare dificultate intema intemationala .
Regele Carol al II-lea a pomit, in ianuarie 1940, pe calea ,reconci-
lierii" cu Legionara, in speranta ca astfel va ame-
lioreze relatiile cu Germania. Legionarii au fost eliberati din lagare
inchisori, iar la 28 iunie 1940, Horia noullider al Le-
gionare, a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Educatiei
Nationale. Dar guvernul de la Berlin nu s-a aratat receptiv fata de
propunerile lui Carol alII-lea vizind o apropiere 1ntre cele doua state.
La rindul sau, guvernul sovietic a decis sa profite de starea de

deruta ce se inregistra la sa puna in aplicare intelegerea
realizata cu Germania la 23 august 1939 .

A
lnsemnarile regelui
Carol
- -:-. < - -
27 iunie 1 9 0
Am incheiat Consiliul de Co-
roana cu o scurta cqvintare, Tn
eare am spus ca este.-, ziua ce$
mai durerbasa a vfetii mele,
aceasta zi in care trebuia sa rna
bucur ca fiul meu trecut
Cons. iaer ca se
t?ce 0 foarte mare de''
a ceda, fara nici o rezistenta,
'
aproape un sfert de tara,
de
JO'ritati a aeelora caf9ra Je-am
' ' .. . .
cerut sfatul. Am pieced fara a mai
da mina cu nimeni , adinc amarit
convins .ca urmarile :e_elor
rite vor fi fearte rele: pentru tara,
, d. ' -
chiar daca, cum crede Argetoia-
nu, poate in cu rind vom recapa-
ta ce am pierdut.
Atitudinea exprimata
de Ciobanu, membru
al guvernului ro,r.nan,
Ia consilio I deeoroana
27 i unie 1 9 0
Basaraqiei ar
tepta
bulgarilor. E)ecit sa se'"
tara bucata cu bucata, mai bine
' . .
sa murim cu totii pentru un ideal
al parintHqr
....

Romania In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial
Raptul Basarabiei, nordului Bucovinei pnutului Herta
La 29 martie 1940, Molotov anunta in mod oficial ca intre U.R.S.S.
Romania exista un litigiu nerezolvat, cellegat de Basarabia. Discur-
sul ministrului de Exteme sovietic a fost apreciat in cercurile diplomati-
ce ca un avertisment dat Romaniei. La aceste declaratii s-au adaugat
concentrarea trupelor sovietice in zona Nistrului recurgerea tot mai
des la incidente de granita.
"
In ziua de 2 iunie 1940, Fabricius, ministrul Germaniei la
a prezentat guvemului roman o nota verbala in care punea intrebarea
daca in ce masura Romania ar fi dispusa sa ia in considerare cere-
rile de revizuire teritoriala ale vecinilor sai, cum ar fi, de pilda, cea a
Rusiei in problema Basarabiei.
La 23 iunie 1940, Molotov il informa pe Schulenburg, ambasadorul
german laMoscova, ca problema Basarabiei Bucovinei nu mai sufera
nici un fel de aminare, subliniind ca Uniunea Sovietica va recurge la
forta in situatia in care litigiul nu s-ar rezolva pe cale La
observatia lui Ribbentrop ca Bucovina nu a apaqinut niciodata Rusiei,
Molotov a acceptat limiteze pretentiile numai la nordul Bucovinei .
.
Avind concursul Germaniei, ca pe eel al Italiei, Molotov a inminat
ministrului roman la Moscova, Gheorghe Davidescu, in ziua de 26 iunie
1940, la ora 22.00, o nota ultimativa prin care Uniunea Sovietica cerea
ca Romania sa-i inapoieze cu orice pret Basarabia sa-i transmita
partea de nord a Bucovinei; raspunsul era in cursul zilei de 27

1ume.
Ziua de 27 iunie a fost pentru guvemul de la extrem de
agitata. Regele Carol alII-lea a decis convocarea Consiliului de Coroana,
in cadrul caruia s-au exprimat doua puncte de vedere: rezistenta in fata
"
pretentiilor sovietice sau cedarea 1n schimbul salvarii Romaniei. In even-
tualitatea unui razboi, Armata romaha ar fi fost nevoita sa lupte pe trei
fronturi: de Est - contra Uniunii Sovietice, de Vest- contra Ungariei
de Sud- contra Bulgariei. Dupa indelungi furtunoase dezbateri, Con-
siliul de Coroana a decis - cu 19 voturi pentru 6 contra - acceptarea
notei ultimative inceperea discutiilor asupra tuturor problemelor
emanind de la guvemul sovietic. Raspunsul guver-
nului roman a fost considerat nesatisfiicator, motiv
pentru care, in noaptea de 27/28 iunie 1940, guver-
nul sovietic a formulat un nou ultimatum, prin care
se cerea ca, in decurs de 4 zile, guvemul roman sa
evacueze Basarabia nordul Bucovinei; in
interval de timp, armatele sovietice urmau sa ocupe
aceste teritorii. Dupa un nou Consiliu de Coroana,
guvemul roman a comunicat ca se vede silit sa ac-
cepte conditiile sovietice.
Marul tancurilor sovietice prin Basarabia.
la 3 iulie 1940, Armata a ocupat in-
tregul teritoriu al Basarabiei, nordul Bucovinei, pre-
cum tinutul Herta. Romania pierdea astfel 50 509
km
2
3,7 milioane de locuitori. Lipcani, 1940
95

Scrisoarea lui Hitler
catre Carol alii-lea
15 iulie 1
intreaga mea viata am fost un
om al deciziilor fundamentale
numai de Ia acestea sue-
case decisive. Orice incercare de
a i nlatura prin manevre tactice
de vreun fel sau altul pericolele
ce ameninta tara dumneavoas-
, '
tra trebuie sa sufere vor suferi
un mai devreme
sau mai tirziu, poate i n foarte
scurt timp, ar putea fi chiar dis-
trugerea Romaniei.
Dictatul de Ia Viena.
30 august 1940
Declaratia lui luliu Maniu
'
in edinta Consiliului
deCoroana
30 / 31 august 19
Unirea Ardealului cu Patria-
mama nu se i ntemeiaza pe Tra-
tatul de Ia Trianon, ci urmeaza
din dreptul Ia autodeterminarea
poporului roman din Transilva-
nia, manifestat in mod liber Ia 1
decembrie 1918, Ia Alba lulia, [ . .. ]
Asupra Ardealului nu poate dis-
pune nimeni , decit poporul ro-
man din Transilvania, care a
avut are dreptul firesc de a se
uni cu vechiul Regat, pentru a
realiza marele ideal al unitatii
'
na\ionale [ ... ] Protestez, deci, cu
cea din urma energie, in contra
hotaririi de arbitraj protestez
ca aceasta hotarire sa fie pusa
i n aplicare.
96
Pierderea nordului Transilvaniei a Cadrilaterului
Imediat dupa ce Romania a cedat Basarabia nordul Bucovinei,
0
guvemele de .la Budapesta Sofia au cerut sa li se satisfaca , lor
pretentiile teritoriale. Deoarece Germania era 1nvingatoarea Europei,
guvemul roman a decis sa se orienteze spre aceasta tara, 1n speranta
ca ea va tempera revendicarile Ungariei Bulgariei. Dar, la 15 iulie
1940, Hitler a trimis regelui Carol alII-lea o scrisoare prin care-icerea
sa inceapa tratative cu vecinii in vederea rezolvarii litigiilor teritoriale.
La sugestia imperativa a Berlinului, s-a hotarit organizarea unor trata-
tive romano-maghiare, care au mceput 1n ziua de 16 august 1940 la Turnu
Severin. Delegatia romana a pus la baza discutiilor schimbul de populatie,
in timp ce delegatia maghiara a cerut ca Romania sa cedeze doua tre-
imi din Transilvania.
"
In ziua de 3 august 1940, Hitler i-a cerut guvemului roman sa ce-
deze Bulgariei partea de sud a Dobrogei, numita Cadrilater Uudetele
Durostor Caliacra). La tratativele romano-bulgare 1ncepute la Craio-
va 1n ziua de 19 august, delegatia Romaniei a satis:tacut integral cere-
rile Bulgariei, discutiile purt1ndu-se asupra modalitatilor de cedare ate-
ritoriului respectiv. Tratativele s-au 1ncheiat la 7 septembrie 1940, c1nd
granita dintre Romania Bulgaria a fost stabilita pe linia trasata inainte
de Pacea de la din 1913.
Pentru ,rezolvarea" diferendului teritorial romano-maghiar, Adolf
Hitler a intervenit direct, iar la 27 august a fixat cu m1na sa granita dip-
"
tre Romania Ungaria. In ziua de 29 august 1940, de Exteme
ai Romaniei Ungariei au fost convocati la Viena pentru a doua zi.
Aici, Ribbentrop Ciano, de Exteme ai Germaniei Italiei,
precizat ca orice discutii erau inutile au cerut ca Romania Ungaria
sa accepte ,arbitrajul" Axei.
Pentru a avea calitatea de arbitri, guvemele de la Berlin Roma ar
fi trebuit sa fie neutre, dezinteresate, impaqiale, dar, 1n fapt, Germania
I tali a -au manifestat deschis, 1n repetate r1nduri, hotarirea de a re-
vizui tratatele de pace din 1919- 1920 s-au pronuntat 1n favoarea
0
pretentiilor teritoriale ale Ungariei, care de la 13 ianuarie 1939 racea
parte din Pactul Anticomintem.
.
In timp ce de Exteme se aflau la Viena, guvernul de la
Moscova a deplasat trupe sovietice spre Prut, care au recurs la repetate
incidente de granita. De asemenea, guvemul sovietic a declarat ca spri-
jina revendicarile teritoriale ale Ungariei pe seama Romaniei.
Convocat de regele Carol alII-lea, 1n noaptea de 29/30 august 1940,
Consiliul de Coroana a acceptat, cu majoritatea voturilor, arbitrajul Axei.

In ziua de 30 august, ,arbitrii" au comunicat decizia lor: Romania va
ceda Ungariei nordul al Transilvaniei
( 43 482 km
2
cu 2 667 000 locuitori). Aceasta hotar1re a fost acceptata,
dupa aprinse controversate discutii, de majoritatea membrilor Consi-
liului de Coroana, 1n noaptea de 30/31 august 1940.
Astfel, 1n mai putin de trei luni, sub presiunea celor doua mari puteri
totalitare - Uniunea Sovietica Germania, Romania a pierdut 99 738
km
2
(33,8% din suprafata) 6 821 000 locuitori (33,3% din populatie).

'-""" restomatie
Din Memoriul lui Gheorghe Tiitiirescu
Respingerea ultimatumului era, desigur, solutionarea
cea mai era actul reflex al unui popor, care co-
respundea instinctului tarii , simtamintelor armatei.
Respingerea rezistenta erau, In orice caz, pentru mine
Guvern, solutiunea cea mai comoda. Ramineau in isto-
rie autorii gestului eroic, care a trimis un popor mic sa
i nfrunte o lupta cu forte de amploare gigantica refu-
giindu-ne apoi in departari senine, am fi in
razboiului.
Acceptarea ultimatumului era solutiunea cea grea,
era solutiunea cea dureroasa; parasirea vremelnica a
,
provinciilor voievodale, retragerea armatei cu spatele Ia
inamic, suferintele populatiei aruncate in voia soartei -
toate ruinele toate suferintele erau legate de aceasta
solutiune, singura, insa, care lasa Statui roman cu puterile
intacte care ii da ragaz sa viito-
rului. Sentimentul interesul egoist ne dictau respin-
gerea ultimatumului rezistenta. Ratiunea datoria fata
de tara ne dictau acceptarea.
,
Desprindeti din text motivatia primului-ministru
roman pentru acceptarea ultimatumului sovietic.
1. Care era situatia internationala a Romaniei i n
vara anului 1939?
2. Cum intelegerea dintfie U.R.S.S. 'i
Germania din 23 august 1939?
3. Cum a fost receptat Ia Bucureti Pactul Mo-
lotov-Ribbentrop?
4. De ce Romania s-a pr:oclamat neutra Ia 6 sep-
tembrie 1939?
5. Care a fost atitudinea oficialitatilor i a populatiei
romane fata de refugiatii polonezi?
6. De ce guvernul roman a propus desfa,ur.area
unor tratative cu eel sovietic, in legatura cu nota ulti-
mativa din 26 iunie 1940?
7. Care au fost motivele reorientarii politice externe
a Romaniei Ia inceputullunii iulie 1940?
8. Ce a declarat luliu Maniu Consiliului de Cor.oana
din 30/31 august 1940?
9. De ce Germania 'i ltalia nu puteau fi arbitri im-
partiali in disputa dintre Romania 'i Ungar;ia?
1. Comentati rolul politic allui Armand Calinescu
i cauzele asasinarii lui.
'
Din nota ultimativa a guvernului r
sovietic remisa guvernului roman
26 iunie 1940
... Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii
Basarabiei este legata i n mod organic cu chestiunea
transmiterii catre U.R.S.S. a acelei parti a Bucovinei a
carei populate este legata in marea sa majoritate cu
, .
Ucraina sovietica prin comunitatea soartei istorice, cit
prin comunitatea de limba compozitie nationala. Un
astfel de act ar fi cu atlt mai just cu cit transmiterea partii
de nord a Bucovinei catre U.R.S.S. ar putea reprezenta,
este drept ca numai intr-o masura neinsemnata, un mijloc
de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuita
U.R.S.S. populatiei Basarabiei prin dominatia de 22
de ani a Romaniei in Basarabia. Guvernul U.R.S.S. propu-
ne Guvernului regal al Romaniei :
1. Sa inapoieze Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a
Bucovinei , cu frontierele potrivit cu harta alaturata.
Guvernul sovietic exprima speranta ca guvernul
roman va primi propunerile de fata ale U.R.S.S. ca
aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale
conflictul prelungit dintre U. R.S.S. Romania.
Guvernul sovietic raspunsul Guvernului re-
gal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent.
Considerati justificata pretentiile guvernului so-
vietic?
2. Apreciati evolutia relatiilor dintre Romania i
Germania dupa 1918 i atitudinea lui Ritler dim vara
anului 1940.
3. Analizati pozitia guvernului sovietic fata de Ro-
mania in vara anului 1940.
4. in august 1940, Veaceslav Molotov, comisarul po-
porului pentru Afacerile Straine ale U. R.S.S., Ia Sesiu-
nea a 111-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S., sublinia ca
in urma , alipirii" Basarabiei ,frontiera UnitJnii
ce s-a dep1asat spre apus a aj wns Ia Dunare, care
este eel mai puternic fluviu din Europa dupa Volga
constituie pentru un de tari europene una din cele
mai importante cai peratru schimb.ul de marfuri".
Reflectati asuplia afirmatiiloli lui V. Moletov.
- . - -
I , ' ,4'o _ , o 0 - '
:. RETINETI !NOTIUNILE
I - ' - , ' - - .. ,
Neutralitate - situatie, atitt.Jdine a unui stat care nu se
,
amesteca i n conflictul dintre doua sau mai multe
state, care nu participa Ia pacte sau aliante militare
intretine relatii cu fiecare stat beligerant
in parte.
Conventie - i nteiegere, acord intre doua sau mai multe
state, institutii sau persoane cu privire Ia anumite
problema sau Ia anumite ooiective.
Asistenta mutuala - intelegere politieo-militara intre
doua sau mai multe state pentru apararea comuna
i mpotriva unui atac armat.
97
2. FORMAREA R.S.S.
INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST
lnstau11area regimului bol5evic fn Basarabia, regi1n cu adevarrat colonial, a f(f)st rezultatul
ocuparii de ciUre Uniunea Sovietica a acestcei provincii in urma notelor rulitimative din 26
2 iunie 1940. Cornftorm doctrinei com11niste" orice teritoriu ocltpat :/Jrebuia sovietizat
{e1zomen care s-a petrecut iJn Basarrabia i in nordul Bucovinei .
3 iulie 1940. Prutul devenit
hotar intre frati
'
Manifestare a ,oamenilor muncii"
din Chiinau cu ocazia ,eliberarii"
Basarabiei de cafre armata
sovietica. 3 iulie 1940
98
Comparati starea de spirit
exprimata de persoanele de pe
cele doua fotografii.
Situatia romanilor din teritoriile cedate

'
1"\
In teritoriile cedate - Basarabia, nordul Bucovinei, nord-estul Tran-
silvaniei, Cadrilaterul- romanii au fost unei politici represive, multi
. .
dintre ei fiind asasinati. Astfel, cei 1 ,3 milioane de romani trecuti sub
stapinirea Ungariei au avut de suportat, mai ales in lunile septembrie-
noiembrie 1940, razbunarea autoritatilor horthyste, care au trecut ,prin
foe sabie" teritoriul obtinut prin Dictatul de la Viena.
La Trasnea Uud. Salaj) au_fost intr-o singur.a_noapte peste 100
2 ...
de roman1, 1ar la Ip ( judet) au fost asasinati 15 5 de romani, intre
care 82 de copii 36 de femei.
1"\
In Cadrilater, represiunile au fost de o mai mica intensitate, ca urmare
a schimbului de populatie intre Romania Bulgaria. Deosebit de trag!ca
a fost situatia romanilor din Basarabia, nordul Bucovinei tinuful Heqa.
-----
.... ..... . .. ---- - -- . ------
Formarea R.S.S.
0 consecinta grava generata de ocuparea teritoriului dintre Prut
Nistru a fost dezmembrarea Basarabiei, efectuata de Moscova odata
'
cu lichidarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste cre-
ata anterior tot de Moscova, in cadrul Ucrainei sovietice.
1"\
In problema proiectarii configuratiei teritoriale a viitoarei republici
unionale au fost exprimate diverse opinii. Conducatorii Republicii So-
vietice Socialiste Autonome stabiliti de curind la
ca cei ai Ucrainei, recomandau Moscovei sa stabileasca teritoriul
Republicii Sovietice Socialiste astfel incit la R.S.S.
Ucraineana sa fie trecute, pe linga nordul Bucovinei, raioanele Codima,
Balta Pesceana din R.A.S.S.M., judetele Hotin, Akkerman (Ce-
tatea Alba), precum piasa Chilia a judetului Ismail din Basarabia.
' '
Pe de alta parte, conducerea Ucrainei sovietice a depus eforturi pen-
tru a obtine ca eel putin o parte din teritoriul Basarabiei Uudetele Hotin,
1"\
Akkerman (Cetatea Alba) Ismail) sa fie transmisa Ucrai,nei. In ceea
ce teritoriul R.A.S.S. Kievul propunea ca granita
sa fie trasata astfelincit R.S.S. sa-i ram!na doar din
cele 14 raioane ale fostei autonomii din stinga Nistrului. Fr-in u .r e, 6
judete din Basarabia 6 raioane din R.A.S.S.M.: aceastg_a..fost-for-
-
m u a .ucra1neana .. c e organg_a1c a Mcrh:
La 2.august 1940, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat legea Cu
privire la .formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti, in
care se stipula: ,Venind in intimpinarea oamenilor muncii din Basara-

Romania In an i i celui de-al Doilea Razboi Mondial

- -.
bia, a oamenilor muncii din Republica Autonoma So-
vietica Socialista Moldoveneasca privind reunirea
populatiei din Basarabia cu populatia
moldoveneasca din R.A.S.S. Moldoveneasca ca-
lauzindu-se dupa principiul dezvoltarii libere a natio-
nalitatilor, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste
, 1. A forma Republica Sovietica Socialista Mol-
doveneasca unionala.
'{- " -
2. In componenta Republicii Sovietice Socia . te
- -
ele Tiras ol
, Delegafia" Basarabiei i a nordului Bucovinei
Ia Sesiunea a V/1-a a Sovietului Suprema/ U.R.S.S.
2 august 1940
..- -- .. _......,
Grigorio ol r aioanele Dubasari, Rj b_nJta,
Sint astazi nespus de fericita,
tot cum este fericit intregul
nostru popor moldovenesc. Tre-
cutul greu ingrozitor a plecat
pentru totdeauna. Primirea
ce nu se face aici , Ia Moscova,
i nalta incredere ce ni se acorda
vor servi pentru noi drept stea
calauzitoare vie. Faga-
duim ca vom Iuera ca sa in-
floreasca scumpa noastra Mol -
dova.
Fragment din cuvintul
de salut rostit de invatatoarea
. I
Z.A. Craciunescu (Trofimov)
Ia Sesiunea a V/1-a
a Sovietului Si.Jprem at U. R. S. S. ,
2 august 1940
Comparati afirmatia respecti-
va cu realitatea istorica din Ba-
sarabia. Ce concluzii trageti?
Comisar sovietic in actiune
'
Slobozia Tiraspol ale Republicii Sov tetice Socialiste Moldo-
judetele Balti, Bender, Cahul, Orhei
Soroca ale Basarabiei".
...
Republica Sovietica Moldoveneasca unionala a fost formata
dintr-o parte mai mare a Basarabiei una mai mica a R.A.S.S.M. f'ara-
__ part,ici].Jarea 12. olitica a basarabenilor. !Iotarele dintre R.S.S. Moldove-
neasca R.S.S. Ucraineana au fost stabilite definitiv prin decretul Pre-
zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 4 noiembrie 1940. Capitala
R.S.S. Mol@venef a
'
Atit lichidarea R.A.S.S. cit dezmembrarea Basa-
rabiei, prin formarea, la 2 august 1940, a R.S.S. a fost
un act ilegal, un dictat al Mos(\ovei in baza propunerilor !acute de Kiev.
Prin amputarea judetelor de sud ale Basarabiei 1ncorporarea lor la
Ucraina, R.S.S. Moldoveneasca a fost lipsita de la Dunare la
limanul fluviului Nistru, adica 1nlaturata de la Marea Neagra.
lnstaurarea regimului
Operatiunea de ocupare militara a Basarabiei a nordului Bucovi-
nei era inca in plina cind acest spatiu a fost invadat de
numeroase trupe NKVD de ai partidului
reprezentanti ai guvemului central, ai diferitelor structuri ale statului
sovietic. Toate acestea aveau misiunea de a efectua cele mai radicale
transformari de ordin politic, economic, social cultural.
Moscova a transplantat pe teritoriul Basarabiei structurile parti-
dului Grupuri de oameni special dincolo de
limitele Basarabiei chiar ale fostei R.A.S.S.M. , veniti in provincia
ocupata odata cu trupele sovietice, 1mpreuna cu din raioa-
nele din stinga Nistrului, trecute 1n componenta R.S.S.M. , au format
organizatia regionala de partid, transformata apoi in Partidul Cornu-
"
nist al Moldovei. In postul de prim-secretar a fost numit P.G. Bora-
din, fost prim-secretar al organizatiei de partid din R.A.S.S.M. , rus-
de nationalitate.
'
La 12 ianuarie 1941 au fost organizate alegerile pentru Sovietul Su-
prem al R.S.S. Sovietul Suprem al U.R.S.S. Sesiunea I
a Sovietului Suprem al R.S.S. convocata 1n februarie 1941,
99

a adoptat Constitutia R.S.S. a ales Pre-
zidiul Sovietului Suprem al R.S.S.M., a numit primul
"
guvem al republicii. In functia de al Con-
siliului Comisarilor Poporului a fost confirmat T.A.
Constantinov, fost al Consiliului Comisar-
ilor Poporului al R.A.S.S.M.
La 6- 8 februarie 1941 tinut lucrarile pri-
mul congres al din R.S.S. Moldove-
.....
neasca.
.... .. '-
Avind create aceste structuri, R.S.S. Moldove-
neasca a fost declarata stat al muncitorilor taranilor. K.,tJ._tii'O
. _..... _ ..,.a,... eTJ:,..,..
Vr'OAI<6 '8 .. 'aell , - ..... rto tWit ....
...;_...;,.;;.;.:.;;.._;, f s 1 , ,
-
% $00. J&j lj&&a - A V ......,_...._It' m

,...
I n drum spr e
Tabel de persoane
(elemente romane,ti)
din or. Soroca, deportate,
condamnate 'i arestate
in timpul anu;lui
de ocupatie sovietica
1. Tulburea Nadejdea 13.06.1941
2. Calara lon 29.06.1941
3. Tui Nicolae 18.06.1941 .
'
4. Tui Marioara 18.06.1H41
I
5. Tui Lenuta 18.06.1941 .
l I
6. Tui Liza 18.06.1941
'
7. Tui Valentina 18.06.1941
'
8. DumbravaAnatolie 05.07.1941
9. Dumbrava Liubov 05.07.1941
10. Dumbrava Tatiana 05.07.1941
11. Popovschi Simian 13.07.1941
12. Popovschi Irina 13.07.1941
13. Popovschi Margareta 13.07.1941
14. Stolerov Cleopatra 13.06.1941
15. Stolerov Alexandru 13.06.1941
16. Stoterov Nina 13.06.1941
17. Cononov Xenia 13.06.1941 .
18. Cononov Leonid 13.06.1941
19. Cononov Maria 13.06.1941
20. Novotnii laroslav 13.06.1941
21. Novotnii Ana 13.06.1941
22. Novotnii 13.06.1941
23. Novotnii Arcadie 13.06.1941
24. Ciubotaru Boris 06.07.1941
25. Zahar Eugenia 13.06.1941

Colectati materiale istorice re-
,
feritoare Ia situatia localitatii in
' '
care traiti in timpul anului de
putere sovietica 1940-1941.
100
Sibe ria
Politica regimului comunist (1940-1941)
"
In vara anului 1940 ocupantii sovietici au luat masuri in vederea im-
piedicarii operatiilor de evacuare din Basarabia nordul Bucovinei a
bunurilor apaqinind institutiilor de stat Armatei romane. Sovieticii au
capturat importante cantitati de armament munitie, materiale echipa-
mente militare; au recurs la conditionind rezolvarea cererilor
- repatrierea cetatenilor inapoierea materialelor confiscate
abuziv - prin predarea unor cantitati exagerat de rhari de material ru-
lant de cale ferata.
Pe linga asuprirea politica, populatiei i-au fost aduse grave preju-
dicii economice. Au fost nationalizate bancile, institutiile de credit, mij-
loacele de transport, uzinele, fabricile, tipografiile, hotelurile, farmaciile,
teatrele, cladirile mai mari casele tuturor celor care s-au refugiat.
Ocuparea Basarabiei nordului Bucovinei a generat alte drame
"
pentru poporul roman. Intre 28 iunie 4 iulie 1940, doar in citeva ju-
dete - Cemauti, Balti, Cetatea Alba - , au fost arestate 1 222
"
de persoane. Inca din primele zile de ocupatie, sovieticii au inceput sa
deporteze un numar insemnat de proprietari de oameni politici,
. "
catalogati drept , elemente contrarevolutionare". In noaptea de 13/ 14 iunie
1941, au fost arestate deportate 250 000 de persoane, din care ma-
joritatea o formau femeile copiii. Numai din Soroca au fost
deportate 188 de persoane. Tribunalele militare au condamnat la moarte
5 485 de persoane. De teama represaliilor, zeci de mii de cetateni s-au
refugiat in Romania. Teroarea a inoculat frica in fiecare locuitor al Basa-
rabiei.
Vorbita de marea majoritate a limba romana ost
declarata , moldoveneasca". La 10 februarie 19 a fost adoptata le-
- -
gea cu pri vire Ia trecerea scrisului de la rafia lattna a cea ruseasQa.
La 9 august 1948, in din Basarabia a fost introdusa
obligatorie a fiinbii ruse. Moldovenilor le-au fost schimonosite numele
drn actele de identitate.
liitimp ce moldovenii erau in Rusia ca sa lucreze in mine, iar
altii deportati in Siberia, zeci de mii de ucraineni soseau in Basa-
rabia, ocupind toate posturile-cheie pe linie de partid, de stat in con-
ducerea intreprinderilor.

,
Aviz al Comisiei Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova pentru aprecierea politico-juridica
a Tratatului sovieto-german de neagresiune $i a protocolului adifional secret
din 23 august 1939, precum i a consecinfelor lor pentru Basarabia i nordul Bucovinei
Comisia Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova, in
scopul restabilirii adevarului istoric, tinind cont de decizi-
ile Comisiei similare a Congresului al doilea de deputati
al poporului din U.R.S.S. ide rezultatele muncii desfau-
rate in ultimii ani de istoricii juritii din republica i de
peste hotare, a examinat aspectele esentiale ale sem-
narii, infaptuirii i urmarilor Tratatului sovieto-german de
neagresiune din 23 august 1939 i ale Protocolului
aditional secret.
,
Studiind acest tratat i Protocolul aditional secret,
precum i consecintele lor istorice juridice pentru Ba-
sarabia i Bucovina de Nord, Comisia a constatat:
Basarabia Bucovina de Nord au fast dintotdeauna
parti componente ale Statu lui Moldova, creat in secolul al
XIV-Iea pe pamintul stramoilor romanilor - geto-dacii.
La 1775 lmperiul Habsburgic rapete Statului Moldova
partea lui de nord, Bucovina.
in urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 i a unui
indelungat tirg diplomatic prin Tratatul de Pace de Ia
( 1812), I mperiul Rus dezmembreaza Statui
Moldova, anexind tinutul dintre Prut i Nistru, asupra ca-
ruia extinde in mod artificial numele de Basarabia.
Ca rezultat al lmperiului Rus al celui
austro-ungar, in urma celui dintii razboi mondial i a re-
volutiei ruse din 1917, Basarabia i Bucovina capata
posibilitatea de realiza dreptul lor firesc i legitim Ia
autodeterminare. La 2 decembrie 1917 a fast creata Re-
publica Democratica Moldoveneasca. Dupa proclamarea
Ucrainei republica independenta, parlamentul Republicii
Democratice - Sfatul Tarii - a declarat, Ia
24 ianuarie 1918, independenta Republicii Democratice
1. Care au fost primele mas uri ale autoritatilor de
ocupatie sovietice?
2. Ce metode au folosit ocupantii sovietici pentru
a identitatea nationala a romanilor din
Basarabia nordul Bucovinei?
3. Cum apreciati atitudinea autoritatilor de ocu-
patie fata de romanii din nord-estul
4. Ce norme ale dreptului international au fost
incalcate Ia for-marea R.S.S.
5. Aratati in ce masura a participat populatia Ia
formarea R.S.S.
6.., Exprimati-va punctul de vedere in privinta
de 1mitarii teritoriale intlie R.S.S. Moldoveneasca
R.S.S. Ucraineana.
7. Analizati procesul de sovietizare a Basarabiei.
23 iunie 1990
La 27 martie 1918, tinind cant de nume-
roasele adresari ale populatiei din tinut i de impo-
sibilitatea pastrarii , in acea conjunctura politica i militara,
a independentei Republicii Democratice
Sfatul Tarii a decis prin vat unirea Basarabiei cu Romania.
Congresul general al Bucovinei, Ia 15 (28) noiembrie
1918, a votat "unirea neconditionata i pentru vecie a
Bucovinei , in vechile ei hotare pina Ia Colacin
i Nistru, cu Regatul Romaniei" ...
La 28 iunie 1940 U.R.S.S. a ocupat prin forta armata
Basarabia i Bucovina de Nord, contrar vointei populatiei
acestor tinuturi.
,
Proclamarea in mod nelegitim, Ia 2 august 1940, a
R.S.S. Moldoveneti a fast un act de dezmembrare a Ba-
sarabiei i Bucovinei. Trecerea arbitrara sub jurisdictia
R.S.S. Ucrainene a Bucovinei de Nord a judetelor Hotin,
Ismail Cetatea Alba contravenea adevarului istoric
realitatii etnice existente in acea vreme.
'
Odata cu instaurarea in Basarabia i Bucovina de
Nord a regimului sovietic stalinist, in aceste tinuturi au
fast comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa,
deportari , foamete organizata.
in conformitate cu argumentele istorice, j uridice i
politice expuse mai sus, urmeaza ca in ziua de 28 iunie
sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv.
Prin prezentul Aviz Comisia intregete, sub toate
aspectele, semnificatia profunda i ampla a Declaratiei
suveranitatii R.S.S. Moldova.
,
Argumentati gradul de leg imitate a for.marii Ia
2 august 1940 a R.S.S.
" . - - - - -
1 TEME -DE REFLECTIE
I ' I
La 10 iunie 1940, Ia $edinta comuna a Biroului Po-
litic al C.C. al P.C.(b) din toata Uniunea i Consiliul
Comisarilor Poporului s-a adoptat hotarirea ,Cu privire
Ia reunirea populatiei a Basarabiei cu
populatia moldoveneasca din R.A.S.S. Moldove-
neasca".
A
In baza textului , ur;mariti cum a fost realizata
'
aceasta hotarire.
- - -- - - . -
. .
RETINETI NO.TIUNILE.
' . ' . ,
Regim comunist - sistem de organizare i de con-
ducere a vietii economice, sociale politice a sta-
tuJui , bazat pe dictatura partidului comunist, aflat Ia
putere.
Sovietizare - actiune de implementare a cutumelor
sovietice asupra unui teritoriu proaspat achizitionat.
101
..

3. REGIMUL POLITIC iN ROMANIA (1940-1944)
J't
In septe1nbrie 1940, Romania a fost procla1natii ,stat nafional-legionar"; in ianuarie 1941,
legionarii au fost inliitura(i de Ia guvernare, puterea apar(inind integral generalului Jon An-
t01lescu. Regimztl politic a avut un caracter dictatorial, drept11rile libertii(ile cetii(eneti fiind

ltprtlltate.
Mihai I, rege a/ Romaniei
A fast declarat rege al Rom8niei
dupa moartea lui Ferdinand I (20
iulie 1927). Fiind minor (avea dear
6 ani), prerogativele sale au fest
preluare de Regenta ( 1 9?7 -1930).
La 6 septembrie 1940, dupa
abdicarea lui Carol al I I-lea, Mihai
A ,
a redevenit rege. In primii ani de
domnie a i ndeplinit dear un rot de-
corativ. Puterea de stat era deti-
,
nuta de genera lui I on Antonescu.
A sus1inut intrarea Romaniei in
razboi alaturi de Germania, apoi
tarii din razboi incheierea
' .,
armistitiului cu Natiunile Unite. De
numele regelui M.ihai I e legat ac-
tul din 23 august 1944 i semna-
rea armistitiului din 12 septembrie
1944.
Pentru acest act de curaj a fest
decorat de Stalin cu distinctia
'
sovietica "Ordinul (Victoria) Pobe-
da" de Harry Truman cu "Le-
giunea de Merit".
La 30 decembrie 194 7 a fast
fortat sa semneze actul de abdi-
,
care.
S-a stabilit in Elvetia, Ia Versoix-
,
Lausanne.
102
Romania, stat national-legionar
(septembrie 1940-ianuarie 1941)
pierderile terj_tgriale din 1910, european
nefavorabil determil)at __pe Carol al-II-lsa-ca, la_ 4 segtembrie 1940,
--
sa-l!nsarcineze cu care
- .
se bucura de autoritate In armatei. A doua zi, regele 1-a investit pe
-
- ,_ .. -
Antoiiescu cu puteri der_Une
2
a dizQlv_at a suspendat
Constitutia din februarie 1938. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a
- " - - -... ---
abdicat (la cererea ultimativa a lui Antonescu). In zi, fiu1lui Ca-
- -
rol alII-lea devenea pentru a doua oara rege al Romaniei, sub numele de
- A .
Mihai I. In lipsa unei reprezentante nationale, noul rege a depus juramin-
fata generalului Ion Antonescu, Consiliului de
a patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Nicodim, a
"
Inaltei Cuqi de Casatie, D.G. Lupu. Apoi, regele Mihai I 1-a reinvestit pe
. .
generalul Ion Antonescu cu depline puteri pentru conducerea statului.
- - - 4
"
In ziua de 14 1.240 s-a format un guvem din antonesci-
legionari,_iar fost proclamata stat national-legionar.
Legionara era recunoscuta drept singura politica in
noul stat, deci partid unic. Ion Antonescu era conducatorul
- - --
statului, iar Horia Sima era recunoscut comandant al Legio-
- . .
la putere a legionarilor a fost conditionata, de genera- .
lul Ion Antonescu, de incetarea tulburarilor agitatiei la care .se de-
aasera legionarii, folosind ne_multumirea populara, cauzata de politica de-
zastruoasa a lui Carol al II -lea.
"
In calitatea pe care o detinea, Antonescu a concentrat in miinile sale
atribute esentiale ale puterii legislative executive; avea dreptul de
initiativa legislativa, de a numi membrii guvemului a angaja statui
pe__plan .. extern. Ca urmare a dizolvarii parlamentului a restringerii
atributiilor regale, Antonescu nu raspundea in fata nimanui pentru actele
sale de politica intema externa. Generalul ar fi . dorit un guvem de
uniune nationala, in care sa fie reprezentate toate partidele, indeosebi
P.N.T. P.N.L. Initial, Iuliu Maniu Constantin I.C. Bratianu au de-
cis sa-i acorde sprijin, insa ulterior au refuzat sa faca parte din guvem,
invocind absenta fundamentului democratic. Astfel incepea un regim
dictatorial (avmd concursul Germaniei), cu trasaturi specifice: excluderea
separatiei puterilor in stat, anularea libertatilor drepturilor
desfiintarea institutiilor fun date de Carol al II -lea, conducerea prin de-
crete-legi, incurajarea nationalismului antisemitismului. Legionarii,

Decret-lege
din 14 septembrie 1940
1. Statui roman devine stat
national-legionar.
2. Legionara este
singura recunoscuta in
noul stat.
3. Domnul general Jon Anto-
nescu este conducatorul statului
legionar regimului legio-
nar.
4. Domnul Haria Sima este
conducatorul Legiona-
re.
Regele Romaniei Mihai I
participind la guvemare, creat institutii proprii, care de fapt le du-
blau pe cele ale statului (politie, tribunale, forte paramilitare ); ei nu ezi-
tau sa contracareze unele decizii luate de Antonescu pe plan politic
economic, fapt ce a creat o stare de confuzie.
Totodata, ei sperau sporeasca numarul de si atizanti, folosind
diverse modalitati populiste: ceremo.a.ii
publicatiilor, de
aunor magazine
- nare, promisiuni de marire-a salariilor
- - =- ------ ... - - .,..., _ _,_ .... ,
munca, apeluri catre tarani, incercari cre-.. a:awage armata ete.
Pe plan extern, Antonescu a semnat, la 23 noiembrie 1940, actul de
aderare a Romaniei la Pactul Tripartit (incheiat de Germania,
Japonia la 27 septembrie 1940).
Explicati contextul politic in
care Romania s-a declarat stat -
nationa 1-leg ionar.
ebeliunea legionara
Curind, dupa 14 septembrie 1940, s-a ajuns lao con:fruntare intre prin--
cipalele forte aflate la guvemare: gruparea antonesciana, care dorea re-
spectarea legilor in vigoare luarea unor masuri pe cale juridica impo-
triva celor vinovati de ,dezastrul tarii", gruparea legionara, condusa de
Horia Sima Consiliului de care urmarea con-
struirea unui stat dupa modelul teoretic (ideologic) preconizat de legio-
nari; se urmarea ruperea completa cu trecutul, venirea legionarilor la putere
fiind considerata o ,piatra de hotar" in istoria Romaniei.
Haria Sima
(1906-1993)
Vicepreedinte al ConsiUului
de Minitri al in statui
national-legionar (14 septem-
brie 1940-21 ianuarie 1941 ).
Comandant al Le-
gionare (1940-1993}.
Confruntarea dintre cele doua grupari a devenit publica dupa 27
noiembrie 1940, ca urmare a asasinarii de catre legionari a 64 de detinuti
politici la inchisoarea Jilava a profesorilor universitari Nicolae Iorga
Virgil Madgearu.

Pentru a clarifica situatia din Romania, Adolf Hitler i-a in vi tat in Ger-
mania pe Ion Antonescu pe Horia Sima. Legionare nu
a dat curs invitatiei, raminind in.tara pentru a pregati inlaturarea lui An-
A
tonescu. In cadrul discutiei cu Hitler, din 14 ianuarie 1941, Ion Anto-
nescu a !acut un amplu rechizitoriu impotriva Legionare, care
crease o stare de tensiune in tara; la rindul sau, fiihrerul a dat mina
libera lui Antonescu sa restabileasca ordinea in Romania.
A
In zilele de 21-23 ianuarie 1941, legionarii, domici sa obtina intreaga
putere in stat, au organizat la in tara o rebeliune, atacind
ocupind o serie de institutii administrative, sectii de politie, centre

de comunicatii. Au fost devastate 3 400 de imobile institutii, au fost
ucise 374 de persoane (dintre care 118 evrei 74 de militari). Valoa-
. .
rea pagubelor insuma un miliard de lei.
Toate acestea au nemultumit opinia publica. Antonescu, avind acor-
dul Berlinului, a infrint rebeliunea legionara a luat masuri drastice,
arestind circa 8 000 de rebeli, care au fost condamnati la diferite
pedepse. Aproximativ 700 de legionari, in frunte cu Horia Sima, s-au
refugiat in Ge ania, fiind apoi folositi de Hitler ca moneda de
in raporturile u Ion Antonescu.
A
Dupa reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie, prin Inalt de-
cret regal, din 14 februarie 1941, stattd national-legionar a fost desfiintat.
103
intrlnirea Hitler-Antonescu.
.
14 iarruarie 1941
in Europ;l cunosc d .
de stll cu ca . . .. ... place
' I. , .. .
lucrez: gen .
Antonescu.

Adolf H
Pierder:ile de vieti a,meneti
din rindul evreilor
i responsabilitatea autoritatHor
194 0-1945
Pierder:ile de vieti au fost evo-
, .
luate Ia circa 15 000 din vechiul
Regat, Transilvania de Sud i
Bucovina de Sud; Ia 108 710 din
Basarabia, nordul Bucovinei
tinutul Herta; 90 295 in Transil-
, '
vania de Nord, anexata in sep-
tembrie 19,40 de Ungaria. in to-
tal , 214 005. Rasptinderea reVi-
ne autoritatilor romane roma-
no-germane pentru 123 71 0 vic-
time celor ungare sub directi-
va lui Eicnman pentru 90 295

oamen1.
in nici o tara dominata de
'
n-a supravietuit o de
. .
mare proportie a

104
Dinu C. Giurescu,
,,_Romania Jn al
Razboi Mondial",
Editura ,All", 1999, p. 151
Evolupa regimului politic in perioada
ianuarie 1941-23 august 1944
Dupa _e-yenimentele din J 24 J, I ,egjonara a fost
scoasa_ in afar.a_le.gii. La 27 ianuarie 1941, Antonescu a format un gu-
vem nou, constituit in cea mai mare parte din militari tehnicieni, avind
ca principale asi urarea_ ordinii pub lice administrarea efi-
,.._ - -----..__-
cienta a tarii. Statui national-legionar a fost abrogat, iar Romania
- --- ..
raminea un stat monarhic, in care regele avea mai- mult un rol deco-
rativ. Ion Antonescu a mentinut regimul autoritar, in care detinea
-- -
puterea legislativa, executiva controla j_!!.stitia; el conducea prin de-
crete-legi, putea numi sau concedia orice functionar al statului, el initia
sau modifica legile, dirija politica extema. Acest regim nu avea o ide-
ologie nu se baza un partid politic.
ll!l accent deoselJit_ ordine siguranta, considerate
-
esentiale pe-ritru progresul societatii. Antonescu s-a folosit de cele mai
importante instrumente in stat: armata aparatul administrativ. Autori-
tara guvemare antonesciana s-a reflectat la toate nivelurile administratiei;
in teritoriu, prefectii aveau putere absoluta executau dispozitiile pri-
mite. Antonescu a minimalizat institutia m_onarhica, socotindu-1 pe regele
Mihai I un simbol lipsindu-1 de 9_reptul de a se implica in con-
ducerea tarii. Omul numarul doi in.stat era profesorul Mihai Antones-
cu, al Consiliului de ministru al Afacerilor Ex-
terne.
Pe plan intern au fost luate o serie de masuri: militarizarea intre-
prinderilor, controlul statului asupra economiei, interzicerea organizatiilor

politice sindicale, asigurarea ordinii a pub lice.
Regtmul antonescian a promo vat o politica antisemita, actionind mai
--- ..
ales impotriva evreilor din Basarabia Bucovina, pe care ii acuza de
comunism. S-a inregistrat un adevarat holocaust, marcat de pogromuri
--- .
Odes a) de deportari in Transnistria; nuJ!larul evreilor morti
disparuti a fost de circa 214 000 (inclusiv cei din nordul Transilvaniei,
teritoriu anexat de Ungaria). aplicat ,solutia fi-
nala" ( exterminarea tuturor evreilor), ceruta de Hitler.
Princ_ipalii lideri ai opozitiei, Iuliu Maniu Constantin I. C. Bratianu,
erau supravegheati, dar impotriva lor nu s-au luat masuri coercitive.
Antonescu a avut repetate intilniri cu libe-
. ' '
rali, cu care a discutat problemele esentiale ale Romaniei.
.
Pe plan extern, eforturile au fost canalizate
s ustinerea razboiului, alaturi de Germania, pomit pentru refacerea
integritatii teritoriale a Romaniei .
"
In acest context, comertul exterior era orientat spre Germania, care
a preluat din Romania mari cantitati de materii pri i materiale, indeo-
sebi petrol; este semnificativ ca, in 1943, firmele germa e detineau 60%
din exportul romanesc 85% din import.
Regimul antonescian a asigurat libertatea de creatie pentru oamenii
de cultura (in limitele legislatiei existente ), fapt reflectat in realizarea
unor importante opere literare artistice.
_ restomatie
,
Esenfa regimului Ion Antonescu
Conducatorul statului lntrunea puterile legislativa
executiva putea sa guverneze prin decrete-lege,
nesupuse promulgarii regelui. Pe llnga prerogativele le-
gislative, conducatorul statului incheia
numea revoca numea confirma In
publice, conferea gradele militare avea alte
prerogative, care lnainte erau regelui.
Regimul autoritar al lui lon Antonescu este greu de
definit din punct de vedere deoarece,
referindu-ne In special Ia perioada 27 ianuarie 1941-23
august 1944, clnd a guvernat fara legionari, pe llnga
unele trasaturi de dictatura militara, dar fara excese, a
pastrat unele reminiscente daca nu de guvernare, eel
putin de conduita democratica.
... Analizlnd cauza scopul urmarit, regimul autoritar
al lon Antonescu era caracteristic starii
exceptionale.
De aici se desprind trasaturile regimului
lon Antonescu: caracterul sau provizoriu, temporar,
j ustificat de , interesul national al apararii Patriei ",
absenta oricarei orientari politice. Orice comparatie,
cu. dictaturile existente Ia acea data In Europa
este gratuita. Pe llnga faptul ca acestea se considerau
nu numai definitive, dar chiar tindeau sa se eternizeze
(1 000 de ani existenta prevedea nazismul , iar comu-
nismul se considera ultimul stadiu de dezvoltare al socie-
tatii), toate se bazau pe existenta unui partid unic: Adolf
Hitler In Germania pe Partidul National Socialist, Benito
' - .... . ,. -
AUTOE.VALUARE .
-. .. ... - _.- . - i
. . - '
.. . .

' .
.
,.
----
1. Ce intelegeti prin sintagma: , stat national
legionar"?
Ci)ce actiuni de politica externa a intreprins lon
1
Antonescu dupa preluarea puterii?
3. Cum apreciati asasinatele legionare din
noiembrie 1940?
4. De ce Hitler 1-a sustinut pe Antonescu in dispu-
ta cu legionarii?
5. Care au fost consecintele rebeliunii legionare?
6. Comparati conceptia despre guvernare a lui
I Antonescu cu cea a lui Horia Sima.
7. Ce se intelege prin , solutia finala"?
8. Credeti ca Antonescu a avut o , conduita demo-
,
cratica"? Argumentati.
9. De ce Antonescu a ales Transnistria pentru a-i
deporta pe evrei?
Mussolini In ltalia pe Fascista, Francisco Franco
in Spania pe Falangista, iar I. V. Stalin In U.R.S.S.
pe P.C.(b) al Uniunii Sovietice. I on Antonescu
nu exilat sau lichidat fizic adversarii , cum au facut-o
sus-mentionatii dictatori. Mai mult, a continuat sa tina
' ' '
legatura cu conducatorii celor doua mari partide tra-
ditionale, deveneau din ce In ce mai putin
multumiti de politica sa trimiteau scrisori de protest.
lon Antonescu admitea dialogul publica in presa atlt
scrisorile de protest ale acestora, cit raspunsurile lui,
fara sa faca vreo obiectie cu privire Ia titulaturile cu care
semnau scrisorile: luliu Maniu,
Partidului National Taranesc, C.I.C. Bratianu,

dintele Partidului National Liberal. Aceste doua partide
. continuau activitatea Ia nivel de conducere, pe care
lon Antonescu, informat de Siguranta Statului , o tolera,
iar acestea, In schimb, restrinsesera In mod voluntar
activitatea publica Ia nivel teritorial.
,.
In concluzie, dupa inlaturarea Legionare de
Ia putere nu se mai poate vorbi de o dictatura in Romania,
in sensul strict al cuvintului , de impunere a unei puteri
abuzive necontrolabile, ci de un regim autoritar, exercitat
In limitele impuse de lmprejurari.
Eleodor Foceneanu, , lstoria constitutionala
a Romaniei ( 1859-1991 )", 1992.

Evidentiati trasaturile regimului lon Antonescu.
Din declaratia generalului lon Antonescu facuta du-
pa lnfrlngerea rebeliunii legionare: Tot ce este sub-
versiv va fi distrus. Nici o ezitare i nici o oprire Ia
mijfocul drumului. Vinovafii, oriunde ar fi ei (coa/a,
armata, func(ionari, industriai etc.) ide orice virsta ar
fi, trebuie sancfionafi imediat. Vina lor trebuie, insa,
stabilita cu precizie i seriozitate. Sa nu dam curs Ia
multiple acte de razbunare, pornite din calcule
meschine.
Deduceti gradul de autoritarism al ,conducato-
rului".
. - .
RETINETI NOTI:Ul\IILE
' ' ' '
n
Pogrom- ucidere in masa a membrilor unei comunitati
'
sau etnii.
Holocaust - exterminare (prin ardere) a unui numar
mare de oameni ; masacru al evreilor de catre

Regim autoritar - sistem politic in care toate ramurile
puterii sint concentrate in miinile unei persoane.
Rol decorativ in stat- o functie tara atributii importante.
105

I
l
...
ISTORIA ROMAN I LOR. EPOCA CONTEMPORANA
4. INTRAREA ROMAN lEI iN v 801. ACTIUNI MILITARE PENTRU REFACEREA
- ' .A
GRANITEI DE EST. POLITICA LUI ANTONESCU IN BASARABIA BUCOVINA
Pentru refacerea grani{ei de Est a Roma11iei Ion Antonescu a decis sii se aldture Gerntaniei
A
ttl: riizboiul impotriva U11iunii Sovietice. In timp11l administrafiei
in Basarabia
Bt1covina, atltoritii(ile de Ia Bucureti a11 acordat o aten(ie deosebita oliganizarii politico-ad-
,,,;,,;strative a celor douii provincii, ur111iirind refacerea i reconstrltc{ia economiei i valorilor
A
tradifionale In ad111inistra(ie rolltoneasca s-a ajlat i un teritoritt de dincolo de
istru (Transnistria), dar care nu era considerat ca fiiciltd parte din stat11l roman.
Ordinul de zi catre armata
al generalului lon Antonescu
22 iuni e 19

V-am fagaduit din prima zi a
noii domnii i a luptei nationale
sa va due Ia biruinta.
'
Sa pata de dezonoare
din cartea Neamului umbra
de umilire de pe fruntea i epo-
le\ii
Azi a sosit ceasul ceJei mai
sfinte lupte, lupta drepturilor
a bisericii , lupta
pentru vetrele altarele roma-
de totdeauna.

Va ardon: Treceti Prutul.
. . ' .
Reimpliniti in trupul tarii glia
strabuna a Basarabiei Codrii
voievodali ai Bucovinei , ogoarele
plaiurile voastre.
Cum a fost prim it ordinul gene-
ralului lon Antonescu de catre
arrnata? Dar de populatia civila?
Intrarea Romaniei in razboi.
Eliberarea Basarabiei nordului Bucovinei
Principalul obiectiv al politicii exteme promovate de Ion Antonescu
/\.
a fost refacerea granitei de rasarit a tarii. In cadrul intilnirii cu Hitler,
din 12 iunie 1941, generalul Antonescu, informat de hotarirea Germaniei
1
de a incepe razboiulimpotriva Uniunii Sovietice, a decis ca Romania sa
participe la acest razboi pentru eliberarea Basarabiei nordului Bucovi-
nei. La 22 iunie 1941, generalul Antonescu a dat ordinul de zi ca.tre
armata, in vederea luptei pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Uniu-
nea Sovietica in urma cu un an.
Pe frontul din Moldova erau dislocate trei armate, totalizmd un efec-
tiv de 314 253 militari, anume: Armata 11 germana, aflata sub con-
ducerea generalului Eugen von Schob.ert; Armata 3 romana, comandata
de generalul Petre I. Dumitrescu; Armata 4 romana, sub comanda ge-
neralului Nicolae Ciuperca.
/\.
Intre 22 iunie 1 iulie 1941, actiunile militare pe acest front s-au
redus la incursiuni realizate de trupele germane romane in vederea
pregatirii pentru ofensiva hotaritoare. La 2 iulie, Armata 11 germana a
fortat Prutul, iar la 7 iulie a ajuns la Nistru la Moghilev. Armata 3
romana a primit ordinul de a organiza actiunea de eliberare a nordului
Bucovinei. Atacul a fost la 3 iulie, a doua zi a fost eliberat
Cemauti, pentru ca la 8 iulie tmpele romane faca aparitia
la Hotin.
Armata 4 romana, amplasata in sud, trebuia, initial, sa asiglire alin-
iamentul Prutului sa blocheze Portile Moldovei
in eventualitatea unui atac sovietic. La 16 iulie
1941 , armata romana a intrat in , iar in
ziua de 25 iulie a fost eliberat ultimul pun t detinut
de catre sovietici pe malul drept al Nistrului - ora-
Cetatea
La 27 iulie 1941, teritoriile rapite de
U.R.S.S. in iunie 1940 au fost reintegrate in granitele
Romaniei.
/\.
In luptele pentru eliberarea Basarabiei, a partii
Primirea facuta armatei romane de catre populatia
. '
de nord a Bucovinei a tinutului Herta, armata
romana a inregistrat 24 400 pierderi de trupa (morti,
raniti disparuti).
din Basarabia
106
/on Antonescu
(1882-1946)
ton Antonescu s-a dedicat
car:ierej A inqeplinit
func1ia de ef al Biroului Opera1ii
al Marelui Cartier General
(1916-1920), ataat militar al
Romaniei Ia Paris (1922) i
Londra (1923), comaodant al
Superioare de Razboi din
Bu,pureti (1927-1929, 1931-
1933), ef al Marelui Stat Major
( 1933-1934), ministru al Apa-
rarii NationaJe (1937-1938). La
J .
28 iunie 1940 a protestat im-
potriva cedarii i nQr-
dului Bucovinei , motiv -pentru
care i fil at fortat Ia
manastirea Bistri1a Qud. Vilcea).
Mihai Antonescu, vicepreedintele
Consiliului de Minitri, in gara
Chiinau, insofit de generalul
Constantin Voiculescu,
guvernatorul Basarabiei
La 21 august 1941, generalul Antonescu a fost a vans at de regele
Mihai la gradul de la rindul sau, regele primise acest grad din
partea lui Antonescu la 10 mai 1941.
Politica lui Ion Antonescu in Basarabia Bucovina
"
In timpul retragerii, ocupantii sovietici au provocat imense distrugeri
de bunuri materiale spirituale. Dezastrul din cele doua tinuturi
parasite de era impresionant: cimpuri paraginite, nici o intreprin-
dere in stare buna, reteaua telefonica distrusa, impracticabile,
fintini otravite, cai ferate arate cu pluguri speciale spre a li se dis-
truge terasamentele, pustii , biserici fumeginde.
Ion Antonescu voia sa faca din Basarabia Bucovina provincii
model. La 29 iunie 1941, el a semnat decretul-lege cu privire la or-
"
ganizarea Basarabiei Bucovinei. In conceptia guvernantilor de la
se constituiau doua provincii separate, acreditindu-se ideea
unei anumite descentralizari; provinciile urmau sa fie administrate de
un guvemator subordonat conducatorului statului.
La 15 iulie 1941, Ion Antonescu 1-a numit pe generalul Constantin
Voiculescu in calitatea de imputemicit al sau pentru Basarabia, secundat
de consilierul german Pflaumer, cu rang de ministru de stat. Admi-
nistratia romaneasca s-a instalat la in ziua de 20 iulie 1941.
.
Prin decretul din 4 septembrie 1941, generalul C. Voiculescu a fost
nurnit guvemator al Basarabiei. Guvematorul era investit atit cu atributii
"
civile, cit rnilitare. In subordinea sa se afla un secretar general, care
dirija practic intreaga echipa executiva. Fiecare sector era condus de
un Directorat, care rezolva problemele curente. Directoratele erau
structurate pe sectiuni: Afaceri Administrative, Finante, Agricultura
"
Domenii, Economie Nationala, Invatamint Culte etc. Basarabia era
impartita in 9 judete: Balti, Cetatea Alba, Cahul, Chilia, Ismail, La-
Orhei, Soroca,
0 organizare similara a fost stabilita pentru Bucovina. Aceasta -.
forma un tot unitar cuprindea initial judetele: Cimpulung, Cerna uti,
Hotin, Radauti, Storojinet, Suceava, la care s-a adaugat Hotinul din
Basarabia.
Judetele erau administrate de prefecti, iar - de prim-pre-
tori. Piasa era celula administrativa, iar comuna - persoana juridica,
cu buget propriu. A tit prefectul, cit prirn-pretorul trebuiau sa fie titrati
(sa aiba studii universitare ).
Prin decret-lege din 4 septem ie 1941, guvemul roman a
anulat efectele ucazului sovietic din 8 marti 941, toti locuitorii Basa-
rabiei nordului Bucovinei cetatenia romana.
A urmat reconstructia celor doua provincii vindecarea ranilor
ocupatiei ale razboiului. 0 atentie deosebita a fost acordata agricul-
"
turii. In toamna anului 1941 s-au insamintat aproape toate suprafetele
arabile s-au efectuat lucrari de indiguire a ostroavelor Dunarii. Au
fost luate masuri in vederea numarului de animale.
"
In domeniul industriei s-au intreprins actiuni care sa asigure relansa-
"
rea productiei. In decursul eel or trei ani de administratie romaneasca, prin
107

Declaratia lui lon Antonescu
despre administrarea
Basarabiei
194 2
Fac toate eforturile, pentru ca
vreau sa fac din Basaf(abia ti-
. ,
nutul model, de unde voi aduce
exemplarele cele mai bune,
pentru a redresa restul tarii.
Vreau sa arat Neamutui Euro-
pei ca acest tinut, care a fost
de critieat, poate da: cea mai de
seama contributie In recon-
,
structia noului stat romanesc.
,
Gheorghe Alexianu,
guvernatorul Transnistriei

eforturile conjugate ale localnicilor din patria-mama, in
Basarabia se re!acusera in buna parte, se modemizasera, cu utilaje
germane, 1 037 unitati industriale, cu o capacitate de eel putin 5 -cai-pute-
re, incadrind minimum 1 0 lucratori.
Guvernatorul Basarabiei a luat masuri pentru a redresa viata co-
. "
merciala. In domeniul finantelor s-a aplicat un regim de inlesnire_la
plata taxelor impozitelor, in scopul refacerii factorilor productivi.
S-au reparat drumurile podurile, introducindu-se noi mijloace de
transport.
" . "
In invatamint a fost re!acuta sprij inita reteaua national e. In
septembrie 1941, functionau 25 de licee teoretice cu 6 740 locuri, 39 de
practice cu 8 160 locuri 2 266 primare.
Administratia antonesciana in Transnistria
'
Prin decretul din 19 august 1941, regiunea dintre Nistru Bug
(Transnistria) era pusa sub administratie civila romaneasca. Regimul
administrativ instalat in Transnistria a fost deosebit de eel din Basa-
rabia Bucovina. Transnistria reprezenta o unitate administrativa
cu viata conducere proprii, organizate pe principiul autonomiei
locale.
S-au purtat tratative germano-romane privind administrarea acestui
teritoriu. Germanii doreau ca frontiera de nord a Transnistriei sa urmeze
linia Moghilev-Iampol- Ribnita. Dar Antonescu a cerut a obtinut o linie
mai avansata: Hotin-Vasiliuti -Ribnita (cu Moghilev Iampol).
La 30 august 1941, la Tighina, s-a semnat conventia romano-germana
privind asigurarea, administrarea exploatarea economica a teritoriului
"
dintre Nistru Bug. In Transnistria, caile ferate erau sub conducerea
comandamentului german.
Guvemator al noii provincii Transnistria a fost numit profesorul uni-
versitar Gheorghe Alexianu.
Primele masuri luate de administratia civila romaneasca in Transnis-
,
tria au fost aprovizionarea populatiei cu produse alimentare de prima
necesitate, garantarea securitatii ordinii pub lice. Guvemamintul Trans-
nistriei a pastrat colhozurile sovhozurile precu
forma colectiva de exploatare a pamintului. Du a
ocuparea Odesei, Romania a incercat o reconstruc, e
a Transnistriei. Aceasta urma sa fie populata cu
romani aflati in enclavele din ucraina, Crim.eea, Cau-
caz ( deportati anterior din Basarabia de sovietici).
"
In Transnistria au fost deportati evrei,
care erau tinuti in lagare. Numarul evreilor care au
murit in Transnistri'a, din cauza conditiilor inumane
de munca de trai in urma executiilor, a fost de
circa 1 06 000.
Regele Mihai i generalul Jon Antonescu pe front,
iulie 1941
Cinq trupele sovietice au rupt frontul in nordul
Transnistriei, in ianuarie 1944, administratia roma-
neasca s-a retras, !ara a mai lua legatura cu coman-
damentul german .

108

.__... restomatie
Din Decretul-Lege nr. 790
pentru organizarea Bp,sarabiei $i Bucovinei
3 septembrie 1941
Art. 1. Teritoriile Basarabiei Bucovinei constituiesc
doua provincii , avlnd fiecare administratiunea proprie, cu
reedin'a respectiva Ia Chiinau i Cernauti.
Aceasta administratiune este pusa sub directa condu-
cere supraveghere a Conducatorului Statu lui i va avea
fata de Guver.n raporturile de colaborare i subordonare
aratate In aceasta Lege.
Art. 2. Provinciile sint persoane juridice avlnd buget

propnu.
Art. 4. Guvernatorul Provinciei este autoritatea supre-
. ma a provinciei. El reprezinta Provincia i asigura unitatea
ei de actiune. El este numit de catre Conducatorul Statu lui
'
i este responsabil fata de acesta de buna administratie
a Provinciei. El raspunde i fata de Guvern pentru aplica-
rea programului de activitate stabilit de acesta.
Guvernatorul este ierarhic allntregului personal
administrativ din Provincie i in aceasta calitate exercita
controlul asupra tuturor actelor i organelor administra-
tive din Provincie, cu exceptia acelor servicii care slnt
Guvernului i autoritatilor centrale din Bucureti.
In calitate de autoritate suprema a Provinciei , el are
dreptul de a da deciziuni i elabora ordonante i regula-
mente, aplicabile pe intreg teritoriul Provinciei.
El este eful politiei provinciale responsabil de
' ,.
mentinerea ordinii publice. In aceasta calitate el poate
da ordine politiei i sigurantei i cere interventiunea
Armatei In caz de necesitate.
1. Cum apreciati intrarea Romaniei in razboi Ia 22
iunie 1941?

2. Care au fost principalele mas uri administrative
intreprinse de statui roman in Basarabia Buco-
vinei?
3. Care erau atributiile guvernatorului?
4. Care au fost masurile pentru redresarea eco-
nomica a Basarabiei Bucovinei.
1. Analizati textul de mai jos raspunzind Ia intre-
barile ce urmeaza.
in fata Dumnezeului stramoilor notri , i n fata
istoriei a mi-am luat azi raspun-
derea de a smulge prin onoare dreapta ceea ce ne-a
fost cotropit prin silnica umilire i tradare, hotarind sa
pornesc lupta sfinta de redoblndire a drepturilor
neamului [ ... ]
in acest ceas de i ncercare, jur sa va due Ia biruinta
sfintirii drepturilor noastre asupra batrinei Moldove, sa
,
Concluziile raportului Delegafiei Comitetului
Internafional de Cruce Ro$ie (Geneva), intocmit
de Carles Kolb, asupra vizitei in Transnistria
11-21 decembrie 1943
i n cursul vizitelor mentionate, am putut discuta cu un
mare numar de evrei originari din Transnistria, cetateni
'
rui. Dupa spusele lor, traiesc in conditii foarte bune cu
deportatii , carora le-au acordat sprijin' permanent. oPri
proprie initiativa, ei au laudat administratia romana i pe
reprezentantii acesteia. Am fast mereu abordat de aceti
evrei care mi-au cerut sa intervin pe llnga guvernul
roman pentru a li se acorda autorizatia de a parasi Trans-
nistria lmpreuna cu coreligionarii lor romani a se stabili
In Romania. Ar accepta chiar sa fie tin uti ostatici, in lagare
de concentrare, mai degraba declt sa revina sub admini-
stratie sovietica. Se lntelege de Ia sine ca eu nu pot face
0 astfel de propunere guvernului roman i ca trebuie sa
rna multumesc a o cita doar cu titlu informativ.
,
Ca atare, lmi permit sa invit lnaltul Guvern Roman sa-i
repartizeze tara nici o excep,ie pe toti cei care au fast
obligati sa-i paraseasca domiciliile, masura echitabila
i spre binele tarii.
0/ivian Verenca, , Administratia civila romana
,
I n Transnistria 1941- 1944", editia a 11-a, lngrijita
de $erban Alexianu, Bucureti , Editura ,Vremea",
2000, p. 349
Comparati modelul de administrare aplicat Ba-
sarabiei Bucovinei cu eel din Transnistria.

fac din pamlntul Basarapilor vatra mortilor leaganul
copitlor VOtri , din codrii Bucovinei straje nepieritoare
ale gloriei [ ... ]
Romani ,
S,a zidim cu trupurile noastre un nou altar neamului
i sa lasam urmailor gloria pamlntului stra-
moesc.
A
I on Antonescu, Proc/amafia catre tara,
22 iunie 1941
In ce imprejurari a intrat Romania in razboi, alaturi
de Germania, impotriva U.R.S.S.?
Care a fost scopul intrarii Romaniei in acest
razboi?
Care sint argumentele invocate de generalullon
Antonescu pentru motiv rea intrarii Romaniei in
razboi?
- - - - - -
RETINETI NOTIUNILE
, - , '
Descentralizare - autonomie administrativa acordata
organelor locale ale unei administratii de stat.
I
Guvernator - persoana care conduce I n numele
statului o unitate administrativ-teritoriala sau
un teritoriu dependent.

109
5. ROMANIA $1 MARILE CONFRUNTARI MILITARE DIN PERIOADA
AUGUST 1941-MAI 1945. ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
Co1zduciitorul statului Ion Anto1zescu a reu$it sa refacii granifa de rasarit, dar cu pre(ul
a1zgajiirii intr-o alian{ii tot mai strinsii cu Germania, continuind angajarea Romdniei in
riizboiul dincolo de Nistru. Acest fapt a provocat reacfia opozi(iei, care 1-a inlaturat de Ia putere
i 11 ziua de 23 august 1944. Romania a continual riizboiul in Vest, luptind aliituri de Na{iunile
U1zite, pina Ia Germaniei.
Daca roma-
neasca, cu nei toti , ar:n fo'st peQ-
tru re-cucerirea provinei'iter"rup.te
prin agresiunEf de Ia patria ma-
ma, sintern cate,gqric in contra
ca Roma'nia sa
. . . .
obiective de agre:si:une. Nu esfe
admisibH sa n ca
agresori fa,ta de Rusia ...
luliu Manju, PreedintefJ
Partidului NatieJnal r:atanesc
f . '
A rna fi oprit Ia Nistru a re-
trage fof1ele din Rusra
na, pentru un ornca,re mai
i nca judeca, a
totu I, to ate sacrifioiite fa cute de
. . .
Ia trecerea acthi ne in
. ' ' .... . ..,
contra car.eia nu
pubHc; a ne
pentru vecie ca popor ... ;
na a tarn in viitOarea
' ..... '
comunitate eJJrOpf3ana o pozi*ie
care ii va ridrca
lurilor ar putea sai fie
chiar fatara.
/on Anton(jscu,
conducatorul st:atuJ.ui roman
. .. -
Explicati opiniile contradictorii.
110
Operatiuni militare pe Frontul de Est
(august 1941-23 august 1944)
Dupa eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei a tinutului Herta,
annat'} romana a participat la luptele din Crimeea, ca in octom-
, A
brie 1941 sa cucereasca Odesa. In toamna anului 1941, Antonescu a
retras cea mai mare parte a armatei de pe front, considerind ca obiec-
tivul urmarit (revenirea la patria-mama a teritoriilorpierdute in iunie 1940) -
a fost atins. La 8 noiembrie 1941 s-a organizat trecerea armatei pe sub
Arcul de Triumf din fapt ce semnifica incheierea participarii
Romaniei la razboi.
A
Insa, la solicitarea lui Hitler, Ion Antonescu a trebuit sa continue lup-
tele dincolo de Nistru. Ca urmare a acestei decizii ajuns in
stare de razboi cu Marea Britanie (decembrie 1941) S.U.A. (iunie
1942), care impreuna cu Uniunea Sovietica alcatuiau coalitia Natiunilor
Unite. Au urmat marile operatii militare din Crimeea ( octombrie 1941-
iunie 1942), Stalingrad (iulie 1942-februarie 1943), Caucaz (august
1942- primavara lui 1943), Kuban (1943-1944), Crimeea (octombrie
A
1943- mai 1944) In 1943, din cei un milion de militari romani aflati
pe front, aproape jumatate au cazut morti, raniti sau prizonieri.
Spulberarea mitului invincibilitatii germane, evidenta inca din 1942, a
tensionat relatiile romano-germane a amplificat pagubele materiale
pierderile umane. Dezastrul de la Stalingrad 1-a convins pe Antonescu
ca Germania nu dispunea de mijloace pentru a infringe Uniunea Sovie-
A .
tica ca trebuiau gasite solutii pentm salvarea Romaniei. Incepind cu
primavara anului 1943, ell-a autorizat pe Mihai Antonescu, care inde-
plinea (din iunie 1941) functia de prim-ministm, sa demareze contacte
cu puterile occidentale.
Mihai Antonescu a negociat incheierea pacii separate, sondind te-
renul la Berna, Vatican, Lisabona, Madrid, Ankara, Cairo Liderul
opozitiei democrate, Iuliu Maniu, a adresat memorii Londr / 1 in
scop a initiat tratative care s-au in capitalele unor tari
neutre. Ele nu s-au finalizat cu rezultate concrete, deoarece S.U.A.
Marea Britanie hotarisera la Casablanca, in 1943, sa impuna Ger-
maniei aliatilor ei formula ,capitularii neconditionate". Pe de alta
parte, guvemele de la Londra Washington au decis sa nu poarte
discutii separate cu Germania cu aliatii ei, ci sa actioneze de co-
mun acord cu Kremlinul. La conferintele de la Moscova Teheran
din 1943 liderii celor trei inari puteri au convenit asupra sferelor de

Proclamatia regelui Mihai I
catre tara
,
23 august 1944
Tn ceasul eel mai greu al isto-
riei noastre, am socotit, in depli-
na in1elegere cu poporul meu,
ca nu este decit o singura cafe
pentru salvarea Tarii de Ia o ca:..
tastrofa totala: noastra
din alianta cu Puterile Axei
imediata incetar-e a razboiului cu

Natiunile Unite [ ... ]
Romania a acceptat armrsti-
tiul oferit de Uniunea Sovietica,
' .
Marea Britanie Statele Unite
ale Americii. Din acest moment
inceteaza lupta orice act de
ostilitate impotriva armatei so-
vietice, precum starea de raz-
. .
boi cu Marea Britanie S. U .A.
Primiti-i pe soldatii acestor
armate cu incredere. Natiunile
'
Unite ne-au garantat indepen-
denta tarii neamestecul in tre-
burile noastre interne [ ... ].
Noul guvern inseamna ince-
putul unei ere noi, in care drep-
turile libertatile tuturor cetate-
nilor sint garantate vor fi res-
pectate.
La lectiile urmatoare observati
' '
in ce masura au fost reale ga-
rantiile date Romaniei de catre
'
Natiunile Unite.
'
Bombardarea Ploietiului,
august 1944
"
influenta care reveneau S.U.A., Marii Britanii Uniunii Sovietice. In
'
privinta Romaniei, cuvintul decisiv il avea guvernul sovietic.
"
In martie 1944, trupele sovietice au ajuns la Nistru, iar in aprilie au
patrons in nordul Moldovei. Pina 1a acea data, armata romana pierduse
600 000 de oameni, iar pericolul transformarii tarii in teatru de razboi
"
devenise iminent. In aprilie 1944, U.R.S.S. a transmis guvernului roman
conditiile de armistitiu, care prevedeau: Romaniei din razboi, in-
toarcerea armelor impotriva Germaniei, acceptarea frontierelor estice
din iunie 1940, eliberarea prizonierilor sovietici plata unor despagubiri
de razboi; dictatul de la Viena era considerat nedrept, iar Moscova prom-
itea ajutor pentru eliberarea Transilvaniei (anexata de Ungaria). Anto-
nescu a respins conditiile de armistitiu, considerindu-le inacceptabile, dar
a continuat negocierile cu sovieticii la Stockholm.
La 20 august 1944, a inceput marea operatie militara sovietica pe
Frontul care a strapuns pozitiile defensive
germane. Ion Antonescu, intelegind gravitatea situatiei, a hotarit sa aiba
o intrevedere cu regele Mihai I pentru a-i prezenta realitatea.
Actul de Ia 23 august 1944
Marile pierderi de pe front agravarea situatiei Romaniei au deter-
minat foqele din opozitie sa nu se liiniteze la negocieri cu occidentalii, ci
"
sa se coalizeze pentru a gasi solutii de salvare a tarii. In 1943, P.C.R.,
Uniunea Patriotilor, Uniunea Democratica a Oamenilor Muncii Maghiari,
Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Taranesc unele organizatii ale
Partidului Social-Democrat au hotarit sa se reuneasca in cadrul Frontului
Patriotic Antihitlerist, care avea ca obiective: tarii din razboi
alaturarea ei la Coalitia Natiunilor Unite, anularea dictatului de la Viena,
eliberarea teritoriului national, reorganizarea tarii pe haze democratice.
La 20 iunie 1944, Partidul National-Taranesc, Partidul National-Libe-
ral, Partidul Comunist Roman Partidul Social-Democrat au constituit
Blocul National-Democrat (B.N.D.), care urmarea inlaturarea lui Ion
Antonescu, incheierea armistitiului cu Natiunile Unite revenirea la un
regim democratic. Despre activitatea opozitiei a fost informat regele
Mihai I, care dorea ca Romaniei din razboi sa aiba o cit mai
puternica adeziune social-politica.
"
In conditiile ofensivei sovietice, la 20 august 1944, obiec-
tivul inlaturarii lui Ion Antonescu s-a realizat la 23 august 1944. Venit in
audienta la Palatul Regal, Antonescu a fost arestat din ordinul regelui
Mihai I. Acest fapt a marcat inlaturarea regimului dictatorial alaturarea
Romaniei la coalitia Natiunilor Unite in lupta impotriva trupelor germane.
"
In zi s-a format un guvern nou, condus de generalul Con-
stantin Sanatescu, din care raceau parte militari hnicieni; de aseme-
nea, era inclus cite un reprezentant al partidelo componente ale
B.N.D.: Iuliu Maniu (P.N.T.), Constantin I.C. Bratianu (P.N.L.),
Constantin Titel Petrescu (P.S.D.) - ca de stat rara portofoliu,
Lucretiu (P. C.R.) - ministru de stat ad-interim la Justitie.
Seara, s-a difuzat Proclamatia regelui catre tara, in care se anuntau
noua orientare externa a Romaniei dictaturii. A fost repusa
111
/
D
. dtt d . tf""
1 n con 1 e ar;m:ts; ,u
_, " . --- ' ..
cu Romania
' .
Cum apreciati conditiile armis-
, . '
titiului cu Natiunile Unite?
, '
Pierde.rile ar:mat ei romane
.' . . I '
i-ri
-_ - . .. . .
Razll.otMooCJial
. . .""
-
'"'
a .. ftJ,
. ....
UJ
...
...,
..
fn
UJ
.. :J
..
th<C
a:: G) . ..

::: > .!
- -
u:
...
.....
c: .. ca.
Q)
en
(-
-
.u.
"C w
S-.!2
..
... . _ .. tJ)

Q)
c: l ::.o
F
-
c- . .s::.
a.
cu
Q.JD
- eo
c
&V'.
...

C1 o- ' a;.i
4
.,
'nj
c
(.J

-
Morti 71 2,1 92 ........
I
Raniti, 243 ..Q.t
,
Disparuti 309 58 44
Total 6247
112
ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONT EMPORANA
in vigoare Constitutia din 1923, a fost abrogata legislatia din timpul regi-
mului Antonescu (inclusiv cea antisemisHi) au fost promulgate decrete-
lege referitoare la amnistia generala, desfiintarea lagarelor de concen-
4 trare, eliberarea detinutilor politici. Incepind cu 23 august 1944, trupele
romane (aproximativ 500 000 de oameni) au trecut la punerea in prac-
tica a programului noului guverp., luptind impotriva trupelor germane
ca pina la 31 august 1944 sa elibereze doua treimi din teritoriul
national. Pe de alta parte, profitind de situatia creata dupa 23 august
1944, trupele sovietice, care se considerau a fi in continuare in razboi
impotriva Romaniei, au luat prizonieri peste 140 000 de militari romani
pe care i-au deportat in interiorul U.R.S.S.
La 12 septembrie 1944, Romania a semnat Convenfia de armistifiu
cu Natiunile Unite, prin care i se stabileau conditii grele: trebuia sa pia-
"'
teasca 300 milioane de dolari despagubiri de razboi (in produse ); Inalta
Comisie Aliata de Control (de fapt, sovietic) supraveghea respectarea
armistitiului; frontiera romano-sovietica raminea cea stabilita in iunie
1940; ,Transilvania sau cea mai mare parte a ei" urma sa fie restituita
Romaniei, sub rezerva acestei situatii prin tratatele de pace;
armata romana urma sa participe pe Frontul de Vest cu minimum 12
divizii de infanterie.
Actul de la 23 august 1944 a avut o mare importanta internatio-
nala, deoarece a constituit o grea lovitura pentru Germania, contribuind
la intregului front hitlerist din Balcani la scurtarea razboiului
in Europa.

Participarea Romaniei Ia razboiul antihitlerist
Luptele pentru eliberarea Transilvaniei au durat pina la 25 octombrie
1944, apoi trupele romane, integrate in Frontul II Ucrainean, au parti-
cipat, alaturi de cele sovietice, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei
Austriei (pina la 12 mai 1945).
romani s-au remarcat in marile operatii militare din zonele
Debretin, Miskolk, Budapesta, Muntii Hegyalya, Bukk, Matra (Unga-
ria), Praga, Zvolen, Banska-Bystrica, Muntii Metalici, Javorina, Tatra
etc. (Cehoslovacia). Pe Frontul de Vest au actionat 37 de divizii cu un
efectiv de 540 000 de care au eliberat peste 8 700 de localitati.
Aproape 170 000 de romani dat viata pentru victoria
coalitiei Natiunilor Unite infringerea Germaniei. Efortul de raz i al
Romaniei se cifreaza (in plan economico-financiar) la peste 1 milion de
dolari S.U.A. (valoarea anului 1938) .
La 9 mai 1945, Germania a capitulat, act ce marca incetarea ostili-
-
tatilor militare in Europa. s-a situat pe locul al patrulea ( dupa
U.R.S.S., S.U.A. Marea Britanie ), din punctul de vedere al jertfelor
de singe pentru infringerea hitlerismului, Romania nu a primit statutul
de stat cobeligerant, iar la Conferinta de Pace de la Paris (1946) a fost
tratata ca un stat invins. Tratatul de pace din 10 februarie 194 7 prevedea
ca granita dintre Romania Uniunea Sovietica era cea stabilita in con-
formitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940; pe de alta parte,
era anulat Dictatul de la Viena din 30 august 1940; granita cu Bulgaria
raminea cea din 1913.

,.__..... restomatie
Declara{ia guvernului roman din seara zilei
de 23 august 1944
Guvernul roman condus de generalul
Constantin Sanatescu
Guvernul este un bloc national-democratic.
I
Guvernul care se astazi tarii, incluzind
reprezentanti ai tuturor partidelor politice, National-Libe-
ral , National-Taranesc, Comunist Social-Democrat, a
fast insarcinat de catre Maiestatea Sa, regele Mihai I, sa
preia conducerea statului in cele mai grele hotaritoare
i mprejurari pentru soarta poporului roman. Regimul dic-
tatorial de pina acum, i ncalcind necontenit vointa tarii, a
primejduit prin politica sa existenta Romaniei.
Astazi dictatura a fost inlaturata. Poporur reintra in
drepturile lui. Regimur politic pe care il vom infaptui va fi
un regim democratic in care libertatile pub lice drepturile
vor fi garantate respectate.
Erau realizabile deziteratele incluse in declaratia
'
guvernului roman, mai ales in ceea ce privete
garantarea libertatilor publice i a drepturilor ceta-
teneti?
1. in ce masura a fost justificata continuarea
operatiilor militare de catre armata romana Ia est
de Nistru?
2. Explicati sintagmele: , capitulare neconditio-
nata" i , incheierea armistitiului".
3. Care a fost importanta operatiei lai-Chiinau?
4. Ce consecinte a avut semnarea de catre Ro-
,
mania a armistitiului din 12 septembrie 1944?
1. Pe plan extern, in toamna anului 1940, Antonescu
s-a orier.1tat spre Germania aliatii acesteia.
Ce motivatie gasiti acestei optiuni?
Avea Antonescu alta solutie?
,
2. La 8 noiembrie 1941, Antonescu a organizat
trecerea armatei romane pe sub Arcul de Triumf, fapt
ce semnifica i ncheierea razboiului pentru Romania.
'
Despre proclama{ia regelui
din 23 august 1944
Sperante Realitati
Proclamatia fusese redactata de reprezentantii Blo-
cului National-Democrat, care - in mod firesc -
I A
asumat raspunderea pentru actul de Ia 23 august. lntre
sperante realitate exista insa o mare discrepanta:
Natiunile Unite nu ,oferira" Romaniei armistitiul , ci ii ee-
l I
rusera capitularea neconditionata; ele nu garantasera
, independenta tarii neamestecul in treburile noastre
interne", ci impartisera sferele de influenta, iar Rama-
l A I
nia se afla in zona sovietica. In aceste conditii , apelul de
a primi , cu in credere" soldatii Natiunilor Unite, dar in fapt
ai Uniunii Sovietice, a avut consecinte dezastruoase pen-
tru cetatenii romani; guvernul sovietic s-a considerat in
continuare in stare de razboi cu Romania (pina Ia 12
septembrie, cind s-a incheiat armistitiul ), Armata
yandalizind efectiv tara luind circa 140 000 de prizonieri.
In aceste conditii , promisiunea ca drepturile libertatile
cetateni lor vor fi respectate a devenit iluzie.
Comparati promisiunile continute in proclamatia
regelui Mihai I catre tara cu situatia reala din Roma-
nia dupa 23 august 1944.
Completati un dosar cu tema Romania dupa 23
august 1944. Sperante $i Realitafi.
Ce motive 1-au determinat pe Antonescu sa
reintre in lupta? Putea sa n-o faca?
Care era situatia concreta a Romaniei Ia 23 au-
,
gust 1944? Garantasera Aliatii , independenta tarii
i neamestecul in t reburile noastre interne"?
3. La 23 august 1944, trupele romane (circa 500 000
de oameni ) au i ntors armele i mpotriva Germaniei,
luptind pentru eliberarea capitalei a i ntregului teritoriu
national .
I
Cum va explicati ca o armata atit de numeroasa
a trecut Ia aplicarea programului noul ui guvern?
Armistitiu - acord i ntre state beligerante in vederea
i ncetarii temporare a operatiilor militare.
Cobeligerant - stat participant (aliat) Ia razboi.
Declaratie - act oficial prin care se comunica sau Tn
care se ceva.
Proclamatie - comunicare oficiala prin care se aduce
Ia publ ica un fapt de o mare importanta
de interes general .
113
Test de evaluare
ROMANIA iN ANII CELUI DE-AL DOILEA
...,
RAZBOI MONDIAL
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: des-
, '
centralizare, convenfie, asistenfii mutualii, neu-
tralitate, armistitiu.
,
.15 p.
coloana A, scriind in spatiile libere din coloana
B literele corespunzatoare succesiunii corecte.
A B
a) Romania devine stat nationallegionar 1. . ..
b) legea prin care Sovietul Sup rem al 2. . ..
U.R.S.S. hotara formarea R.S.S. Moldove-

c) intrarea Romaniei in eel de-al Do ilea
Razboi Mondial
d) tratativele romano-bulgare de la Craio-
va pe probleme teritoriale
e) decretul regal privind investirea gene-
ralului Ion Antonescu cu puteri depline
3. . ..
4. . ..
5. . ..
15 p.
III. Analizati textul, raspunzind Ia intrebarile
...,
ce urmeaza.
Guvernul sovietic considera ca chestiunea fn-
toarcerii Basarabiei este legata in mod organic
cu chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. a acelei
parfi a Bucovinei a carei populafie este legata
fn marea sa majoritate cu Ucraina Sovietica.
(Nota ultimativa adresata de U.R.S.S.
guvemului de Ia 26 iunie 1940)
1. Descrieti situatia intemationala a Romaniei in
' ' '
vara anului 1940.
"
2. In virtutea carui tratat Moscova a atentat la
integritatea teritoriala a Romaniei?
3. Care a fost pozitia Germaniei fata de pre-
tentiile U.R.S.S. asupra Bucovinei?
4. Care a fost pozitia guvemului de la
fata de notele ultimative sovietice?
'
5. Considerati ca era posibiHl necesara re-
zistenta militara a Romaniei pentru apararea fron-
tierelor tarii in 1940?
' 15 p.
IV. c ompletati spatiile libere cu un eveni-
ment istoric in care a fost implicata fiecare din-
tre urmatoarele personalitati:
1. Mihai I
---------------------------
114
2. Horia Sima
------------------------
3. Ion Antonescu
---------------------
4. Armand Calinescu
-------------------
5. N icolae Iorga _______________ ____ _
15 p.
"
V. Incercuiti varianta corecta.
'
1. Dupa atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939,
pozitia adoptata de Romania a fost
a) neutralitatea.
b) condamnarea agresiunii germane.
c) intrarea in razboi contra U.R.S.S.
2. La 28 iunie 1940, Horia Sima a fost numit
a) secretar de stat la Ministerul de Interne.
b) subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor
Exteme.
c) subsecretar de stat la Ministerul Educatiei
Nationale.
'
3. Prin scrisoarea din 15 iulie 1940, Hitler cerea
lui Carol alII-lea
a) sa-i elimine pe legionari de la putere.
b) sa inceapa tratative cu vecinii in vederea re-
zolvarii litigiilor teritoriale.
c) sa accepte colaborarea cu Germani a in
razboiul contra U.R.S.S.
4. Dupa proclamarea R.S.S.
autoritatile sovietice i-au terorizat pe romani acuzin-
du-i de
a) nesupunere fata de noul regim.
b) nationalism romanesc.
c) actiuni de spionaj contra U.R.S.S.
5. Principalul obiectiv al politicii exteme promo-
vate de Ion Antonescu a fost
a) refacerea granitei de rasarit a tarii.
b) apropierea de Germania.
c) continuarea politicii traditionale de colaborare
cu puterile occidentale. 15
p.
VI. Precizati ce evenimente au avut loc Ia ur-
,
matoarele date:
1. 28 iunie 1940;
2. 12 septemb.rie 1944;
3. 30 august 1940.
15 p.

e
0

1mu
oveneasca

un1s

1. EVOLUTIA VIETII POLITICE iN R.S.S. MOLDOVENEASCA
' '
Reocttparea Basarabiei tle cdtre U.R.S.S. (august 1944) a produs profunde schi1t1bari de
ordin politic, economic, social, instittlfiotlal, na(ional cultural. Cu sprijinul Armatei Roii
sub protec{ia acesteia i1t Basarabia s-atl reinstalat structurile Partidului Comunist
ale statului sovietic, a jost reluata confiscarea nafiona/izarea proprieta{ii private, crea-
rea unitd(ilor de prodttc(ie de tip sovietic, licl2idarea ,claselor exploatatoare", a intelectualita(ii
na{ionale, s-a intensificat ofensiva asupra contiin{ei nafionale.

'
.

Evolutia vietii politice (1944-1953)
La finele lunii august 1944, Basarabia a re-
ocupata de U.R.S.S., fapt confirmat prin Conventia
de armistitiu (12 septembrie 1944) prin Tratatul de
Pace de la Paris (10 februarie 1947). Dupa refa-
cerea R.S.S. Moscova,a actionat pen-
tru instaurarea unui regim asemanator celui sovie-
tic. Astfel, au fost adoptate diverse masuri: distru-
gerea vechii elite politice, arestarea de
clasa", stationarea Armatei aducerea consilie-
rilor sovietici care au impinzit toate institutiile politice
administrative, ,restructurarea" culturii a inva-
tamintului pe baza ideii ca ,lumina vine de la Rasarit",
impunerea la conducere, rusificarea
populatiei, trecerea la economia centralizata etc.
"
In scurta vreme au aparut elementele specifice
sistemului politic totalitar: Partidul Comunist cu rol
conducator, sovietele, uniunile profesionale, com-
somolul Administratia era constituita pe baza
modelului sovietic, cu ajutorul unui vast aparat
politico-functionaresc coordonat de Moscova .
Partidul Comunist supraveghea forma-
rea celorlalte institutii ale sistemului sovietic. Mos-
,
cova a hotarit ca posturile principale din conducerea
partidului, statului, a economiei a organizatiilor
Harta R.S.S. Moldoveneti publice din R.S.S.M. sa se afle sub supravegherea
directa a Comitetului Central al P.C.(b) din toata Uniunea.
J'\. .
In 1952 nomenclatorul elaborat de Moscova pentru organele de
partid de stat din R.S.S. Moldoveneasca cuprindea 1657 posturi,
moldovenii ocupind 19,3 la suta din ele. Partidul Comunist
din R.S.S. Moldoveneasca a elaborat a introdus in practica o retea
115

Anexarea , oficiala"
a Basarabiei de catre U.R.S.S.
Art. 4. Se restabilete frontie-
ra de stat intre U. R.S.S. Ro-
mania, fixata i n conformitate cu
acordul sovieto-roman din 28
iunie 1940.
Din Conventia de armistitiu
, ,
dintre Romania i Nafiunile
Unite, 12 septembrie 1944
Ce intelegeti prin expresia ,in
conformitate cu acordul so-

vieto-roman din 28 iunie 1940"?
Sterna R.S.S. Mo/doveneti
Din Constitutia
'
R.S.S. Moldoveneti
15 aprilie 1978
Articolul 167. Sterna de Stat
a Republ icii Sovi etice Socialiste
Moldoveneti reprezinta ima-

gtnea unet secere I a unut cto-
can, luminate de razefe soarelui
i i ncadrate in spice i tiule1i
de papuoi cu o ghirlanda de
struguri i fructe, purtind pe o
panglica roie inscrip1iile: i n
parte a de j o s , R. S. S. M . ", p e
partea dreapta i n limba rusa
BCeX CTpaH, COe-
pe partea sting a -
"Proletari din toate tarile, uniti-
.. , ,
va!". In partea de sus a stemei
se afla o stea cu cinci colt uri.
,
116
de posturi prin intermediul carora controla intreaga activitate a tutu-
ror institutiilor de stat, atit pe verticala, cit pe orizontala ..
Hotaririle structurilor superioare de stat de partid erau executate
neconditionat de catre cele inferioare. Exista principiul supunerii fata de
conducatori lipsea responsabilitatea conducatorilor 1n fata eel or
Foametea din 1946-1947
A
In anii 1946- 1947, R.S.S. Moldoveneasca a fost b1ntuita de o
foamete :tara precedent 1n istoria tinutului. Timp 1ndelungat istoriografia
sovietica oficiala a ascuns de public acest subiect dramatic din istoria
postbelica. Ulterior, referindu-se la calami tate, a formulat, 1n esenta, doua
teze principale: 1) foametea a fost provocata de starea de ruina se-
ceta din anii 1945- 1946 2) gratie ajutorului acordat de guvemul sovietic,
foametea a fost 1nvinsa.
Urmarile razboiului ale secetei evident ca au fost foarte grele pentru
A
agricultura republicii. Suprafetele 1nsam1ntate s-au In gos-
podariile numarul animalelor domestice s-a redus considerabil.
Seceta a racut ravagii in satele Productia medie la hec-
tar de culturi cerealiere 1n gospodariile individuale a constituit
2,2 centnere, iar in colhozuri - 3,8.
"
In realitate, foametea postbelica 1n Moldova a fost provocata de
cauze subiective, dintre care principala a fost politica fiscala, politica
"
de j efuire din partea satului. In conditiile secetei era rational sa se re-
duca obligatiile taranilor fata de fisc. Conducerea sovietica a procedat
.
1nsa invers, major1nd impozitul agricol.
Taranilor, lu1ndu-li-se ultimele rezerve de cereale pentru a 1ndeplini
planurile exagerate de livrare la stat, mai apoi, li se intorceau o parte
" .
din cereale sub forma de ajutor alimentar. In timpul distribuirii aces-
tuia s-au comis multe abuzuri, furturi. Ajutorul acordat de stat
n-a fost in stare sa puna capat foametei mortalitatii oamenilor, ci doar
"
a limitat proportiile lor. Situatia alimentara a devenit critica. In sate
s-au inregistrat cazuri de canibalism.
Foametea a cauzat pierderi foarte mari, dar cele mai grele irecu-
perabile au fost cele umane. Date exacte despre victimele acestui
taclism nu exista. Numarul victimelor de pe urma foametei a epidemi-
ilor ce au 1nsotit-o oscileaza 1ntre 150 000 200 000 mii de oameni.
Deportarile
Dupa foametea din anii 1946- 194 7, eel mai tragic eveniment din is-
toria postbelica a Moldovei sovietice a fost deportarea masiva a basa-
rabenilor, inraptuita conform hotar1rii Consiliului de al R.S.S.
nr. 509 s.s. (strict secret) din 28 iunie 1949, care a avut
la baza o hotar1re a Consiliului de al U.R.S.S. Hotar1rea respec-
tiva prevedea deportarea din R.S.S. Moldoveneasca a 11 342 de familii
,de chiaburi, mari comercianti". Conform teoriei mar-
xist-leniniste, 1n orice tara care colectivizarea
agriculturii are loc 1n conditiile luptei de clasa cu chiaburimea, care se
manifesta ca element ostil regimului comunist. Lichidarea chiaburimii

Basarabence deportate in Siberia
Marturiile lui Simion Buiuc
Pina Ia 6 iulie 1949 am locuit
i n satul Chiperceni , Orhei ,
lucram in colhozul din localitate.
in noaptea de 6 iulie 1949, in
timp ce ma aflam Ia
sotia a fost deportata in tinutul
Altai, iar averea a fost confiscata.
Aflind despre toate acestea, am
revenit Ia Chiperceni deoa-
rece nu figuram in listele , chia-
burilor", m-am dus Ia
tele executivului raional l-am
intrebat: , Cum de s-a intimplat
ca mi-ati deportat sotia in timp
ce eu nu sint culac cum poate
fi reparata
tele mi-a raspuns: , Chiar daca
pina acum nu ai fost , de azi
inainte vei fi culac".

Caiete de istorie,
nr. 3 (7) 2003, p. 2
Reg imu l totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)
prin expropriere deportare urmarea scopul de a accelera ritmurile de
colectivizare a gospodariilor individuale a transforma acest
proces intr-o actiune de Prin in:faptuirea deportarilor, autoritatile
sovietice urmareau alte scopuri: sa intareasca ,subsistemul fricii" in-
stituit de regimul stalinist; sa accentueze politica de deznationalizare a
romanilor basarabeni; sa contribuie la depopularea Basarabiei; sa dea
o lovitura zdrobitoare poporului".
"
Inceputul operatiei ,Sud" ( aceasta a fost denumirea conspirativa) a
fost stabilit pentru 6 iulie 1949, ora 2
0
, incheierea ei - pentru 7 iulie
"
1949, ora 20
0
In aceasta noapte au fost deportate 35 786 de
"
9 864 barbati, 14 033 femei, 11 889 copii. In operatie au fost implicafi
,lucratori operativi" ai Ministerului Securitatii de Statal U.R.S.S. ai
ministerului de resort din R.S.S.M. , de partid sovietici diiJ. or-
ganele centrale republicane.
Ridicati de pe vetrele basarabenii au fost deportati in regiu-
nile Kurgan, Tiumeni, Irkutsk, Omsk, Tomsk - din Siberia, in regiunea
Altai din Kazahstan. Lipsiti de conditii elementare de trai, ei au fost obligati
sa lucreze la intreprinderile forestiere, piscicole, de constructii, miniere.
"
In aprilie 1951, Moldova un nou val de represii. De aceasta
au fost deportate in Siberia 2 617 persoane, membri ai sectei reli-
gioase ,Martorii lui Iehova".
Sperante deceptii politice
Dupa moartea lui Stalin (1953), a urmat perioada ,dezghetului" pro-
movat de Nikita noullider de la Kremlin (1953- 1964), cind
s-au adoptat masuri datatoare de sperante: amnistierea celor condainrtati
pe motive politice, revenirea acasa a celor deportati, criticarea cultului
personalitatii etc. Au fost eliberate 14 902 familii de deportati basara-
beni, din totalul celor 15 867 de familii stramutate din Basarabia (in anii
1941, 1949 1951).
"
In anii 70, cind la conducerea U.R.S.S. s-a aflat Leonid Brejnev,
regimul politic a cunoscut nuante neostaliniste: blama-
rea nationalismului, proslavirea internationalismului
proletar, tendinta de rusificare a basarabenilor, noi
valuri de deportari mascate (trimiterea tinerilor pe
ere etc.).
Sperantele basarabenilor privind un ,dezghet po-
litic" au renascut dupa 1985, cind noul conducator
de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, a lansat o viziune
noua, bazata pe conceptele de glasnosti pere-
stroika. Transparenta a o actiune virulenta
de demascare a crimelor monstruoase de
regimul comunist, crime de genocid national cul-
"
tural. In acest context, s-au intensificat formele de
('\\)\4U..I\0 A .... "( "'ft4
1
._..... ..._ t4
Hu- l <rr , .. t 6 x , ttc:t'eu\
.lli( n ..
afirmare a identitatii nationale, culmin1nd cu proclama-
rea limbii romane drept limba de stat ( 1989), cu
adoptarea tricolorului ca drapel national cu proc-
lamarea suveranitatii politice ( 1990). Lagar de munca din Siberia
117
_ restomatie
_lfortalitatea popula(iei R.S.S.
in anii 1946-1947
Lunile 1946 1947 Diferenta
'

tanuarte 4 466 19 133 14 667
februarie 4 347 23 791 19 444

mart1e 5 633 25 953 20 320
aprilie 4 588 15 034 10446

mat 3 782 14 938 10 616

1urue 3 676 24 701 21 085
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
5 235 16 418 11 183
5 313 8 346 3 033
4 544 5 248 -
5 799 - -
5 753 - -
9 650 - -
Mihai Gribincea, , Basarabia Tn primii ani
de ocupatie sovietica (1944-1950)",
Cluj-Napoca, 1995, p. 98
Explicati dinamica mortalitatii populatiei R.S.S.
in anii 1946/1947.
Folosind datele statistice respective, construiti o
diagrama despre mortalitatea populatiei R.S.S.
in ani i 1946/194 7.
1. Prezentati principalele mas uri politice adoptate
in Basarabia dupa 1944.
2. Explicati sintagmele ,dumanul de clasa'', ,du-
manul poporului".
"
3. In ce a constat ,dezghetul (1953-
1964) pentru basarabeni?
4. Numiti actiunile represive ale organelor puterii
de stat in timpul regi.mului totalitar comunist.
5. Culegeti marturii ale locuitorilor din localitatea
de care au suportat foametea din anii 1946-
1947.
6. Care au fost scopul consecintele operatiei
,Sud"?
..
7. lntocmi1i lista persoanelor deportate in anii
1941, 1949 1951 din localitatea de
"
8. In ce context au renascut sperantele basara-
benilor dupa 1985?
118
,
Hotdrirea nr. 509 S.S. (strict secreta - n.n.)
a Consiliului de Mini$tri al R.S.S.M.
, Cu privire Ia deportarea din R.S.S.
Moldoveneascd a familiilor de chiaburi,
a /O$tilor a marilor comercian(i"
28 iunie 1949, or.
1. A confirma listele chiaburilor,
marilor comercianti , prezentate de Comitetele executive
i raionale ale Sovietelor de deputati ai
oamenilor muncii din R.S.S. Moldoveneasca, Tn numar
total de 11 342 famil ii, inclusiv:
1. In or. Chiinau - 340 familii (anexa nr. 1)
2. In raionul Otaci - 263 familii (anexa nr. 2)
3. In raionul Baimaclia - 144 familii (anexa nr. 3)
"'
4. !n oraul Balti - 185 familii (anexa nr. 4)
5. !n raionul Balti - 161 familii (anexa nr. 5)
6. In raionul Bender - 100 familii (anexa nr. 6)
7. In raionul Balti- 92 familii (anexa nr. 7)
"' l
8. In raionul Salatino - 134 familii (anexa nr. 8)
9. In raionul Bravicea - 179 familii (anexa nr. 9)
10. In raionul - 299 familii (anexa nr. 1 0)
11 . In raionul Briceni - 233 familii (anexa nr. 11)
12. In raionul Bulboaca - 4 7 familii (anexa nr. 12)
"'
13. In raionul Vertiujeni - 181 familii (anexa nr. 13)
"'
14. In raionul Vadul-lui-Voda - 238 familii (anexa nr. 14)
15. In raionul Volontirovca - 98 familii (anexa nr. 15)
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I e I e I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
---- u.,.,._..,... t:I'"Ao..,.,.'M 1\,....,.,. .. ,. : "'"" "" w "oon!*' ...
Argumentati ideea ca operatiunea de deportare a
populatiei din Basarabia a fost organizata de organele
de partid sovietice.
1. Seceta este un fenomen natural frecvent int11nit
.
Tn Moldova. In fiecare deceniu se atesta 1-2 ani sece-

Din ce cauza consecintel.e secetei din 1945-1946
.,
au fost atit de dezastruoase pentru populatie?
A ,
2. In ce masura pot fi recompensate suferintele
jertvelor regimului totalitar comunist.
3. Mihail Gorbaciov a lansat, dupa 1985, conceptele
de , glasnosti" , perestroika".
Ce consecinte au avut acestea asupra aspira-
tiilor nationale ale basarabenilor?
, ,
4. Reflectati despre gradul de manifestare a acti-
vismului political cetateanului in conditiile regimului
totalitar.
Emancipare - politica de eliberare na1ionala
de sub ocupatia straina.
Glasnosti - politica de transparenta a informa1iilor.
Perestroika - politica de restructurare a societatii.
Regimul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)
... . - - - -
...,
2. EVOLUTIA SOCIAL-ECONOMICA A R.S.S. MOLDOVENE$TI
'
Pe plan economic, regimul totalitar din R.S.S. Moldoveneasca a trecltt Ia instituirea
proprietii{ii statului asupra de producfie Ia sistemul dezvoltiirii planijicate
...,
centralizate a economiei. In viziunea Moscovei, economia R.S.S. Moldoveneti trebtlia ,armo-
nizata!( cu cea a U.R.S.S., devenind parte integrantii a acesteia.
"
lnghitirea in colhozuri a sa-
telor Ia est de Prut
s-a cronologic, intre 1944
1950. Realitatile satului mol-
dovean, rezultate dintr-o evolutie
de multe secole, au fost total
rasturnate. Colhozul sovietic a
confiscat eliminat proprie-
tatea individuala a pamintului,
atelajele, vitele uneltele satea-
nului. Din proprietar, taranul a
devenit un proletar.
Acest rezultat a fost obtinut de
,
aparatul de partid de stat so-
vietic, prin constringere, silnicie,
prin inchisoare deportare,
printr-o fiscalitate distrugatoare,
printr-un climat permanent de
team a, individuala colectiva .. .
Dinu C. Giurescu

Agricultura
"
In anii 1944-1945, In Basarabia continuau sa functioneze formele
de organizare a productiei agricole de pma la razboi. Temporar, autoritaple
sovietice au suspendat actiunea de colectivizare Inceputa In anul 1940.
Taranii erau obligati sa livreze statului mari cantitati de produse agri-
cole sa plateasca impozitul agricol, indiferent de recolta obtinuta.
lmpozitele au afectat grav starea materiala a populatiei , aceasta cu-
noscind o saracie tara precedent. Seceta foametea din anii 1946-
194 7 au favorizat reluarea procesului de colectivizare. Taranii doritori
de a pastra gospodariile individuale erau sa intre In colhozuri
prin fiscalitate excesiva, acordarea de terenuri neadecvate agri-
"
cultura etc. In pofida acestora, ritmurile de colectivizare erau scazute.
Deportarile din vara anului 1949 presiunile din partea autoritatilor au
racut ca rindurile ,doritorilor" de a intra i'n colhozuri sa sporeasca. La
anului 1950 colectivizarea practic a fost lncheiata: 97% din
gospodariile intrasera In colhozuri. Prin colectivizare, puterea
sovietica urmarea socializarea satului, colhozul urmind a fi nu numai locul
care ii asigura taranului existenta, dar de educatie socialista.
Noua politica agrara a avut urmari grave asupra populatiei rurale. Prin
organizarea colhozurilor, statui sovietic urmarea stoarcerea mijloacelor
materiale financiare de la producatorii agricoli, tara a compensa co-
respunzator activitatea lor.
"
In perioada , dezhetului ( 1953- 1964) s-a aplicat o noua
politica agricola, bazata pe modemizarea economiei. R.S.S. Moldove-
neasca, declarata ,gradina Infloritoare" trebuia sa aprovizioneze cu pro-
duse agicole noile centre industriale. Dupa unele
masuri de incurajare a agricultorilor
impozitelor pentru gospodariile individuale,
preturilor de achizitie la produsele colectate din gos-
podariile colective, anularea unor datorii etc.), s-a
trecut la o serie de initiative care s-au dovedit a fi
'
ineficiente: comasarea colhozurilor din dorinta de a
'
se obtine un randament agricol maxim, diminuarea
suprafetei gospodariilor individuale, 1mpartirea
R.S.S.M. in zone agricole cu culturi specifice.
L.l. Brejnev, prim-secretar a/ C. C. a/ Partidului
Comunist a/ Moldovei, in gospodaria ,M.I. Kalinin ",

Dupa voluntaris.mul agricultura a
cunoscut in anii 1960-1970 ,experimentul moldav",
initiatorul caruia a fost primul-secretar al C.C.
al P.C.M. , Ivan Bodiul. Esenta experimentului con-
sta In fondarea complexelor asociatiilor agroin-
raionu/ Taraclia. 1950
1.19

Ivan Bodiu/,
prim-secretar a/ C. C. a/ PC. M
(1961-1978)
Poporul nostru t raia rau ...
Economia U.R.S.S. a fost milita-
rizata pTna. Ia extrem ... Rezolva-
rea proasta a prob'l:emelor so-
ciale s-a rasfrint negativ nu
numai asupra nivelului de via1a
al popula1iei , ci asupra eco-
nomiei in intregime. Mai ales Tn
republica noastra, unde predo-
minau i ntreprinderi de grupul
, 8"- industria industria
prelucratoare, agricultura. Pen-
tru dezvoltarea acestor ramuri ,
de Ia centru se aloca tehnica in-
vechita.
Ivan Bodiul
-- -- --- --
.
ISTORIA ROMANI LOR. EPOCA CONTEMPORANA
dustriale. Prin ,apropierea contopirea" celor doua forme de propri-
etate (de stat cooperatist-colhoznica) se prevedea crearea unei sin-
gure, cea comunista.
Experimentul respectiv a influentat negativ nu numai situatia eC'o-
nomico-sociala a Moldovei, ci pe cea demografica ecologica.
Industria
,Modelul" sovietic a fost aplicat In industrie. Toate mijloacele de
productie au trecut In proprietatea statului. A fost introdusa planifica-
"'
rea centralizata. Inceplnd din 1950, atentia diriguitorilor sovietici era
\w' ...... ....,
concentrata spre crearea energet1cn, ,,cea ma1 1mportanta vertga a
nomiei nationale". S-au depus eforturi pentru intensificarea constructiei
. hidrocentralei de la :Dubasari, a termocentralelor de la
Balti. Totodata au fost lnraptuite mas uri in vederea crearii de noi ram uri
ale industriei constructoare de de prelucrare a metalelor. In-
dustria Moldovei sovietice, aflata la inceput de cale, era incapabila de a
produce marfuri pentru piata unionala, de aceea era orientata pe.ntru
satisfacerea necesitatilor pietei interne. Din cauza lipsei de materie
prima, ea se afla in totala dependenta de Rusia alte republici unio-
"
nale. In schimbul produselor industriei alimentare, in Moldova se impor-
tau: petrol, carbune, fonta, otel, mase plastice, metale neferoase, trac-
toare, automobile. Procesul de industrializare s-a racut din ratiuni ideo-
logice nu in concordanta cu necesitatile reale ale populatiei. Politica
industriala s-a dovedit a fi ,o bomba cu efect 1ntirziat" asupra econo-
miei R.S.S.
Republicii ii revenea sarcina de asigurare a pietei

U.R.S.S. cu produse ale industriei ale celei alimentare. Statui
sovietic a tacut investitii in aceste ramuri ale economiei, s-a efectuat
modemizarea lor pe baza realizarilor tehnicii.
A
In anii 60-70 au fost adoptate masuri care, In aparenta, erau ,refor-
matoare", dar, in realitate, au accentuat autoritatea controlul sovietic:
industria alimentara, bunurile de consum, transpor-
turile etc. se aflau sub supravegherea directa a Mos-
covei; s-a restabilit organul planificarii centralizate de
stat (,Gosplan"), avind rolul de a elabora planurile
de dezvoltare economica a R.S.S. de
a determina ritmurile de dezvoltare ale sectorului in-
dustrial etc. Moldova sovietica a fostimpartita in mai
multe zone industriale: Tiraspol, Ribnita, Dubasari,
Bender, Balti Cahul. Cele mai importante
investitii au fost !acute in unitatile industriale de la
' '
est de Nistru: fabrica de coniacuri din Tiraspol, ter-
Tiraspol. 0 secfie a combinatului de bumbac
mocentrala de la Dnestrovsk, fabrica de ciment
uzina metalurgica din Ribnita Se dorea astfel ca
Transnistria sa devina ozona strategica, pentrucon-
tracararea unui eventual ,iredentism"; potentialul in-
dustriei transnistrene reprezenta 3 7% din eel al
R.S.S. Comparind indicii de dezvoltare
120
,Eiectromaina ": asamblarea
mainii de spa/at ,Nistru". 1963
,
'
Economia [Moldovei] era
aproape totalmente In mlinile
strainilor; In 1984 moldovenii
constituiau numai 8,6/o din
numarul total de directori ai
lntreprinderilor industriale.
Printre cadrele numite Ia condu-
cere existau persoane care nu
aveau nici 4 clase. Din punct de
vedere al repartizarii cadrelor de
conducere In structurile econo-
mice, romanii mold:eveni erau In
cea mai defavorabi1a situatie in
' I
compara1ie cu alte etnii din
U.R.S.S.
Boris Vizer,
istoric
- - -- -- -
a industriei !3-rilor occidentale cu cei ai industriei constatam
ca investitiile statului sovietic in acest sector al economiei erau modeste,
din cauza cheltuielilor destinate inarmarii. Majoritatea intreprin-
derilor industriale din Moldova avea subordonare unionala, fiind scoase
"'
astfel de sub controlul puterii locale. In R.S.S.M. predominau intreprin-
derile de grupul ,B"- industria industria alimentara etc. - pen-
tru dezvoltarea carora, de la centru, se aloca tehnica invechita.
Treptat, industria moldoveneasca incepe sa patrunda pe _piata unio-
nala intr-o masura mai mica, pe cea intemationala. Specializarea agro-
industriala a avut consecinte negative asupra mediului ambiant ca ur-
mare a exploatarii irationale a solului a combaterii nechibzuite a
vatamatorilor viilor, livezilor, culturilor tehnice.
Ulterior, in anii stagnarii economiei sovietice, conducerea U.R.S.S.,
pentru a compensa penuria de marfuri de prima necesitate, avea sa
vlaguiasca la maxim potentialul de producere al economiei
Este de remarcat faptul ca de aceasta exploatare intensiva a bogatiilor
naturale n-a beneficiat populatia Moldovei.
Politica sociala
Catre anii 50, nivelul de trai al populatiei s-a imbunatatit comparativ
cu anii 40, dar raminea cu mult in urma fata de eel din tarile capitaliste
europene chiar din U.R.S.S.
Datele statistice indica faptul ca nivelul de salarizare din Moldova
era sub nivelul mediu unional. Plata muncii angajatilor in sovhozurile
R.S.S.M. era cu 22% sub media unionala, iar in colhozuri- cu 8%,
la unitatea de teren In Moldova se obtinea o productie de citeva ori mai
mare. Populatia era discriminata In repartizarea locurilor de
munca: in toate ramurile industriale ale economiei domina elementul
"
alogen, eel autohton fiind angajat din agricultura (79%). In Intreprinde-
rile industriale erau invitati din republicile unionale, iar basa-
rabenii erau sa lucreze in regiunile indepartate ale Uniunii Sovie-
.
tic e.
0 buna parte din veniturile populatiei statui sovietic le incasa cen-
tralizat in fondurile sociale, apoi le aloca, cu titlu gratuit, pentru necesita-
tile invatamintului ocrotirii sanatatii, culturii etc. Conform recensamin-
tului din 1970, lao mie de oameni antrenati in cimpul muncii, numai 22
moldoveni aveau studii superioare, ceea ce constituia eel mai scazut in-
dice dintre republicile unionale.
"
In pofida conditiilor favorabile de dezvoltare economica, Moldova
raminea dezavantajata fata de alte republici unionale in ceea ce
rezolvarea problemelor sociale. Uneori apareau chiarsituatii paradoxa-
le: de exemplu, in Mold<?va - producator important de produse alimen-
tare - populatia cu 14% mai putina carne comparativ cu con-
sumul mediu unional, cu 13% mai putin lapte, cu 21% mai putine oua,
cu-27% mai putini cartofi. De asemenea, In ,gradina infloritoare" a
U.R.S.S., CUJ!l era numita Moldova, se consumau putine fructe le-
gume, chiar sub normele recomandate.
121

Din cartea lui 1.1. Bodiul , Pe calea rena$terii
$i injloririi", 1978
Numai socialismul acorda popoarelor posibil itatea
de a lichida repede lnapoierea economica din trecut, nu-
mai orinduirea dreptatii sociale, ce garanteaza asigura
progresul i ntregului popor, creeaza condi1ii pentru atin-
gerea unui inalt nivel de civil izatie .. .
Ritmul lnalt, dezvoltarea complexa a productiei
industriale a Moldovei au dus Ia ridicarea nivelului ei in-
dustrial. In prezent industria impreuna cu constructi ile
capitale ocupa o situatie dominanta in produsul social
total in venitul national. Ea determina ritmurile intregii
dezvoltari economice a republicii , precum succesul in
rezolvarea problemelor sociale .. .
Numai colectivizarea a fost in stare sa izbaveasca
taranimea de exploatare. Numai datorita muncii co-
lective, pentru a carei statornicire statui acorda ajutor zi
de zi , taranii s-au Tncadrat in activitatea de dezvoltare a
'
marii productii organizate pe ramuri pe baza aplicarii
tehnicii , mijloacelor chimice de sporire a rodniciei solu-
rilor de protectie a plantelor, descoperirilor
Tn domeniul selectiei , cultivarii semintelor, agrotehnicii
zootehniei. . .
Odata cu intarirea dezvoltarea economiei agrare
socialiste Ia sate au aparut institutii pentru
copii , s-a inceput constructia, cu ajutorul statului , a unor
spitale, case de cultura, biblioteci , magazine, dru-
muri. Colhoznicii au capatat posibilitatea de satisface
cerintele culturale de potol i setea de
1. Evidentiati trasaturile specifice ale colectivizarii
' '
in R.S.S.M.
2. Cum explicati faptul ca procesul de colec-
tivizare a capatat propoftii de masa in anii 1949-
1950.
3. Care au fost consecintele experimentelor
comuniste in agricultura moldoveneasca?
4. Cum apreciati politica industriala a statului
sovietic in R.S.S.M.?
5. Stabiliti locul economiei R.S.S.M. in cadrul
'
politicii economice unionale.
6. Explicati politicii industriale in R.S.S.M.
7. Care au fost ratiunile concentrarii intreprin-
derilor industriale in partea stinga a Nistrului?
8. Care a fost impactul experimentelor sovietice
asupra populatiei din R.S.S.M.?
9. Exprimati-va atitudinea fata de experimentele
sovietice din R.S.S.M.
122
,
Din cartea lui 1.1. Bodiul ,J(opozou mu1nu.
BpeMR, co6btmuR, pa3dYMbJl. BocnoMunaJlUJl '',
Chi$iniiu, 200 I
Partidul care a condus revolutia socia-
lista, mai corect , cercul ingust al liderilor lui , entuziasmati
de triumfal al puterii sovietice, . .. printr-o simpla
tragere de condei, a nationalizat marea mica proprietate
asupra mijloacelor de productie, transformind in proprie-
tate de stat nu numai marile intreprinderi , dar industria
inclusiv atelierele de reparatie a in-
caltamintei, i mbracamintei obiectelor de uz casnic ...
lntreaga perioada de constructie a socialismului in
U.R.S.S. a fost insotita de degradarea sferei sociale. Cele
mai distructive dintre acestea au fost colectivizarea in-
tensa totala a gospodariilor deschiaburirea
paftii Tnstarite a satenilor, care organizau mai bine agri-
cultura produceau mai multa productie, deportarea unor
Tntregi popoare, represiile aruncarea i n lagarele situ-
ate Tn locuri friguroase pustii a savantilor, oamenilor
de arta, conducatorilor militarilor cu experienta, pur
simplu nesatisfacuti de viata ...
Dupa 70 de ani de constructie a socialismului , situatia,
evident, s-a schimbat, dar nu s-a crearea ramurilor
inalt dezvoltate de producere a marfurilor de larg consum,
sfera de deservire sociala a populatiei a ramas sub nivelul
cerintelor contemporane. N-a fast creat un comert civilizat,
destul de asigurat cu marfuri.
Cititi atent textele. Urmariti schimbarea de atitudine
, '
a primului secretar al C.C. al P.C.M. fata de principalele
aspecte ale dezvoltarii social-economice ale R.S.S.M.
1. In plan economic, cele mai importante investitii
au fost facute in raioanele de Ia est de Nistru.
Ce explicatii are acest fapt?
2. Conform ideologiei comuniste, industria grea
avea prioritate in politica economica.
Cum a fost implementat acest rationament in
economia R.S.S.M.?
Chiabur taran instarit.
'
Colectivizare - trecerea fortata i n proprietatea coope-
ratista a pamintului taranilor obligarea acestora
de a munci i n colectiv.
Colhoz - forma de cooperativa agricola de productie
in U.R.S.S.

Reg.imul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)
V A V
3. VIATA CULTURALA IN R.S.S. MOLDOVENEASCA
'
Odatii cu instaurarea )'egimtllui sovietic, in inceput o adeva1atli ofensiva
fmpotriva valorilor cultUIJlle ale rortJtin. Pentru consolida dominatia politicli
in noua repllblicd sovietica, regim11l com11nist a depus e.forturi spre a asigura un anumit niv-
el de dezvoltare a culturif, 'inva(atn11Jtului, tiin(ei .. Societa(ii i-a i1npusd o ideologie
aspirtlfii#or national-culttlrale ale poporului
lntelectualitatea basaratleana ,
it-. ,vlziunea'' regi_*nuhJi.
co.rnunist
1945
I ntelectuam, erau oategorisit
aslfel :
- eei .In CQI.ile roma-
neti - , intoxisatt ca ideologi a
' .

ceLe-CiQeati-In G.Oiile vechi
. . .
, devotati .siste.muluj so-
... . . I . . . .
vietic"
'
- cei care, In 1940-19141 , au
.. . . . .
,acGeptat si_stemul dar
. . - ' - ' . . ..
in 1941- 194ll. au fdst racolati "
. ' " .. , ,
de rom,ani ;
- ,intele'Gt ualii molcJoveni" -
. .
' . . .
promovali de pmterea sbvietica
in di'ile.rse posturL
Monumentul , V.I. Lenin u
instalat In centrul Chiinaului,
In anul 1949
Ideologizarea culturii
Instaurarea regimului sovietic a afectat in mod direct intelectualitatea
basarabeana: o mare parte de intelectuali s-a refugiat in Romania, o alta
parte, cei care au ramas in Moldova sovietica, au fost maltratati sau
"
represati. In locul acestora au fost promovati fideli regimu-
lui - originari din stinga Nistrului - un numar mare de persoane re-
cent venite din U.R.S.S., care au monopolizat principalele sfere de ac-
tivitate elitara de conducere in toate ramurile economiei nationale, in-
clusiv in activitatea culturala
Societatii basarabene i-a fost impusa o ideologie straina aspiratiilor
national-culturale ale popomlui ideologia marxist-leninista, care
a dominat toate sferele de activitate spirituala. Regimul totalitar
urmarea sa distruga nationala - cea mai putemica cetate a .
neamului.
"
In urma activitatii sistematice a organelor de propaganda se imple-
menta concepjia crearii ,omului nou" (in presa apuseana - homo so-
vieticus ), care trebuia sa se mindreasca. cu patria sa sovietica cultu-
ra socialista, sa dispretuiasca lumea occidentala, sa nu dea importanta
particularitatilor nationale, sa cunoasca limba rusa etc.
Pentru intari pozitiile asigura dominatia in noua republica
sovietica, regimul comunist avea nevoie ca populatia sa posede un ann-
mit nivel de instruire cultura. De aceea, organele de partid de
stat au depus eforturi pentru a asigura un anume progres in aceste
domenii.
"
In consecinta, in perioada postbelica in R.S.S. Moldoveneasca s-au
produs schimbari esentiale, cantitative calitative, in toate sferele de
activitate culturala, invatamint, Catre mijlocul anilor 70 a fost
introdus 1nvatam1ntul mediu general obligatoriu de zece ani. A fost ere-

ata o retea intreaga de institutii de invatamint superior, mediu de speci-
alitate profesional-tehnic, in care raceau studiile sute de mii de
studenti elevi. S-a largit sistemul de educatie prin inter-
mediul institutiilor de culturalizare ( cluburi, biblioteci, muzee, cine-
matografe ), a crescut gradul de informare a populatiei prin intermediul
mass-media (presa, radioul, televiziunea), s-au marit cu mult numarul
tirajele ziarelor, revistelor carjilor editate etc. A avut loc o
substantiala a potentialului care s-a materializat prin crearea,
in 1961, a Academiei de Stiinte ( cu un numar impresionant de institute
de cercetari a unei retele importante de institute

pe ramur1.
123
- -
Bustul lui Mihai Eminescu instalat
pe Aleea Clasicilor din Chiinau
(1958)
Fenomenul mortii artistului
Este un fenomen inerent lite-
raturii romane din Basarabia
prin forta lucrurilor: scriito-
rului i se cerea in mod oficial sa
fie un conformist, un cintaret al
J
timpurilor noi, atent mai cu sea-
rna Ia calendar, opUmist, incre-
zator in sociale ( comu-
niste ), sa aiba o conceptie afir-
mativa asupra vietri, sa zugra-
veasca lupta dintre bine mai
bi ne.
124
Acad. Mihai Cimpoi,
critic literar
Pe de alta parte, procesul de dezvoltare a tuturor formelor de instru-
ire lara, a invatamintului superior, mediu de specialitate profesional-
tehnic a fost insotit de implantarea in tineretului studios a mul-
tor valori spirituale cognitive false. Extinderea activitatii institutiilor de
culturalizare mass-media a condus la sporirea gradului de presiune ideo-
logica asupra populatiei, fapt care a deformat procesul de acumulare
fructificare a adevaratelor valori spirituale nationale general-umane.
Proletcultismul
"
Inainte de a incepe eforturile de edificare in domeniul instruirii cul-
turii, regimul s-a manifestat, in primul rind, prin ,opera" de distrugere.
Astfel, odata cu instaurarea regimului sovietic, in Basarabia s-a inceput
0 adevarata ofensiva impotriva valorilor culturale ale poporulu roman.
In anul 1944, prin decret special, a fost lichidat sistemul de instruire
educatie existent in Basarabia, a fost efectuata
trecerea foqata de la alfabetul latin la eel rusesc, prin care s-a dat o
lovitura de propoqii limbii rom.ane, ea fiind de fapt pusa in afara legii.
Ulterior, limba romana a fost, practic, scoasa din uz, fiind in mare parte
inlaturata din procesul de invatamint, administratie. Aceste schim-
bari au purtat pecetea deformarilor pagubitoare ale regimului totalitar
comunist.
"
Invatamintul public din Moldova sovietica constituia o parte compo-
nenta a sistemului sovietic de instruire. Sub aspect constitutional se
prevedea ,dreptul la invatatura" al tuturor cetatenilor; acest drept era
asigurat prin gratuitatea tuturor tipurilor de invatamint, prin inraptuirea
invatamintului general obligatoriu al tineretului. Ideologia comunista a
dominat structura continutulinvatamintului. Complet erau ideologizate
sociale.
Din unghi de vedere poate fi apreciata evolutia in
R.S.S.M. Indiscutabil, in perioada postbelica a avut loc o sub-
stantiala a potentialului dar acesta a fost creat nu in baza unei
evolutii sau necesitati interioare de dezvoltare a societatii. Sarci-
nile problemele puse in fata institutiilor din Moldova erau
determinate de interesul dezvoltarii diferitor ramuri ale economiei natio-
,
nale complexului militar din intreaga Uniune Sovietica.
Regimul totalitar a avut o influenta nefasta asupra culturii artistice
(literaturii artei). Oamenii de creatie din R.S.S. Moldoveneasca au
fost obligati sa accepte platforma puterii sovietice, fiind sa
serveasca ideile partidului comunist, sa respecte strict principiile ,rea-
lismului socialist".
oamenii de cultura au creat in acele conditii vitrege un de lu-
crari artistice de valoare (Grigore Vieru, Igor Vieru, Dumitru Matcovchi,
Eugen Doga, Maria Ion Druta in ansamblu, anii postbelici
(cu exceptia perioadei dezghetului s-au caracterizat printr-o
stagnare evidenta 1n literatura, in arta teatrala, plastica muzicala.
" .
In distrugerea valorilor spirituale nationale, un loc aparte 1-a ocupat
campania de discreditare, intimidare marginalizare a religiei, insotita
de impunerea, prin toate mijloacele de instruire educatie, a unui ateism
Nicolai Costenco
(1913-1993)
Poet prozator. Animator al
vietii Hterare din Basarabia inter-
belica. Redactor Ia revista "Via-
ta Basarabiei". in 1940-1955 a
'
fost deportat in Siberia. Autor a
numeroase plachete de versuri
precum i a romanului ,Severo-
grad" (2 volume).
Meritele lietrare i-au fost re-
cunoscute cu intirziere: in 1988 i
s-a acordat titlul de scriitor al po-
porului, in 1990 - Premiul de
Stat.
Se poate spune ca i n istoria
norodului moldovenesc n-a mai
fost niciodata o perioada de in-
florire atit de intensa multi-
laterala a culturii nationale, cum
'
este acum, cind ea se dezvolta
pe solul socialismului , i n strinsa
interactiune cu creatia spirituala
a tuturor popoarelor ale
tarii noastre.
'
L . I . Br ej ISearetar general
al P.C.U.S., 1978
Compara1i afirma1iile liderului
de partid sovietic cu starea
reala a lucrurilor.
militant vulgar. Lupta cu religia era dusa concomitent cu activitatea
de inHlturare a obiceiurilor traditiilor nationale.
Regimul sovietic a contribuit, de asemenea, la distrugerea unei parti
esentiale din patrimoniul national-cultural al romanilor basarabeni. Ast-
fel, un numar foarte mare de edificii valoroase, multe dintre care con-
stituiau veritabile monumente de istorie cultura in Basarabia (in spe-
cial din Balti, Orhei, U ngheni alte centre judetene ),
au fost aruncate in aer de catre speciale la retragerea tru-
pelor sovietice in iunie 1941. A urmat distrugerea monumentelor de cult
.
bisericesc. Catre anilor 70, aproape jumatate din bisericile ce
functionau pe teritoriul Basarabiei interbelice (in granitele de astazi ale
Republicii Moldova) erau distruse. Din cauza iresponsabilitatii organe-

lor de resort, au fost distruse multe monumente de istorie, arhitectura
arheologice.
"
In a doua jumatate a anilor 80, anual erau demo late in mediu 10 cla-
diri-monumente, iar in total, catre anul 1987, au fost pierdute pentru
totdeauna 350 monumente de istorie cultura, iar 80% din cladiri-mo-
numente se aflau in stare de degradare. Toate acestea ne vorbesc de-
spre adevarata atitudine a regimului comunist fata de patrimoniul national-
cultural al romanilor din R.S.S.M.
Politica de rusificare
0 dureroasa pagina din istoria postbelica a constituit-o politica de
deznationalizare rusificare a basarabenilor. Aceasta politica s-a
"
manifestat pe doua planuri: fizic spiritual. In plan fizic s-a actionat
pentru numarului de autohtoni, folosindu-se diverse mo-
dalitati: deportari, exterminari, exproprierea fortata, trimiterea la
munca in regiunile indepartate ale U.R.S.S., repartizarea absolventilor
institutiilor de invatamint superior in afara hotarelor R.S.S. Moldove-
Deportarile au fost !acute pe motive politice, invocindu-se ,pri-
mejdia politica" pe care ar fi reprezentat-o ,chiaburii",
"
etc. , pe motive religioase. In timp, numarul
ucrainenilor ( D.luncitori transferati la uzinele
fabricile basarabene etc.).
Pe plan spiritual, activitatea de rusificare a cunoscut felurite
modalitati: falsificarea istoriei, propagindu-se teoria ca ,poporul moldo-
venesc" este altceva decit poporul roman; unei intense
campanii politice ideologice pentru ,nimicirea" intelectualitatii basa-
rabene pentru cultivarea ,datoriei" de a ,servi" ideile comuniste.
Scriitorilor lise recomanda sa ,nu se mai inchine trecutului", ci ,sa invete
a scrie de la scriitorii clasici
Asupra populatiei a fost exercitata o masiva teroare ideo-
logica in ceea ce falsificarea istoriei romanilor moldoveni, tinta
urmarita fiind desfiintarea de neam focalizarea educatiei
in spiritul intemationalismului proletar al urii fata de statui poporul
roman. Victime ale acestei ofensive au fost generatiile de copii care au
trecut prin sistemul sovietic, precum cadrele didactice care
:facusera studiile in romaneasca.
125
_restomatie
'
Istoricul Ion Constantin despre politica de rusificare in Basarabia
Noua doctrina stalinista a nationalitatilor a fast
' '
formulata In celebrul discurs pe care Stalin 1-a pronuntat
Ia 24 mai 1945 In care el proclama poporul rus drept
cea mai ,eminenta" natiune a U.R.S.S. Acest discurs a
'
fost semnalul unei campanii propagandistice care exalta
virtutile poporului rus, natiunea conducatoare a Uniunii
Sovietice.
Tn timpul lui Nikita Sergheevici al lui Le-
onid llici Brejnev, politica de rusificare fortata va fi reluata
sub o forma noua, prin asocierea ucrainenilor a bielo-
in aceasta ultima faza, rusificarea facea astfel lac
slavizarii natiunilor neruse din imperiul moscovit.
Ritmul rusificarii a fast mai intens In regiunile de
, '
margine ale imperiului, din Asia Europa, unde Moscova
'
urmarea sa creeze un cordon etnic rus loial regimului.
se explica de ce unul dintre cele mai puternice ritmuri
de rusificare a fast aplicat In Moldova sovietica, unde
numarul a crescut mai repede declt eel al altar
nationalitati din republica.
Analiza comparativa a politicii de rusificare In timpul
imperiului tarist respectiv, a celei din perioada co-
munista comporta observarea unor diferente specifice
Tn varii domenii, inclusiv In eel social. Astfel , daca vechii
boieri romani din Moldova schimbau nationalitatea
pentru a obtine unele privilegii, cazuri similare slnt practic
inexistente In ceea ce paturile Sub
regimul sovietic, taranii erau amenintati piarda
identitatea nationala, fiind fortati sa aleaga intre a fi
asimilati sau a lua drumul exilului siberian. Rezistenta
' '
1. Reliefati aspectele specifice politicii de rusifi-
care.
2. ldentificati mijloacele de deznationalizare a
populatiei ba,tinae din R.S.S.M.
3. Ce modificari au survenit in viata bisericeasca
'
din Basarabia dupa 19.44?
4. Dezvoltati ideea precum ca dupa 1944 comuni-
tatile din R.S.S.M. au fost supuse
presiunilor de ordin administratlv dictatului ideo-
logic.
5. Ce intelegeti prin proletcultura?
J '
6. Ce se urmarea prin introducerea Umbii ruse in
sistemul del invatamint?
,
7. Comentati sintagma ,poporul moldovenes.c".
Se el de poporul roman?
126
deosebita Ia asimilare a taranilor basarabeni a facut ca
'
romanii din R.S.S. Moldoveneasca - locuind in cea mai
mare parte Ia sate - sa fie printre etniile din imperiul
sovietic, care au provocat cele mai mari dificultati
regimului de Ia Moscova. Studii occidentale atesta ca
nationalismul romanesc s-a dovedit unul dintre cele mai
'
puternice din U.R.S.S. , comparabil cu eel al popoarelor
baltice.
Tn privinta mijloacelor procedeelor sovietice de
rusificare, acestea au fast mult mai subtile mai brutale
declt cele din perioada tarista.
Una din primele masuri luate pentru a facilita ru-
sificarea populatiei din Moldova dintre Prut
Nistru a fast izolarea provinciei prin obturarea cvasitotala
a comunicatiilor dintre noua republica Romania.
A I
In anul primei ocupatii sovietice a Basarabiei (iunie
1940- 1941 ), cit ulterior, in 1944, odata cu retragerea
armatei administratiei romane, circa 50 000 de oameni ,
in mare parte intelectuali , parasit locurile natale,
luTnd calea exodului stabilindu-se in statui roman. in
locul acestora au fost aduce ulterior grupari masive de
populatie rusofona.
/on Constantin, , Basarabia sub ocupatie
sovietica de Ia Stalin Ia Gorbaciov",
1994, p. 32-33
Continuati lista deosebirilor dintre politica de
rusificare promovata de regimul sovietic eel tarist.
1. Pe plan spiritual , dupa 1944 s-a o
intensa politica de rusificare.
Ce se urmarea printr-o astfel de politica?
2. Catre anului 1965, Ivan Bodiul , primul
secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist
din Moldova, declara , limba rusa este lntel.easa de
. . ' ...
toti locuitorii Mofdovei sovietice, tineri sau batrlni, iar
majoritatea acestora o vorbesc curent. "
Cum. credefi, limbii ruse de catre
populafia R.S.S. era un prilej de
mindrie sau de alarma?
Rusificare - actiunea de a rusifica; de a se asimila cu
populatia de limba rusa.
ldeologizare - actiunea de a de a atribui
caracter ideologic unor probteme
Deznationalizare - actiunea de a deznationaliza; de a
face ca un grup etnic sa-i piarda particularitatile
nation ale.
,
"' "'
4. ANTICOMUNISTA DIN R.S.S. MOLDOVENEASCA
.;'\
In anii 1944-1990, Basarabia a resimfit in mod dz1reros ocupafia U.R.S.S., impunindu-i-se
modellll sovietic in planurile politic, economic $i Cltltltral. Dupii 1985, in contextul creat de
noile concep(ii gorbacioviste, s-au intensijicat formele de afirmare a identita(ii na(ionale.

Atitudinea lui V.T. Savcenko,
originar din Kazahstan, rus,
fara de partid, ,ef de ,antier
Ia Directia de constructie
, ,
'i montare nr. 1 din Chi,inau,
fata de puterea sovieti:ca
194 7
in decurs de 30 de ani am in-
ce inseamna puterea sovie-
tica. Promisiuni , sperante, iar in .
consecinta minciuni intrigi.
Acuma mai a vern foamete
revolta total a a populatiei . Munca
peste puteri, norme mari, salarii
mizere, neindeplinirea promisiu-
minciunile presei ale gu-
vernului - aceasta-i viata noastra
,
... Va vorbesc voua.(basa- .
rabenilor - n. a), noilor cetateni ai
U.R.S.S.,, tara a sta Ia indoiala, ca
sa vedeti partea tenebra a vietii
sa nu dati crezare ziarelor ,Prav-
,
da" , Izvestia".
Sustineti sau nu atitudinea
' '
exprimata de autor?
Crezul membrilor Organizatiei
Nationale din Basarabia
, Arca$ii lui $tefan"
1946
1. Cred in Dumnezeu in
neamului romanesc.
2. Cred in comandantul OwN.B.
lui
3. Cred in biruinta O.N.B.
. I
lui voi lupta pina
Ia moarte, caci mai bine mort pe
pamintul ee-l apar decit v.iu in
nile
4. Urasc de moarte dictatura
. . .
stalinista, pericolul asupra civili-
zatiei a neamului ro-
....
man esc.
5. Urasc de moarte minciuna
tradarea.
sa ne ajute Dumnezeul
Selectati valorile pentru care
luptau ,Arca,ii lui $tefan" .
Forme de actiune in perioada stalinista (1944-1953)
Dupa reocuparea Basarabiei, in 1944, autoritatile sovietice au reluat
'-
actiunea de soviet!zare. Politica antinationala fiscalitatea grea, am-
plificate mai tirziu de foamete de colectivizare, au o ampla
antisovietica anticomunista.
Initial, s-au !nregistrat actiuni .de Autorii acestora
- ......_
activau in grupuri mici izolate, de 10- 15 oameni. Treptat,
antisovietica capafaun caracfer mai mai combativ.:_Micile
-----........ - -.. - .... - __.I ...
grupuri . .s-au comasat, form!nd org,anizatii bine definite. In
a doua jumatate a anilor 40 la !nceputul anilor 50, in R.S.S.M., au
activat aproximativ 20_ de formatiuni de rezistenta antisovietica. Revol-
tele au cuprins toate paturile sociale: taranii, muncitorii, intelectualii, micii
negustori functionarii etc.
antisovietica t;lCoperea preponderent partea centrala a re-
publicii. La Soroca a activat, in 1946- 1947, Organizatia Nationala din
Basarabia lui Stefan". Nucleul organizatiei era format din ti-
neri pedagogi studenti de la colegiile din Soroca. Calificind dictatura
stalinista ca pericol al civilizatiei umane, considerau reunirea
cu Tara-mama singura cale de izbavire de comunism.
Scoala Pedagogica din Balti avea sa devina mai tirziu (1948) locul
formarii unui alt ,cuib" de rezistenta antisovietica. Aici, studentii Petru
Lungu Ion Moraru formeaza organizatia ,Sabia Dreptatii". Aria de
activitate a formatiunii includea satele Mind!c, Slanina, Suri, Chetro-
su, Zgurita din judetul Soroca. Partidul Libertatii, o alta formatiune de
rezistenta, activa in raioanele Carpineni. Activul
partidului era format in buna parte din intelectuali. Catre 1950, in raioa-
nele Chiperceni, Rezina, Raspopeni Orhei activa Partidul Democrat-
Agrar. Organizatia era constituita din circa 100 de persoane, in majori-
tate tarani. Scopul P.D.A. era apararea drepturilor asigurarea
libertatilor individuale ale taranilor. de de repre-
siune a regimului, membrii acestor organizatii evitau confruntarea ar-
mata, activind in ilegalitate.
Odata cu !nasprirea politicii promovate de regimul de ocupatie, lain-
ceputul anilor 50, apar formatiuni care opuneau rezistenta armata. Gru-
parea lui Filimon Bodiu ,Armata Neagra" se rafuiau cu de
"
partid regimului. In unele formatiuni (Uniunea Demo-
cratica a Dreptatii, 1950- 1951) activau reprezentanti ai etniilor mi-
noritare. se asociau luptei comune de rastumare a regimului
comunist revendicau libertatea cuvintului, a cultului, a intrunirilor, in-
violabilitatea persoanei, libertatea initiativei particulare.
127
Declaratia C.C. al P.M.R.
,
22 aprilie 1964
La baza politici i externe a
statelor socialiste se afla prin-
cipi ul coexisten1ei intre
tari cu sisteme sociale diferite.
I
Acest lucru presupune rezolva-
rea problemelor interna1ionale
liti gioase pe calea tratativelor,
fara a se recurge Ia razboi , pe
baza dreptului fie-
carui popor Ia hotari singur
soarta, respectarii suveranita1ii
integrita1ii teritoriale a statelor,
depl inei egalita1i, neamestecul
reciproc in treburile interne.
I
A
l ndemnuri Ia rezistenta
,
Scoala, tefane eel Mare,
Scoala din mormint,
/a-ti sabia cea mare,
I
Fa dreptate pe pamint.
Initiative sperante in deceniul (1953-1964)
Dupa moartea lui Iosif Stalin, aspiratiile nationale ale basarabenilor
au fost incurajate de unele masuri adoptate la nivel central, in cadrul
,dezghet'' din anii 19 5 3- 1964: amnistierea a
peste 8 000 de familii (25 000 de persoane) deportate pe motivul co-
laborarii cu ,inamicul" in timpul razboiului; condamnarea cultului
personalitatii (1956); introducerea treptata a normelor ortografice
limbii romane; editarea opere lor scriitorilor clasici ( originari din Basara-
bia sau din Moldova istorica).
-
Nazuintele populatiei din R.S.S.M. erau insufletite de
contextul international: revolutia din Ungaria (1956); retragerea armatei
sovietice din Romania (1958); tensiunile chinezo-sovietice; politica de
independenta a Romaniei fata de U.R.S.S. materializata prin Declaratia
din aprilie 1964.
"
Incepind cu 1964, autoritatile de la au pus in discutie pose-
darea de catre U.R.S.S. a teritoriilor in acest sens era fo-
losit sprijinul Chinei, care afirma ca Uniunea Sovietica o parte
a Romaniei. 0 spirituala a produs editarea la in
"'
1964, a lucrarii lui Karl Marx Insemnari despre romani, in care era
criticata ocuparea Basarabiei de catre Rusia tarista in 1812.
efect 1-a avut publicarea romanului Delirul de Marin Preda.
"
In perioada respectiva, confruntarea dintre regim opozanti a pur-
tatun caracter ideologic. Organele de represiune schimbat modul
de operare, aplicind metode practici mai subtile: racolarea de infor-
matori, plasarea de agenti in functii de conducere, organizarea de pro-
cese publice unor disidenti cu autoritate pentru infractiuni minore etc.
KGB-ul a mentinut in continuare sentimentul fricii pentru a limita mani-
festarile de opozitie fata de regimul comunist. Protestatarii erau, in ma-
j oritatea cazurilor, intelectuali studenti.
Statui sovietic intensifica persecutiile impotriva cultelor, in special a
A
Bisericii Ortodoxe. In acceptia ideologilor religioasa
era incompatibila cu ideologia comunista. Drept replica la campania de

. inchidere a. bisericilor manastirilor s-au inregistrat
actiuni de rezistenta ale clerului
manifestate prin demersuri 1naintate diverselor
instante privind deschiderea sfintelor oficierea
serviciului divin in limba romana etc. Comunitatea
din R.S.S.M. a protestat impotriva
rusificarii Bisericii revendicmd numirea
de ierarhi autohtoni in fruntea episcopiei de la

Manastirea Raciula
comunitatile monastice s-au opus
vehement hotanrii Consiliului de al R.S.S.M
din 5 iunie 1959, care preconiza inchiderea a noua
manastiri: Sumceni, Pripiceni,
Hirova, Tabara, Raciula, Cunicea. Ten-
tativa de inchidere a manastirii Raciula din raionul
s-a transformat intr-o adevarata rascoala a
128

,Ascultati Radio Europa Libera!"
Europa Libera - post de ra-
dio cu seaiull.a MOnchen in!fiiii:,-
--' ' ::'-,;- ',
tat in mai 1951 finantat de
Congresul S.U.A. Din 1995
are Praga. A avut un rol
importt!,Ot in penetrarea infor-
mationa1a prin "cortina de tier"
in tarile din centrul estul
Europei.
oin 1952, i in limba
romana. Din 1994, grila de emi-
sie a postului de radio Europa
Libera contine emisiuni speciale
' .
pentru ascultatorii din Republica
Moldova.
Lozinci scrise pe zidurile
unor cladiri din Chiinau
Moarte cotropitorilor!
Cadre moldoveneti!
lntoarceti-ne a/fabetul latin!
'
lntoarceti-ne litoralul!
'
Literatura i presa in limba
moldoveneasca!
Cetatea Alba ne-au furat-o!
Exprimati-va atitudinea fata de
aceste lozinci.
maicilor mirenilor. Pentru reprimarea rebeliunii, autoritatile au mobili-
zat 500 de militieni.
'
Politica antireligioasa a statului a generat proteste din partea secte-
lor religioase. ,Martorii lui Iehova" refuzau categoric sa participe la
alegerile organelor puterii centrale locale, sa satisfaca serviciul mili-
tar, raspindeau lozinci antisovietice etc.
Intelectualii moldoveni respingeau politica de vulgarizare a ,limbii
exprimau optiunea revenirii la alfabetullatin. Studentii se
pronuntau impotriva denaturarii istoriei culturii nationale; protestele lor
au zadamicit planul autoritatilor de a stramuta la periferie monumentul
Stefan eel Mare Sfint din centrul
Intentia Moscovei de integrare a Basarabiei in ,marea familie'' a
U.R.S.S. era doar aparent infaptuita. Ideea romanismului se mentinea,
pe ea se sprijinea speranta nationale.
Deceptii sperante in anii 70

In epoca ,brejnevista", procesul de destalinizare s-a intrerupt. In
R.S.S.M. s-a revenit la politica de izolare a cetatenilor dintre Prut
Nistru de fratii lor din Romania. Dar procesul nationale s-a
perpetuat, fiind alimentat de Romania prin forme indirecte: condamna-
rea interventiei sovietice a altor state ale Tratatului de la in
Cehoslovacia (august 1968); vizita Romaniei, Nicolae
In R.S.S. Moldoveneasca in august 1976; sustinerea ideii
ca Basarabia este teritoriu romanesc (prin editarea de manuale, lucrari
de istorie literare, ridicarea acestei probleme la congrese reuniuni
intemationale ); publicarea In revistele literare din Romania a
opere lor autorilor basarabeni.
anticomunista nationala a fost sustinuta de disidentii
romani stabiliti in Occident, prin activitate publicistica, editoriala, emisi-
uni radio TV etc.

In acest context, romanii basarabeni afirmat aspiratiile nationale
antitotalitare, participind la diverse actiuni antisovietice, dintre care ma-
joritatea erau spontane, darla fel de viguroase. cazurile de rezistenta
antisovietica erau izolate, ele aratau starea de nemultumire care dom-

nea In mediul scriitorilor, cadre lor didactice, studentilor etc. In 1970, Ivan
Bodiul, prim-secretar al P.C.M., constata: ,Numarul manifestatiilor
nationaliste din Moldova nu s-a marit, insa esenta lor s-a schimbat In
prezent poarta un caracter antirusesc mai pronuntat, fiind In timp
de orientare filoromaneasca. Ca marturie servesc foile volante dactilogra-

fiate sau scrise de m1na ce sint raspindite In republica. In zece luni ale
anului curent au fost Inregistrate 42 de cazuri. Multe dintre ele contin
cerinta despre plecarea din Basarabia unirea cu Romania".
La In alte localitati activau clandestin grupuri de patrioti,
in mare parte tineret, . care cautau sa men tina treaza natio-
nal a, sa scoata la iveala politica de deznationalizare, de mancurtizare
asimilare a romanilor de la rasarit de Prut, promovata de Uniunea

Sovietica. In 1970, In ajunul zilei de 1 mai, Lilia Neagu, eleva a Scolii
de medicina din Asea Andruh, eleva In clasa aX-a a Scolii
129
Din relatarile lui Alexandru
Usatiuc despre constituirea
Frontului National Patriotic
' .
i n perioada cea mai grea
pentru noi, in anii 60, cind Ia con-
ducerea statului sovietic se afla
Brejnev, iar KGB-ul il avea in frun-
te pe Andropov, ne-am hotarit sa
infiintam Frontul National Patri-
, '
otic. A fast o actiune extrem de
'
indrazneata, dar noi i-am facut
'
fata cu succes. Am tinut primul
congres in ilegalitate Ia
...,
nau ...
Am fost depista\i, arestati
j udecati in 1972 Ia
Judecatorie Suprema a repu-
blicii [Sovietice Socialiste Mol-
- n. a].de Ia
. .
Sa nu ultam a apreeia: a fost un
simulacru de proces ca tot ce
privea drepturile omului in odic-
sui regim existent in epoca. Toti
ne acuzau, martorii , judeca-
torul , chiar av_?catii nuniiti, de
altfel , din oficiu. In 1972, am fast
condamnat la 7 ani inchisoare
Ia 5 ani de exil. 0 pedeapsa,
s-ar putea spune, exemplara.
Care erau obiectivele Frontului
National Patriotic?
'
Din manifestullansat
de Vasile Vi$CU
I ulie 19 4
Cine sint acei care ne con-
due? in majgritate: ucrai-
neni reprezentanti ai altar na-
tiuni, care atJ venit aici neche-
,
mati au devenit o povara in
calea noastra spre libertate
nationc:da. Din componenta se-
cretarilor comitetelor
raionale de partid peste 70/o
sint ne-moldoveni ; Ia ministere
comitetele de stat 80-90/o din
angajati sint Ori-
unde te-ai adresa in limba mol-
doveneasca, ti se raspunde in
limba rusa. Aproape nici unul din
venetici nu dorete sa insu-
limb.a moiEiovene.asca.
Cit timp vom rabda aceasta ru-
nationala?
130
"
nr. 1 (actualmente Liceul roman-francez ,Gheorghe Asachi" din
au scris pe ambulante, troleibuze cUidiri din cca 25 de lozinci
cu continut antisovietic.
'
A
In protestele adresate aut9ritatilor, intelectualii revendicau: intro-
ducer ea alfabetului latin, anularea tezei sovietice despre existenta de
sinesfatatoare a limbii poporului molddvenesc.
-
Scriitorii moldoveni, prin mtretinerea contactelor cu colegii lor de peste
Prut, prin publicarea operelor, 1n care exprimau - direct sau indirect -
- -- - ...............
dragostea fata de Patria-mama, au contribuit esential -Ia mentinearea
' ... - -
1n - -
-
La anilor 60, la activa Frontul National Patriotic,
organizatie care milita pentru spirituala nationala a mol-
dovenilor, se pronunta pentru pedepsirea ,infractorilor" care au provo-
cat daune poporului roman. F.N .. P. insista asupra comunitatii etnice
A
lingvistice a romanilor basarabeni cu romanii din dreapta Prutului. In
1972, Nati onal Patrio}ic s-a intrunit la sau con ies.
Dorind exprime dezacordul fata de anexarea teritoriilor roma-
de la rasarit de Prut de catre Uniunea Sovietica protestul con-
tra politicii de rusificare asimilare a romanilor din Basarabia, Trans-
nistria nordul Bucovinei, sa sensibilizeze opinia publica mondiala asu-
pra genocidului promovat de regimul de ocupatie 1n provinciile
mentionate; sa 1mbarbateze sa mobilizeze rezistenta romaneasca la
lupta contra ocupantilor, 1n 1971, un grup de romani basarabeni, trans-
nistreni bucovineni - Tudor Basarabeanu, Tudor Ciorescu, Zaharia
Dantu, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur altii - s-au adresat la Radio
A
Europa Libera. In mesajullor s-a :Iacut o analiza a situatiei social-politice
din republica, au fost expuse anumite momente din istoria de
eliberare nationala din st1nga Prutului.
Caracterul antinational al regimului totalitar a fost ul).e-
- - /'\ .. _...
le persoane din e superioare ale puterii. In iunie-i_u! ie 1_?84, in
-
ajunul sarbatoririi a 60 de ani la formarea R.S.S.M. , cind
de la o campanie propagandistica de proJ2ort!i,J!l
care se tr1mbita ca poporul moldovenesc 1n familia frateasca a _popoare-
lor U .R. S. S. a a tins culmile realizarilor, Vasile al
' .
Consiliului de al R.S.S.M., lanseaza un manifest, adresat , mol-
dovenilor moldovencelor, patriotilor nQStl1:1", prin care se
pronunta impotriva deznationalizarii cerea folosirea limbii
fuateme 1n institutiile statului, extinderea rete lei de nationale la
retrocedarea pam1nturilor de Uniunea Sovietica in
1940. Manifestul, sub forma de foaie volanta, a fost expediat pe adresa -
unor comitete raionale de partid unor oameni de cultura.
Manifestul se ln9h_eia cu 1ndemnul ca oricine va citi mesajul sa-l multi-
plice sa-l raspindeasca prin -
Restructurarea gorbaciovista a stimulat afirmarea nationale
a romanilor din R.S.S.M. , ajungindu-se treptat la lfmbii
romane ca 1m a oliciala, revenirea scrisutui la gratia latjna, _ofici_aliza-
- -
rea tricolorului ca drapel de stat proclamarea
tfidependentei (27 august 199}).
--
.__...... restomatie
Relatare despre revolta de Ia miiniistirea
Riiciula din vara anului 1959
Noua zile noua nopti au batut clopotele. Maicile
s-au strlns ca un ciorchine llnga icoane, credeau ca
poate .. . le va ajuta Maica Domnului. Experienta trecutului
nu le-a fost de priinta. De Ia 23 iunie plna Ia 2 iulie
au clocotit spiritele mirenilor din sat, din lmprejurimi.
Revolta a crescut lntr-o adevarata insurectie. S-au luptat
cu multa inima, cu mare credinta, [maicele] au Tncercat
sa faca totul In chipul eel mal uman. Zi noapte erau
lnaltate cintece Tntru iertare pocainta.
A venit o comisie sa inch ida manastirea. Apoi alta. Au
aparut militieni, chiar un general , au aparut oameni
inarmati. $i taranii au pus mlna pe furci, imblacie, coase.
Zilnic se duceau tratative. Punctul culminant al revoltei
din primele zile a fost atunci clnd un membru al ultimei
, comisii", mai precis, inspectoarea sectiei raionale de
Tnvatamint K. !vainer, din rautate ignoranta, a incercat
sa patrunda in altar. Dupa legile femeile n-au
voie sa in altar, in plus, aceasta femeie, evreica
fiind, era de alta credinta, Ia sigur ca era ateista. ,Ai
dreptul sa Tnchizi dar nu manastiri
afara!"
Au venit citeva autocamioane cu militieni , in ziua a
'
opta s-a Tntimplat tragedia, unul dintre ei 1-a
pe Semion David Tn burta. Omul a respirat putin s-a
stins, Tn zi au fost raniti llarion Mocreac, Dionisie
Denita, Gheorghe Porcar. $tirile veneau tot mai triste In
manastire, maicile se Tnchinau tot mai adTnc in fata
icoanelor. Llnga peretii manastirii vreo 500 de militieni
se opuneau Ia citeva mii de mireni, oameni simpli
de prin satele lnvecinate. Taranii nu vroiau sa piarda
manastirea. Militia facea jocul puterii , vroia s-o prade,
1. Ce masuri a at;loptat pentru ca R.S.S.
Moldoveneasca sifse integreze in ,marea familie"
a U.R.S.S.?
2. Care au fost primele forme de rezistenta anti-
comunista a populatiei din Basarabia?
3. Numiti organizatii de rezistenta armata care au
activat in Basarabia.
4. StabiUti legatura dintre politica promovata de
a.utoritatile comuhiste 'i caracterul micarii antiso-
. . . , .
vietice din R.S.S.M.
5. Determinati particularitatile rezistentei anti-
sovietice in conditiile ,dezghetului" hruciovist?
6. Cum exprimat atitudinea populatia fata de
politica antireligioasa a statu lui sovietic?
7. Explicati incompatibilitatea dintre ideologia
. '
comunista .,i contijnta
8. Numiti manifestari de rezistenta antisovietica
din epoca brejnevista.
'
s-o distruga. La 2 iulie, cind au mai fost i nregistrati raniti ,
maicile au cedat: au plecat toate din manastire. A urmat
procesul penal: opt oameni au fost condamnati Ia diferite
termene de privatiune de libertate. trei mof1i, opt
oameni judecati , citiva raniti - iata cu ce s-a acea
teribila drama .. .
Scrisoarea Comitetului Executiv
al Frontului National Patriotic
'
"" "" .
catre cetatenz
'
1968
Poporul roman In ziua de azi e dezbinat in doua paf1i.
Pe de o parte, romanii (circa 20 milioane) din Romania,
independenti din punct de vedere politic economic,
care infloresc ca natiune construiesc o viata 'cu ade-
varat frumoasa pede alta parte, romanii din Basarabia
Bucovina (circa 6 milioane ), cotropiti .subjugati de
(se afla sub cizma ruseasca), si nt amenintati sa
dispara ca popor roman prin rusificare asimilare.
Pentru a duce lupta contra colonialismului rusesc, pentru
a scapa romanii din Basarabia Bucovina de dezna-
tionalizare, care, pentru a fi mai rusificati asimilati ,
sint impaf1iti de in romanii R.S.S.M. , ai Bucovinei
ai regiunii lsmailului; pentru a infaptui marea dorinta de
secole a tuturor romanilor de a se uni lntr-un singur popor
a forma o singura tara romaneasca - Romania, in
Basarabia Bucovina reia activitatea Frontul National
Patriotic de eliberare, care s-a intrunit Ia primul sau
congres.
---

Tn baza documentelor de mai sus, elaborati un eseu
'
despre micarea antisovietica i anticomunista din
R.S.S.M.
Alexandru Usatiuc, participant activ Ia
antisovietica, ii 'amintea, ulterior:
Ti!1utul [Basarabia] se depopula. Pui in situatia de
a muri de foame, multi au trecut Prutul, instalindu-se
in Romania, cu toate ca nici aici nu $e traia pe roze.
Grav este ca a plecat indeosebi intelectualitatea:
invatatorii, preofii, inginerii. [. . .] 1n locu/lor au fost adui
strainl, care au ocupat posturile vacante. Erau, in gene-
ral, oameni tara cultura, cu o moralitate indoielnica.
Ce consecinte a avut , politica" de infometare a
populatiei din Basarabia?
Micarea anticomunista - actiune organizata, cu
caracter revendicativ lmpotriva comunismului.
Persecutie - urmarire nedreapta perseverenta a
unei persoane sau institu\ii cu scopul de a-i provoca
pagube sau de a o lichida.
131
Test de evaluare
REGIMUL TOTALITAR COMUNIST
iN R.S.S. MOLDOVENEASCA (1944 1985)
-,. . ' . . -" .. .
I \" ' ' '9'
I - - , - ,.\ ' ..
- .... - < .. ' 1'" :0 .,.,_ ... , ,. ..
I Jl...i:- - .L..:IL" - I 1 , . ..._, _ ..__ ' ' ""' 0 ''
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: col-
, '
hoz, chiabur, colectivizare.
15 p.
A B
a) moartea lui Stalin 1 ....
b) reocuparea Basarabiei de catre 2. . ..
U.R.S.S. spre finele celui de-al Doilea
Razboi Mondial
c) semnarea Tratatului de Pace de 3 ....
la Paris, care consfintea anexarea Ba-
sarabiei de catre U.R.S.S.
d) deportarea ,chiaburilor" din 4 ....
R.S.S.M.
e) realizarea in Basarabia a colecti- 5 ....
vizaxii fortate
'
15 p.
III. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile
...,
ce urmeaza.
Art. 4. Se restabilete .frontiera dintre UR.S.S.
i Romania, fixatii prin acordul romano-sovietic
din 2 8 iunie 1940.
2. Ctnd a fost semnat acest document?
3. Ce urmari a avut acest document asupra
Basarabiei?
4. Ce legatura este intre prezentul text Trata-
tul de Pace de la Paris ( 194 7)?
5. Acest document are urmari in prezent?
25 p.
132
IV. Alegeti varianta corecta.
1. Conventia de arm.istitiu dintre Romania
Natiunile Unite s-a incheiat la
'
a) 23 august 1944.
b) 12 septembrie 1944.
c) 10 februarie 1947.
2. Conventia de armistitiu dintre Romania
Natiunile Unite s-a incheiat pe motive
.
a) politice.
b) religioase.
c) mili tare.
3. Guvernantii de la au pus in discutie
stap1nirea de catre sovietici a unor teritorii
a) in 1945.
b) in 1964.
c) in 1975.
4. Deceniul ,dezghetului" a inceput ill:
a) 1945.
b) 1953.
c) 1985.
25 p.
V. Puneti Da sao Nu in dreptul afirmatiilor:
1. Dupa 1944, autoritatile de la Moscova au dorit
sa integreze R.S.S. Moldoveneasca in ,marea fa-
milie" a U.R.S.S.
1'\
2. In 1956, N. a criticat cultul perso-
nalitatii lui Stalin.
'
1'\
3. In timpul deceniului (1953- 1964),
aspiratiile nationale ale basarabenilor s-au amplificat.
4. Brejnevismul a introdus in R.S.S. Moldove-
neasca un regim democratic.
5. Aspiratiile nationale ale populatiei din
R.S.S. Moldoveneasca nu au fost influentate de
'
contextul international.
'
6. Dupa 1985, in Basarabia s-a inregistrat o etapa
noua in afirmarea nationale.
10 p.
Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu.
A.
1. EVOLUTIA ROMANIEI DE LA REGIMUL
' v
DE ,DEMOCRATIE POPULARA" LA STALINISM
'
Evolu(ia Ron1aniei, ca a altlJr stat r7 di12 zo1ra ce1ztralii ,i e1tropea11a, a jost iltjllLelt-
(atii decisiv de acortltlrile realizt1te tie litlerii celor trei 1t1ari P11teri late ( .R.S.S . .. 1area
Brita1tie .A.). Al'tnil .. priji1 llocupalt{ilor, ovietici, . tl sii se impu11tt iit viata
JJtJliticii, fnliittJrintlu-si succesil' adversarii, si ajuiJgat'ld a preia l .. Oildl1cerea stattlltli.
'
,. -
ass nrt t
7t,;. ... ,. ..
t

7! ! .
.. ' 1
Acordul de procentaj propus
de Churchill i bifat de Stalin
In octombrie 1944
Aprecierile lui I.V. Stalin
privind rolul Armatei sovietice
in impunerea noului regim
in razboiul acesta nu este Ia
fel ca in eel trecut; eel care ocupa
un teritoriu impune siste-
mul sau social . Fiecare impu-
ne sistemul sau acolo unde
ajunge armata sa. Altfel nici nu
se poate.
Din convorbirea
cu un lider iugoslav
Contextul international
'
Catre celui de-al Doilea Razboi Mondial contextul
international a fost dominat de i1npaqirea sferelor de influenta intre marile
1'\
puteri apartinind Coalitiei Natiunilor Unite. In cadrul Conferintelor de la
Teheran (noiembrie-decembrie 1943), Ialta (februarie 1945) Potsdam
(iulie-august 1945), liderii U.R.S.S., S.U.A. Marii Britanii au convenit
asupra organizarii lumii postbelice. Winston Churchill, primul-ministru al
Marii Britanii, aflat in vizita la Moscova in octombrie 1944, i-a propus
lui IosifVisarionovici Stalin un , acord de procentaj" privind statele din
centrul sud-estul Europei; in privinta Romaniei proportia era de 90%
pentru Rusia (Uniunea Sovietica) 10% pentru Aliati (S.U.A. Ma-
rea Britanie ). La r1ndul sau, I.V. Stalin era convins ca orice armata care
ocupa un teritoriu impune acolo propriul regim politic. Romania era
practic ocupata de Armata fapt confirmat prin Conventia de
armistitiu din 12 septembrie 1944.
Anii 194 5- 194 7 au fost decisivi pentru soarta Europei. Continentul a fost
1mpaqit 1n doua: partea centrala de rasarit (Polonia, Cehoslovacia, Un-
garia, Jugoslavia, Romania, Bulgaria, Albania) a trecut sub dominatia so-
vietica, iar partea occidentala a devenit , lumea libera". Regimul de la Mos-
cova impus propriul sau sistem social-politic in zona ocupata. Partea
de vest a evoluat pe o linie democratica, beneficiind de sprijinul S.U.A.
Ascensiunea spre putere
1'\
In anii 1944- 1947, P.C.R. a promovat o politica de aliante, in scopul
de a atrage de partea sa cit mai multe forte de a izola partidele is-
torice - Partidul National-Taranesc Partidul National-Liberal.
La 26 septembrie 1944 a fost publicat Proiectul de Platforma al
Frontului National-Democrat, la care au aderat, alaturi de P.C.R.
P.S.D., Frontul Plugarilor, MADOSZ-ul (Uniunea Populara Maghiara),
"
sindicatele alte organizatii. In octombrie 1944 s-a constituit Frontul
National-Democrat (F.N.D.), care a o sustinuta lupta pentru
cucerirea puterii.
133
Regele Mihai I i A./. Viinski
Ia o parada militara desfaurata
Ia Bucureti
Dr. Petru Groza
(1884-1958)
Mln.istru In
cu (1920-1921 i 19'26-1927).
A fast propulsat in ptim-planul
vietii politice de catre Moscova,
devenind, Ia 6 martie 1945, pre-
al de Minitri,
care o de:tjne P!(;la
i n iunie 1952. al Pre-
zidiului Marii Adunari Nationale
' '
(1952-1958).
A actionat ca un factor mode-
.,
rator, cautind sa timiteze exce-
sele regimului
134
Sub presiunea F.N.D., la 4 noiembrie 1944 s-a format un nou gu-
vem, prezidat de Constantin Sanatescu, care avea un caracter politic;
posturile ministeriale fiind impartite intre F.N.D. , P.N.T. P.N.L. Din
initiativa s-a campania de inlocuire a primarilor
prefectilor aflati in functie cu membri ai F.N.D. Ministrul de Interne,
national-taranistul Nicolae Penescu, a refuzat sa confirme asemenea
,alegeri", iar F.N .D. a cerut inlocuirea lui.
Dupa o noua criza politica, la 6 decembrie 1944, s-a .creat guvemul
/'\
condus de generalul Nicolae Radescu. In ianuarie 1945, liderul comu-
nist Gheorghe Gheorghiu-Dej a racut o vizita la Moscova, unde a discutat
cu I.V. Stalin, care a sugerat inceperea ,asaltului decisiv" pentru cuce-
rirea puterii politice de catre F.N.D. incetarea colaborarii cu P.N.T.
si P. N.L.
,)
La 28 ianuarie 1945 a fost dat publicitatii Programul de guvernare
al F.N.D., dupa care s-a trecut Ia organizarea unor mari manifestatii
/'\ .
impotriva Guvernului Radescu. In februarie 1945, la F.N.D. a aderat
Partidul National-Taranesc prezidat de Anton Alexandrescu (desprins
din P.N.T.), s-a incheiat un acord de colaborare intre F.N.D. gru-
parea liberala condusa de Gheorghe Tatarescu ( exclusa din P.N.L.).
La 10 februatie 1945, Frontul Plugarilor a lansat un apel catre tarani,
prin care erau indemnati sa ocupe paminturile sa
realizeze ,de jos" reforma agrara, promitind ca guvernul F.N.D. va
/'\
legifera exproprierea marilor proprietari improprietarirea satenilor. In
. .
ziua de 24 februarie a avut loc in o manifestatie a F.N.D., in
timpul careia s-au inregistrat altercatii intre participanti fortele de
ordine, iar 6 manifestanti au fost omoriti.
Pe fondul tensiunilor politice din Romania, la 27 febmarie, A.l.
ski, primulloctiitor al comisarului poporului pentru Afacerile Exteme al
U.R.S.S., s-a deplasat la impunind regelui Mihai demiterea
generalului Radescu formarea unui nou guvern, prezidat de dr. Petru
Groza.
Dupa o tergiversare de citeva zile, la 6 martie 1945, regele a confir-
mat Guvemul Groza, alcatuit din reprezentantii F.N.D. ai gruparii libe-
rale conduse de Gheorghe Tatarescu. De fapt, la 6 martie 1945 s-a pro-
dus o schimbare de regim in Romania, rolul decisiv in orientarea guver-
nului avindu-1 P.C.R. , care, la rindul sau, aplica indicatiile primite de la
Moscova. Acest regim era numit ,democratie populara'', ca in cele-
"
lalte state aflate sub ocupatia sovietica. In urma unui schimb de tele-
grame intre Petru Groza I.V. Stalin, la 9 martie 1945, partea de nord-
est a Transilvaniei (care in noiembrie 1944 trecuse sub administratie
sovietica) a fost reintegrata Romaniei.
La 23 martie 1945 a fast legiferata reforma agrara, in baza careia
au fost expropriate 1 4 70 000 ha, dintre care 1 100 000 ha au fost
impartite la circa 990 000 familii de tarani.
Liderul national-taranist Iuliu Maniu a trimis la Conferinta de la
' ' . '
Potsdam (17 iulie- 2 august 1945) mai multe memorii prin care arata ca
Guvernul Groza nu avea un caracter democratic denunta masurile
acestuia indreptate impotriva opozitiei ( cenzurarea presei, impiedicarea
1 ' A 3
..
BEP10Bli0.1'0 C0Bt'f4 CCCP
..
0 aarp-QeUJI 1. KOJIO:aR PJMMaD ,
:opnc'BQ -- ..
3a W)-aeeueaawl an pe3oruuoro noaopor
lJOl .. 'f-llll. Pytalllla I o'J'<ipony 0
-. <'' ' ' .'. ... ' ; . -
N.i*aHd CON& c llartUI&II I WQilellt.
. . .
KOr-'a lie onpele.IUOC. llCfO aopgeUe
' . ,,,-,: ,"")
!rO 1. t opou pPHllrl .
..
, .- . -. ). -_
op.Uea011 -nosrJU .
Decretul prin care regele
Mihai I a fast decorat
cu Ordinul , Victoria"
Jon Antonescu Ia procesul
din mai 1946
lnstaurarea evolutia regimului totalitar In Romania
intrunirilor, arestarea unor adversari politici). Guvemele S.U.A. Marii
Britanii au decis sa nu poarte discutii de pace cu Romania Bulgaria,
deoarece in aceste tari nu existau guverne democratice. Pe de alta parte,
Uniunea Sovietica a anuntat stabilirea de relatii diplomatice cu Romania,
incepind cu ziua de 6 august 1945. Cu o luna in urma, la 6 iulie, Prezi-
diul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a decis decorarea regelui Mihai I cu
cea mai inalta distinctie sovietica- Ordinul ,Victoria".
La rindul sau, regele Mihai, s:fatuit de liberali, a
cerut primului-ministru sa demisioneze (21 august 1945). Sprijinit de ofi-
1'\.
cialitatile sovietice, dr. Petru Groza a refuzat. In replica, regele Mihai a
solicitat sprijinul celor trei mari puteri (U.R.S.S., S.U.A., Marea Brita-
nie) pina la primirea raspunsului, nu a mai contrasemnat actele gu-
vemului, intrind in greva regala.
"
Inlaturarea oponenplor politici.
Preluarea puterii de catre P.C.R.
A
In plina criza politica, s-a prima Conferinta Nationala a
P.C.R. ( octombrie 1945). Programul adoptat era foarte ambitios: indus-
trializarea tarii, reformei agrare, rolului statului
in economie. nu spuneau nimic despre unele dintre intentiile
lor de vii tor: partid unic, nationalizare colectivizare, ,o noua societate".
A
In functia de secretar general al Partidului Comunist Roman a fost ales
Gheorghe Gheorghiu-Dej.
La 8 noiembrie 1945 - ziua regelui Mihai - a avut loc in
o mare manifestatie antiguvemamentala. Cu acest prilej s-au inregistrat
ciocniri intre opozantii regimului ,muncitorii" sa sparga intrunirea
din Piata Palatului Regal. Fortele de ordine au intervenit, operind nu-
A .
meroase arestari. In timpul altercatiilor au murit 11 persoane din rindul
sustinatorilor guvemului.
A
In decembrie 1945, Conferinta de Exteme ai S.U.A., Marii
Britanii U.R.S.S. a decis sa acorde ,sfatul" cerut de regele Mihai; pe
aceasta baza, in ianuarie 1946, in guvem au fost cite un reprezen-
A
tant al P.N. T. P.N .L. s-a hotarit organizarea de alegeri libere. In fe-
bruarie 1946, S.U.A. Marea Britanie au recunoscut Guvemul Groza.
Dupa ce, in august 1945, marile puteri occidentale declarasera ca
nu vor semna tratatul de pace cu un guvem nedemocratic, dupa
luni au acceptat prezenta delegatiei Romaniei la Conferinta de Pace de
la Paris. La rindul sau, regelui Mihai I i-a fost conferita ,Legiunea de
Merit" din partea lui Harry Truman, S.U.A.
Campania electorala, lunga incarcata cu acuzatii reciproce, s-a
practic intre foqele guvemamentale organizate in Blocul
Partidelor Democratice (sub conducerea P.C.R.) opozitia reprezen-
tata de P.N.T. P.N.L.
A
In timpul campaniei electorate s:a judecat ,proces al marii
tradari nationale", in .urma caruia Ion Antonescu, fostul conducator al
statului, a fost condamnat la moarte executat (1 iunie 1946). Procesul
a fost conceput ca un mijloc de ,demascare" a partidelor istorice, acuzate
ca au sustinut regimul dictatorial razboiul antisovietic.
135
Rezultat e l e oficiale
ale alegerilor parlamen
19 noiembrie 19
B. P.O. a obtinut 347 mandate,
'
P.N.T.- 33, P.N.L.- 3 etc.
'
Repart izarea mandatelor
intre partidele care alcatuiau
B.P.D. era urmatoarea:

z
Partidul Social-Democrat 80
Partidul National-Liberal
'
(Gh. Tatarescu) 75
Frontul Plugarilor 70
Partidul Comunist 61
Partidul Nal ionai-Popular 25
Partidul National-Taranesc
' '
(A. Alexandrescu) 21
Regele Mihai I Ia deschiderea
Adunarii Depulafilor.
1 decembrie 1946
136
I STORIA ROMA.NILOR. EPOCA CONTEMPORANA
,...
In octombrie 1946, Conferinta de Pace de la Paris a aprobat textul
tratatului cu Romania, care prevedea reintegrarea nord-estului Transilva-
la statui roman anularea dictatului de la Viena. Guvemul Groza a
6
folosit aceasta hotarire a marilor puteri in propaganda sa electoraHi.
Alegerile in ziua de 19 noiembrie 1946 s-au incheiat,
potrivit date lor oficiale, cu victoria Blocului Partidelor Democratice. Se
pare ca rezultatul fusese stabilit inaintea scrutinului, in cabinetul minis-
trului de Interne, comunistul Teohari Georgescu. Partidele istorice au
contestat vehement rezultatul alegerilor, adresind memorii de protest gu-
vemului, regelui marilor puteri. La rindul sau, Mihai I a acceptat sa
deschida Adunarea Deptltatilor prin Mesajul Tronului, la 1 decembrie
1946, act ce semnifica legalitatii acesteia .
,...
In perioada urmatoare s-a trecut la etatizarea Bancii Nationale (de-
cembrie 1946), instituirea controlului de stat in intreprinderi (iunie 194 7),
stabilizarea monetara (august 194 7).
La 10 februarie 194 7 a fost semnat, la Paris, Tratatul de Pace cu
Romania. a adus o contributie importanta la victoria Aliatilor im-
potriva Germaniei, Romaniei nu i s-a recunoscut calitatea de stat cobe-
ligerant a fost tratata ca un stat invins. Trupele sovietice ramineau
pe teritoriul Romaniei pina la incheierea tratatului de stat cu Austria.
,...
Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris a fost desfiintata
Inalta Comisie Aliata de Control, care a functionat in perioada
armistitiului. Astfel, nici macar formal, S.U.A. Marea Britanienu mai
puteau influenta evolutia situatiei din Romania, care a ramas, practic,
sub ocupatie sovietica.
,...
In vara 194 7, guvemul de la Kremlin a cerut state lor aflate
sub dominatia sa sa respinga ,planul Marshall", propus de S.U.A., prin
care se preconiza refacerea Europei devastate de razboi. Totodata,
uniunea Sovietica a decis sa accelereze procesul de lichidare a foqelor
democratice din aceste state.
Pe acest fond, sub pretextul ca un grup de ai P.N.T., sub
conducerea lui Ion Mihalache, a incercat sa paraseasca ilegal tara pentru
a constitui un guvem in exil (14 iulie 1947), Iuliu Maniu alti lideri
au fost arestati, iar P.N.T. - desfiintat. Procesul care
a urmat ( octombrie-noiembrie 194 7) s-a incheiat cu grele condamnari
A
pentru toti arestatii. In august 1947, P.N.L., Constantin I.C.
Bratianu, a suspendat activitatea partidului pe care il conducea. Astfel,
cele doua partide istorice paraseau arena politica.
La 6 noiembrie 1947, P.C.R. a renuntat la de drum", gru-
parea Tatarescu fiind nevoita sa paraseasca guvemul pentru a face loc
unor recunoscuti pentru fidelitatea lor fata de Moscova: Ana
Pauker (la Ministerul de Externe) Vasile Luca (la Ministerul de
Finante).
Ultimul obstacol in calea preluarii integrale a puterii de catre
il constituia monarhia. Romania era singura tara din Europa Centrala
de Sud-Est care mai avea un regim monarhic. La 30 decembrie 1947,
"
regele Mihai a fost silit sa abdice. In zi, Adunarea Deputatilor a
adoptat legea privind proclamarea Republicii Populare Romania, in frun-
tea careia a fost ales un prezidiu provizoriu.
_ restomatie
Condifioniiri politice cuprinse in Convenfia
de armistitiu
'
12 septembrie 1944
Art. 11. Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin
operatiile militare prin ocuparea de catre Romania a
teritoriului sovietic vor fi despagubite de catre Romania
[ ... ], in sa luind in consideratie ca Romania nu numai ca
s-a retras din razboi, dar a declarat razboi, In fapt duce
razboi contra Germaniei Ungariei, Partile slnt de acord
ca compensatiile pentru pierderile mentionate sa nu fie
platite in intregime de Romania, ci numai In parte,
anume in suma de 300 milioane de dolari ai Statelor
Unite, platind in ani, in marfuri (produse petroliere,
cereale, materiale lemnoase, vase militare fluviale,
diverse etc.).
Art. 14. Guvernul inaltul Comandament Roman
se obliga sa colaboreze cu inaltul Comandament Aliat
(sovietic) Ia arestarea judecarea persoanelor acu-
zate de crime de razboi.
Art. 15. Guvernul roman se obliga sa dizolve imediat
toate organizatiile prohitleriste de tip fascist aflate pe
teritoriul romanesc, atit cele politice, militare sau para-
militare, cit orice alte organizati i care due propaganda
ostila Natiunilor Unite in special U niunii Sovietice,
nepermitJnd In viitor existenta unor organizatii de acest
fel.
Art. 16. Tiparirea, importul rasplndirea in Roma-
nia a publicatiilor periodice neperiodice, prezentarea
spectacolelor de teatru a filmelor, functionarea sta-
tiilor T. F. F. (telefon fara fir) , de telegraf telefon,
I A
vor fi efectuate in acord cu lnaltul Comandament Aliat
( sovietic). .
1. in ce context international s-a instaurat regimul
de ,democratie populara" in Romania?
2. Care a fost rolul F.N.D. in lupta pen-
tru cucerirea puterii?
3. Ce rol a avut U.R.S.S. in impunerea Guvernului
Groza Ia 6 martie 1945?
4. Ce intelegeti prin ,greva regala" cum s-a
incheiat ea?
5. Ce importanta are Conferinta Nationala a P.C.R.
din octombrie 1945?
6. Cum apreciati condamnarea Ia moarte exe-
cutarea lon Antonescu?
7. Cum apreciati faptul ca, liderii P.N.T.
P.N.L. au contestat rezultatul alegerilor parlamen-
tare din noiembrie 1946, regele Mihai a participat Ia
de deschidere a lucrarilor Adunarii Depu-
tatilor.
'
,
Tratatul de Pace intre Puterile Aliate
$i Romania
10 februarie 1947
Art. 1. [ ... ] Frontiera romano-sovietica este fixata In
conformitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie
1940.
Art. 2. Hotaririle sentintei de Ia Viena din 30 august
1940 sint declarate nule neavenite [ ... ]
Art. 3. Romania va lua toate masurile necesare
pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdictia
romana, fara deosebire de rasa, de sex, de limba sau
de religie, folosinta drepturilor omului a libertatilor
fundamentale [ ... ]
Art. 21. Toate fortele ali ate vor fi retrase din Romania
I
in termen de 90 de zile de Ia intrarea In vigoare a
Tratatului de fata, U. R.S.S. dreptul de a
pastra pe teritoriul romanesc for\ele armate care i-ar
putea fi necesare pentru mentinerea liniilor de comuni-
catie ale Armatei Sovietice cu zona sovietica de ocupatie
din Austria [ ... ]
Art. 22. Romania va despagubi Uniunea Sovietica
pentru pierderile cauzate ei prin operatiuni militare
prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic
[ ... ] pentru o valoare de 300 milioane dolari S. U .A. , pla-
tibili In decurs de 8 ani de Ia 12 septembrie 1944, in
bunuri (produse petroliere, cereale, lemn, vase maritime
fluviale, utilaj divers alte marfuri).
Comparati principalele prevederi ale Conventiei de
armistitiu din 12 septembrie 1944 cu cele ale Tra-
tatului de Pace din 10 februarie 1947.
1. Comentati afirmatia lui Stalin potrivit careia ,eel
care ocupa un teritoriu impune sistemul sau
social".
2. Sesizati vreo legatura intre declaratiile lui Stalin
, acordul de procentaj" propus de Churchill in
octombrie 1944?
3. Apreciati activitatea Guvernului Groza (aspecte
pozitive negative).
4. Ce semnificatie are decorarea regelui Mihai cu
Ordinul , Victoria"?
5. De ce Romania nu a obtinut, Ia Conferinta de
, '
Pace de Ia Paris, statutul de cobeligerant?
Cobeligeranta - situatie i n care se afla un stat care
participa Ia un conflict armat alaturi de alte state,
i mpotriva unui inamic strain, fara a face parte din
alianta cu statele alaturi de care participa Ia lupte.
137
2. SOVIETIZAREA ROMANIEI {1948-1958)
D11pii 1 9'48, ecoi'IOJIIia rtJmiilletlsca a .ft)St e .. 11ratii /t111da11Ze 1tal pri1t lit:l1itlarea
proprietii{ii pril'aie $i crearea celei ,..fltlh nt.lltstrittli:iirii al !tr!Jtlliziirii"
"11 perioadtl 1948-19l19 s-a11 prt>tltts mari St)ciale $i deJflo .. graflce. l11 (:fJIItfitille
e;. rer1ze llejavorabile, RtJnJliniei i s-a ilt1ptl.5 regillltll socialist-ttJtalitarist. sl1inziJiiri a11
afectat toate structllrile politice. "
i ntemeietorul ,socialismului
!?tiin1ific", Karl Marx, aprecia ca
societatea comunista se va ca-
racteriza printr-o puternica dez-
voltare, in primul rind, economi-

ca.
Esenta societatii comuniste
' .j j ..
consta in principiul de repartitie
a bunurilor: ,De Ia fiecare dupa
' . . .
munca sa, fiecaruia dupa ne-
cesitati 0" in fapt, o asemenea
societate nu a existat i nu va
exista, ea fiind doar o utopieo
loan Scurtu,
,,lstoria contemRorana
a Romaniei (19.18-2003)'',
p. 166
- -- - -- - - -
Meditati asupra utopismului
principiului de repartitie a bu-
nurilorin societatea comunista.
Prezidiu/ .Provizoriu
a/ Republicii Populare Romane.:
Constantin I. Parhon,
Mihail Sadoveanu, tefan Voitec,
/on Niculi, Gheorghe Stere
138
Politica interna
Anul 1948 marcheaza trecerea statelor aflate sub dominatia sovie-
,
tica de la regimul de ,democratie populara" la eel socialist de tip totali-
tar, caracterizat prin: sistemul de conducere printr-un singur partid; ample
actiuni represive impotriva adversarilor politici; nationalizarea principale-
lor mijloace de productie; dezvoltarea economiei nationale pe baza pla-
nului unic; colectivizarea foqata a agriculturii; ideologizarea 1nvatamin-
tului, culturii. De regula, acest regim este numit comunist,
la vremea respectiva el se consid_era a fi socialist.
A
In februarie 1948 s-a realizat ,unificarea" Partidului Comunist Roman
cu Partidul Social-Democrat, sub numele de Partidul Muncitoresc
Roman. A fost, de fapt, o ,inghitire" a P.S.D. de catre P.CoR. S-a ajuns
astfella sistemul de guvemare printr-un singur partid, care impus
A
propria sa ideologie linie politica. In functia de secretar general al
P.M.R. a fost ales Gheorghe Gheorghiu-Dej.
La 13 aprilie 1948 a fost adoptata Constitufia Republicii Populare
. A
Romane, document care a creat cadrul juridic al noului regim. In textul
ei se afirma ca ,intreaga putere de stat emana de la popor apaqine
poporului" 0 Constitutia desfiinta principiul democratic al separatiei pu-
terilor in stat. De asemenea; s-a introdus ideea exproprierii bunurilor
particulare trecerii lor in proprietatea statului.
Pe baza noii legi fundamentale au fost alese organele de conducere
ale statului: Prezidiul Marii Adunari Nationale, avindu-1 ca pe
Constantin I. Parhon; guvemul condus de dr. Petru Groza, in care Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej era Consiliului de (functie
nou infiintata), Consiliului Economic Superior, coordonatorul
activitatii ministerelor economice financiare. Astfel, secretarul general
al P.M.R. devenea mdrumatorulintregii politici economice a tariio
A
In decembrie 1950 s-a inraptuit o reforma administrativa prin care
tara a fost impaqita in raioane regiuni, dupa modelul sovietic; s-a
inlocuit vechea structura a administratiei locale prin organe ale puterii
de stat numite ,sfaturile populare".
A
In septembrie 1952, a fost adoptata o noua constitutie, care consac-
ra, pentru prima data in istoria Romaniei, rolul politic conducator al unui
partid politic (Partidul Muncitoresc Roman) mentiona ca ,Republica
Populara Romana a luat ca urmare a victoriei istorice a Uniunii
A
Sovietice asupra fascismului german". In an, dr. Petru Groza a
devenit Prezidiului Marii Adunari Nationale, iar Gheorghiu-
Dej a fost ales Consiliului de
'
Gheorghe Gheorghiu-Dej
(1901-1965)
Muncitor electrician. Membru
.. '
al . Comuaist din 1933,
greVele con-
damnat Ia 12 ani munca silnica .
. . .. 23 aijgust rlf(njstru
in ai muJte rinduri. Secretar
general al R.C.R. i P.M.R. (1945-
191$4 ), pri.m::.secretar al C. C. al
P.-M.R. (1 9'55-1 prjm-mi-
nistru (19,p2-1955),
'"" . " ' .
t . . di .,Stat
1 . ). A instaurat cu sprijinul
sovietic regtimul comunist in Ro-
...
m,@IJj a. Apor'a obtiflut
trupelor sovietice (1958) i a
asi,.gurat a noua orientare a
pcili)licii externe a RomarJxlfli prin
;:,... . .
DeCiaratia din aprilie 19()#.
Era mai detept decit toti,
calitate pe care nu i-o poate
contesta nici unul care a fost in
apropierea sa, indiferent ca i-a
fast prieten sau duman... . Dej
era i extrem de viclean i sigur
ahtiat dupa putere. Nu mai tie
nirneni exact cum 1-a desemnat
-. '-:. -,.
Stalin in fruntea partidului.
Alexandru Birladeanu,
un apropiet colaborator
Masuri pe plan economic
La 11 iunie 1948 a fost adoptata Legea cu privire la nationalizare.a
principalelor mijloace de productie (mtreprinderi industriale, miniere, ban-
care, de asigurari de transporturi).
Aceasta lege a vizat distrugerea proprietatii private generalizarea
"'
proprietatii socialiste ill industrie, banci, transporturi. In perioada de in-
ceput, regimul a menajat mica burghezie, care pastrat atelierele,
"'
pravaliile etc. In conformitate cu doctrina economica stalinista, econo-
mia a fost orientata spre industrializare. S-a urmarit mai ales dezvolta-
rea industriei siderurgice a celei constructoare de
Legea din 11 iunie 1948 a fost urmata in an de alte natio-
nalizari: a tuturor institutiilor ban care de credit care mai erau in pose-
siunea capitalului privat; a liniilor de cai ferate particulare; a spitalelor,
policlinicilor altor institutii sanitare aflate in proprietate privata; a cine-
matografelor, studiourilor de filme etc. La 20 aprilie 1950 au fost
nationalizate imobilele apaqinind bancheri,
comercianti.
'
Mecanismul de organizare a economiei centralizate s-a intemeiat pe
sistemul de conducere pe baza de plan; au fost experimentate doua
'
planuri anuale (1n 1949 in 1950), apoi s-a trecut la planuri cincinale
(primul cincinal a fost intre anii 1951 1955): Astfel a inceput dezvol-
tarea economica planificata, avind la baza centralismul economic,
desfiintindu-se practic libera initiativa creativitatea individuala. Potri-
vit aprecierilor oficiale, primele trei plan uri cincinale ( 1951- 1965) au
asigurat crearea bazei social-economice tehnico-materiale a societatii
socialiste. Proprietatea ,lntregului popor" a fost generalizata.
drept model industrializarea sovietica, romani au
trecut de la structura preponderent manuaUi a activitatii de productie -
cu un procent de 76% din total - la munca mecanizata. Directiile obliga-
torii ale procesului de industrializare erau considerate: electrificarea,
mecanizarea complexa, automatizarea productiei, chimizarea,
dezvoltarea industriei producatoare de
Industriei i s-au alocat fonduri considerabile. Ca rezul-
tat, au fost create multe capacitati productive In toate judetele, s-a tre-
cut la electrificarea tarii, au fost construite mari obiective industriale,
s-a raurit o industrie noua cu multe ramuri subramuri. Acest proces
a creat numeroase locuri de munca in industrie servicii, invatamint,
sistemul sanitar. Romania a cunoscut mutatii calitative, transformin-
du-se intr-o tara industrial-agrara. Rata acumularilor, necesare inves-
titiilor industrializarii, a fost in aceasta perioada una dintre cele mai
ridicate din lume. Industrializarea - ca motor al economice a
Romaniei - s-a realizat preponderent pe cale extensiva, prin marirea
personalului a investitiilor.
Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din
martie 1949 a elaborat programul vizind transformarea socialista a
agriculturii , prin care s-a urmarit ca aceasta ramura a economiei
nationale sa fie trecuta sub controlul statului. Dupa. modelul sovietic,
s-au infiintat gospodarii agricole colective (G.A.C.) gospodarii
139
Din planul general
de sovietizare
- Se va urmari ca functionarii
'
de stat ( exclusiv organele de
securitate i din industria mine-
lor) sa aiba retributii mici. Aceas-
ta se refera indeosebi Ia sfera
sanatatii, justitiei, culturii, res-
pectiv Ia cei care detin functii de
conducere.
- Nu este permisa realizarea
acelor inventii care ar asigura
creterea productiei de produse
finite i, paralel cu aceasta, sca-
derea productiei a extragerii
de materii prime care ar impie-
dica indeplinirea deciziilor. Daca
o inventie a devenit cunoscuta,
'
trebuie organizata vinzarea aces-
teia in strainatate pe valuta din
Vest, pe motiv ca e prea costisi-
toare in tara.
'
- Punctualitatea transporturi-
lor de orice gen trebuie pertur-
bata.
- Trebuie extinsa birocratia
'
statului in eel mai inalt grad in
toate domeniile. Este admisa
critica activitatii organelor ad-
ministrative, insa nu se admite
nicidecum scaderea numerica
a personalului i nici functiona-
rea normala a aparatului biro-
cratic.
- A se impiedica aprovizio-
narea buna a pietei interne.
- Se va cauta ca acei care
lucreaza in diferite functii, indi-
,
ferent cit de mici, sa fie schimbati
,
i inlocuiti cu muncitori cu cea
mai mica pregatire profesiona-
la, necalificati.
'
- Trebuie ca Ia facultati sa
'
ajunga cu prioritate, sau in mod
exclusiv, cei ce provin din cele
mai joase categorii sociale, cei
care nu sint interesati sa se
'
perfectioneze Ia nivel inalt, ci
doar sa obtina o diploma.
Fragment din directive/a
NKVD-ului emise
Ia 2 iunie 1947 cu privire
Ia tarile lagarului socialist
Determinati domeniile in care
'
se orienta imixtiunea organelor

repres1ve.
140
agricole de stat (G.A.S.). Practic, ele erau conduse de catre guvern,
care indica tipurile de cultura fixa preturile bunurilor agricole. Mem-
brii cooperatori aveau voie pastreze mici loturi de pamint, care
sa nu 0, 15 ha.
Colectivizarea s-a racut prin masuri de constringere pe scara larga.
Multi dintre proprietarii de pamint care aveau ezitari in fata inscrierii in
G.A.C. sau care nu erau de acord cu transformarea socialista din agri-
cultura erau in fata tribunalelor, de unde luau drumulinchisorilor.
,Revolupa culturala"
Paralel cu modificarile in toate structurile statului ( economice, so-
ciale, politice ), a fost o ,revolutie culturala".
Domeniul culturii a fost afectat de totalitarismul politic, de tendinta
A
subordonarii intregii societati dogmelor comuniste. In anii 1944-194 7 a
existat o deruta totala in lumea intelectualitatii, a oamenilor de cultura.
Reformele din 1948, privitoare la invatamint, institutii de cultura,
au dus la o politizare discreditare a acestor sectoare. Anihilarea
personalitatilor respingerea valorilor trecutului, politizarea excesiva au
fost dominantele ,obsedantului deceniu" (1948- 1958). Originea sociala
tinuta politica au devenit norme de promovare a cadrelor, alaturi de
propaganda subordonarea spiritualitatii unui perimetru de idei
stereotipe apaqinind ,clasicilor marxism-leninismului".
Preluindu-se modelul sovietic, a fost ,,revolutionata" Prin
legea din august 1948, invatamintul a devenit laic exclusiv de stat,
desfiintindu-se particulare confesionale; religia, ca obiect de
studiu, a fost scoasa din planurile de mvatammt. Politizarea invatammtului,
epurarile masive din rindul personalului didactic ,compromis", instituirea
manualului unic, mistificarea istoriei nationale au fost principalele efecte
ale noii structuri educative din Romania.
A inceput o vasta campanie de rusificare, intemeiJ;J.du-se Editura
Libraria ,Cartea Rusa", Institutul de Studii Romano-Sovietice, Muzeul
Romano-Rus, Institutul Pedagogic de Limba Literatura Rusa ,Mak-
sim Gorki". Limba rusa a devenit obligatorie in invatamint, fiind predata
din clasa a IV -a primara terminind cu anul III de facultate, astfel ca
era lnvatata timp de 10 ani.
A
In arta domina proletcultismul, care punea accentul pe factorul ideo-
logic, al educatiei in spiritul conceptiei proletariatului despre lume viata.
Cenzura se exercita in toate domeniile (presa, radio, literatura, arta, mu-
zica etc.). Chiar corespondenta personala era supusa cenzurii.
Schimbari in plan social
Masurile luate in economie au avut importante consecinte pe plan
social: statui a pomit o ofensiva generala impotriva burgheziei
erimii, considerate clase reactionare. Contra lor s-a organizat o repre-
siune nemaiintilnita in istoria neamului.
Oamenii au fost confruntati, dupa 1948, cu rezultatele revolutiei so-
cialiste: desfiintarea proprietatii private prin aceasta a burgheziei
incadrarea intr-un anumit plan de activitate, impus de stat.
'
Rusificarea Romaniei
1948
Limba rusa este cea care ne
ajuta sa sa ne
experienta a tarii
' . '
socialismutui , sa i
sa ne insuim cea mai inalta
cuttura, arta din lume,
cuceriri tehnice, puse
i n slujba pacii bunastarii oame-
nilor muncii. Aceasta constituie
o condi,ie esen,iala pentru
construirea socialismului in tara
'
noastra. Limba rusa este timba
in care s.int scrise geniateJe op-
ere ale lui Lenin Stalin. Odata
cu raspindirea limbii ruse, se
raspindete nobita ideotogie
teninist-stalinista etc.
Barbu Zaha r esc
rector at lnstitutului Pedagogic
de Limba Literatura Rusa
, Maksim Gorki"
, Colaborarea"
sovieto-romana (1945-1956)
in sovietizarea Romaniei un
rot important t-au jucat societa-
tile mixte sovieto-romane - sov-
,
romurile - care au pretuat, sub
controlullor, i ntreaga economie.
Exploatind teza , ajutorului so-
vieti.c neprecupetit dezintere-
sat", bogatiile Romaniei se scur-
, ...
geau spre rasarit. In Romania
functionau 18 sovromuri , intre
'
care:

Sovromtransport
Sovrombanc
Sovromtemn
Sovromchim
Sovromconstructi i
'
Sovromtractor
Sovromgaz
Sovromcarbune
Sovromasigurare
Sovromutilaj petrolier
Sovromnaval
Sovromcuart
'
Determinati domeniile de ,co-
,
laborare" sovieto-romana.
lnstaurarea !?i evolutia regimulu i totalitar In Romania
"
In vidul social creat s-a promovat o clasa muncitoare obedienta fata de
directivele partidului comunist.
"
In conditiile trecerii de lao economie agrar-industriaHi spre o soci-
etate industrializata, in prima perioada, forma principala de mobilitate a
foqei de munca a fost deplasarea dinspre activitatile agricole spre cele
industriale. Acest fapt a produs mutatii spectaculoase atit la nivel de
structura sociala, cit in sferele vietii materiale culturale. Perioada
de instruire de pregatire profesionala a fost mai scurta tinerii au
putut trece, chiar 1n primii ani de munca, dintr-o categorie socio-
ocupationala in alta. A crescut rapid populatia urbana, fapt ce a influentat
existenta a milioane de oameni.
'
Originea sociala a determinat evolutia socioprofesionala a descen-
dentilor. Multi tineri provenind din familii de burghezi, chiaburi,
legionari etc. nu au putut urma au suferit alaturi de parintii
"
lor, nu puteau ocupa anumite functii publice. In timp,
tineri din lumea satului au strabatut treptele educationale devenind in-
, telectuali, de partid de stat etc.
Politica externa
"
In anii 1948- 1958, politica extema a Romaniei a fost complet sub-
"
ordonata intereselor Kremlinului. In 1949 s-a creat Consiliul de Aju-
tor Economic Reciproc (C.A.E.R.) - organizatie internationala de co-
laborare economica 1ntre statele socialiste. Membrii fondatori au fost:
Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria, U.R.S.S. Ulteri-
or au aderat Albania - 1949 (din 1962 nu a mai participat); R.D.G. -
1951; Mongolia - 1962; Cuba- 1972 Vietnam- 1978; Jugoslavia a
avut statut de observator. C.A.E.R. a avut drept scop satelizarea fata
de Moscova a tarilor membre, at1t pe plan economic, cit politic.
Obiectivul acestui organism consta in armonizarea planurilor economice
organizarea unor schimburi ,avantajoase" privind produsele de baza,
necesare economiilor nationale. Tarile satelit ale U.R.S.S. au fost pia-
sate intr-o totala dependenta fata de economia sovietica, cu asenti-
mentul deplin alliderilor locali (nationali). Prin C.A.E.R. ,
U.R.S.S. a aplicat o politica hegemonica discretionara, dar nu a
sa integreze ansamblul economiilor nationale din acest organism eco-
nomic, aflat sub tutela sa.
Economia romaneasca a fost putemic afectata de existenta sovrom-
urilor - societati mixte romano-sovietice, create in 1945, prin care o buna
parte din avutia nationaUi a fost exploatata in favoarea U.R.S.S. Aces-
tea au fost desfiintate in 1956.
'
"
In 1955 s-a incheiat Tratatul de la prin care armatele state-
lor socialiste erau puse sub comanda Uniunii Sovietice. Tratatul de la
era o replica la Pactul Nord-Atlantic (NATO), constituit in 1949
sub conducerea S.U.A.
Relatiile Romaniei cu statele occidentale au fost inghetate; datorita
razboiului rece, in 1946, lumea a fost impaqita in blocuri anta-
goniste, cu consecinte extrem de negative pentru statele aflate in blo-
cul sovietic.
141

_ restomatie
Constitufia din aprilie 1948
Art.1. Republica Populara Romana este un stat popu-
lar, unitar, independent suveran [ ... ]
Art. 3. in Republica Populara Roman a Tntreaga putere
de stat emana de Ia popor apartine poporului [ ... ]
Art. 11. Cind interesul general cere, mijloacele de
productie, bancile societatile de asigurare, care slnt
proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice,
pot deveni proprietatea statului, adica, bun al poporului ,
I n conditiunile prevazute de lege [ ... ]
Art. 16. Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au
i mplinit vlrsta de 18 ani , iar dreptul de a fi cei care
au i mpl init vi rsta de 23 de ani. Nu se bucura de dreptul
de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile
poli tice nedemne, declarate ca atare de organele in
drept, conform legii [ ... ]
Art. 37. Organul sup rem al puterii in stat a Republici i
Populare Romane este Marea Adunare Nationala a
R.P. R. [ ... ]
Art. 66. Organul suprem executiv administrativ al
R. P.R. este Guvernul.
....
Ce principiu democratic fundamental desfiinta
Constitutia din aprilie 1948?
1. Prin ce se caracterizeaza regimul comunist
(socialist-totalitar)?
2. Ce semnificatie are crearea Partidului Munci-
,
toresc Roman?
3. Ce consecinte a avut legea privind nationa-
lizarea principalelor mijloace de productie, din 11
iunie 1948?
4. Ce intelegeti prin , transformarea socialista a
agriculturii"?
5. Cum apreciati , ruperea cu trecutul" in domeniul
culturii?
6. Care au fost principalele mutatii in plan social
inregistrate in anii 1948-1958?
7. Cum apreciati politica extern a a Romaniei?
1. Apreciati rolul industrializarii (aspecte pozitive
negative).
2. De ce procesul de rusificare a culturii
nu a avut rezultatele dorite de ocupantul sovietic?
3. Care au fost factorii determinanti in procesul
de sovietizare a Romaniei?
4. Comentati urmatoarele prevederi constitutio-
nale:
Art. 6. Bogatiile de orice natura ale subsolului ,
zacamintele miniere, paduril e, apele, izvoarele de
energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere,
pe apa i n aer, telegraful , telefonul radioul
apartin statului , ca bunuri comune ale poporului.
142
'
Constitufia din septembrie 1952
Capitol introductiv
Republica Populara Romana este un stat al oame-
nilor muncii de Ia sate. Republica Populara Ro-
mana a luat ca urmare a victoriei istorice a Uniunii
Sovietice asupra fascismului german a eliberari i
Romaniei de catre glorioasa armata sovietica, eliberare
care a dat putinta poporului muncitor, in frunte cu clasa
muncitoare condusa de Partidul Comunist, sa doboare
dictatura fascista, sa nimiceasca puterea claselor ex-
ploatatoare sa faureasca statui de democratie populara,
care corespunde pe deplin intereselor nazuintelor
maselor populare din Romania. [ ... ]
Art. 16. Regimul de statal Republicii Populare Roma-
ne este regimul democratiei populare, care reprezinta
puterea oamenilor muncii.
[ ... ] Art. 22. Organul sup rem al puterii de stat a Repu-
blicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a
Republ ici i Populare Romane.
[ ... ] Art. 86. Partidul Muncitoresc Roman este forta
conducatoare atit a organizatiilor celor ce muncesc, cit
a organizatii lor institutiilor de stat.
Ce prevedere esentiala era introdusa in Constitutia
din septembrie 1952?
Prin lege se vor stabil i modalitatile de trecere i n
proprietatea statu lui a bunurilor enumerate in alineatul
precedent, care, Ia data intrarii in vigoare a prezentei
Constitutii , se aflau i n miini particulare [ ... ]
Constitufia Republicii Populare Romane, 1948
5. Micile i ntreprinderi ateliere nu au constituit
obiectul nationalizarii-.
,
Precizati cauzele factorii care au favorizat
mentinerea acestora.
'
6. Realizati o dezbatere pro contra asupra
nationalizarii in general. alte forme de
infaptuire a nationalizarii? Poate avea nationalizarea
I A f
un rol benefic? In ce conditii?
'
7. in baza textului de mai jos, argumentati de ce in
Romania, fata de U.R.S.S., pamintul nu a fost nationa-
lizat.
Art. 9. Pami ntul apartine celor ee-l muncesc. Statui
protejeaza proprietatea de munca taraneasca. El
i ncurajeaza sprijina cooperatia sateasca. Pentru a
stimula ridicarea agriculturii , statui poate crea intre-
prinderi agricole, proprietatea statului.
Constitufia Republicii Populare Romane, 1948
8. Gospodariile mici foarte mici (intre
0, 5 ha 3 ha) reprezentau 53,2/o din totalul gospo-
dariilor individual e. Ele foloseau mijloace tehnice
rudimentare.
in aceste conditii , colectivizarea era catea de a
'
aduce prosperitate satului romanesc? Argumentati
. '
raspunsul.
lnstaurarea evolutia regimului total i tar In Romania
"
3. REPRESIUNE, 'REZISTENTA, LUPTA PENTRU PUTERE
'
"ttpo(i st.Jl'ieticii itllplllte,.e ttl l regin1 t 110 itar represi ' au ge11erat tJ l'ie rezisten(a di11
JJartea rl'" tlil i/t)J; cr. -re a "r1briicat fo 1. e -ariate. A11 e:t:istnl ctJfabrJI"a(itJni$ti din 1
4
indul (:e-
lor ca11 o a,scellSitttte i11 cad1t1l troultti regil tlal'" a ttlln"a ct1re cii1ttau sii scaJJt! de
e. Pe de a d pa '"le Ia ,,;,.,eltll condttce ii I.R. L-a ;, egistrat o luptii pe11tr11 flltte-
..are s- f tclreiat " v cttJria i lreorgl1e Glleorgl1iu- ej.
in asemenea celule au fost
exterminate marile valori morale
ale neamului romanesc: luliu
Maniu, Gheorghe I. Bratianu ...
Mari centre
de exterminare

.. mort11
'
A Lagare
v de munca
fortata

Lag are
de deportare
Represiunea
"
Inceputul anilor 50 s-a caracterizat printr-o amp Hi represiune politica.
Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris, in februarie 194 7, tru-
pele sovietice consilierii de Kremlin in Romania aveau rolul de
a controla, supraveghea, verifica de a asigura dominatia asupra noilor
institutii create in special, a organelor de ordine informatii: Direcfia
General a a Securitafii Statului (august 1948), trupele Ministerului
Afacerilor Interne ( decembrie 1948), militia populara (ianuarie 1949).
Consilierii sovietici aveau misiunea sa supravegheze, sa indrume sa
controleze intreaga activitate economica, politica, sociala culturala din
Romania.
Securitatea Statului, condusa de Pantelimon Bodnarenko ( cu numele
romanizat Gheorghe Pintilie ), ajutat de Boris Griimberg ( cu numele ro-
manizat Alexandru Nicolschi), ambii agenti ai NKVD, inscena procese
de sabotaj, de spionaj , de subminare a puterii populare, care erau foar-
te bine regizate.
Ocupatia straina (1944-1958) a coincis cu procesului
de sovietizare a Romaniei. Cu sprijinul Moscovei, s-a format o pleiada
de care au devenit instrumente de impunere a noului sistem
politic. Stalinismul era, pentru marea lor majoritate, o revelatie a adevam-
lui; multi dintre Partidu-
lui Muncitoresc Roman credeau
in preceptele acestuia cu o pasi-
une religioasa, fiind ca
importul unor institutii de tip bol-
va asigura modemizarea
progresul rapid al Romaniei.
Sloganul lui Stalin, potrivit
'-' A
caru1a cu c1t soc1etatea avansa
pe calea socialismului, cu atit mai
$ ? ,)'
mult , lupta de clasa se ascutea",
-aavut s ator pen-
fro r:_o1.11.ni, a caror li-
Oertate viata se aflau intr-un

permanent pericol. Pe de alta
. -
parte, exista- credinta ca regimul
Harta inchisorilor i lagarelor de exterminare din Romania comunista
impus de sovietici nu se va men-
tine, ca ocupatia straina avea un
143

Memorialul Poarta AlbtJ.
Spre cinstirea martirilor antico-
extermina1i Ia Canalul Du-
nare-Marea Neagra In anii 1949-
1953. La Poarta Alba a functionat
,
eel mai mare lagar de extern1inare
(12 000-14 000 de oameni).
Arestarea fo,tilor frunta,i
politici
Simbata, 6 mai 1950, ora
patru dimineata. Soneria din
fata, de Ia intrare, suna insistent.
,
Ne brusc din somn:
sotia mea trece in hoi i de acolo
i ntreaba: , Cine e?" Nu aud ras-
punsul, dar peste citeva clipe
reintra in dormitor cu fata con-
vulsionata de groaza, imi
silabisind cuvintul: ,Se-cu-
ri-ta-tea". Deschid poftesc In
birou. ,Dumneavoastra trebuie
sa ne urmati Ia Interne."
A J
In curtea Ministerului de In-
terne era o duba-automobil tra-
sa. Componenta grupului din
duba a rata clar caracterul masu-
rii luate: nu e vorba de un act pri-
vind anumite persoane, pentru
eventuale vini personale, ci de o
categorie intreaga: inalti
demnitari, secretari
subsecretari de stat apaf1inind
tuturor partidelor formatiunilor
de partid.
144
Constantin C. Giurescu,
, Cinci ani doua luni
In penitenciarul de Ia Sighet"
ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONT EMPORANA
caracter temporar .
a fost poate cea mai populara loz-

inca, circula mai mult In fiind contrapusa celor oficiale. Ea
exprima speranta, care s-a dovedit a fi o grava iluzie ca americanii
aveau sa-i alunge pe sovietici, iar Romania va redeveni o tara indepen-
denta democratica. Mimi americanilor s-a mentinut pina in 1956,
cind romanii au constatat ca S.U.A. nu acordase Ungariei sprijinul sperat
pentru a se elibera de sub dominatia sovietica.
"
In 1949-1950 au fost arestati toti lideri politici care au ocu-
pat o functie in stat inainte de 1945, fiind la inchisorile din Sighet,
Arad, Gherla, Rimnicu Sarat etc. Multi dintre ei pierdut viata In
aceste inchisori: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Bratianu, Con-
stantin Argetoianu etc. lideri politici alti adversari ai
noii orinduiri au fost unui regim de exterminare la Canalul
Dunare- Marea Neagra (1950-1953). 0 alta forma de represiune a
fost deportarea in Baragan a celor ce se opuneau politicii de sovie-
tizare a Romaniei.
La 1 decembrie 1948, guvernul a decretat unificarea bisericii gre-
co-catolice cu cea ortodoxa a luat masuri represive contra inaltilor
prelati care s-au impotrivit fuziunii. Pina in anul 1950, toti episcopii
catolici romani, de rit latin sau bizantin, au fost arestati; din cei 12
episcopi greco-catolici numai unul a scapat cu viata. Biserica orto-
doxa a cunoscut ea o perioada dificila, multi preoti fiind destituiti
arestati, iar unele de cult au fost inchise.
tarani au fost condamnati arestati, deoarece refuzau
sa se inscrie in gospodariile agricole colective. Potrivit datelor oficiale,
peste 80 000 de tarani au fost dintre care 30 000 au fostjudecati
In procese publice condamnati.
Dupa ce in 1945 etnici germani au fost ridicati de la case-
le lor de Armata in lJniunea Sovietica, in 1951 a ur-
mat un alt val de represiune impotriva acestei minoritati, cind peste
5 000 de familii au fast deportate in Baragan. Pe fondul conflictului
dintre Stalin Tito, in 1948, minoritatea sirba din Romania
a avut de suferit. Circa 40 000 de sirbi au fost dislocati din zona Ba-
,
natului colonizati in Baragan.
Potrivit unor statistici, in anii 1948-1958, peste 400 000 de oameni
au luat drumul inchisorilor lagarelor de munca, dintre care trei pa-
trimi !ara sa fie judecati condamnati; circa 50 000 de familii au fost
deportate, iar alte 100 000 au primit domiciliu obligatoriu.
Contra celor garanj.ij _pentru siguranta statului"
...,.., .. ....
a fost introdusa munca fortata poffivft Cedului-- (1950).
Reeducarea prin munca a devenit modalitatea de pedepsire a zeci de
mii de persoane. Coloniile de munca, aflate sub administratia Minis-
terului Afacerilor Interne, erau formate din inalti demnitari,
bancheri, judecatori, avocati, familiile ,crimina-
lilor de razboi".
Distrugerea societatii civile, desfiintarea partidelor politice, lichidarea
presei libere, scoaterea din librarii biblioteci a cartilor ,necorespun-
zatoare", controlarea activitatii scriitorilor, epura-
rea armatei, invatamintului justitiei de cadrele ,,nedemne" pentru noul

in 1951 au fost a restate 804

persoane, , partizani" din 17
, bande din munti". Din punct de
vedere politic, 88 proveneau din
Partidul National-Taranesc, 79
' ,
din Frontul 73 din
carea Legionara, 42 din Partidul
Comunist Roman, 15 din Parti-
dul National-Liberal
Document din Arhiva
Serviciului Roman
de lnformatii
'
' --------
l
Elizabeta Rizea
din com. Nucoara, jud. Arge,
simbol al rezlstentei
anticomuniste faraneti
A intrat in lupta anticomunista
spre anului 1948, ct11d
sotul sau, Gheorghe, s-a
Arnautoiu-Arsenescu.
lntretinea legatura vitala a gru-
pului de rezistenta armata cu
satul.
Torturata cu s.albaticie de
catre Securitate pentru a-i trada
pe partizani , femeia a ramas cu
sechele toata dar, n-a tra-
dat.
A fost condamnata Ia 25 de
ani de munca silnica i-a
A P.lr
grat1ere, dupa ant de lncfb-
soare.
lnstaurarea 9i evolutia regimului totalitar In Romania
regim, impunerea unui sistem de legi conceput ca sa lase individul tara
aparare in fata justitiei ,populare" au creat cadrul trecerii la neutra-
lizarea tuturor poporului".
Rezistenta armata
'
'
Impunerea unui model strain de organizare a statului a vietii so-
ciale, aroganta ocupantului sovietic slugamicia oficialitatilor romane,
masurile adoptate in acei ani au generat o stare de tensiune, reflectata
intr-o de rezistenta, care a imbracat forme variate, de la refu-
stat .. p1na hi -lupta cu arma. In mi-na.
"
Intre 1948 1956, in tarii, s-a desra-
o __
legile Gonsl)iratiei, destul de mici ( aicatuite fn medie din 10-40 de per-
- .. .._ .......... ., ._..,.t.,;40 > ... '
soane), s-au constituit in .. reglunl e ae deal munte; erau formate din
"'.., .... ,l(".:".f'.V.,........,... ..,. .,_ -. .,.... -- Mil
.. armata, Jaran!) memfiri
ai Partidului National-Taranesc etc.
-)ll2- ..... ...... . --
Aimamenful era, in general, eel folosit in al Doilea Razboi Mondial.
gTttf5un au activat in
QJ_ad.ea, Clqj_, Crafovao; -- ons an{a.- oate aceste g'iilpa t i au
f ost sprijinite tlinzonele respective, dindu-le alimente, im-
bracaminte adapost. Ei sperau in victoria democratiei a statului de

drept.
Categoria ,rezistentelor" fata de regimul comunist a fost extrem de
"
larga. In acei ani (1948- 1956) exista credinta, la cea mai mare parte a
.,._
poporului roman, ca ocupatia straina avea un caracter temporar, ca ,in
curind vor veni americanii" care-i vor alunga pe sovietici, iar Romania
va redeveni o tara independenta democratica. Mitul venirii america-
nilor s-a mentinut plna in 1956, cind romanii au constatat ca S.U.A. nu
a acordat Ungariei sprijinul sperat pentru a se elibera de sub dominatia
sovietica. Din acel moment, romani, inclusiv intelectuali, au
inceput sa se impace cu g1ndul ca regimul existent va dura vreme lnde-
lungata.
Colaborationism
'
"
Intr-un climat de teroare, de frica nesiguranta personala, multi au
fost nevoiti sa accepte colaborarea cu regimul, fie din oportunism, fie
de groaza pedepselor care-i daca procedau altfel. Colabora-
tionismul era o forma de neutralizare a individului de coexistenta
cu raul existent. Individul, controlat de catre partid, indeplinea
ceea ce i se cerea la locul sau de munca in societate.
A existat un colaborationism dorit, mai ales, de unii intelectuali care
au ocupat anumite functii in vechile regimuri care s-au ,reorientat"
rapid catre Partidul Comunist, devenind slujitorii devotati ai acestuia.
Spre exemplu, Mihai Ralea, fost ministru national-taranist fost minis-
tru in timpullui Carol alII-lea, a !acut parte din Guvernul Petru Groza
apoi, In timpullui Gheorghe Gheorghiu-Dej , a devenit membru in Con-
siliul de Stat.

145
-
Lucrefiu Patracanu
(1900-1954)
Avocat, o.m
. -;; .
Membru al
Memtirihal 6. ..
.
1948).
A
..........
rna 1n
in baaa unor

Romami.ei

vtntsm, - .,..
tidelor dEr' . ..
de
tale
damnat
(16/1 7

in 45
de ani de teroare
., . .
a deve-
nit o 1ara a a
camerelor de.. >a
lor a exter.rriiAate.
in tot ace.t timp, un prip)or in-
treg a trait in .sPJaima, in, uriiitiRta, .
minciuna deJ89uae.
Constantin Tt
. . .
preedintele
detinul i
146
Lupta pentru putere
"
In 1949-1950 s-a actiunea de verificare a tuturor mem-
brilor P.M.R., urmarindu-se partidului, dupa modelul so-
vietic. Au fost din P.M.R. cei care nu prezentau incredere, cei
care s-au ,strecurat" in partid in anii 1944- 194 7, precum un foarte
mare numar de membri ai fostului P.S.D. Multi dintre cei au fost
arestati.
"
In sinul conducerii P.M.R. s-a o continua lupta pentru
putere i1,1tre diferitele grupari disputau 1nt1ietatea in privinta
functiilor de decizie. Principalul vizat era Gheorghe Gheorghiu-Dej,
' .
secretarul general al partidului .. Printr-o politica abila, acesta a
"
sa anihileze, succesiv, principalii sai rivali. In 1948 a fost 1nlaturat din
functiile de conducere Lucretiu care a fost arestat, an-
chetat apoi omorit, in 1954. Dupa o acerba confruntare cu grupul
Ana Pauker- Vasile Luca-Teohari Georgescu, in 1952, cu acordullui
Stalin, Gheorghiu-Dej i-a eliminat din conducerea P.M.R.; Vasile Luca
a fost ares tat a murit in inchisoare (in 1963 ), Ana Pauker a primit
domiciliu obligatoriu, iar Teohari Georgescu a fost 1ncadrat 1ntr-.o 1ntre-
prindere poligrafica.
Dupa moartea Stalin, in 1953, noullider de la Kremlin a
actiunea de schirn:bare a conducatorilor partidelor comuniste din tarile
Gheorghiu-Dej a sa se mentina, lui
ca urmare a atitudinii avute 1n timpul evenimentelor din Un-
garia ( octombrie- noiembrie 1956), primind chiar din partea acestuia mi-
siunea de a reface Partidul Comunist din tara vecina.

'
Sub impresia evenimentelor din Ungaria, regimul de la a
luat (in decembrie 1956) unele mas;uri pozitive, 1ntre care marirea sala-
riilor pentru muncitori functionari, a burselor pentru studenti, desfiin-
tarea cotelor obligatorii 1n cereale, pe care erau obligati sa le predea
taranii la stat 1ncepind cu anul 1946. De asemenea, unii intelectuali
,burghezi" au fost ,reabilitati" incadrati in institutii de cercetare
de invatamint.
"
In 1957, Gheorghiu-Dej a sa-i inlature pe ultimiirivali- Miron
Constantinescu Iosif - care au fost din Biroul
Political C.C. al P.M.R. Av1nd ,spatele asigurat", liderul de la Bucu-
a decis sa porneasca pe o noua cale, vizind desovietizarea
Romaniei.
Dupa un deceniu de la instaurarea regimului totalitar de tip sovietic
"
starea Romaniei se schimbase radical. In industrie, finante, transporturi
sistemul bancar existau numai 1ntreprinderi de stat, agricultura !nee-
"
pea sa fie colectivizata, comequl exterior era dirijat de guvern. In plan
social s-a realizat o anumita nivelare prin lichidarea marii burghezii a
a crescut ponderea muncitorimii industriale ( declarata ,clasa
conducatoare 1n stat"). Viata culturala era putemic ideologizata, valo-
rile nationale (, burgheze") erau contestate, toate marile realizari
apaqineau ,poporului sovietic". Dictatura proletariatului zdrobise pe toti
socialismului", puterea era exercitata de P.M.R., printr-un vast
aparat ( care controla 1ntreaga societate.

'
Cazul Lucrefiu
A. Condamnarea
Comunicatul oficial al Tribunalului Suprem al R.P.R.
18 aprilie 1954
Dupa eliberarea tarii noastre de catre fortele armate
ale Uniunii Sovietice, cind fortele patriotice au sa
doboare dictatura fascista sa aresteze capeteniile anto-
nesciene, L. din partea serviciilor
de spionaj ale unor puteri imperialiste directiva de a
pastra cu orice pret functia inalta in care se strecurase, i n
vederea intensificarii activitatii criminale Tmpotriva statu lui
poporului roman. El are in acest scop o serie de
i ntrevederi secrete cu agenti ai serviciilor de spionaj ale
S.U.A.
Folosind situatia sa i n guvern, organi-
zeaza un grup complotist antistatal , avind agenti atit in
aparatul exterior al Ministerului de Externe, cit in Mi-
nisterul Justitiei , I nstitutul de Statistica in alte institutii
de stat.
Tribunalul a stabilit, de asemenea, o serie de fapte
care aratau totala descompunere morala a lui
a complicilor sai.
Tribunalul Suprem al R.P.R. a stabilit ca acuzatul
L. se face vinovat de tradare de patrie, de
actiunea de paralizare a luptei fortelor patriotice impotriva
fascismului , de organizarea unui grup complotist con-
trarevolutionar antistatal , in scopul acapararii puterii i
restabilirii regimului i a dominatiei
imperialiste asupra Romaniei. [ ... ]
Tribunalul Sup rem al R. P.R. hotarate:
........
Condamna pe L. Partacanu i R. Koffler Ia pedeapsa
cu moartea; [ ... ]
Sentinta este definitiva.
I
1. Care au fost principalele organe de represiune
create dupa 1947?
2. Ce forme concrete a luat represiunea politica
in Romania?
3. Care au fost principalele forme de rezistenta?
.. . '
4. Cum va explicati confruntarile din conduce rea
P.M.R.?
5. Ce influenta au avut evenimentele din Ungaria
din 1956 asupra situatie.i din Romania?
1. Explicati ,mitul venirii americanilor".
2. Ce efect a avut sloganul ,lupta de clasa seas-
cute"?
B. Reabilitarea
Hotarirea Plenarei Comitetului Central
al Partidului Comunist
cu privire Ia reabilitarea unor de partid
22-25 aprilie 1968
[ ... ] Pornind de Ia necesitatea de a se clarifica situatia
I
politica a unor activiti ai partidului care, cu multi ani in
urma, au fast arestati sau condamnati , Comitetul Executiv
I I
al Comitetului Central a hotarit sa se analizeze cazurile
acestora .. . in acest scop, a fast constituita o comisie de
partid.
1 . .. . comisia a cercetat, incepind din luna noiembrie
1965, invinuirile pe baza carora a fast condamnat i
executat Lucretiu Patracanu. [ ... ]
Comisia a ajuns Ia concluzia ca sint lipsite de orice
temei invinuirile ca ar fi fast agent al Sigu-
rantei , ca ar fi activat i n slujba serviciilor de spionaj straine
in vederea destramarii din interior a partidului comunist,
ca ar fi organizat un grup complotist antistatal i ca ar fi
dus o actiune de rasturnare prin violenta a regimului
democratic, ca ar fi uneltit i mpotriva independentei tarii ,
precum i celelalte i nvinuiri din actul de acuzare.
Plenara Comitetului Central, apreciind justetea i
temeinicia concluziilor comisiei de partid, considera ca
procesul intentat lui Lucretiu Patracanu a fast o insce-
nare, acesta fiind osindit prin i ncalcarea celor mai
elementare norme de legalitate dreptate.
..
In baza documentelor de mai sus, determinati
'
modalitatile de activitate ale organelor represive.
Colaborationism - atitudine politica de colaborare cu
un regim totalitar.
Deportare - pedepsirea unei persoane prin dislocarea
din locul de
Disident - persoana cu opinii diferite fata de linia
oficiala intr-un stat totalitar.
O.portunism - atitudine lipsita de principiaHtate a unei
. .
persoane care, pentru satisface interesele
personale, adopta aplica, dupa imprejurari , prin-
cipii i pareri diferite.
Rezistenta anticomunista - prin care se urma-
rea i nlaturarea regimului totaHtar reveriirea Ia regi-
mul democratic.
147
4. DESOVIETIZAREA ROMANIEI (1958-1964)
R "tragerea tr11pe/1)r di11 Ro11lli11ia. i11 1958. a J1er11zis liderilor f'olitici rot111i1ti sa
aba1zdoneze itieologia stali11isttl $U revi1rii Ia l'alorile 1ttz(.ior1llle . 4ce .. t ]Jroces a fost oficia-
li-at prin J)eclara(ia al P.Jt.f.R. di11 UJJrilie 1964.
La 25 iunie 1958, ultimii 35 000
de militari sovietici au parasit
Romania. lmpactul eel mai sem-
nificativ al retragerii sovietice
asupra conducerii romane a fast
de natura psihologica. Romania
era inca strins legata in cadrul
blocului sovietic, bazele navale
aeriene sovietice ramasesera
pe teritoriul romanesc, iar divi-
ziile sovietice din Ucraina de Sud
de dincolo de Prut, din Repu-
blica Sovietica Socialista Moldo-
veneasca, puteau sa intre ori-
cind, in caz de necesitate.
.
Dennis Deletant,
istoric englez
Sinteti de acord cu opinia isto-
ricului englez?
148
Nikita HrUCiov rn vizita
In Romania
Retragerea trupelor sovietice din Romania
Principalul instrument prin care U.R.S.S. exercita dominatia asu-
pra Romaniei - ca a celorlalte tari de ,democratie populara" - era
Armata De aceea, Gheorghiu-Dej a manevrat pentru retragerea
trupelor sovietice din tara. Potrivit Tratatului de Pace din 194 7, tru-
pele sovietice ram1neau in Romania pentru a face legatura cu Arma-
ta stationata in Austria. Dupa semnarea tratatului dintre marile
puteri (U:R.S.S., S.U.A., Marea Britanie Franta) Austria (mai
1955), trupele straine, inclusiv cele sovietice, s-au retras din aceasta
"
tara. In august 1955, liderii de la i-au sugerat lui N.S.
ca sa retraga armata sovietica din Romania. Reactia lider-
ului de la Kremlin a fost extrem de negativa, el neezit1nd sa folose-
asca acuzatii grave, precum ,manifestare de nationalism", ,lipsa de
etc.
Dupa interventia brutaHi a Armatei in Ungaria
antisovietice in aceasta tara (1956), pe plan international s-a
dezvoltat un puternic curent antisovietic. Profit1nd de acest context,
Gheorghiu-Dej a revenit la problema retragerii trupelor sovietice din
Romania, afirm1nd ca astfel se va demonstra ca regimurile socialiste
se pot mentine !ara sprijin din afara. De aceasta data, N.S.
a acceptat sugestia, iar armata sovietica s-a retras din Romania in iu-
nie-iulie 1958. Plecarea trupelor sovietice a fost 1nsotita de banchete,
manifestatii de solidaritate, cadouri oferite tuturor militarilor (de la sol-
dat la general), discursuri despre prietenia ,indestructibila" romano-
sovietica.
Practic, Romania a fost singura tara socialistii din care s-au retras
trupele sovietice 1nainte de 1990. Acest act a marcat trecerea Partidu-
lui Muncitoresc Roman la o noua politica, intema intemationala, ca-
.
racterizata prin desovietizarea tarii.
Contextul international
'
Dupa retragerea Armatei din Romania, regimul de la
a continuat sa aduca elogii Uniunii Sovietice conducatorilor ei, a luat
masuri represive 1mpotriva celor care se opuneau, 1ntr-o forma sau
alta, acestei orientari. Timp de circa doi ani s-au operat arestari, s-au
organizat publice de ,demascare" a socialismului,
actiuni ce aminteau de 1nceputul anilor 50. Ele erau menite sa
,adoarma vigilenta" Kremlinului, care trebuia ca Romania con-
stituia o ,veriga puternica" a lagarului socialist.
Stimularea sentimentului ina-
rent antirusesc i-a oferit rui
Gheorghiu-Dej o cale simpla de
a popularitatii regimului ,
distantindu-1 in timp de
stapinul sau sovietic. 0 serie de
masuri introduse in
1963, printre care inchiderea ln-
stitutului ,Maksim Gorki" din Bu-
eliminarea limbii ruse ca
materie obligatorie in in-
locuirea numelor ale
strazilor ale unor cladiri publi-
ca cu nume anuntau
o autonomie mai mare fata de
'
Moscova. Odata cu aceste
schimbari in relatiile Romaniei
'
cu Uniunea Sovietica, s-a pro-
dus o mutatie de seama in seve-
,
ritatea puterii
Dennis Deletant,
istoric engtez
Exprimati-va atitudinea fata de
aprecierile facute de istoricul
I englez.
Tractoare fabricate Ia uzina
din BraOV
Pe de alta parte, au inceput tatonari in diferite capitale din Occident,
in vederea normalizarii relatiilor bilaterale, grav deteriorate dupa 1948.
Delegatii economice au vizitat S.U.A., Franta, Italia, Republica Federa-
tiva Germana alte state, sa rezolve problema despagubirii
pentru bunurile confiscate de Romania dupa eel de-al Doilea Razboi
Mondial. Pe aceasta baza s-au incheiat acorduri intre statui roman
firme occidentale, vizind mai ales domeniul comertului.
'
Derusificarea desovietizarea
Dupa 1960 a inceput un amplu proces de desovietizare a societatii
Au fost desfiintate rind pe rind Institutul Pedagogic de Limba
Literatura ,Maksim Gorki" (care a devenit Institutul de Limbi Li-
teraturi Straine de pe 11nga Universitatea Libraria ,Cartea
Rusa" (prin infiintarea Librariei pentru Cartea Straina), Muzeul
Romano-Rus ( cladirea a intrat intr-un lung proces de restaurare de-
venind apoi Muzeul Literaturii Romane). La cererea C.C. al P.M.R. ,
conducerea de la Moscova a acceptat retraga consilierii sovie-
tici din Romania (1ncepind din 1958).
S-a trecut la elaborarea de noi manuale in care au fost re-
introduse personalitatile de marca ale istoriei, literaturii
Statui a investit sume considerabile in invatamint,
cultura, s-au constmit mii de zeci de institute de cercetare, facultati,
spitale, policlinici etc. Au fost restabilite contactele culturale cu Occi-
dentul; lim bile franceza, engleza, germana s-au rein trod us 1n (ala-
turi de limba rusa).
Regimul a devenit mai relaxat; din 1960 s-a trecut la eliberarea deti-
"
nutilor politici, prin decrete succesive de amnistiere. In august 1964 au
fost eliberati ultimii 10 000 de detinuti politici din Romania. Cei mai multi
au primit pensii din partea statului, iar tinerii au fost reincadrati in munca,
inclusiv in universitati institute de cercetare
Au fost aduse unele modificari la Constitutia din 1952, inlatur1n-
du-se restrictiile in privinta exercitarii dreptului de vot de catre anumite
"
categorii de cetateni. In 1961, in locul Prezidiului Marii Adunari
Nationale, a fost creat Consiliul de Statal Republicii Populare Romane,
organ al puterii aflat sub controlul Marii Adunari Nationale raspunza-
tor in fata acesteia pentru activitatea sa .
Politica economica sociala
Politica econotnica a continuat sa puna accentul pe industrializare,

dar, alaturi de industria grea de cea a constructiilor de s-a
acordat o mai mare atentie industriei alimentare celei producatoare
de bun uri de consum ( confectii, incaltaminte etc.).
Directiile obligatorii ale procesului de industrializare erau considera-
te: electrificarea, mecanizarea complexa, automatizarea productiei, chimi-
zarea, dezvoltarea industriei constructoare de
Regimul a promovat o politica de omogenizare sociala, burghezia a
fost complet eliminata din viata sociala, economica politica (in martie
149
Ion Gheorghe Maurer
(1902-2000)
Colaborator agropiat
Gheorghe
Membru al C .. C. a1
din 1945. Ministru de .Eiefeme '81
.. .._. v .... ,..
Romaniei pree-
dinte al Marii Adunar:j NatK.>riale
.. . .
( 1958-1961) al de
(1961-19?4).
A pus bazele noU
politice a ..
sa devina puoiiea
din aprilie
A contribuif 'ta
'
-
pelor sovielice . ia
. ' . -
(iunie 1958), Ia .
latiilor Romaniei cu statEII ooci-
,
dentale.
A pledat pentru un nou tip de
relatii intre state, b pe
principiile egalitati_i, s .
neamestecul in .... H \
ava nta j u I u i "' .'" , . ..,
tat impotriva .... ,
blocuri cu i . :Sl"'.t:
150
DCLARATIE
e11 prilre 1& poulia
Partidului Romha
prolalle

cocnaaittc
iatlelo._.le
..... , . , .
PleMn ll...pd a C.C. a1 P.M.R.
.. ..,....,,..
"'
JA
1959 a fost desfiintata chiaburimea ,ultima forma a exploatarii omu-
lui de catre om").
Dupa incheierea colectivizarii agriculturii in 1962, s-a-adoptat un
amplu program vizind modemizarea aGestei ramuri a economiei nationale
productiei la hectar. De asemenea, infiintat ferme le-
gumicole, pomicole, crescatorii de pasari, porci, vitei etc.
Situatia materiala a populatiei s-a ameliorat ca urmare a rezultatelor
.
obtinute in industrie agricultura. Satul romanesc traditional a suferit
transformari; lui s-a schimbat atit din punct de vede-
re material ( constructii, drum uri, curent electric, autobuze etc.), cit
spiritual, prin pierderea dorintei ancestrale a taranului de a lucra pamin-
tul. La inceputul anilor 60, pe piata romaneasca au reaparut unele pro-
duse din statele occidentale. Au fost achizitionate filme, s-au organizat
expozitii, concerte, festivaluri la care erau prezente personalitati mar-
cante, atit din ,lagarul" socialist cit din Occident.
Declaratia din aprilie 1964
La 21 martie 1961, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales in functia
de al Consiliului de Stat, iar Ion Gheorghe Maurer a devenit
premierul Romaniei. Cei doi lideri politici- Gheorghe Gheorghiu-Dej
Ion Gheorghe Maurer - au fost artizanii politicii de independenta
suveranitate a Romaniei. Conducerea de la a profitat de con-
flictul dintre China Uniunea Sovietica pentru afirma propria sa
pozitie, diferita de cea a Moscovei, in problemele vietii internationale,
precum ale raporturilor dintre partidele comuniste
"
In Declarafia cu privire Ia pozitia Partidului Muncitoresc Roman
fn problemele comuniste internafionale - din
aprilie 1964 - s-au afirmat principiile suveranitatii independentei
nationale, ale neamestecului in afacerile interne, avantajului respectului
reciproc. Conducerea P.M.R. a respins ideea infiintarii unor organisme
suprastatale, a unui centru unic de planificare. Existenta unor aseme-
nea institutii ar fi golit de continut notiunea de suveranitate. Se propu-
nea ca relatiile dintre partidele comuniste aflate la pu-
tere sa se stabileasca dupa urmatoarele principii: independenta suve-
ranitatea nationala; egalitatea in drepturi; avantajul reciproc; intrajuto-
rarea neamestecul in treburile interne; respectul integritatii
teritoriale; intemationalismul socialist.
Romania a cerut specificitatii nationale, istorice,
intelegerea diversitatii de conditii ale dezvoltarii fiecarei tari. Declaratia
excludea ,tiparele sau retetele unice" in stabilirea ,formelor metode-
lor" constructiei socialiste; aceste forme metode sint ,un atribut al
fiecarui partid marxist-leninist, un drept suveran al fiecarui stat socia-
list". Pentru prima oara un partid comunist dintr-o ,,democratie popu-
lara" est-europeana formula explicit atare principii.
Declarafia din aprilie 1964 a avut un mare ecou international, mai
ales in statele occidentale, care au apreciat-o - pe drept cuvint - ca
inceputul unei noi perioade in evolutia politicii interne intemationale a
Romaniei, ca un act de independenta fata de Moscova.
_ restomatie
..
Declara(ia din aprilie 1964
despre rela(iile dintre partidele comuniste
La baza politicii externe a statelor socialiste se afla
principiul coexistentei Tntre tari cu sisteme so-
cial-politice diferite. Acest principiu presupune rezolvarea
problemelor internationale litigioase pe calea tratative-
lor, fara a se recurge Ia razboi , pe baza
dreptului fiecarui popor de hotarT singur soarta,
respectarii suveranitatii integritatii teritoriale a statelor,
deplinei egal itati , neamestecului reciproc Tn treburile in-
terne. [ ... ] Suveranitatea statului socialist presupune ca
el sa dispuna efectiv integral de mij loacele lndeplinirii
practice a acestor atributii , detinTnd Tn mlinile sale to-
talitatea pTrghiilor de conducere a vietii economice
sociale.
[ ... ] Respectarea stricta a principiului potrivit caruia
toate partidele marxist-leniniste sTnt egale In drepturi , a
neamestecului In treburile interne ale altar partide, a
dreptului exclusiv al fiecarui partid de rezolva preble-
mete politice organizatorice, de desemna con-
ducerea, de orienta membrii asupra problemelor
politicii interne internationale, reprezinta conditia
esentiala pentru solutionarea justa a problemelor di-
vergente, ca a oricaror probleme pe care le ridica lupta
lor comuna.
[ ... ] Nu exista nu pot exista un partid-,parinte" un
partid-,fiu", partide ,superioare" partide ,subordonate",
dar exista marea familie a partidelor comuniste
egale In drepturi.
Analizati textul Declaratiei din aprilie 1964
comparati situatia Romaniei din anii 1948-1958 cu
cea de dupa retragerea trupelor sovietice.
1. Apreciati importanta retragerii trupelor sovie-
tice din Romania in 1958.
, 2. Cum va explicati faptul ca imediat dupa retra-
gerea armatei sovietice in Romania a urmat un val
-de arestari pe motive politice?
A
3. In ce a constat procesul de desovietizare a vietii
materiale spirituale a romanilor?
4. Analizati mutatiile survenite in politica eco-
nomica a P.M.R. dupa 1958.
5. Caracterizati activitatea politica a lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
6. Ce principii de politica externa erau formulate
in declaratia din aprilie 1964?
.,
Respingerea de ciitre Romania
a , planului Valev"
[ ... ] In ultimii ani , Tn unele tari prietene sTnt emise cu
insistenta pareri potrivit carora adTncirea colaborarii
economice dintre statele socialiste membre al C.A.E.R.
ar trebui , sa barierele nationale", economia
nationala a acestor tari sa fie ,eliberata" din ,strTnsoarea
de forta nationala", iar statele socialiste
largeasca orizontul peste granitele respective" .
Asemenea teze slnt menite sa ofere suportul teoretic
unor propuneri concrete facute In cadrul C.A.E.R. , propu-
neri care comporta implicati i economice politice dintre
cele mai serioase, fi ind de natura sa grav
independenta suveranitatea nationala a tarilor mem-
bre. Este vorba de cunoscutele propuneri privind elabo-
rarea unui plan unic crearea unui organ de planificare
comun pentru toate tarile membre; lnfiintarea de uniuni
interstatale tehnico-productive de ramura de Tntreprin-
deri proprietate comuna a mai multor tari ; crearea de
complexe economice interstatale etc.
Romania, dupa cum se a respins cu fermitate
aceste propuneri , deoarece - cum se subliniaza In
Declaratia plenarei largite a C.C. al P.M.R. din aprilie
1964 - asemenea forme masuri contravin principiilor
care stau Ia baza relatiilor dintre tarile socialiste; res-
, '
pectarea stricta a independentei suveranitatii natio-
nale, egalitatea In drepturi, avantajul reciproc, Tntraju-
torarea neamestecul In treburile interne,
respectarea integritatii teritoriale.
, Viata economica", 12 iunie 1964
'
....__.... ,.. =- rrM
Ce lider politic propunea ,planul unic" ce obiecti-
ve urmarea el?
Revista , Viata economica" i n replica Ia , planul Valev"

scna:
Teritoriile pe care le combina E.B. Valev pe harta
srnt privite ca i clnd ar fi nite pamrnturi ale , nimanui",
ca i clnd e/e n-ar face parte din teritoriul national a/
unor state suverane, ca i clnd frontierele de stat ar
putea fi rncalcate In numele unor pretinse interese ale
sistemu/ui mondial socialist.
Dati o apreciere proprie , planului Valev".
Planul Valev - conceptia P.C.U.S. exprimata de
profesorul universitar sovietic E. B. Valev, care
preconiza crearea unui complex economic, com-
binind o parte din teritoriul Romaniei , o parte din
Basarabiei (din R.S.S.M.) o portiune
simbolica din sudul Ucrainei.
151
5. PERIOADA DESTINDERII INTERNE
A EXTINDERII RELATIILOR INTERNATIONALE
"'
In peritJada /958-1974 ;, o1na1 ia s-a11 produs scl1in1hii L ... -inregist1t1t o tnl1derni::,a1 .. e a
coiJOnti i lta(iliiJate, o politca idetJitJgicii. o nivelului de ttllai al popula(iei.
o a11ia relatiile e.uerne 11 adlls o inrporta11(ii colltribtl(ie Ia rezol area 111 o
cr -e , te nation ale.

Desfiintarea cotelor
'
obligatorii
Romania a fost prima tara
care a desfiintat cotele obligatorii
impuse taranilor, considerate de
Partidul Comunist al Uniunii So-
vietice, inca din timpul lui Lenin,
ca forma cea mai eficienta
pentru aprovizionarea
in primul rind a mu:ncitorilor.
Fiind informat de ambasadorul
sovietic Ia despre
intentiile romani" ,
N.S. , i-a telefonat lui
Dej, avertizindu-1 ca masura va
las a tara prtne, Ia care
Dej - dupa spusele lui - i-a
raspuns: Ia
nevoie, vom minca mamaliga".
Lavinia Betea,
,Aiexandru Birladeanu despre
Dej, lliescu",
1997, p. 95
- - - ...,.--__
........... Politica interna
Dupa adoptarea Declaratiei din aprilie 1964 a urmat o perioada de
"
liberalizare a societatii socialiste din Romania. Inceputa ill timpullui Ghe-
orghe Gheorghiu-Dej, aceasta orientare a continuat dupa moartea sa,
survenita in martie 1965. Prim-secretar al C.C. al P.M.R. a fost ales
Nicolae iar in functia de al Consiliului de Stat a
fost desemnat Chivu Stoica.
"
In Romania ani lor 1964-197 4 s-a realizat o liberalizare a politicii
interne, s-au racut unele reforme economice incercari de materiali-
zare a pietei libere, s-au intensificat contactele culturale
cu Occidentul.
Noullider, Nicolae a initiat ample actiuni vizind reorga-
"
nizarea statului a societatii. In iulie 1965, Partidul Muncitoresc Roman
reluat numele de Partidul Comunist Roman, iar numerotarea con-
greselor acestuia a inceput cu anul crearii P.C.R. (1921). Astfel, Con-
gresul al IV-lea al P.M.R. a devenit Congresul al IX-lea al P.C.R. Dupa
1965 s-a pus accentul pe ideea renuntarii la ,modelul unic" de construi-
re a socialismului, apreciindu-se ca se impune luarea in consideratie a
conditiilor specifice din fiecare tara.
La 21 august 1965 s-a adoptat o noua constitutie, prin care
Romania luat numele de Republica Socialista, ,stat al oamenilor
"
muncii de la sate, suveran, independent unitar". In decem-
brie 1967, Nicolae a fost ales in functia de
"
al Consiliului de Stat. In 1968 a fost realizata o ampla reforma admi-
nistrativa, prin care s-a renuntat la denumirile sovietice (raion, regiune)
s-a revenit la unitatea administrativa traditionala: judetul.
,Legalitatea socialista" a devenit o preocupare a liderilor politici.
"
In aprilie 1968 au fost demascate abuzurile ilegalitatile din timpul
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind reabilitati mai multi de partid,
in frunte cu Lucretiu Decizia a avut un caracter politic,
deoarece nu au fost luate masuri impotriva celor care au condus
aparatul de represiune. Din contra, fostul al Securitatii, generalul
Alexandru Nicolschi, a fost decorat pentru ,contributia adusa la vic-
toria socialismului".
0 relaxare a intervenit in relatia dintre stat biserica. S-au des-
chis mai multe seminarii teologice a crescut numarul de studenti la
Facultatea de Teologie din Au fost renovate mai multe bise-

Demonstratie. 1 mai r1c1.
'
152

Politica culturala
Prin Legea fnva,famfntului din 1968, a fost sta-
bilit mvatamintul general obligatoriu de 1 0 clase. Din
1965 s-a introdus gratuitatea manualelor
pentru toti elevii ( clasele I- XII). Au fost infiintate
noi universitati - la Craiova (1965) (1971).
S-au dat in folosinta mai multe camine
"
in Cluj. In 1970 a fost
Universitatea din Craiova
inaugurat noul ansamblu de cladiri apartinind Insti-
tutului Politehnic din
Dupa 1964 s-a 1nregistrat o anumita relaxare
Emil Cioran, Mircea Eliade,
Eugen lonesco Ia Paris. 1986
Reabilitarea intelectualilor
dupa 1964
Am pl_ecat din in
ziua de 26 septembrie 1968, cu
avionul [ ... ] Formalitatile de pie-
care foarte reduse; personalul
vamal prevenitor nu numai cu
mine, care am de ser-
viciu, dar cu toti caJatorii.
'
La hotel in San Francisco am
surpriza bucuria sa rna intil-
nesc, in hoi , cu vechiul meu co-
leg de liceu, de Ia , Lazar", Elie
Carofoli , profesor Ia Politehnica
din a venit sa tie
citeva conferinte de specialitate
in Statele Unite; cu putin timp
inainte a fost ales, Ia New., York,
al Asocia!iei lnterna-
tionale de Astronautica.
'
Constantin C. Giurescu
"
ideologica. In manualele au fost introduse personalitati deza-
vuate vehement la inceputul anilor 50: Titu Maiorescu, George Cali-
nescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi. Au aparut noi reviste literare
in care se dezbateau problemele creatiei artistice interne interna-
tionale. S-au afirmat puternic romancierii Marin Preda Eugen Bar-
bu, precum tinerii poeti Nichita Stanescu Marin Sorescu. Au fost
stabilite contacte cu personalitati ramase ill afara granitelor, precum Mir-
cea Eliade, Eugen Ionesco, Emil Cioran.
Istoria - mai ales cea nationala - a inceput sa fie cercetata pe baza
de documente. Din 1967 s-a editat revista ,Magazin istoric", care a avut
un rol important in popularizarea istoriei, inclusiv prin publicarea unor do-
"
cumente memorii inedite. In 1968 s-a creat Societatea de Isto-
rice din Romania, iar in 1972 s-a deschis Muzeul National de Istorie al
Romaniei. Au fost publicate lucrari de certa valoare privind istoria veche
(Vladimir Dumitrescu, Ion Nestor), medievala (P.P. Panaitescu,
Pascu), moderna (David Prodan, Constantin C. Giurescu).
Rezultate deosebite s-au 1nregistrat in domeniul exacte
tehnice, remarcabile fiind rezultatele obtinute de Octav Onicescu
(mecanica), Costin D. Nenitescu (chimie), Haria Hulubei (fizica) etc.
" .
In domeniul medicinei s-a impus Institutul National de Gerontolo-
gie Geriatrie condus de Ana Asian, care a creat noi medicamente
(Aslavital Gerovital).
Arhitectii constructorii au putut puna in valoare
capacitatile creatoare, atit prin realizarea unor cartiere de locuinte, cit
prin opere unice, precum Palatul Televiziunii Romane, Teatrul de
Stat din Palatul Politico-Administrativ din Baia Mare,
Sala Polivalenta din Aeroportul International Otopeni.
Contactele culturale s-au multiplicat, multi tineri romani fiind
Ia studii in statele occidentale; s-au deschis , centre culturale" ale
Romaniei In Italia, Franta, S.U.A. , Germania etc.
Filmul romanesc era prezent la marile festivaluri, inclusiv la eel
de la Cannes. Dupa ce, in 1957, Ion Popescu-Gopo obtinuse Marele
premiu pentru filmul de desene animate ,Scurta istorie", In 1965, Liviu
Ciulei a premiul pentru regia filmului ,Padurea spinzuratilor";
in 1966 Premiul Opera Prima a fost acordat lui Mircea pen-
tru filmul ,Rascoala" (adaptare dupa romanullui Liviu Rebreanu).
153
154
Politica economica
Politica economica a cunoscut dupa 1964 o anu-
mita modificare. Conferinta Nationala a P.C.R. din
' '
decembrie 1967 a hotarit o larga descentralizare a
activitatii economice, planul unic adoptat la nivel
national continind numai citiva indicatori de baza.
' . ' '
Aeroportul lnternafional ,Otopeni"
(actualmente - ,Henri Coanda")
Statui roman a contractat importante imprumu-
turi externe, pe baza carora a achizitionat
utilaje moderne pentru economia nationala. Au
fost construite mari intreprinderi industriale in
aproape toate judetele tarii. Au aparut platforme
industriale modeme, mai ales in domenii de virf ca
electronica, electrotehnica, petrochimia. Tractorul
U-650, construit la era printre cele mai per-
formante din lume, avind o larga solicitare pe piata
externa.
A
In 1968, Romania a inceput sa produca automo-
bilul ,Dacia" (in colaborare cu firma franceza
,Renault"), iar in 1969 a realizat primul elicopter:
I.A.R.-316 (in colaborare cu firma franceza ,Alou-
"
ette"). In 1970 a intrat in functiune prima turbina a
Hidrocentrala de Ia Portile de Fier I
Centralei Hidroelectrice de la Portile de Fier I, re-
alizata in colaborare cu Jugoslavia. A inceput ac-
tiunea de electrificare a transporturiJ.or pe caile
1951-1:: 960
1961 - 1970
1971-113Q
,. -. .lo!

Total
'
ferate (primul traseu electrificat, s-a dat in folosinta
in 1968).
Agricultura a cunoscut un proces de modemizare, prin mecaniza-
rea lucrarilor agricole, folosirea pe scara larga a chimi-
ce pesticidelor, asigurarea de (agronomi, medici veteri-
nari), crearea de statiuni pentru cercetari agricole in care se obtineau
noi soiuri de plante rase de animale de inalta productivitate.
Comertul a inregistrat o putemica dezvoltare. Din 1970, a fost
organizat, anual, Tirgul International care se bucura de o
larga participare a -firmelor industriale din Europa, Asia, Africa
America.
Viata-sociala
'
Nivelul de trai a cunoscut o sensibila imbunatatire, piata romaneas-
ca fiind, practic, cea mai bine aprovizionata din intregul ,lagar" so-
cialist. S-a un amplu program de constructii de locuinte,
care erau oferite gratuit cetatenilor, mai ales muncitorilor de la marile
intreprinderi industriale. Asistenta medicala gratuita s-a generalizat.
Au fost amenajate noi statiuni de odihna tratament, intre care cele
de pe litoralul Marii Negre. Aparatele de radio, te1evizoarele,
de spalat, frigiderele, automobilele au intrat in viata cotidiana a roma-
nilor.
I
Marele paradox al domniei lui
... este ca proasta
adr:rHnistrare a treburilor interne
' _,, ... . . .-, '
ale -Romanl ei contrasta attt de
puternic cu modul l n care a. dus
polit i_ca La lnce.Qutul
anHor 70, se mai
putea inca scalda in aplayzele
care comunitatea
internationala i le acordas'e in
. '
august 1968, iar elle-a exploatat
Ia F.aptlJl ::. ca
era considerata fo1ositoare din
punct de vedere politic, ca un
ghiqj).pe in. qpasta l)niunii Spvie-
tice,. a determinat Occidentul sa-i
faca curte din ce In ce mai mult
lut eel mai
edifl cator fiind vizita
telui Nixon in 1969.
DenRis De/etant,
istoric en.glez
Explicati atitudinea ,bine-
voitoare" a Occidentului fata de
'
politica externa promovata de
: Nicolae Ceauescu.
Corneliu Manescu
Ia tribuna O.N. U.
Man .. . u (1,16-
politic ro-
de Externe (1961-
inte al ... i
. .
.u. (1;967- .. . . ).
al Scrisorii celor. BSe
( 1 .. . 1ui
N. , .......... ,,"'.. t
un regim a do-
mici1iu.
. f'
lnstaurarea !?i evolutia regimului totalitar Tn Romania
Cea mai spectaculoasa transformare a cunoscut satul romanesc.
Pe de o parte, traditia s-a modificat, a slabit sau chiar disparut 1n multe
localitati rurale, iar pe de alta parte, s-au pus bazele unor noi traditii,
generalizate prin mass-media. Asaltul modernizarii a impus aspiratii,
mentalitati moduri de viata diferite de perioada interbelica, in
defavoarea traditiei populare, care a slabit mereu, pina aproape la
disparitie. Viata satului avea ritmuri mai inalte de decit in
trecut, oamenii erau mai prezenti in comunitatea lui sociala. S-au
modernizat locuintele, au aparut case construite dupa tipare complet
urbane, imposibil de deosebit de cele de la
Transformari radicale a cunoscut familia ( ca functie structura)
sub impactul industrializarii urbanizarii, duratei
instruirii in general, participarii femeii la activitati economice ne-
agricole, dezvoltarii sistemului de asigurari sociale, mobilitatii
sociale, scaderii mortalitatii infantile, standardului de viata,
reducerii costului educatiei copiilor; pe de alta parte, a slabit
influenta religiei a normelor morale.
Un impact profund negativ 1-a avut decretul Consiliului de Stat din
octombrie 1966, prin care s-a interzis intreruperea cursului sarcinii pen-
tru femeile care aveau mai putin de trei copii. Deoarece in Romania
nu se gaseau foarte multe femei au recurs la avorturi
spontane, in urma carora nu putine pierdut viata.
Politica externa
"
In planul relatiilor internationale, Romania avea la baza patru prin-
cipii: egalitatea in drepturi, neamestecul in treburile interne, integritatea
teritoriala suveranitatea nationala, avantajul reciproc.
Dupa 1964, in timp ce celelalte state socialiste europene urmau intru
totul politica Moscovei, promova o politica de extindere a
relatiilor de cooperare cu lumea occidentala. Independenta Romaniei
in politica externa s-a materializat in forme multiple: vizita unor lideri
occidentali, precum Charles de Gaulle, Frantei (1968), Ri-
chard Nixon (1969) Gerald Ford (1975), ai S.U.A.; men-
tinerea unor relatii cordiale cu Jugoslavia; stabilirea de relatii diplo-
matice cu Republica Federala Germania; mentinerea relatiilor diplo-
matice cu Israelul, in contextul razboiului dintre acest stat tarile
arabe. Romania a aderat la importante organisme internationale: GATT
(Acordul General pentru Tarife Comert), F.M.I. (Fondul Monetar
International), B.I.R.D. (Banca Internationala pentru
Dezvoltare ), a semnat acorduri cu Comunitatea Economica Europea-
na. Ca o a politicii intemationale promovata de Romania,
in 1967, ministrul de Exteme Comeliu Manescu a fost ales
tele Adunarii Generale a O.N.U.
Atitudinea ferma, de condamnare energica a interventiei U.R.S.S.
a altar state membre ale Tratatului de la impotriva Ceho-
slovaciei, in august 1968, declaratia lui Nicolae potrivit
155
Nico/ae Ceauescu
(1918-1989)
Membru al P.C.R. din 1933. A
fast arestat pentru activitatea sa
politica, fiind detinut Ia Doftana
i in lagarul de Ia Caransebe.
A apartinut grupului de cornu-
, ..
niti "dinlauntru", opus calor de
Ia Moscova sau celor care n-au
facut inchisoare. Colaborator
apropiat al lui Gheorgbiu-Dej,
care 1-a promovat in fdhctii de
conducere. Prim-secretar al C.C.
al P.M. R. i Secretar general al
P.C.R. (1965-1989), preedinte
al Consiliului de Stat (1967-
197 4 ), preedinte al Romaniei
(197 4-1989).
'
careia Romania va apara cu orice pret independenta integritatea
teritoriala au creat un puternic sentiment de solidaritate nationala.
"
In acel context, cetateni romani, inclusiv detinuti
politici, au intrat in P.C.R.
Prin politica promovata implicarea sa.in unor probleme
complexe ale contemporaneitatii, liderul politic roman a dobindit un au-
tentic prestigiu international.
Cultul personalitapi
La inceput ( dupa 1965) Nicolae a continuat politica pre-
decesorului sau, de deschidere pe plan intern international. Protestul
sau public fata de interventia in Cehoslovacia (1968) i-a atras simpatie
in tara in strainatate. Dupa 1976, politica interna a fost marcata de
cultul personalitatii de masuri coercitive pe plan economic social.
Succesele obtinute pe plan intern international au inceput sa fie
puse de propaganda de partid pe seama unui singur om: Nicolae
Astfel, a inceput sa se creeze un cult al personalitatii aces-
tuia. Pe de alta parte, a profitat de acest context pentru
consolida puterea. La Congresul al X -lea al P. C.R. din 1969 s-a
instituit functia de secretar general al partidului; acesta era ales de
congres, nu de Comitetul Central, ca pina atunci. Astfel, secretarul
general nu mai era, nici macar din punct de vedere formal, subordonat
Comitetului Central.
"
In 1971, dupa o vizita in China in Coreea de Nord, Nicolae
profund impresionat de cultul personalitatii celor doi lideri
(Mao Zedong Kim Ir Sen), a decis sa ,transplanteze" pe meleagurile
Romaniei asemenea practici. Una dintre primele actiuni a fost adopta-
rea unui plan de masuri vizind activitatea politico-educativa, reafirma-
rea ,spiritului muncitoresc revolutionar" in intreaga activitate economi-
ca sociala. A fost criticat ,spiritul intelectualist" promovat in munca
de propaganda de Ion Iliescu, secretar al C.C. al P.C.R., care a fast
trimis la ,munca de j os". S-a infiintat Consiliul Culturii Educatiei So-
cialiste, ca organ de partid de stat.
/\,
In functii de conducere au fost promovati ,oa-
"'
meni noi", devotati lui Nicolae In 1973,
sotia acestuia, Elena a fost aleasa in
Comitetul Politic Executiv, devenind, treptat, a doua
persoana in conducerea partidului statului. Prin
sistemul ,rotirii cadre lor", nici un activist nu mai era
sigur pe postul sau, astfel ca multi, pentru a se
mentine in functiile de conducere, au adoptat o ati-
tudine slugarnica fata de Nicolae S-au
acumulat astfel premisele cultului
personalitatii, care va domina societatea romaneasca,
incepind cu 1974, cind Nicolae a devenit
eel dintii al Romaniei.
Sediul C. C. a/ PC. R.
156
restomatie
Constitufia din 21 august 1965
Art. 1. Romania este Republica Social ista. Republi-
ca Socialista Romania este un stat al oamenilor muncii
de Ia sate, suveran, independent unitar.
Teritoriul sau este inalienabil indivizibil.
Art. 2. i ntreaga putere in Republica Social ista Ro-
mania apaf1ine poporului , liber stapin pe soarta sa.
Puterea poporului se intemeieaza pe alianta mun-
"
citoreasca-taraneasca. In strinsa unire, clasa muncitoa-
1
re - clasa conducatoare in societate - taranimea, inte-
1
lectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii , tara
deosebire de nationalitate, construiesc ori nduirea so-
,
ciala, creind conditii le trecerii Ia comunism.
I
Art. 3. in Republica Socialista Romania, forta politica
conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist
Roman. [ .. . ]
Art. 4. Marea Adunare Nationala este organul suprem
al puterii de stat, sub conducerea controlul caruia
activitatea toate celelalte organe ale statului.
Art. 5. Economia nationala a Romaniei este o eco-
,
nomie socialista, bazata pe proprietatea socialista asupra
mijloacelor de productie [ ... ]
Art. 62. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Ro-
mania este organul suprem al puterii de stat cu activitate
permanenta, subordonat Marii Adunari Nationale.
Comparati prevederile Constitutiilor din 1948, 1952
1965 privind definitia statu lui exercitarea puterii.
1. Ce modificari au survenit in viata politica a
Romaniei in 1965?
2. Cum apreciati evolutia invatamintului culturii
dupa 1964?
3. Ce realizari economice semnificative a avut
Romania in acea perioada?
4. Ce mutatii s-au inregistrat in viata de zi cu zi a
cetatenilor Romaniei?
'
5. Cum va explicati vizitele in Romania a celor mai
importante personalitati ale vietii politice interna-
tionale?
'
6. Cum apreciati implicarea diplomatiei
in rezolvarea marilor problema internationale?
7. Care au fost premisele cultului personalitatii lui
Nicolae
,
Nicolae Ceau$escu critica invadarea
Cehoslovaciei
21 august 1968
Nu exista nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un
motiv de a ad mite, pentru o clipa numai , ideea interventiei
militare In treburile unui stat socialist fratesc.
I
/storicul englez Dennis Deletant
despre Nicolae Ceau$escu
a continuat acele linii politice ale pre-
decesorului sau, Gheorghiu-Dej, care II definisera pe
acesta drept national comunist: industrializarea rapida,
insotita de o linie autonoma i n politica externa. Urmarind
o politica externa autonoma, a nu numai
sa ofere Occidentului plilejul sa exploateze o
aparenta in blocul comunist, dar sa sti muleze antipatia
poporului fata de stapinul sovietic. Romani a a fost tara
din blocul rasaritean care a stabilit relatii diplomatice cu
Germania de Vest in 1967 care nu a rupt relatiile diplo-
matice cu lsraelul dupa Razboiul de $ase Zile. Autonomia
a dus i n mod axiomatic Ia o mai mare popularitate
inevitabil , Ia cultivarea sentimentului national , Ia care s-a
I
facut apel in incercarea de a rezolva situatia minoritatii
I I
maghiare din Transilvania de a rid ica problema
Basarabiei.
Depistati actiunile de politica interna externa care
au contribuit Ia crearea cultului personalitatii lui
Nicolae
sea caas r- PJU ai't
1. Apreciati real izaril e limitele destinderii in-
terne de dupa 1964.
2. Analizati contextul i n care doi diplomati ro-
mani - Nicolae Titulescu Cornel i u Manescu -
au f ost in fruntea unei organizatiei mondiale
(Li ga .. Nat iunil or, respecti v O.N.U.).
3. 1ntocmi ti un eseu pe tema: Atitudinea Romaniei
fata de Cehos/ovacia in 1938-1939 i in 1968.
Cult al personalitatii - propaganda, urmarind sa cre-
eze o atitudine de admiratie, de dragoste, de vene-
ratie fata de un lider politic.
Destindere - atenuarea, i nlaturarea unei stari de in-
cordare psihica sau de tensiune sociala politica.
157

Test de evaluare
INSTAURAREA $1 EVOLUTIA REGIMULU.I
A A
TOTALITAR COMUNIST IN ROMANIA
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: in-
, '
dustrializare, chiabur, colectivizare, na{ionalizare,
plan cincinal.
15 p.
B litere corespunzatoare succesiunii corecte.
A B
a) infiintarea C.A.E.R. 1. . ..
b) adoptarea primei Constitutii a R.P.R. 2 ....
c) alegerea primului al R. S .R. 3. . ..
d) primul plan cincinal 4. . ..
15 p.
""'
ce urmeaza.
Republica Populara Romdna este un stat al
oamenilor de Ia orae i sate. Republica Popu-
lara Romdna a luat natere ca urmare a victo-
riei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismu-
lui german i a eliberarii Romaniei de catre glo-
rioasa Armata Sovietica, eliberare care a dat
putinfa poporului muncitor, fn frunte cu clasa
muncitoare condusa de Partidul Comunist, sa
doboare dictatura .fascista, sa nimiceasca pute-
rea claselor exploatatoare i sa faureasca statui
de democrafie populara, care corespunde pe
deplin intereselor i nazuintelor maselor populare
din Romania.
a) Din ce document face parte acest tex?
b) Este corecta aprecierea :facuta?
c) Ce relatii exista intre continutul acestui docu-
ment politica regimului?
16 p .

158

1. Primele alegeri dupa abolirea monarhiei au
avut loc in
a) decembrie 194 7.
b) februarie 1948.
c) martie 1948.
2. Ion Gheorghe Maurer a devenit premierul
Romaniei in anul
a) 1964.
b) 1961.
c) 1958.
3. Primul al Republicii Socialiste
Romania a fost
a) Gheorghe Gheorghiu-Dej.
b) Nicolae
c) Lucretiu
4. Desfiintarea chiaburimii s-a produs in anul
a) 1962.
b) 1960.
c) 1959.
24 p.
V. Realizati o sinteza cu tema ,Politica eco-
, .
nomica in anii 1948-1989", tinind cont de ur-
matoarele aspecte:
-
1. nationalizarea principalelor mijloace de
productie; -
2. industrializarea foqata a Romaniei;
3. colectivizarea prin masuri de constringere pe
scara larga;
4. mutatiile sociale survenite;
0
5. marile schimbari demografice;
6. politica de omogenizare sociala;
7. accentuarea crizei regimului pe plan economic.
20 p.

A.
_vo u 1a oman1e1
'
A.
1n an11
1. ASPECTE ALE SITUATIEIINTERNE
'
Dtt[Jii 197 4, via{ll ]Jo/iticii i11tert1ii a fost dollliltata de cultul }Jerso_Jzalitii(ii ltli 1Vicolae
"'
/11 platl ecollOIItic sau accer1tuat cetttralislltul biroc1tl(ia, iar in domeniul Cltl-
ttlrii a11 reiltCeJJlll sli J7retlolllil1e aSJJectele ideologice. Decizia ltli 'icolae Ceau$escu de a acltita
rtlJJid datoria e.xter11ii tl Ro111ii11iei tl al'Ut ca eJect niveltLlui de trai a/ pOJJltltt{iei
$i creterea Jtellllll(ltlnirilor ja(ii tie politica 1 ,fltlltli.
Din Constitutia R.S. Romania
'
Mart ie 197
Art. 71. Pre9edintele Repu-
blicii Socialiste Romania este
eful regrezinta pute-
rea de stat in relatiile interne
internationals ale tarii.
' '
Art. 72. Repu-
blicii Socialiste Romania este
ales de Marea Adunare Na1io-
nala pe durata legislaturii.
Nadia Comaneci, multipla
campioana olimpica
Ia gimnastica
Viata politica. Amplificarea cultului personalitatii
Anul 1974 marcheaza preluarea tuturor pirghiilor de conducere in
stat de catre Nicolae A fost modificata Constitutia, fiind
instituita functia de preedinte al Republicii Socialiste Romania. La
"
28 martie 1974, in aceasta functie a fost ales Nicolae In
zi, Ion Gheorghe Maurer, care avusese un rol important atit in
alegerea lui Nicolae in fruntea partidului, in martie 1965, cit
in procesul de liberalizare, de destindere intema de dezvoltare a
relatiilor Romaniei cu lumea occidentala, a demisionat din fruntea gu-
"
vemului. In functia de al Consiliului de a fost ales
Manea Manescu, un apropiat al familiei
Congresul al XI-lea al P.C.R. , in noiembrie 1974, a adoptat
Programul Partidului Comunist Roman de fiiurire a societiifii so-
.
cialiste multilateral dezvoltate i fnaintare a Romaniei spre comu-
nism, care trasa liniile de evolutie a tarii in urmatorii 20- 25 de ani. Se
' '
preconiza dezvoltarea putemica a forte lor de productie, a productivitatii
muncii, a invatamintului, ridicarea nivelului de civilizatie
a intregului popor. Prin indeplinirea acestui program se considera ca ,se
va deschide calea trecerii la faza superioara a socialismului - societatea
comunista". ,
"
Invatamintul, artele
Din anii 70 invatamintul s-a dezvoltat, inregistrind rezultate inviduale
in raport cu celelalte ,tari socialiste surori", care continuau sa urmeze
"'
linia politica ideologica trasata de Kremlin. In 1980, functionau 164
lectorate de limba, literatura civilizatia romaneasca in 36 de centre
"
universitare din strainatate. In an, in Romania studiau circa
15 000 de tineri din 58 de state ale lumii.
Romania a obtinut performante exceptionale la olimpjade intema-
tionale (mai ales la matematica) sportive - la campionate
mondiale europene. Sportivi precum Nadia Comaneci, Ivan Pataichin,
Ilie Nastase erau cunoscuti pe toate meridianele lumii.
159
Ca o apreciere a rezultatelor obtinute de istoricii
' .
romani, in 1980 s-a la eel de-al
XV -lea Congres international de istorice.
Istoriografia a 1nregistrat succese remarcabile. S-au
publicat lucrari importante privind rascoala lui Ho-
rea (David Prodan), revolutia din 1848 (Conelia
Bodea), unirea Principatelor (Dan Berindei), rau-
rirea statului national unitar (Stefan Pascu ). Is to-
ria de dupa 1918 a inceput sa fie abordata pe baza
.de documente, fiind publicate lucrari esentiale pri-
vind politica externa, partidele politice, monarhia,
regimul politic din perioada interbelica (Gh. Buzatu,
loan Scurtu, Valeriu Florin Dobrinescu).
Prezidiul Congresului international de tiinfe istorice, In domeniul literaturii s-au remarcat roman-
desfaurat Ia Bucureti (1980)
0
1 M . p d (D z l 1975 T/.,
0
t
c1eru ar1n re a e zru - , rza,a ca o
Blocate in plan politic, ener-
giile nationals se concentrau in
sfera culturala, domeniu in care
luau o adevarata
asupra unei conjuncturi istorice
nefericiteo Condeie de prima
marime, talente minti stralu-
cite, scriitori de o rara inzestrare
forta expresiva au facut o im-
presionanta radiografie a regi-
mului comunist, s-au folosit de
parabola de limbajul aluziv
pentru a spune adevaruri pe care
puterea nu voia sa le recunoas-
ca, au scris despre tragediile su-
portate de societatea roma-
neasca dupa al Doilea Razboi
Mondial au pregatit in plan
simbolic sensibilitatea gindi-
rea oamenilor pentru o schim-
bare ce nu putea fi definita atunci
i n termeni foarte limpezi. $i ,
un fapt relevant: intelec-
tualitatea creatoare, figurile de
prim-plan ale culturii se bucurau
atunci de un prestigiu social
considerabilo
Jon 1/iescu,
, Revolutie reforma"
Determinati, din text, rolul cui-
,
turii i al intelectualitatii in epo-
ca totalitarismului comunist.
. Explicati cum a fost posibila
realizarea unor opere valoroase
in conditiile regimului politic
totalitar.
160
0
prada - 1977), criticul literar Alexandru Piru (Istoria literaturii
romane din cele mai vee hi timpuri pfna azi - 1981 ). Au fost pu-
blicate 16 volume din opera completa a lui Mihai Eminescu ( editie
initiata de Perpessicius ).
Artele au cunoscut o adevarata 1nflorire. Filmul romanesc a evocat
activitatea unor mari personalitati (Burebista, Mircea eel Batrin, Stefan
eel Mare, Dimitrie Cantemir) evenimente istorice (Razboiul de
Independenta din 1877- 1878). S-au ridicat numeroase statui (Stefan eel
Mare - Vaslui, Mihai Viteazul - Cluj, Avram Iancu -
Independent a - la Calafat etc.). S-au construit ,centre civice"
in aproape toate marile hoteluri (Moldova - Delta - Tul-
cea, Bucureti Dorobanfi - in capitala), magazine (Unirea, Bucur
Obor in Tomis in Constanta, Petrodava - Piatra Neamt etc.),
centre cultural-sportive (Palatul Sporturilor i Culturii, Palatul Pi-
onierilor -
Au fost restaurate monumente istorice de arta (Trophaeum Tra-
iani de la Adamclisi, Curtea Domneasca de la C1mpulung, fostele palate
regale de la Cotroceni, Biserica Neagra din
manastirea Hurez - Vilcea etc.).
Dupa 19811nvatam1ntul, cultura au 1nceput sa fie politizate
mai intens.
"
In 1984, la Congresul al XIII-lea al P.C.R., s-a adoptat Programul
ideologic al partidului, care viza aplicarea intocmai a politicii oficiale in
domeniile 1nvatamintului, culturii. cenzura era legal
desfiintata inca din 1969, in fapt ea se exercita cu multa exigenta prin
Sectia Propaganda a C.C. al P.C.R.
"
Intregul aparat de propaganda a fost pus in slujba proslavirii lui Nico-
lae Acesta era prezentat ca ,eel mai bun fiu al poporului
roman", iar perioada de dupa Congresul a IX-lea era numita ,Epoca de
aur" a Romaniei. Un cult al personalitatii era propagat prin
presa, radio, televiziune, mari manifestatii populare etc. Ajungind sa se
creada un om providential, Nicolae a 1nceput sa
dea ,indicatii" nu numai muncitorilor taranilor, dar scriitorilor,
cercetatorilor etc. Voluntarismul, decizia conducatorului unic a
devenit politica de stat.
Centra/a nucleara
de Ia Cernavoda
Dumitru Prunariu
Nascut in 1952, Ia
Dupa absqlvirea liceului
continuat studiile Ia lnstitutul de
Aviatie din Bucureti. A urmat
apoi cursurile de pregatire a
cosmonautilor din
l .. . .
Zviozdnii (U.R.S.S.) ... In 2004-
2005 a fost ambasador extraor-
dinar t al Roma-
niei in Federatia Rusa.
Productia medie Ia ha, in kg
1938 1989
....
gnu 1 310 3 364
porumb 1 055 2 472
Evolutia Romaniei In anii 197 4-1989

Politica economica
"
In economia naponala evolutiile pozitive au continuat pina in 1980-
1981. S-a extins colaborarea cu firme industriale din statele occiden-
tale pentru modemizarea dezvoltarea unor mtreprinderi Pro-
cesul de retehnologizare a economiei nationale s-a intr-un
ritm accelerat. Stiinta romaneasca a fost racordata la nivelul exigentelor
"
mondiale. In 1975, Romania a realizat calculatorul Felix-512, cu o capa-
"
citate de 300 000 operatii pe secunda. In an, intra in functiune
prima platforma pentru exploatarea titeiului a gaze lor naturale din Ma-
rea Neagra, iar pina in 1989 s-au mai dat in folosinta alte aseme-
nea platforme.
A mceput constructia centralei nucleare de la Cemavoda (in cola-
borare cu Canada) a Uzinei de Apa Grea de la Drobeta-Tumu Seve-
"
rin. In 1986 s-a inaugurat nodul rutier feroviar intre F Cer-
navoda. A continuat actiunea de electrificare a transportului pe calea
ferata, s-au construit zeci de nave fluviale maritime pentru transportul
"
de minereuri petrol. In 1980, la Braila, a fost lansata prima nava de
pescuit oceanic, urmata de altele, astfel ca in 1989 Romania se piasa
pe locul al doilea in lume (dupa U.R.S.S.) in privinta capacitatii a
"
numarului de vase In 197 4 s-a inaugurat drumul national
"
In 1979 s-a dat in folosinta primul tronson al metroului
din in 1984 s-a incheiat constructia canalului Dunare- Ma-
rea Neagra, astfel ca a fost redus traseul pe apa dintre Cemavoda
Constanta.
'
Romania a redevenit o tara producatoare de avioane - in 1982 se
realizeaza zborul avionului de pasageri ROM-BAC 1- 11, construit !n
colaborare cu o firma din Marea Britanie (p!na in 1989 au fost construite
9 asemenea aparate ). Din 1987, Romania a inceput sa construiasca avio-
ane de vinatoare bombardament la precum avio-
ane de bombardament (in colaborare cu Jugoslavia) la Craiova.
"
In 1981, pilotul raman Dumitru Prunariu efectueaza un zbor in spatiul
cosmic pe nava sovietica ,Soiuz-40".
"
In agricultura a continuat dotarea cu tractoare, folosirea
pe scara larga a insectofungicidelor a chimice. S-a
trecut la aplicarea unui vast plan de imbunatatiri funciare au fost irigate
peste 3 milioane ha. S-au construit noi combinate avicole de
a animalelor.
Aceste evolutii pozitive s-au diminuat din 1981, cind Nicolae Ceau-
a decis ca Romania achite, intr-un termen cit mai scurt,
intreaga datorie extema (circa 10 miliarde dolari) pentru a se asigura
,deplina independenta" fata de amestecul ,statelor imperialiste" in tre-
burile sale interne. Pentru procurarea sumelor necesare, s-a recurs la
foqarea exportului, produsele fiind adesea vindute sub pretul
de cost. Aceasta politica a dus la deteriorarea rapida a situatiei eco-
. ""-' . .
nomtce a tarn.
'
Exportarea bunurilor de prima necesitate a creat in tara o criza ali-
mentara; criza petrolului - pe plan mondialla 1nceputul anilor
80 - a avut consecinte grave asupra economiei
161
Casa Poporului
Casa Popgrului s-a construit
i n anii 80, Ia indicatiile lui Nicolae
,
Ridicata pe o colina
artificiala, ea are o de
84 m, cuprinde 12 etaje. 'oupa
proiectul lui Ceauescu, acest
edificiu trebu,ia sa fie
a CornHetului
Central al Pa'rtidului Comunist .
_: A
i a unor ministere. In 1997 ea
devine sediul Adunarii Deputa-
iar din 2005- i al
. :: ::: ..
Cele ,ase paradoxuri

ale socialismului-
Romania ilustra perfect anec-
dota celor ase paradoxuri ale
socialismului: nu exista omaj ,
dar nimeni nu lucreaza; nimeni
nu lucreaza, dar planul se depa-
planul se depaete, dar
magazinele slnt goale; magazi-
nele sint goale, dar toti au frigi-
derele pline; toti au frigiderele
pline, dar toti sint nemultumiti ;
toti si nt nemultumiti , dar, Ia ale-
geri, guvernut obtine 99,99o/o din
voturi.
162
Florin Constantiniu,
,0 istorie sincera
a poporului roman"
Paralel cu eforturile pentru achitarea rapida a datoriei exteme, din
initiativa lui Nicolae s-au derulat programe de constructii
precum Cas a Poporului, a doua cladire ca propoqii din lume ( dupa cea
"
a Pentagonului din S.U.A.). In domeniul industriei s-au dezvoltat ramuri
energofage (aluminiu, ciment, sticla). criza petrolului afecta profund
Romania, Nicolae a continuat politica vizind extind_erea indu-
striei petrochimice ( combinatele de la Midia-Navodari,
Pentru obtinerea ,independentei energetice", s-a pus accent pe constructia
de termocentrale, prin folosirea carbunelui din Valea Jiului (Rogojelu,
Turceni). S-au dezvoltat mari combinate siderurgice (Galati,
"
). In dorinja de a realiza constructii noi, de care lege nu-
mele, Nicolae a dispus demolarea unui numar considerabil de
imobile, intre care monumente istorice, inclusiv biserici manastiri.
"
In 1984, Nicolae a lansat teza ,noii revolutii agrare", prin
care se urtnarea considerabila a productiei. S-a ajuns la o
adevarata intrecere intre judete, fiecare raportind productii care
cu mult rezultatele concrete.
Evident, in anii socialismului, inclusiv in timpullui s-au
realizat progrese de necontestat comparativ cu perioada interbelica, dar
Romania continua sa se afle de nivelul atins de statele dezvoltate
ale Europei.
Politica sociala
"
In anii 1974-1980 populatia Romaniei beneficia de o foarte buna
aprovizionare a pietei, de o ampla asistenta sociala din partea statului.
Dupa 1981, situatia sociala s-a deteriorat. Unele facilitati acordate
populatiei inca din anii 60-70 au inceput sa fie anulate ( cele mai multe
locuinte erau repartizate contra cost, devenind proprietate personala,
asistenta medicala gratuita a fost restrinsa in favoarea consultatiilor la
policlinicile cu plata, locurile la odihna tratament se acordau a tit gra-
tuit, cit contra cost, muncitorii au fost declarati proprietari ai intre-

prinderilor, drept care li s-a oprit o parte din salarii ca ,paqi sociale").
0 transformare radicala a cunoscut taranimea. extrem de
putin in gospodariile agricole colective (numite din 1966 cooperative agri-
cole de productie ), foarte multi tarani au fost nevoiti sa plece la
devenind muncitori (de regula, necalificati) la iritreprinderi industriale sau
pe de constructii, unde obtineau salarii care intreceau de circa
zece ori veniturile din agricultura. S-a produs o depopulare a satelor, cu
"
consecinte negative asupra foqei de munca. In aceste conditii, pentru strin-
gerea recoltei s-a recurs la ajutorul militarilor, elevilor studentilor.
0 categorie socioprofesionala extrem de afectata de politica regimului
a fost intelectualitatea. Aceasta resimtea dureros lipsa de libertate, de
democratie, regimul cenzurii al supravegherii din partea Securitatii.
Au existat intelectuali care au beneficiat in aceasta perioada de toate
avantajele regimului (burse, stagii de documentare, participari la reuni-
uni sau culturale intemationale, multe obtinute cu concursul
Securitatii); unii dintre ei au stabilit legaturi cu anumite personalitati
servicii speciale din Occident, care vor fi fructificate dupa 1989.
.........-restomatie
,
Istoricul Constantin C. Giurescu despre formarea popoarelor romanice
La toate aceste popoare romanice, constatam mai
intii un element etnic de baza; galii in cazul francezilor,
celtiberii in cazul spaniolilor portughezilor, gali i in nord,
etruscii in centru in cazul italienilor. La rom ani , au fost
daco-getii , ramura de nord a tracilor. Peste acest ele-
ment de baza, autohton, au venit romani, adu-
cind cu ei limba latina populara, civilizatia cultura
romana. au asimilat intr-o perioada de
timp variabil, dupa imprejurari dupa marimea nu-
marului elementul de baza autohton, dind
unor sinteze etnice: galo-romanii in Spania
Portugalia, romanii in ltalia. Asupra acestor noi sinteze
etnice s-a exercitat actiunea elementelor migratoare:
germanice in vestul Europei in ltalia, slavice in sud-
estul Europei. Astfel, in Gallia s-au francii -care
au determinat numele poporului francez ... in Spania
vizigotii , in Portugal ia suevii , in nordu I I tal iei longo-
barzii - de Ia care vine numele Lombardiei , -in centrul
ltaliei vizigotii , ostrogotii herulii , in tinutul carpato-
danubian slavii. Toate aceste elemente migratorii au

1. Apreciati semnificatia anului 197 4 in istoria
Romaniei.
2. Care a fost politica economica a P.C.R. dupa
197 4? Mentionati citeva realizari importante din anii
1974-1989.
3. Apreciati rezultatele obtinute in evolutia econo-
. ' ' ,
mica a Romaniei in aceti ani.
4. Comentati conceptia privind , independenta
energetica"; context i consecinte.
5. Ce semnificatie are organizarea celui de-al XV-
Iea Congres international de tiinte istorice Ia
. ' '
Bucureti, in 1980?
6. Comentati rezultatele obtinute in anii 1974-1989
, '
in literatura i arta.
7. Ce utilitate practica au avut marile constructii
din vremea lui Nicolae Ceauescu?
8. Cum apreciati decizia lui Nicolae Ceauescu
vizind achitarea, intr-un termen cit mai scurt, a
datoriilor externe contractate de Romania?
9. Descrieti viata cotidiana a cetatenilor din
, , '
Romania Ia sfiritul ani lor 80.
13 februarie 1975
insa prin a fi asimilate, in rindul lor, de populatiile
roman ice pe teritoriul carora se [ .. . ] Con-
statam prin urmare ca popoarele romanice de astazi
din Europa sint rezultatul unei duble asimilari: mai intii
a elementului de baza, autohton, de catre elementul
roman apoi al elementelor migratorii de catre popu-
latiile romanice care s-au [ ... ]
1 Descoperiti paralelismul care exista intre forma rea
entitatilor etnolingvistice neolatine europene. Ce
precizari cu caracter de originalitate se pot face
asupra etnogenezei romaneti?
Confirmau aceste aprecieri o replica peste timp
data perioadei roleriste i istoriografiei sovietice?
Arg u mentati.

i n urma politicii de sistematizare a localitatilor, pro-
movata de Nicolae foarte multi tarani au
fost nevoiti sa piece Ia
De ce plecau taranii Ia ora?
Ce cosecinte a avut acest fenomen pentru asigu-
rarea cu forta de munca a sectorului agrar?
Care a fost impactul asupra taranului in urma
contactului cu civilizatia oraeneasca? ..
Centralism - sistem de organizare administrativa,
economica sau politica in care organele locale, sub-
ordonate, periferice etc. se supun directivelor sau
dispozitiilor organelor centrale carora li se confera
un numar mare de atributii.
,

Cenzura - control prealabil exercitat de anumite organe
specializate ale unui stat asupra publicatiHor, spec-
tacolelor etc. in anumite conditii , asupra cores-
pondentei convorbirilor telefonice.
163

2. INFLUENT A MUTATIILOR SURVEN'ITE PE PLAN MONDIAL
' '

/11 attii 80 tli secoltlllli a/ atl sttrvenit Jnttfatii esentia/e i11 J'iata iJlterlratiotza/d:
:> , ,
[ --,,;unea Sovieticli ,a intrat it1tr-o cri:,ii proftln!lii, iar S. [ i.A. a devenit singttra st1p1aputere

1no1tdialii. Incercarile lzti Gorbaciov de a reforllttl sistelnttl sovietic a1 in tiirile stJcia-
liste a ltlat atnploclre nli$carea de contestare a regi1tllll11i totalitar, cerindu-se rel'elzirea Ia u11
regi111 de1nocratic.
Nicolae Ceauescu
i Jimmy Carter.
Washington. 13 aprile 1978
in cei 24 de ani de exercitare a
puterii el (Nicolae -
n.a.) rami ne neindoielnic con-
ducatorul de partid de stat de
pe glob care a prim it in audienta
eel mai mare numar de perso-
nalitati delegatli straine,
de stat al epocii postbelice care
a efectuat eel mai mare numar
de vi zite oficiale peste hotare.
Energiile unei intregi 1ari au fost
mobi lizate i n vederea edificari i
sustinerii unui cult al
litatii fara egal in tstoria Roma-
A
niei. In initierea
acestui destin rolul sotiei sale
Elena rami ne decisiv.
/on Bulei ,
istoric
Meditati asupra eficientei po-
litice externe promovate de
Nicolae
164
Politica externa a Romaniei.
Noul raport de forte pe plan international

A
In domeniul politicii exteme, in anii 70 Romania a continuat sa se
manifeste ca un factor activ, atit la .O.N.U. In alte organisme intema-
tionale, cit in relatiile bilateral e. Aceasta politica s-a bucurat de o larga
A
apreciere. In 1975, Romania a obtinut din partea S.U.A. ,clauza natiunii
celei mai favorizate", iar in 1980 a incheiat acorduri de colaborare cu
Comunitatea Economica Europeana.
Romania a adus o contributie deosebita la negocierea perfectarea
Actului final al Conferintei pentru Securitate Cooperare in Europa,
semnat la Helsinki (1975), la incheierea acordului de pace dintre Israel
Egipt (semnat laCamp David- S.U.A. , in 1978), la stabilirea relatiilor
diplomatice dintre China S.U.A. (1979). a fost, efectiv,
un centru al diplomatiei mondiale.
Marile puteri occidentale s-au folosit de ,canalul atit timp
cit comunicarea directa cu Uniunea Sovietica era blocata, iar ,razboiul
rece" continua sa domine viata intemationala.
' '
La inceputul anilor 80s-a produs o schimbare majora In raportul de
forte pe arena intemationala: S.U.A. s-a ca cea dintii putere a
lumii, in timp ce Uniunea Sovietica a cunoscut o perioada de stagnare.
Pe acest fond, echilibml de forte stabilit la celui de-al Doilea
Razboi Mondial a lnceput sa se clatine.
S.U.A. , Jimmy Carter, a lansat o vasta campanie pen-
tru respectarea drepturilor omului in tarile socialiste. Succesoml sau,
Ronald Reagan a accelerat pina la extrem politica de inarmare,
,razboi al stele lor" (inarmarea in spatiul cosmic).
Lideml sovietic Leonid Brejnev a raspuns acestei provocari, fapt ce a
dus la secatuirea economica a U.R.S.S.
Schimbarea raportului de forte pe plan international a avut impor-
tante consecinte asupra Romaniei a situatiei lui Nicolae
Romania- pina de curlnd ,copilul rasratat al Occidentului"- a devenit
obiectul a numeroase critici. Acordarea unor facilitati economice de catre
'
S.U.A. era conditionata de respectarea drepturilor libertatilor demo-
cratice, in primul rind de emigrare. Nicolae a acceptat ple-
carea din Romania a etnicilor germani evrei, in schimbul unor sume
modice ( ca rascumparare pentru cheltuielile suportate de statui roman
vizind obtinerea unor titluri etc.). Rezultatul a fost
scaderea drastica, plna aproape de disparitie, a celor doua etnii, cu o
existenta seculara in Romania.
'
Evolutia Romaniei In anii 197 4-1989
'
Presiunile S.U.A. au continuat, vizind dreptul de emigrare a unor
etnici romani, dizidenti cunoscuti. a admis plecarea citorva
dizidenti, care, odata in Occident, se angajau in campania impo-
triva regimului totalitar din Romania (mai ales la postul de radio ,Euro-
pa Iibera"). Liderul comunist roman a considerat ca aceasta politica ur-
marea amestecul in afacerile interne ale Romaniei, drept care, in 1988,
a renuntat la ,clauza natiunii celei mai favorizate" in relatiile comerciale
cu S.U.A.
,Perestroika" ecoul ei in Romania

Anul1985, cind Mihail Gorbaciov s-a instalat la
Kremlin, a marcat o cotitura nu numai in istoria
U .R. S. S., dar in viata internationala. N oul se-
cretar general al P.C.U.S. a inaugurat politica de
,glasnosti" (transparenta) ,perestroika" (recon-
structie). 0 asemenea politica era incompatibila cu
un regim totalitar, astfel ca situatia U.R.S.S. nu
numai ca nu s-a imbunatatit, ci a cunoscut o dete-
. . '-" . ....,
rtorare economtca tot mat grava.
intllnirea dintre Nicolae Ceauescu i Mihail Gorbaciov
american George Bush a obtinut de
la Gorbaciov promisiunea ca in eventualitatea unor
actiuni reformatoare in tarile socialiste
europene, U.R.S.S. nu va interveni cu foqa armata, cum :facuse in
1968 impotriva Cehoslovaciei.
in vizitei lui G"o -
baciov in Romania, in mai 19 7,
s-a produs o remarcabila in-
toarcere de 180 de grade in
perceperea de catre romami a
. .
Uniunii Sovietice a
acesteia cu Romania. Aceasta
. .
schin1bare de atitudine tinea de
. I
evofutia lui
daca in 1965, Ceauescu
zenta o fa:f_a tinara, dinamica, a
comunismului, In comQaratie cu
reactionarul Brejnev, ce se
apropia de batrinele, a cum,
douazeci de ani mai tirziu, Gar-
, . .
baciov era eel care imbracase
mantia lui Ceauescu, iar Oeau-
pe cea a lui Brejnev.
Dennis De/etant,
, Romania sub regimul
comunist", 1997
Sub influenta lui Gorbaciov, vechii lideri din unele tari socialiste (Un-
garia, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria) au fost inlocuiti cu altii mai ti-
neri, din al do ilea". au inceput dialogul cu societatea
civila, fapt ce a pregatit trecerea spre un regim democratic.
"
In Romania, actiunile lui Gorbaciov au fost primite cu ostilitate de
Nicolae Acesta 11 acuza, mai mult sau mai putin deschis,
ca punea in pericol existenta regimului socialist, ca a capitulat in fata
presiunilor imperialismului atnerican.
"
In timp ce in celelalte tari socialiste se inregistra o tendinta de re-
forma, in Romania inchistarea politica ideologica se accentua, su-
pravegherea persoanelor devenea tot mai stricta, contactele cu Occi-
dentul erau aproape lntrerupte. La nivelul conducerii de partid de stat
nu s-a putut constitui o ,echipa de schimb". Abia in martie 1989,
personalitati com11niste care ocupasera in anii 50-60 functii importante
in partid au adresat statului o scrisoare (Scrisoarea celor $Gse).
Documentul era un act de acuzare la adresa politicii dezastruoase a lui
preconiza ,perestroika" in Romania. Imediat dupa difuza-
rea scrisorii la postul de radio BBC World Service la Europa Iibera,
semnatarii au fost anchetati li s-a fixat domiciliu foqat.
"
In timp ce socialismul de tip totalitar intrase intr-o criza profunda,
Nicolae continua sa sustina ,idealul comunist".
Pe de alta parte, cetateni s-au inscris in Partidul Comunist
nu din convingere, ci pentru a nu fi impiedicati in cariera lor profesionala
165
Evolutia numerica
'
a membrilor P.C.R.
-
"'
...
.c
"C
E
"'
0
Q)
- . e ...
Q)
..:
Q.
z
august 1944 circa 1 000
octombrie 1945 257 000
septembrie 194 7 710 000
februarie 1948 1 060 000
mai 1950 720 000
iulie 1965 1 400 000
decembrie 1989 4 300 000
De ce, credeti, a crescut numa-
,
rul membrilor P.C.R.?
P.C.R. considera ca teza pri-
vind o intoarcere Ia sistemul
multipartit i n socialism este
complet daunatoare
pentru ca drumul pen-
tru o revenire Ia formele anacro-
nice ale sistemului politic capi-
talist. Dupa cum subliniaza Te-
zele celui de at XIV-Jea Gong res
a/ P. C.R. , in noile conditii create
'
dupa disparitia clasetor exploa-
tatoare, existenta unui singur
partid al clasei muncitoare
consolidarea unitatii poporului
i n jurul partidului este o necesi-
tate istorica obiectiva.
166
Scinteia,
18 octombrie 1989
(inscrierea la concursuri pentru ocuparea unor posturi, la doctorat, efec-
. A
tuarea unor stagii de studiu in strainatate etc.). In 1989, P.C.R. avea

4,3 milioane de membri, fiind eel mai mare partid din lume, raportat la
numarul de locuitori. .
Cu citeva saptamini inainte de deschiderea, la 20 noiembrie 1989, a
celui deal XIV-lea Congres al partidului, s-a inregistrat circulatia clan-
destina a doua scrisori, una sub forma de apel adresat delegatiilor la
congres de a nu-l realege pe cealalta continind un numar
de intrebari adresate acestuia in legatura cu proasta conducere a eco-
nomiei cu incalcarea drepturilor omului.
Scrisorile nu au avut nici un fel de impact asupra lucrarilor Congre-

sului, pentru ca, imediat dupa intonarea imnului national deschiderea
lucrarilor, cei 3 308 delegati au izbucnit in aplauze in acompaniamen-
tul batailor ritmice din palme, s-a scandat din ce in ce mai tare
reales, la al XIV -lea Congres! ", P. C.R.! ",
C . 1'" c R A '" c '" , poporu . , , oman1a. pace ..
Prima rezolutie prezentata congresului propunea desemnarea lui
ca al congresului, ea a fost primita cu urale.
Aceasta a dat linia votarii mecanice a propunerilor venite de la prezi-
diu, repetata pe tot parcursullucrarilor congresului.
Cu cit situatia generala a tarii degrada, cu atit mai mult se accentua
cultul personalitatii, fapt ce genera o stare acuta de nemultumire in rin-
A
dul populatiei. In mod cert, intre conducerea de partid poporul roman
se crease o prapastie, propaganda tot mai agresiva ducea la rezultate
inverse, cetatenii dorind sa ,scape" de un regim pe care-1 receptau ca
pe un aceasta stare de spirit va genera revolta din decembrie
1989.
Nicolae Ceauescu In timpul cuvlntarii Ia Congresu/ a/ XIV-/ea a/ P. C. R.

,
,Scrisoarea celor 6" adresatii lui Nicolae martie 1989
in momentul in care ideea de socialism, pentru
care noi am luptat, este discreditata de politica dumnea-
voastra cind tara noastra este izolata in Europa, noi
ne-am hotarTt sa luam pozitie. Ne dam perfect seama ca
facind aceasta ne riscam libertatea poate chiar vietile
noastre. Dar simtim ca e datoria noastra sa apelam Ia
Dvs. pentru a schimba cursu! actual inainte de a fi prea
tirziu.
1. Comunitatea internationala va ne-
respectarea Actului final de Ia Helsinki, pe care 1-ati sem-
nat. Cetatenii romani va nerespectarea Con-
stitutiei , pe care ati jurat sa o respectati. lata faptele:
t A t f
a) lntregul plan de sistematizare a satelor [ ... ]
b) Decretul care interzice cetatenilor sa aiba contacte
cu strainii nu a fast niciodata votat de un corp legislativ
nu a fast niciodata publicat. De aceea este lips it de putere
legala. [ ... ]
c) Centrul civic din investitia cea mai mare,
de multe miliarde de lei, facuta vreodata in Romania, nu
dispune de un buget public este construit cu violarea
tuturor legilor existente privitoare Ia constructii finan-
tarea lor. [ ... ]
q) Securitatea, care a fast creata pentru a apara
ordinea socialista impotriva claselor exploatatoare, este
acum dirijata impotriva muncitorilpr,
e) Fabricile institutiile au prim it ordin sa se angajeze
sa lucreze duminica, [ ... ]
f) este violata sistematic, iar convorbirile noastre
telefonice sint intrerupte prin violarea articolului 34 care
le garanteaza.
Pe scurt, Constitutia a fost virtualmente suspendata
nu dispunem in momentul de fata de un sistem legal.
Trebuie sa admiteti , domnule ca o societate
nu poate functiona daca autoritatile, incepind cu cele de
Ia virf, manifesta lipsa de respect fata de lege.
1. Cum s-a ajuns Ia schimbarea raportului de forte
pe plan mondial in anii 1945-1989?
2. De ce Nicolae a fost impotriva poli-
ticii promovate de Mihail Gorbaciov?
3. Ce intelegeti prin al doilea", in tarile
socialiste?
4. Care a fost atitudinea intelectualitatii fata de
. . . ' '
, regimul Ceau$escu"?
5. Ce este , razboiul stelelor"?
6. Cum explicati faptul ca P.C.R. era eel mai mare
partid din lume, raportat Ia numarul de locuitori?
2. Planificarea nu mai functioneaza in economia
'
romaneasca. [ ... ]
3. Politica agricola este de asemenea in deruta. [ ... ]
4. faptul ca nemtii , ungurii evreii emigreaza
i n masa arata ca politica de asimilare fortata trebuie sa
i nceteze.
5. in it , sintem ingrijorati profund ca pozitia
internationala a Romaniei prestigiul ei scad cu repe-
ziciune. Dupa cum aceasta este demonstrata i n mod
concret de deciziile unui numar de tari de a inch ide a mba-
,
sadele lor Ia [ ... ]
Am pierdut statutul de natiune favorizata in comeftul
cu S.U.A. ca urmare, o serie de fabrici textile nu mai au
comenzi. C.E.E. (Comunitatea Economica Europeana)
nu mai vrea sa extinda acordul ei comercial cu Romania,
ceea ce va afecta in mod negativ alte sectoare ale eco-
nomiei. [ ... ]
Ati inceput sa schimbati geografia satelor, dar nu puteti
muta Romania in Africa.
Gheorghe Apostol, fost membru al Biroului Politic
al sindicatelor; Alexandru Blrladeanu, fost
membru al Biroului Polit ic al C.S.P. ;
Corneliu Manescu, fost ministru al Afacerilor Externe
al Adunarii Generale a O.N.U.; Constantin
Plrvulescu, membru fondator al P.C.R. ; Grigore Raceanu,
veteran al P.C.R. ; Silviu Brucan, fast redactor-set adjunct
al , Scinteii ".
Care erau principalele acuzatii aduse lui Nicolae

Ce autorizare morala aveau lideri ai
P.C.R. sa ceara respectarea drepturilor libertatilor
democratice?
Cultul personalitatii prezentat i n rezolutia Con-
gresului XIV al P.C.R. :
Tovaraul Nicolae Ceauescu, eel mai iubit i sti-
mat fiu a/ nafiunii noastre, ctitorul de geniu a/ Romaniei
socialiste moderne; stralucit conducator de partid i
de tara, personalitate de inalt prestigiu a viefii po/itice
contemporane, ce s-a impus In contiinfa 1ntregii
omeniri ca mare Erou a/ pacii, a/ lnfelegerii i colabo-
rarii 1ntre toate nafiunile lumii.
Alcatuiti ,portretul real" a lui Nicolae
Disident - persoana care a avut opini i contrare
regimului comunist.
167
3. CADEREA REGIMULUI TOTALITAR. BILANT DUPA PATRU DECENII
'
llltl 1989 a i11trat i11 i .. ca IIIOIIIellft.ll ciitlerii regiltlllrilor , tJcialist-totalitare d; -, Etl-
ropa. Cri:.a acestor regiltlltri de1'e11ise crOilicil 'e Ia lllCeJJllfltl a1tilor 80, cii priih1 irea
-a protltts d t[JltfJrilrcipitll tlo1ni1roului (1t11ul drtpii altul). Bila11{11l dupii patru tlece11ii i '' -
i atit 11egatile, cit po-.itive. El poate ji 111ai bi11e llpreciat odatii cr1 scurger a
1tilo1:
Produsul intern brut pe cap
de locuitor (1989, comparatii
internationale, in $ S.U.A.)
Elvetia - 30 270
I
Germania (R.F.G.) - 20 750
Franta - 17 830
I
ltal ia - 15 150
Spania - 9 150
Grecia - 5 340
Cehoslovacia - 5 000
Portugalia - 4 260
Ungaria - 2 560
Bul garia - 2 320
Polonia - 1 760
U. R.S.S. - 1 732
Romani a - 1 567
Albania - 900
lstoricul Vlad Georgescu
despre regimul comunist
in Romania
Mi se pare limpede ca Ia ca-
patul a 40 de ani de comunism
in Romania trasaturile negative
le in chip evident pe
cele care ar putea fi eventual
considerate drept pozitive ...
Un cercetator atent trebuie sa
se apiece asupra societa,ii
comuniste cu metode
obiective cu care a studiat so-
ci etatil e premergatoare.
-
... Amplificarea starii de nemultumire a populatiei.
Criza regimului totalitar
/'\
Intregul popor roman a fost grav afectat de masurile (luate in
1984 1987) vizind economisirea energiei electrice, prin care sursele
de lumina caldura erau intrerupte, populatia fiind supusa la un
adevarat calvar. Venirea iernii era de cetatenii de la
intr-o stare de panica, deoarece, atunci cind gerul era mai puternic,
caloriferele ramineau reci, iar gazul metan se 1ntrerupea. De aseme-
nea, sub pretextul ,alimentatiei rationale", s-au cartelat
produsele de prima necesitate (ulei, zahar, carne, oua, p1ine ).
Aceasta situatie a generat o reactie din partea populatiei, care a
luat unele forme mai radicale. Au existat de protest, 1ntre
care greva minerilor din Valea Jiului, in august 1977, a muncitorilor
de la intreprinderile ,Steagul ,Tractorul" din in. no-
ietnbrie 1987. Un numar de 61 participanti la evenimentele de la
au fost condamnati pentru , ultraj contra bunelor moravuri tulbura-
rea grava a ordinii pub lice", cu pedepse cuprinse 1ntre luni trei
ani, li s-a desracut contractu! de munca. Manifestarile de protest
au fost anihilate rapid, fie prin promisiuni date de autoritati, fie prin
masuri represive; ele 1nsa vesteau ,1nceputul
Unii intelectuali au luat pozitie impotriva regimului mai
ales prin trimiterea unor scrisori acordarea de interviuri pentru pos-
turile de radio Europa Libera Vocea Americii. o dizidenta
puternica nu s-a putut dezvolta in Romania.
Dupa 1987, circulatia in strainatate a fost Bupusa unui control se-
"
ver, iar contactul cu lumea: occidentalas-a diminuat drastic. In aceste
conditii, multi cetateni rom ani au trecut clandestin gran ita, fugind in
Occident, unde au cerut azil politic; unii dintre s-au mani-
festat extrem de critic la adresa regimului de la
/'\
In aprilie 1989, Nicolae a anuntat ca Romania
achitat intreaga datorie externa. Populatia a primit aceasta veste cu
un sentiment de sperind ca restrictiile impuse dupa 1981 vor
inceta. Dar a decis ca Romania sa devina, din debitor,
un stat creditor, cu alte cuvinte, sa imprumute altar tari , pentru a
obtine venituri din dobinzi. De aceea, a mentinut toate restrictiile din
perioada anterioara. Acest fapt a creat un puternic sentiment de re-
volta, gata sa izbucneasca in orice moment.
Evolutia Romaniei In anii 197 4- 1989
'
.......... regimului totalitar
Anul 1989 a marcat regimurilor comu-
niste, socialist-totalitare din Europa. La
Praga, Budapesta chiar la Sofia Berlin secre-
tarii generali cedau puterea unor din
lonul doi, reformatori, care nu se mai simteau legati
"
de vechile structuri. In vara anului 1989 a inceput
sa functioneze , principiul dominoului" -, caderea unui
regim intr-o tara antrenind acestuia in alta
"
tara. Intelegerile Bush-Gorbaciov serviciile secrete
Cozi interminabile dupa produse alimentare

occidentale au avut un rol important in modificarea
hartii politice a Europei.
"
.
Repere cronologice
17 decembrie 1989 -
rea populara de Ia
care a marcat i nceputul revolu-
tiei
t
22 decembrie 1989 - cade-
rea regimului totalitar din Roma-

n1a
In noiembrie 1989 a avut loc Congresul al XIV-lea

al P.C.R., la care Nicolae a fost reales in functia de secre-
tar general. Dar nemultumirea , clocotea in adincuri" . Revolta de la
din ziua de 17 decembrie 1989 a marcat ,inceputul
Romanii au in strada, cerind demisia dictatorului un regim de-
"
mocratic. In citeva zile regimul s-a La 22 decembrie 1989,
Nicolae a fost nevoit sa abandoneze puterea, parasind cla-
direa Comitetului Central.
Rasturnarea regimului totalitar s-a produs in Romania pe cale vio-
lenta, inregistrindu-se 1 104 moqi 3 321 raniti, dintre care 221
"
respectiv, 663 au fost militari. In acest context, la 25 decembrie 1989,
lui Nicolae Elenei li s-a inscenat un proces, in
urma caruia au fost condamnati la moarte executati.
Istoria lua Daca, la celui de-al Doilea Razboi
Mondial, socialismul a fost impus de sovietici cu multa dificultate in tarile
Europei Centrale de Sud-Est, deoarece s-a lovit de impotrivirea
populatiei, apoi in 1989 acest regim a fost lnHiturat in citeva luni, intr-o
atmosfera de mare entuziasm cu speranta ca libertatea insemna pros-
"
peritate, bunastare, dezvoltarea neingradita a personalitatii umane. In
1991, socialismul to tali tar s-a in Uniunea Sovietica, astfel ca
a luat o experienta istorica, dramatica pentru multi cetateni.
-. Bilant dupa patru decenii
de regim totalitar
Bilantul celor patru decenii de existenta a regi-
mului socialist totalitar in Romania este complex
contradictoriu.
Principala caracteristica a economiei de dupa
1948 a fost dezvoltarea cu precadere a industriei,
astfel ca Romania s-a transformat dintr-o tara agrar-
"
industriala intr-o tara industriala. In 1989, productia
industriala era de 65 de ori mai mare comparativ cu
anul 1938. Venitul national era realizat in industrie
'
in proportie de 58, 1o/o fata de 30,8% in 1938. Gra-
Manifestafie In Bucureti (22 decembrie 1989)
dul de prelucrare a materiilor prime cantitatea de
169
r
I
!
Contributia Ia venitul national
' '
(1938-1989)
'
Anul Industria Agricultura

' . . '
1938 30,8/o 38,1 /o
:1
1989 58,1 /o 15-,2o/o
i
i
.,.
Evolutia productiei industriale
(1938-1989)
Oin Anuarul

sta t1st 1
p
al
,... . .
Roman1e1 . 1990 )
Produsul 1938 1989
. .!;
>
Energie
' '
electrica
(mil. km/h) 1 130 75 851
Titei extras
' '
(mii t) 6 594 9 173
Gaz metan
(mil. m3) 311 22 222
...

r
chimice (mii t) - 2 805
...
lncaltaminte
'
(mil. per. ) 3 52 \
Zahar (mii t) 95 693
Sapun (mii t) 9 31
Tractoare
(buc.) - 151 745

Evolutia invatamintului
' ' . .
( 1938-1989)
1938/1939 1989/1990
'
'
Unitati de
'
invatamint
'
15 879 27 327
Populatie
lara 1 781 290 5 544 648
Studenti
'
26489 164 507
Cadre
didactice 55 215 229 138 :
... ;;, :;. . ' .
' -
CSPYII?l .FJI'Pflli"ofoll snr11f " a *> !I
Folosind datele din tabelele de
mai sus, apreciati evolutia
Romaniei in anii 1948-1989.
170
inteligenta incorporata intr-un produs constituie elementele esentiale in
valorii produsului respectiv, a competitivitatii lui pe piata mon-
diala. Romania realiza o seama de aparate electrice electro-
nice, turbine cu aburi hidraulice, instalatii de foraj, tractoare, autoca-
mioane, automobile, chimice, mobila, incaltaminte, confectii
etc. care aveau o larga cautare pe piata mondiala.
Agricultura a fost organizata pe baza marii proprietati colectiviste;
pamintul era cultivat cu utilaje modeme, obtinindu-se recolte
sporite la ha. Romania avea cea mai mare suprafata agricola irigata
din Europa. Combinate pentru animalelor precum Contim-
erau printre cele mai mari din lume.
Centralizarea excesiva a deciziilor voluntarismul din ultimii ani ai
,, epocii Nicolae ambitia de a achita cu orice pret datoria
extema au influentat negativ evolutia economiei. Factorul eel mai grav
a fost raminerea in urma din punct de vedere tehnologic, intr-o peri-
oada extrem de dinamica pe plan mondial.
Din punct de vedere social, s-a produs o anumita omogenizare, in
sensul diminuarii discrepante ce caracterizau societatea roma-
neasca pina la eel de-al Doilea Razboi Mondial. Gradul de cultura
civilizatie a populatiei, inclusiv al taranimii, a crescut. Romania a cun-
oscut un proces de urbanizare, caracteristic lumii modeme, in care nivelul
civilizatiei in detrimentul vietii patriarhale, conservatoare .
Urbanizarea accelerata a avut ca efect diminuarea fortei de munca
'
din agricultura, dar o anumita 1nstrainare a celor mutati de la sat la
multi aveau comportament de taran intr-o lume care nu era a lor
de care nu se simteau legati.
cultura romaneasca au inregistrat o dezvoltare semnifica-
, .
tiva, cu deosebire dupa 1958. A fost lichidat analfabetismul, invatamintul
general obligatoriu a evoluat treptat de la 7 la 10 clase, s-a dezvoltat
reteaua liceelor de specialitate cea a invatamintului superior. Au fost
realizate opere literare artistice valoroase, au cunoscut o dezvoltare
vadita mai ales cele tehnice.
Politizarea excesiva predominarea factorului politic au ingradit sfera
creatiei Iibera circulatie a valorilor.
Din punct de vedere politic, conducerea prin partidul unic, lipsa unei
alternative, a alegerilor libere au dat abuzurilor voluntarismu-
lui, cu consecinte negative asupra cetatenilor Romaniei.
. "
Romania a cunoscut o evolutie atipica. In anii 60- 70 a inregistrat o
dezvoltare economica o imbunatatire a nivelului de trai al populatiei,
o deschidere spre lumea occidentala, in timp ce statele socialiste euro-
"
pene urmau ,cu fidelitate" linia trasata de sovietici. In anii 80 situatia
din Romania s-a deteriorat, s-a inregistrat o intoarcere la metodele anilor
50, o anumita izolare intemationala; in celelalte tari socialiste se inre-
, ' .
gistra o deschidere o activizare a societatii civile. Aceasta situatie
explica de ce in aceste tari tranzitia spre democratie a cunoscut o
cale in timp ce in Romania s-au inregistrat numeroase victilne
umane.

.........restomatie

,
Comunicatul Frontului Salvarii Nationale catre tara din 22 decembrie 1989
' '
Cetateni Cetatene,
Traim un moment istoric. Clanul care a
dus tara Ia dezastru, a fast eliminat de Ia putere. Cu totii
ca victoria de care se bucura lntreaga
tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare
de toate nationalitatile In primul rind, al admirabilului
nostru tineret, care ne-a restituit, cu pretul sl ngelui , sen-
timentul demnitatii nationale. Un merit deosebit II au cei
' '
care ani de zile pus In pericol viata, protestlnd
impotriva tiraniei.
Se deschide o pagina noua In viata politica econo-
mica a Romaniei.
in acest moment de rascruce, am hotarlt sa ne
constituim In Frontul Salvarii Nationale, care se bazeaza
'
pe Armata Romana care grupeaza toate fortele sana-
toase ale tarii , fara deosebire de nationalitate, toate orga-
nizatiile gruparile care s-au ridicat cu curaj In apararea
libertatii demnitatii In anii tiraniei totalitare.
Scopul Frontului Salvarii Nationale este instaurarea
Democratiei, Libertatii Demnitatii poporului roman.
Din acest moment, se dizolva toate structurile de
putere ale clanului Guvernul se demite,
Consiliul de Stat institutiile sale lnceteaza activitatea.
A I
lntreaga putere de stat este preluata de Consiliul Frontului
Salvarii Nationale.
'
Ca program, Frontul propune urmatoarele:
1. Abandonarea rolului conducator al unui singur
partid statornicirea unui sistem democratic pluralist
de guvernamlnt.
2. Organizarea de alegeri libere In cursul lunii aprilie.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva judeca-
toreasca In stat alegerea tuturor conducatorilor politici

..
1. In ce context international s-au prabu,it regi-
murile comuniste din Europa?
2. De ce, credeti, rasturnarea regimului in Roma-
nia s-a prod us pe cale violenta?
3. Ce consecinte a avut decizia lui Ceau,escu
privind achitarea datoriei externe a Romaniei?
4. Ce forme de protest impotriva regimului cu-
noateti?
5. Ce intelegeti prin , principiul dominoului"?
6. De ce Romania a cunoscut o , evolutie atipica"
in cadrullagarului socialist?
pentru unul sau eel mult doua mandate. Nimeni nu mai
poate pretinde puterea pe viata.
Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara
sa se numeasca pe viitor Romania.
Un comitet de redactare a noii Constitutii va lncepe
sa functioneze imediat.
'
4. Restructurarea lntregii economii nationale pe baza
criteriilor rentabilitatii eficientei [ ... ]
5. Restructurarea agriculturii sprijinirea micii pro-
prietati Oprirea distrugerii satelor.
6. Reorganizarea lnvatamlntului romanesc potrivit
cerintelor contemporane [ ... ] pe baze noi a
dezvoltarii culturii nationale.
I
7. Respectarea drepturilor libertatilor minoritatilor
nation ale [ .. . ]
8. Organizarea lntregului comert al tarii , pornind de Ia
cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor coti-
diene ale populatiei Romaniei [ ... ]
.... '
9. lntreaga politica externa a tarii sa serveasca promo-
varii bunei vecinatati, prieteniei pacii In lume, integrln-
du-se In procesul de constituire a unei Europe unite [ ... ]
10. Promovarea unei pol itici interne externe sub-
ordonate nevoilor intereselor dezvoltarii fiintei umane,
respectului deplin al drepturilor libertatilor omului.
Constituindu-ne In acest Front, slntem ferm hotarlti
'
pentru a reinstaura societatea civila In Romania, garantlnd
triumful democratiei , libertatii demnitatii tuturor locui-
torilor tarii.
'
Analizati textul Comunicatului F.S.N. catre tara. Ce
' '
concluzii desprindeti?
1. Considerati ca pentru tarile inapoiate din punct
de vedere economic este necesara industrializarea?
2. Alcatuiti un eseu privind evolutia Romaniei in
anii 1948-1989.
..
3. In baza datelor statistice de mai jos urmariti
evolutia populatiei Romaniei (1948-1989).
A nul
Totalul
populatiei
Mediul urban Mediul rural
1948 15872624 3 051 253 21
1
4/o 11 229476 78,6%>
1989 23 151 564 12 311 803 53,2.% 10 839 761 46,8%)
Regim totalitar - regim politic care a plica dictatul unei
minoritati , majoritatea populatiei fiind lipsita de
drepturi libertati.
171
""
Test de evaluare
EVOLUTIA ROMANIEI
"" '
IN ANII 1974 1989
I - - ; , ............ - - - .... I
I . - . '
I _.- _.:;,..:.._ . I
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: li-
, '
beralizare, societate socialistii multilateral dez-
voltatii, program ideologic, ,epoca de aur".
15 p.
A B
a) instituirea functiei de al 1. . ..
' .
Republicii Socialiste Romania
b) Congresul international de is- 2. . ..
torice la
c) Congresul al XIV -lea al Partidului 3. . ..
Comunist Roman
d) primul avion ROM-BAC 1-11. 4 ....
15 p.
III. Analizind textul, raspundeti Ia intrebarile
....,
ce urmeaza.
'
Art. 73 din Constitutie, referitor la
Republicii Socialiste Romania: ,La alegerea sa, pre-
Republicii Socialiste Romania depune in

fata Marii Adunari Nationale urmatomljuramint: Jur
sa slujesc cu credinta patria, sa actionez cu fermitate
pentm apararea independentei, suveranitatii integri-
tatii tarii, pentm bunastarea fericirea intregului po-
por, pentm edificarea socialismului comunismului
1n Republica Socialista Romania.
Jur sa respect sa apar Constitutia legile tarii,
sa fac totul pentru aplicarea consecventa a principi-
ilor democratiei socialiste, pentru afirmarea in viata
societatii a normelor eticii echitatii socialiste" [ ... ]
a) Cind a fost adaptat acest text?
b) Ce intelegea prin ,democratie so-
cialism"?
172
c) Decizia de achitare a datoriei exteme era com-
patibila cu ,bunastarea fericirea intregului popor"?
16 p.
1. Canalul Dunare-Marea Neagra a fost dat in
folosinta in anul.
'
a) 1974. b) 1979. c) 1984.
"
2. In 1977 a avut loc greva din
a)
b) Valea Jiului.
c)
3. Romania achitat datoria extema in anul
a) 1985. b) 1989. c) 1974.
4. Semnarea Actului Final de la Helsinki a avut
loc in
a) 1975. b) 1964. c) 1989.
24 p.
V. Realizati o sinteza cu tema: ,Stiinta cul-
tura in anii 1974-1989", tinind seama de urma-
toarele aspecte:
1. Realizari de munca in aceste domenii .
2. Cel de-al XV -lea Congres international de
istorice.
3. Teme principale abordate de istoricii romani ...
4. Filme realizate in acea perioada de care le-ati
vizionat.
5. Monumente istorice de arta pe care le-ati
vizitat.
20 p.

evo u 1a 1n ecem rte
'
"tttJ
A
1 evo u 1a 1s ortca a 0 an1e1
'
V A
1. PROCESUL DE DEMOCRATIZARE A SOCIETATII
in urma revolufiei din decembrie 1989, Ro1niinia a pait pe calea democrafiei,fapt consjinpt
prin Constitu(ia din 1991. Aufost adoptate miisuri in vederea crearii i dezvoltarii economiei
de pia(a, au fost restituite vechile proprietii(i, s-a trecut Ia privatizarea mtreprinderilor de stat.
S-au modificat esenfial. structurile sociale .

Decretul F.S.N.
din 31 decembrie 1989
Art. 1. in Romania este Iibera
constituirea partidetor politice cu
exceptia partidelor fasciste sau
care promoveaza conceptii con-
trare ordinii de stat de drept in
Romania.
Nici o alta i ngradire pe mo-
tive de rasa, nationalitate, reli"gie,
grad de cultura, sex sau convin-
geri politice nu poate impiedica
constituirea functionarea par-
tidelor politice.
Sterna Romaniei. 1992
spre democratie
La 22 decembrie 1989, Romania a abandonat sistemul socialist-to-
talitar a pe calea democratiei a economiei de piata. Puterea
a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale, in frunte cu Ion Iliescu.
Romania nu cunoscuse o perioada de , tranzitie", de ,perestroika",
cum s-a inregistrat in celelalte tari socialiste europene, ci a trecut
direct la regimul democratic. Democratia presupune confruntarea Iibera
de idei, de programe, de optiuni politice, dar schimbari structurale la
nivelul societatii, libertatea presei etc.
La 26 decembrie 1989 s-a constituit guvemul provizoriu condus de
Petre Roman, care a trecut la demolarea vechilor structuri de stat
"
aplicarea programului anuntat in Comunicatul F.S.N. catre tara. In ziua
de 31 decembrie 1989, s-a publicat decretul-lege privind inregistrarea
functionarea partidelor politice a organizatiilor in Romania.
"
In lunile urmatoare s-a inregistrat o adevarata ,inflatie" de partide
politice. Alaturi de partidele ,istorice"- Partidul National-Taranesc, care
adaugat denumirea de Partidul National-Liberal
Partidul Social-Demociat - au aparut altele noi, precum Uniunea
Democrata a Maghiarilor din Romania, Partidul Ecologist, Partidul
Democrat etc.
.
Un moment controversat a fost transformarea Frontului Salvarii
Nationale in partid politic, la 6 februarie 1990. Alegerea lui Ion Iliescu
al Consiliului Frontului Salvarii Nationale in fruntea acestui
partid a generat serioase dispute politice, partidele ,istorice" criticind ve-
hement aceasta decizie. Pina in aprilie 1990 s-au constituit peste 80 de
partide, care au depus candidaturi in alegerile parlamentare.
"
Campania electorala s-a intr-o atmosfera tensionata. In
aprilie 1990, dupa o intrunire electorala a P.N.T.-C.D. , un grup de
participanti a ocupat Piata Universitatii, care a fost declarata ,zona
Iibera de neocomunism" .
Alegerile din 20 mai s-au incheiat cu victoria F.S.N. , care a obtinut
66% din voturi, a candidatului sau la Ion Iliescu (85% din
"
voturi). In zilele de 13- 15 iunie 1990 s-au inregistrat evenimente
173
Jon 1/iescu,
preedinte a/ Romaniei
(1990-1992, 1992-1996,
2000-2004)
Om politic roman. inlaturat
( 1984) din C.C. al P.C.R. A ocupat
diverse functii , intre i cea
de director al Editurii Tehnice
(1985-1989). Dupa decembrie
1989 a condus Frontul Salvarii
Nationale i a devenit preedin-
, .
tele Romaniei.
IOIJ&Aah
Constitutia din 1991
'
Repere cronologice
8 decembrie 1991 - adopta-
rea prin referendum a Constitu-
ti ei Romaniei

noiembrie 1996 - schimba-
rea prin alegeri a puterii politice
din Romania
174
ISTORI A ROMANI LOR. EPOCA CONTEMPORANA

violente ca urmare a atacarii unor institutii pub lice (Televiziune, Minis-
terul de Interne) de catre grupuri de manifestanti din Piata Universitatii
a ripostei violente a minerilor veniti din Valea Jiului, in apararea pu-
terii; ei au devastat sediile P.N.T.-C.D. P.N.L., precum ale unor
ziare, au molestat cetateni.
Institutiile statului de drept
La 21 noiembrie 1991, Parlamentul a votat Constitufia Romaniei,
care a fost aprobata ulterior prin referendumul national din 8 decem-
brie 1991.
Potrivit Constitutiei, autoritatile pub lice ale statului roman sint: Par-
lamentul, Romaniei, Guvemul, administratia publica auto-
ritatea judecatoreasca.
Parlamentul Romaniei este organul reprezentativ al poporului roman
unica autoritate legiuitoare a tarii (art. 58). El adopta legi constitutionale,
legi organice legi ordinare (art. 72). Parlamentul Romaniei este alca-
\
tuit din Camera Deputatilor Senat, alese prin vot universal, egal, di-
rect, secret liber exprimat, potrivit legii electorale, pentru un mandat
de 4 ani.
Preedintele Romaniei reprezinta statui roman este garantul
independentei nationale, al unitatii integritatii teritoriale a tarii. El ve-
gheaza la respectarea Constitutiei la buna functionare a autoritatilor
"
publice. In acest scop, exercita functia de mediere intre
puterile statului, precum intre stat societate. Mandatul
este de 4 ani.
Curtea Constitufionala este unica autoritate de jurisdictie fata de
orice alta autoritate publica, se pronunta asupra constitutionalitatii legilor,
deciziile sale fiind obligatorii.
Guvernul asigura realizarea politicii interne externe a statului
roman. Este alcatuit din prim-ministru, alti membri stabiliti prin
lege organica.
Autoritafile judecatoreti. Judecatorii sint independenti se supun
numai legii. Numiti de Romaniei, ei sint inamovibili nu
pot avea alte functii, cu exceptia cadrelor didactice din invatamintul

superior.
Administrafia publica. Consiliul judetean este autoritatea admi-
nistratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale
in vederea realizarii serviciilor publice de interes local. Gu-
vemul cite un prefect in fiecare judet in municipiul
"
In calitate de reprezentant al guvemului, prefectul vegheaza ca activi-
tatea consiliilor locale judetene, precum a primarilor, sa se des:fa-
in deplina legalitate.
"
In octombrie 2003 au fost aduse multe modificari la Constitutie, in
vederea compatibilizarii legislatiei interne cu cea a Uniunii Europene;
cu acest prilej s-a stabilit ca mandatul Romaniei este de
cinci ani (in loc de patru ani).
Pe baza Constitutiei a fost elaborata legea electorala, promulgata
la 17 iunie 1992, care a stabilit un sistem de tip proportional. De aseme-
Pa/atul Cotroceni.
Sediul Preedinfiei
Ralatul Cotroceni a fqst ridicat
... ;:.
in incinta manastirii Cotroceni.
'
Edificat intre 1893
895, el era
.,./
sa
milia principilor
Fertlinand de Honenzotlern
:.;. ..
Marja de Coburg.
dupa 1977, es
te desUm,ata, din 198.0, in-
... .t'!>lui R aniei
Renaterea liberalismului
Programul Partidului Na,io-
nai-Libe,ral adoptat Ia congresul
din 16-17 mai 1997 reafirma
primatul individului i n fa'a so-
reducerea , masiva" a
rolului statului in econo,mie.
Sectorul economic ocupa eel
mai important loc in cadrul pro-
gramului , acestuia acordindu-i-
se un rol determinant in soci-
etate. Prioritatea absoluta este
economica, avind Ia
baza libertatea, privatizarea,
decentralizarea eficientizarea
activitalii. Statui propus de Ii-
berati este unul antiprotectionist,
deschis liberului-schimb. 0
atentie deosebita este acordata
, . ' . .
intreprinderilor mici mijlocii ,
privfte ca producat<Dr eftcient de
bunastare. Programul acorda
aten,ie segmentului social ,
considerindu-se ca stabilitatea
sociala, reaJizata prin scaderea
saraciei intarirea clasei de
miHoc, rep:rezinta o condiFe
esentiala p;entru refor-

met.
Deduceti relatia dintre individ
' '
i stat in conceptia liberala.
Cum apreciati dumneavoastra
rolul statu lui in economie?
R evolutia din Decembrie 1989 si evolutia istorica a Romaniei
' ' '
nea, s-a prevazut un prag electoral de 3% pentru partidele participante
la alegeri; in mai 2000, pragul electoral a fost stabilit la 5%. Pentru
alegerea Romaniei se prevede un sistem majoritar, cu doua
tururi de scrutin.
"
In septembrie 1991, Petre Roman a fost inlocuit din functia de prim-
ministru de Theodor Stolojan. Acest fapt 1-a afectat profund pe Petre
Roman, care a decis sa se desparta de Ion Iliescu, preluind conducerea
.
F.S.N., in martie 1992. Gruparea Iliescu a format un nou partid - Fron-
tul Democratiei Salvarii Nationale (F.D.S.N.), care la Conferinta
Nationala din iulie 1993 luat denumirea de Partidul Democratiei
.
Sociale din Romania (P.D.S.R.).
"
In vederea noilor alegeri, Partidul National Demo-
crat, Partidul National-Liberal, Partidul Social-Democrat, Uniunea
Democrata a Maghiarilor din Romania, impreuna cu alte partide, orga-
nizatii asociatii au creat, in noiembrie 1991, Convenfia Democrat a
din Romania (C.D.R.).
"
In septembrie 1992 au avut loc noi alegeri parlamentare, pe primul
"
loc situindu-se F.D.S.N., cu 28% din voturi. In functia de
al Romaniei a fost reales Ion Iliescu, dupa eel de-al doilea tur de scm-
tin (cu 61 ,4%). S-a format un nou guvern, prezidat de Nicolae Vaca-

fOlU.
Dupa aceste alegeri, pe scena politica s-au produs importante re-
"
grupari. In mai 1993, F.S.N. a fuzionat cu Partidul Democrat, un partid
minuscul, numele de Partidul Democrat-F.S.N.; treptat, s-a
renuntat la partea a doua a denumirii, intitulindu-se doar Partidul
"
Democrat Petre Roman). In vederea aderarii la Inter-
nationala Socialista, Partidul Democrat a incheiat un acord de colabo-
rare cu Partidul Social-Democrat, constituindu-se Uniunea Social-
Democrata (U.S.D.) in aprilie 1995.
Reorientarea electoratului a puternic in evidenta in noiembrie
1996, cind, la alegerile parlamentare, Conventia Democrata din
"
Romania s-a clasat pe primulloc, cu 30o/o din voturi. In eel de-al doilea
tur de scrutin, candidatul C.D.R. la Romaniei, Emil Con-
stantinescu, sprijinit de U.S.D., a obtinut 54,4% din voturi. S-a reali-
zat astfel o alternanta prin alegeri, a puterii politice din
Romania.
Acordul realizat in campania electorala a stat la baza guvernarii din
anii 1996-2000, printr-un ,algoritm" privind impaqirea functiilor pub lice
intre P.N.T.-C.D. , P.N.L., U.S.D. U.D.M.R. Lipsa de coeziune a
"
partenerilor de coalitie a afectat activitatea guvemamentala. In decem-
brie 1996 s-a constituit guvemul prezidat de Victor Ciorbea, care s-a
mentinut pina in aprilie 1998, cind primul-ministru a fost mlocuit cu Radu
Vasile. Apoi, in decembrie 1999, acesta a trebuit sa demisioneze in
favoarea lui Mugur Isarescu.
"
In alegerile parlamentare din noiembrie 2000 pe primulloc s-a cla-
"
sat P.D.S.R. (35% din voturi). In functia de a fost ales, dupa
"
al doilea tur de scrutin, Ion Iliescu (67% din voturi). In functia de prim-
ministru a fost numit Adrian Nastase.
175
1
)
:
Muncile agricole: din nou cu sapa
Comparati aceasta imagine
cu cea de Ia p. 36.
Evolutia principalilor
indicatori macroeconomici
(1989-1998}
lndici
Anul
" '
debaza
1993 19%
Produsul
intern brut 100 75,0 88,1 76,1
Productia
'
industriala 100 50,0 57,8 49,2
Productia
agricola 100 95,7 101,6 94,4
.
Cum apreciati scaderea pro-
ductiei dupa 1989?

Cursu I oficial al dolarului
S.U.A. (1990- 2004)
Anul
1990 (martie)
1993 ( octombrie)
1996 (noiembrie)
2000 ( octombrie)
2002 (august)
2004 (martie)
Lei
21,27
1 036,00
3 452,00
24 200,00
33 091,00
33 440,00
Ce concluzii puteti trage ana-
lizind evolutia cursu lui oficial al
'
dolarului american in raport cu
leul romanesc?
176
Reformele economice
Dupa Revolutia din decembrie 1989, s-au adoptat masuri in vederea
crearii dezvoltarii economiei de piata: liberalizarea preturilor, privati-
zarea, legea fondului funciar, legislatia privind investitiile de capital strain,
legislatia bancara cea monetara etc. Au fost create institutii menite
sa contribuie la functionarea unei economii de piata.
S-a creat Fondul Proprietafii de Stat (F.P.S.) cu misiunea de a con-
duce actiunea de privatizare. Acest proces s-a dovedit extrem de com-
plex, iar politica guvemamentaUi a fast oscilanta. Mai intii s-a incercat
metoda vinzarii de actiuni catre salariatii membrii conducerii fiecarei
societati (M.E.B.O.), apoi s-au distribuit cupoane valorice cetatenilor
care au subscris ca actionari la aproape 4 000 de intreprinderi de stat.
Ulterior s-a trecut la , privatizarea prin lichidare", numeroase intreprin-
deri fiind 1nchise la ,licitatie". Capitalul strain, initial criticat,
apoi solicitat, s-a implicat tirziu (aproximativ in anii 1998-2000) in eco-
nomia romaneasca doar in anumite ramuri industriale: ciment, auto-
turisme, electronica, telecomunicatii.
Dupa 1989 s-a inregistrat o scadere dramatica a productiei industri-
ale, care in 1994 reprezenta doar 40% din nivelul existent in 1989.
Treptat s-a produs o redresare, in 2004 ajungindu-se la aproximativ 90%
din nivelul anului 1989.
A
In consolidarea proprietatii private, un rol important 1-a jucat Legea
fondului funciar (Legea nr. 18), adoptata in 1991, al carei obiectiv prin-
cipal a fost restituirea terenurilor agricole catre proprietari. Potri-
vit legii, suprafata minima restituita era de 0,5 ha, iar cea maxima - de
10 ha. Prin cumparare- vinzare, legea penni tea concentrarea pamintu-
lui pina la 100 hade o familie. Odata cu privatizarea proprietatii agri-
cole s-a restructurarea vechilor ferme de stat (I.A.S.) care
functionau in sectorul agroindustrial.
Farimitarea proprietatii in loturi mici subcapitalizate a dus la sca-
derea considerabila a productiei de cereale animale. Agricultura s-a
confruntat cu mari greutati, nu a beneficiat de programe coereilte de
dezvoltare, statui s-a implicat prea putin in subventionarea acesteia; pro-
dusele straine le-au concurat pe cele interne, provocind mari dereglari
"
saracirea producatorilor agricoli. In 2004, aproape jumatate din
suprafata agricola a Romaniei este alcatuita din loturi sub 2 ha (peste
20 milioane de parcele). Astfel, agricultura a ajuns mai pulverizata decit
era in ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial. S-a inregistrat o
tendinta de creare a unor ferme agricole, multe dintre ele cu fonduri
primite de la Uniunea Europeana (SAPARD). Pentru aderarea la Uni-
unea Europeana, agricultura romaneasca a primit subvenitii importante,
care se ridica la mai multe miliarde euro. .
0 situatie grea au cunoscut finantele pub lice, fapt reflectat in inflatia
care a atins in 1992 aproape 300%. Treptat, situatia a inceput sa se re-
dreseze, iri 2004 inregistrindu-se o inflatie de 11%. S-a produs o depre-
ciere dramatica a monedei nationale, care a scazut de la circa 22 de lei
pentru 1 dolar USD in 1990, la 33 500 lei pentru 1 dolar USD in 2004 . .
Dupa trecerea la leul greu, in 2005, s-a inregistrat o anumita conso-
lidare a monedei nationale comparativ cu euro dolarul american.

Banca Nationala a Romaniei
'
--
---
tlSY'U.D-.-
'" a --
. ,, ..
0
H-- -..ae;a;;
---- c.--
, ' '
Structuri sociale
" .
In perioada de tranzitie s-au inregistrat importante mutatii sociale.
La baza noilor structuri sociale se afla modificarea raporturilor de pro-
prietate. Au disparut taranii cooperatori au aparut circa 5 milioane
de mici proprietari funciari. La s-a constituit o categorie a ,mici-
lor patroni" (proprietari de buticuri, mai ales), dar unii ,miliardari de
carton" (prin falimentarea unor intreprinderi, obtinerea de credite de la
banci prin diverse afaceri ilicite ); situatia muncitorilor s-a deteriorat,
ca urinare a inchiderii unui mare numar de intreprinderi. Intelectualii -
in principal profesorii medicii - nu numai ca nu recapatat locul
firesc in societate, dar au cunoscut o inrautatire dramatica a situatiei
lor materiale. Pe de alta parte, a sporit considerabil aparatul birocratic,
bine retribuit implicat in numeroase afaceri, cele mai multe oneroase,
pe seama economiei nationale.
Viata materiala a marii majoritati a cetatenilor Romaniei s-a deteri-
orat considerabil. Circa 30% din totalul populatiei traia in 2003 sub pra-
gul saraciei, in 2005 procentullor fiind de 26o/o.
Pentru a tempera nemultumirile taranilor, pensionarilor al altor cate-
gorii defavorizate, statui a inceput sa se implice masiv, mai ales dupa
anul2000, prin acordarea unor ajutoare salarii compensatorii (s-a ajuns
ca lucratorii disponibilizati prin inchiderea intreprinderilor sa primeasca
30- 32 de salarii, tara a presta vreo munca utila).
Treptat a inceput sa se constituie in Romania o clasa de mijloc, care
poate echilibra marile discrepante sociale. De asemenea, au aparut fer-
mieri patroni de mari intreprinderi preocupati de modificarea productiei,
astfel inc it sa faca fata concurentei straine pe piata .. romaneasca.

Harta Romaniei fn 2004
177
._..... restomatie
,
Constitutia din 8 decembrie 1991
'
Art. 1. Romania este un stat national, suveran i in-
dependent, unitar i indivizibil.
Forma de guvernamint a statului roman este repu-
bl ica[ ... ]
Art. 2. Suveranitatea nationala apartine poporului
roman, care o exercita prin organele sale reprezentative
i prin referendum [ ... ]
Art. 4. Romania este patria comuna i indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de natio-
, ,
nal itate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de
opi nie, de apartenenta politica, de avere sau de origine
sociala [ ... ]
Art. 6. Statui recunoate i garanteaza persoanelor
apartinind minoritatilor nationale dreptul !a pastrarea, Ia
dezvoltarea i Ia exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
lingvistice i religioase [ ... ] .
Art. 12. Drapelul Romaniei este tricolor [ ... ]
Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.
,
lmnul national al Romaniei este , Oeteapta-te, roma-
ner'.
Art. 16. Cetatenii sint egali in fata legii a autoritatilor
publice, fara privilegii i fara discriminari [ ... ]
Art. 23. Libertatea individuala i siguranta persoanei
si nt inviolabile [ .. . ]
Art. 25. Dreptulla Iibera circulatie, In tara i In straina-
tate, este garantat [ ... ]
Art. 29. Libertatea gindirii i a opiniilor, precum
li bertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub
nici o forma. Nimeni nu poate fi constrins sa adopte o
opinie ori sa adere Ia o credinta religioasa, contrare opi-
nii lor sale [ ... ]
1. Caracterizati raporturile dintre F.S.N.
istorice.
2. Care au fost cauzele convulsiilor sociale de Ia
inceputul ani lor 90?
3. De ce in Romania s-a inregistrat o ,inflatie" de
partide politice?
4. Cum va explicati evolutia optiunilor electora-
tului?
5. Care sint institqtiile statu lui de drept prevazute
in Constitutia din decembrie 1991?
J .
6. dintre instabilitatea
ca din tara evolutia vietii economice.
7. Explicati situatia dificila din agricultura.
8. Relevati cauzele deprecierii monedei nationale.
178
Art. 30. Cenzura de orice fel este interzisa [ ... ]
Art. 34. Cetatenii au drept de vat de Ia vlrsta de 18
ani [ ... ]
Art. 41. Dreptul de proprietate, precum i creantele
asupra statului sint garantate [ ... ]
Art. 51. Respectarea Constitutiei , a suprematiei sale
i a legilor este obligatorie [ ... ]
Art. 58. Parlamentul este organul reprezentativ su-
prem al poporului roman i unica autoritate legiuitoare a
tari i [ ... ]
Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor i
Sen at[ ... ]
Art. 80. Preedintele Romaniei reprezinta statui
roman i este garantul independentei nationale, al unitatii
i al integritatii teritoriale a tarii.
Preedintele exercita functia de mediere lntre puterile
statului, precum i intre stat i societate.
Art. 101. Guvernul , potrivit programului sau de guver-
nare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii
interne externe a tarii i exercita conducerea generala
a administratiei publice [ ... ]
Art. 123. Justitia se infaptuiete in numele legii.
Judecatorii sint independenti i se supun numai legii.
Analizati textul Constitutiei din decembrie 1991. Ce
' '
concluzii desprindeti privind organizarea puterilor
in stat?
Meditati asupra se,hi;mbartlor intervenite in
, ,,,.<' . . " :. .
structura economiei in relatiile sociale
dupa 1989.
Referendum - consultare directa a cetatenilor, chemati
, ,
sa se pronunte prin vat a$.upra unui proiect de lege
de o deosebita importanta pentru stat sau asupra
unor probleme de general.
lnflatie - fenomen specift.c peridadelor de criza econo-
mica, constind in bani lor de hirtie afla1i
In circulatie ca urmare'fie a emiterii unei mase ba-
' '" .... ,. .. ,., . ; .
peste re'ale ale circulatiei , fie a redu-
. ' .' .. .:: .... ' ... '
cedi votumului productiei clrculatiei marfurilor, fapt
:: ' '.,, .::;. . ' ,
duce Ia scaderea<puterii de cumparare a popu-
latiei .
'
Bursa - institutie unde se negociaza hirtii de valoare
i valute straine sau unde se desfaoara tranzactii
de marfuri.
, , ,
V A V
2. POLITICA EXTERNA A ROMANIEI DUPA 1989
Dupii 1989, Romania a incheiat tratate de bu1tii veciniitate cu aproape toate statele din
zonii. Ea s-a dovedit un ,furnizor" de securitate in zona Balcanilor i in cea sud-est euro-
peanii. Obiectivul fundamental a/ politicii sale externe a devenit integrarea in NATO in
Uniunea Europeanii.
Comunicatul ca.tre tara
. . .. ' . ,
al privind politica
externa a Romaniei
22 decembrie
Art. politica exter-
na a tarii sa serveasca bunei ve-
, .
cinatati, pfieteniei pacii in lu-
me, integrindu-se in procesul de
constituire.a Europet u.nite,
comuna a tuturor popoarel'or
continentului [ .. . ]
Aderarea Romaniei Ia NATO.
Aprilie 2004
Ceremonia de semnare
a Tratatului de Aderare
a Romaniei Ia Uniunea
Europeana. Aprilie 2005
Noul context international
'
Dupa 1989 s-au produs mutatii importante in viata intemationala:
sistemului comunist, afirmarea S.U.A. ca singura mare pu-
tere mondiala, incheierea , razboiului rece" (1990), desfiintarea Consi-
liului de Ajutor Economic Reciproc a Pactului de la ( 1991 ),
dezmembrarea unor state (Jugoslavia, U.R.S.S., Cehoslovacia), unifi-
carea Germaniei (in 1990), afirmarea ideilor de integrare europeana
de restructurare a Pactului Nord-Atlantic altele.
Romania; tinind cont de noua realitate intemationala, formulat
obiectivele politicii exteme vizind promovarea bunei vecinatati, men-
tinerea pacii integrarea euroatlantica.
Relatiile cu tarile vecine
' '
Romania a renuntat la criteriile ideologice in stabilirea politicii sale
exteme a adoptat o linie pragmatica. Relatiile cu vecinii s-au ampli-
ficat, avindu-se in atentie realitatile specifice zonei: aparitia unor state
noi (Ucraina la nord, Republica Moldova la est), existenta unor con-
flicte militare in interiorul Republicii Moldova (1992), razboiul din Jugo-
slavia ( 1994-1995 - in Bosnia, 1999 - in Kosovo ), necesitatea recon-
,
cilierii romano-ungare, dezagregarea U.R.S.S. independenta Federatiei
Ruse (1991) etc. _
Romania a incheiat tratate de prietenie colaborare cu Albania, Bul-
garia, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Macedonia, Polonia,
Slovacia, Jugoslavia, Ucraina Semnarea Tratatului de intelegere,
cooperare buna vecinatate dintre Romania Ungaria (16 septem-
brie 1996) a constituit anumitor bariere mentale, care au ge-
nerat, de multe ori, neintelegeri chiar tensiuni in relatiile bilaterale.
'
Incheierea Tratatului a fost calificata drept ,o reala reconciliere istorica
romano-ungara". Relatiile dintre Romania Ucraina au cunoscut o di-
namizare in urma semnarii unor proiecte de cooperare transfrontaliera
trilaterala de catre Romaniei, Ucrainei Republicii Moldova
in martie 1997. Romania Federatia Rusa au semnat, la 4 iulie 2003,
un tratat de baza care reglementeaza relatiile dintre cele doua state; cu
acest prilej , cei doi de Exteme au semnat o declaratie comuna
in care se exprima dorinta clarificarii problemelor ramase in suspensie
prin crearea unei comisii mixte de care sa le analizeze (intre
acestea, Pactul Molotov- Ribbentrop, tezaurul Romaniei depus la Mos-
cova in 1916-1917, participarea Romaniei in razboiul antisovietic ).
179
Din Conceptia politicii externe
a Republicii Moldova
2 februarie 1
b) Retatiile cu tarile Europei
i Americii de Nord
in relatiile cu tarile Europei
pentru Republica Moldova este
importanta cooperarea multila-
terala cu Romania. Dezvoltarea
acestei cooperari se intemeiaza
pe criter;ii atit geografice, Roma-
nia fHnd tara vecina cu Repu-
blica Moldova, citi de ordin isto-
ri c i cultural.

0 atentie deosebjta se a cor-
,
da cooperarii cu Romania in
scopul depairii dependentei
economice unilaterate actuate a
Republicii Moldova i integrarii
ei in cqmunitatea europeana.
Vizita oficiala a preedintelui
Romaniei Traian Basescu In
Republica Moldova.
Chiinau, 21 ianuarie 2005
Declaratia preedintelui Frantei
Mitterand cu prilejul
vizitei sale in Romaniei
l8 aprilie 1
Ca primul ef de stat occi-
dental care efectueaza o vizita Ia
Bucureti dupa 1989, vin sa co-
munic hotarirea Frantei de a
'
sustine Romania care intreprin-
de in conditii dificile motenite
de Ia dictatura reforma ce va
duce Ia un stat de drept i Ia o

piata deschisa.
180
Statui roman s-a remarcat ca un ,fumizor" de securitate stabi-
A
litate In zona centraHi sud-est europeana. In timp ce unele state s-au
dezagregat (Cehoslovacia, Jugoslavia, Uniunea Sovietica) Romania
9 5
pastrat integritatea teritoriala.
Relatiile cu Republica Moldova
Romania a fost prima tara care a recunoscut Republica Moldova
a promovat strinse relatii economice, politice culturale cu noul stat.
Relatiile dintre Romania Republica Moldova au debutat Inca in 1990,
cind, la a fost semnat Protocolul dintre reprezentantii unor
ministere departamente din cele doua state. Initial, relatiile bilaterale
au cunoscut o atmosfera de incredere speranta, inregistrind In albia
existentei ,celor doua state o deschidere deosebita in plan
economic, cultural politic, pentru ca, ulterior (din 1993), sa se raceasca,
odata cu reorientarea prioritatilor de politica extema a Republicii Mol-
dova spre Est. Tratatul cu Romania - initial de integrare
(februarie 1992), apoi de uniune politica, economica financiara, iar
mai recent devenit tratatul politic dintre Romania Republica Moldova -
inca nu este definitiv negociat.
Pina in anul2005, intre Romania Republica Moldova au fost inche-
iate peste 50 de documente bilaterale la nivel de stat, guvem, ministere
departamente. Cele mai importante dintre ele tin de domeniul indus-
triei agriculturii, justitiei afacerilor interne, lnvatamlntului, tineretului
sportului, standardizarii, metrologiei supravegherii tehnice a turismu-
lui etc.
Romania a fost tara cea mai cointeresata ca Republica Moldova sa
obtina independenta pastreze integritatea teritoriala. Practica
'
istorica a demonstrat ca Republica Moldova poate sa se dezvolte sa
avanseze ill toate domeniile vietii numai in cadrul colaborarii fructuoase
'
cu Romania. Colaborarea dintre Romania Republica Moldova .este
avantajata de comunitatea de limba, de neam de istorie.
Relatiile cu tarile occidentale
' '
0 directie importanta a politicii exteme de dupa 1989 a
constituit-o colaborarea cu lumea occidentala. S-au realizat contacte
diplomatice la nivellnalt cu Franta, Germania, Marea Britanie, Spa-
nia, Italia concretizate In acorduri de colaborare economica
politica.
9 1 Romania a fost vizitata de Frantei (Fran9ois Mitterand,
In 1991, Jacques Chirac, In 1997), Germaniei (Roma.n Herzog, In
1995), de premierii Spaniei (Felipe Gonzalez, in 1995), Italiei (Romano
Prodi, in 1997), Marii Britanii (Tony Blair, in 1999) etc. La rindullor
statului roman au vizitat aproape toate tarile oc-
cidentale.
Paralel cu relatiile politice s-au dezvoltat cele culturale economi-
ce. ,Barierele" de plna la 1989 au fost inlaturate, statui roman asigurind
libera circulatie a cetatenilor sai in strainatate. Guvernele occidentale,
-
Preedintele S. U.A. George Bush
i preedintele Romaniei
Jon 1/iescu
23 noiembrie 2002
Cu prilejul vizitei sale
in Romania, papa loan Paul
alii-lea a declarat:
Odata cu evenimente.le din
;;
1989 Romania a inceput un
proces de restaurare a statului
de drept in respectarea liberta-
tilor, intre care cea retigioasa.
Este vorba, desigur, de un pro-
ces nu lipsit de obstacole, care
trebuie contir:tuat zi de zi, safvgar-
dind legalitatea consolidind
democratice[ ... ] Nu va
fie teama sa va asumati cu curaj
responsabifitatile sa priviti
. ' '
spre viitor cu incredere.
Ce invataminte se desprind
din cuvintele papei loan Paul
alii-lea?
Revolutia din Decembrie 1989 si evolutia istorica a Romaniei
' ' '
care pina in 1989 criticau regimul de la au manifestat o anu-
mita reticenta, cautind sa puna stavile in calea cetatenilor romani
sa-i ,retumeze" pe cei care se stabileau in tarile lor. Dupa indelungate
tratative, 1n anul2003 s-a acceptat calatoria cetatenilor romani, tara vize,
in spatiu Shengen.
Pe linia deschiderii spre lumea occidentala, un ecou deosebit 1-a avut
prezenta in Romania a papei loan Paul al 11-lea (mai 1999), prima reali-
zata de inaltul pontifintr-o tara majoritar ortodoxa.
0 atentie deosebita s-a acordat relatiilor cu Statele Unite ale Arne-
, '
ricii, reliefindu-se diverse initiative actiuni: semnarea Tratatului
romano-american de stimulare garantare a investitiilor (1992), acor-
darea pentru Romania a clauzei natiunii celei mai favorizate in regim
permanent ( 1996), vizitele intreprinse de Romaniei in
S.U.A. (1995, 1996, 2003, 2004) cei ai S.U.A.in Romania (1997
2002).
S-au dezvoltat relatiile economice, firmele din S.U.A. implicin-
du-se in proiecte de anvergura, precum autostrada cea
mai mare investitie americana intr-o tara din Europa.
Conducerea de la a luat in calcul faptul ca S.U.A. sint
cea tnai putemica influenta tara din lume, precum tara cu o demo-
cratie avansata, care inlaturarea regimurilor dictatoriale
realizarea, pe aceasta baza, a unei paci durabile; in timp, in
S.U.A. o comunitate romaneasca numeroasa, care poate face
un utillobby pentru Romania. Uneori oficialii romani au exagerat in ati-
.
tudinea lor, cum a fost in cazul militarilor am.ericani acuzati de crime,
dar care nu pot fijudecati de Curtea Intemationala de la Raga; Romania
atras critici din unor state ale Uniunii Europene pentru
punctului de vedere al S.U.A.
Integrarea Romaniei in structurile euroatlantice
La rascrucea secolelor XX- XXI, Romania ameliorat simtitor
. '
statutul international.
'
0 coordonata esentiala a politicii externe a vizat integrarea
Romaniei in NATO. Au fost parcurse mai multe etape dupa 1989: Ro-
mania a devenit membra in Consiliul de Cooperare
al Atlanticului de Nord (1991) a semnat progra-
mul-cadru privind Parteneriatul pentru pace (1994),
care prevedea activitati comune pentru mentinerea
pacii rezolvarea situatiilor de criza; de aseme-
nea, s-a derulat programul individual de parteneri-
at cu NATO, Romania fiind nominalizata la reuni-
unile de Ia Madrid ( 1997) Washington ( 1999)
pentru aderarea la NATO in ,valul al do ilea" (
ce in 1997 au fost admise Cehia, Polonia Un-
garia).
Papa loan Paul a/ /I-lea i Patriarhul Bisericii
Orlodoxe Romane Teoctist Ia Bucureti (7 mai 1999)
Trupele romane s-au implicat in rezolvarea con-
flictelor din Kosovo, Afganist<1:n Irak. Armata
romana a demonstrat ca poate indeplini obligatiile
181
Organiz.atia Trat.ltl1l Ui '.At:laf1- .
ti cului de N'O'rd (ttATO)','
potitico-milita;ra de.
lectiva a cetor 12. state: fonaa-
toare ,
Britanie, Betgl a,
burg, .
Island-a, Tn
timpul
Nord- Atlantic au af.ed3t: Grecia ,
--- . . . _,_, _ _ , . ---
Turcia (1'95'2), R:.F.
( 195.5) , SJ)anie9

comuniste gln ..
de NAT() a.
politica . ac- .
ceptind fosfele. tarr din ragai7Lil
socialist: PoJonia, . Cehia,
ria (1999);
Lituania, stovaGifl , Sloven1a, Ro-
mania, Bi:Jigada:. (2004). Actual-
mente, Organiza\'i.a Tratatului \
Atlanticului de Nord num:ara 26
:-
de state.
Uniunea 19.51 ,
s-a constituitComuhitatea
.. - :. .. . . . .; . .: . .
peana a i.
compusa di.f.l F rfihia,
Germania ttaHp,
em burg i Pri,rj : ,
de Ia Roma, ser:nnat'1n 1 '95.7, s-:a
instituit
ca Europec;lrj a, .i Pieil\a
Com u n a . in 1 9 7 ,1-1 9 7'2 , I a
aceasta structura adera AngUa,
Danemarca, lslanda ..i NOrve:..
g ia. (Ulterior, s.e:
., . A . . . .
din comunitate.) In anii 80, Go-
munitatea Economica Europea-
na a fost prin admiterea
Greciei ( 198'1 )., i
Spaniei (1986). in D8Z2f
Unic Europeafl a Jqst conceput
. . . .
Tratatul Uniqpji {Ma-
astricht, febrUarie 19'92), ca:re
prevedea constituirea Uniunii
economice mqnetare. i n 1.99.4,
Ia u. E. au aderat Austria, Fin-
landa, i sue9ia, iar in 2oo4'-
Estonia, Letpnia, Litt:Jania, Polo-
ni a, Ungaria, . slova.cia,
Slovenia, Cipru, in pre-
zent, U.E. intrunete25:de
. ..
' . -"-"' ., "
182

ISTORIA ROMAN.I LOR. EPOCA CONTEMPORANA
asumate. Astfel, Romania a devenit o componenta importanta in com-
baterea terorismului international, care a devenit o constanta a vietii
' . '
intemationale dupa 11 septembrie 2001. .
"
In martie 2004 Romania a primit statutul de membru cu drepturi
depline a NATO. Concomitent, membri ai blocului Nord-Atlantic au de-
venit tarile baltice- Estonia, Letonia Lituania -, Slovenia, Slovacia
Bulgaria. Extinderea din 2004 a fost una cu valoare istorica: ea a cu-
prins spatiul de la Marea Baltica pina la Marea Neagra, teritorii afec-
tate de Pactul Ribbentrop--:Molotov din 1939 Conferinta de la Yalta
din 1944. Romania a revenit in politica europeana.
Q. alta coordonanta esentiala a fost integrarea Romaniei in Uniunea
"
Europeana. In acest sens s-au racut importanti: sernnarea acordu-
lui de cooperare economica sociala ( 1990) a celui de aseciere la
Comunitatea Europeana (1993); participarea la Programul PHARE
obtinerea unor imprumuturi de la Fondul Monetar International, Banca
Mondiala pentru inraptuirea reformei economice; adoptarea unor
proiecte educationale in cadrul programelor initiate de Comisia Europe-
ana (,Socrates", ,Leonardo da Vinci", ,Tineretul pentru Europa mileni-
ului III"); admiterea Romaniei cu drepturi depline in Consiliul Europei
(septembrie 1993); sernnarea Conventiei pentru protectia minoritatilor
(1995) etc.
" .
In decembrie 1999, in urma reuniunii de la Helsinki, Romania a fost
admisa sa inceapa negocierile pentru a adera la Uniunea Europeana.
Negocierile de aderare au fost lansate oficialla 15 februarie 2000. A
fost infiintat Ministerul Integrarii Europene, a fost constituita Delegatia
nationala pentru negocierea aderarii Romaniei la U.E.
"
In 2002 Uniunea Europeana stabilit ca obiectiv aderarea
A
Romaniei Bulgariei) la aceasta organizatie in 2007. In toamna anului
2004, Romania a finalizat negocierile la toate capitolele de aderare. La
25 aprilie 2005, la Bruxelles, Romania a semnat Tratatul de aderare la
Uniunea Europeana, care poate deveni efectiva la 1 ianuarie 2007.
Relatiile cu statele din Asia, Africa America de Sud
/'\
Inainte de anull989, relatiile Romaniei cu statele din aceste zone-
cele mai multe apartinind ,lumii a treia" - au avut mai multo conotatie
politica. Dupa 1989, accentul a trecut pe latura pragmatica, mai ales
"
economica. In prim-plan s-a aflat dezvoltarea relatiilor cu Japonia
Coreea de Sud, state putemic industrializate care s-au implicat in eco-
nomia romaneasca, investitiile lor fiind substantiate. Relatiile cu Repu-
blica Populara Chineza, dupa un deceniu de stagnare, s-au reluat in forta,
. '
prin realizarea unor ample programe economice in Romania.
Relatiile economice cu tarile din Asia America Latina s-au dimi-
nuat considerabil, Romania pierzind importante piete de desfacere, ca-
re-i erau deschise pina in 1989 (pentru ARO de teren, tractoare
fabricate la prod use ale industriei etc.). Eforturile :fa-
cute dupa anul2000 pentru restabilirea unor raporturi traditionale
dovedit numai in parte eficienta.
_ restomatie
Tratat de infelegere, cooperare bunii
veciniitate intre Romania Republica Ungarii
16 septembrie 1996
Romania i Republica Ungara,
convinse ca buna vecinatate, respectul reciproc
colaborarea dintre cele doua tari corespund intereselor
fundamentale ale Romaniei Ungariei, [ ... ]
convinse ca schimbarile ireversibile care au avut loc
In Europa In cele doua tari deschid noi perspective In
relatiile dintre ele,
,
au cazut de acord asupra celor care urmeaza:
Art. 4. Paftile contractante, In conformitate cu principiile
normele dreptului international, precum cu principiile
Actului final de Ia Helsinki, reconfirma ca vor respecta
inviolabilitatea frontierei lor comune integritatea teri-
toriala a celeilalte parti contractante. Ele reafirma, de
asemenea, ca nu au pretentii teritoriale una fata de
cealalta ca nu vor ridica astfel de pretentii nici In viitor.
1. in apropierea Romaniei (Republica Moldova,
lugoslavia) au avut loc conflicte militare.
Cum explicati faptul ca Romania este con-
siderata un ,furnizor" de securitate?
2. Tratatele cu Ungaria (1996) cu Ucraina (1997)
au fost apreciate ca importante acte de politica externa
in zona centraJa sud-est europeana.
Ce probleme teritoriale credeti ca au fost discu-
tate in perioada negocierii tratatelor respective?
Cum apreciati faptul cain tratatul cu Ucraina nu
exista nici o referire Ia Pactul Ribbentrop-Molotov?
1. La 1 iulie 1991 , odata cu desfiintarea Tratatului
'
de Ia Varovia, Cehiei Vaclav Havel de-
clara: inmormintam una din ultimele ramaife ale raz-
boiului rece.
Comentati aceasta declaratie stabili1i corelatia
dintre desfiintarea Tratatului de Ia extin-
derea NATO spre Est.
2. Referindu-se Ia importanta pe care o are pentru
Romania obtinerea de Ia S.U.A. a clauzei natiunii celei
' .
mai favorizate, american Bill Clinton
declara Ia 2 noiembrie 1993:
Acest fapt, care va diminua nivelul tarifelor impuse
exporturilor Romaniei pe pia(a americana, reflecta
. . .
pfogresul semnificativ al Romaniei In a se alatura co-
,
Tratat cu privire Ia relafiile de bunii veciniitate
cooperare intre Romania Ucraina
Constanta, 2 iunie 1997
Art. 2. (1 ). Paftile contractante, In concordanta cu
principiile normele dreptului international cu prin-
cipiile Actului final de Ia Helsinki, reafirma ca frontiera
existenta intre ele este inviolabila de aceea, ele se vor
abtine, acum in viitor, de Ia orice atentat lmpotriva
acestei frontiere [ ... ]
Art. 3. (1 ). Partite contractante reafirma ca nu vor
recurge cu nici o Tmprejurare Ia folosirea foftei, fie in-
dreptata impotriva integritatii teritoriale sau independentei
politice a celeilalte pafti contractante, fie In orice alt mod
incompatibil cu prevederile Cartei O.N.U. cu principiile
actului final de Ia Helsinki [ ... ]
(2). Orice probleme diferende Tntre partile con-
tractante vor fi solutionate exclusiv prin mijloace
In conformitate cu normele dreptului international.
Comentati prevederea din ambele tratate refe-
ritoare Ia respectarea inviolabilitatii teritoriale a
statelor semnatare.
munitafii nafiunilor democratice i ajuta Ia dezvoltarea
sectorului particular din Romania, lmbunatafind
relafiile comercia/e bilaterale i facilitind accesul
american Ia una din cele mai mari piefe din Europa de
Rasarit ...
Evidentiati, pe baza declaratiei
american, importanta acordarii clauzei natiunii celei
mai favorizate. Avind in vedere evolutia economiei,
,
in ce masura produsele au beneficial de
reduceri de taxe vamale pe piata S.U.A.?
3. In 1994, NATO (Ia propunerea S.U.A.) a creat
Parteneriatul pentru pace, con$iderat o modalitate de
cooperare militara cu tarile care doresc sa se integreze
in aceasta alianta.
'
Ce semnificatie are faptul ca Romania a fost
prima tara care a aderat Ia Parteneriatul pentru pace?
Cum explicati faptul ca Romania a ramas pentru
,valul" al doilea de integrare in NATO (dupa ce in
1997 au fost ad mise Cehia, Polonia Ungaria)?
Ce importanta are primirea Romaniei in NATO in
2004?
Uniunea Europeana- comunitate juridica de state apa-
ruta In 1992, avTnd ca obiective integrarea econo-
mica, cetatenia europeana o politica externa
...
com una.
NATO- alianta militara a principalelor state occidentale,
consHtuita Tn 1949.
183
Te t de evaluare
REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989
' V A
EVOLUTIA ISTORICA A ROMANIEI
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: refe-
rendum, injlafie, NATO, Uniunea Europeanii,
bursa.
15 p.
coloana A, scriind in spafiile Iibere din coloana
B literele corespunzatoare succesiunii corecte:
A B
a) adoptarea primei Constitutii, dupa 1. . ..
revolutia din decembrie 1989
'
b) proclamarea independentei Fede- 2 ....
ratiei Ruse

c) formarea primului guvern dupa 3. . ..
Revolutia din decembrie 1989
'
d) vizita Bill Clinton la 4 ....

e) semnarea tratatului dintre Romania 5 ....
Ungaria
f) vizita Bush la Bucu- 6 ....
resti
>
15 p.
ill. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile
...,
ce urmeaza.
Ca primul ef de stat occidental care efectu-
-
eaza o vizita Ia Bucureti, dupa 1989, vin sa
comunic hotarfrea Frantei de a sustine Romania
' '
care fntreprinde fn condifii dificile mOtenite de
Ia dictatura reforma ce va duce Ia un stat de
drept i Ia o piata deschisa.
1. Cui apaqin aceste cuvinte?
2. In ce an a avut loc vizita la a pri-
mului de stat occidental?
3. Ce importanta credeti ca a avut aceasta vi-
zita?
4. Care alti de state occidentale au vizitat
Romania dupa 1989?
5. Care este obiectivul fundamental al politicii
externe dupa 1989?
20 p.
1. , Razboiul rece" s-a incheiat in anul
a) 1989. b) 1990. c) 1991.
184
2. Papa loan Paul al II-lea a vizitat Romania in
anul
a) 1995. b) 1999. c) 2000.
3. La 26 decembrie 1989 s-a constituit guvemul
provizoriu condus de
a) Petre Roman.

b) Theodor Stolojan.
c) Radu Vasile.
4. Potrivit legii fondului funciar (Legea nr. 18) din
1991, suprafata maxima acordata unui proprietar era
de
a) 5 ha. b) 1 0 ha. c) 50 ha.
"
5. In 1996, victoria in alegerile prezidentiale a fost
obtinuta de
'
a) Ion Iliescu.
b) Petre Roman.
c) Emil Constantinescu.
6. Primul de stat occidental care a vizitat
Romania dupa 1989 a fost
a) Franvois Mitterand.
b) Bill Clinton.
c) Roman Herzog.
"
7. In 1999, Romania a fost admisa sa inceapa
negocierile pentru a adera la Uniunea Europeana, in
urma reunirii de la
a) Helsinki.
b) Madrid.
c) Washington.
20 p.
V. Transcriefi numarul enuntului; notati cu
Da afirmatiile pe care le considerati corecte
cu Nu pe cele false.
1. Constitutia Romaniei garanteaza dreptul de
proprietate.
2. Organul reprezentativ suprem al poporului
roman este Parlamentul.
3. Mandatul Romaniei este de 5 ani.
4. Judecatorii sint dependenti de autoritatile lo-
cale.
5. In alegerile parlamentare din 1996, electoratul
mentinut optiunile exprimate in 1992.
20 p.

ICII ova
...,
1. CRIZA SISTEMULUI TOTALITAR. PROCLAMAREA SUVERANITATII
. . '
REPUBLICII MOLDOVA
U.R.R.S. erodatii de 1run1eroase conjlicte etllice, politice, ctJlturale, detnografice, sociale

$i de alta 1zaturii - Ia nzijloclll a1zilor 80 a por1tit pe .. fiitfD$Ul dezilltegrdrii e111inente. riza
istelllului t talitar a ge12erat dezag egarea U.R.S. . $i procla111area jostelor repllblici Ul'lio-
ltale ca state dependente.
Drapelul de stat
a/ Republicii Moldova
Din Constitutia
Republicii Moldova
Criza sistemului totalitar
Dupa 1985, pe fondul noii deschideri politice initiate de liderul sovie-
tic Mihail Gorbaciov, s-au amplificat actiunile care exprimau dorinta
romanilor din Republica Moldova de a trai liberi. Intelectualitatea, oa-
meni de cultura, ziarele revistele de orientare romaneasca (,Litera-
"
tura Arta", ,,Nistru", ,Tineretul Moldovei", ,Invatamintul Public" etc.)
aratau ca a sosit timpul pentru a se obtine suveranitatea Moldovei,
limbii romane ca limba de stat, oficializarea tricolorului
galben, albastru).
S-a inregistrat o etapa noua in afirmarea nationale. Ast-
27 iulie
1
'-ft '-'1
4
fel, la aveau loc intruniri in preajma bustului lui Mihai Emines-
Articolul12
(2Y Drapelul de Stat al Repu-
blicii Moldova este tricolor: culo-
rile sint dispuse vertical , in or-
dinea urmatoare, incepind de Ia
....
lance: albastru, galben, In
centru, pe de culoare gal-
bena, este imprimata Sterna de
Stat a Republicii Moldova.
Obiectivele Frontului Popular
din Moldova
Scopul F. P.M. nu este obtine-
rea puterii pol.itice de stat in
Republica, ci a suveranitatii eco-
nomice, sociale culturale a
R.S.S.M. ca stat egal in cadrul
U.R.S.S. , organizarea activi-
zarea maseJor in vederea exer-
citarii reale a vointei poporului
a crearii conditiilor necesare
. )
promovarii libertatilor democra-
tice.
Apelul "Catre cetatenii
1 .
Republicir, 20 mai 1989
cu, se organizau manifestatii de masa pentru gratia latina, tineretul
exprima interesul pentru trecutul Basarabiei, scriitorii lansau apeluri la
afirmarea identitatii nationale etc.
' '
La 3 iunie 1988, mai multi intelectuali din au constituit gru-
pul de initiativa al democratice pentru sustinerea restiucturarn,
....::;---..---;;- .
care,-prin iverse forme (mitinguri, colectare de -demon-
stratii), milita pentru obtinerea drepturilor politice ofi-
cializarea limbii romane, descentralizarea economiei, reorganizarea
administratiei.
'
"
In aceasta atmosfera de confruntare se afirma o noua forta politica
nationala, care punea sub semnul intrebarii monopolul politic al Parti-
dului Comunist. La 20 mai 1989 s-a creat Frontul Popular, formatiune
politica larga, ce reunea in rindurile sale pe toti cei care militau pentru
?emocratie nationala .. ru apa:ut organizatii,
tntre care Part1dul Soc1etatea ,\TozroJderrreH, ,6-agidz
halci", , Unitate- Edinstvo" cu programe diferite, vointa
locuitorilor R.S.S.M. de a parlicipa la viata publica.
aeest fon<Ls-a la 27 augusf 1989 Marea
Adunare Natio!Jala, la care au participat peste 700 000 de persoane.
c-a limba romana sa devina limba de stat sa se revina la
grafia latina.
185
Sfintirea monumentu/ui
1 .
, tefan eel Mare i Sflnt', 1990
La 31 august 1989, Prezidiul Sovietului Suprem al Republicii Sovie-
tice Socialiste a adoptat legi in conformitate cu cerinjele
exprimate de Marea Adunare Nationala. Totooata, s-a decis ca ziua de
31 august sa fie declarata sarbatoarea Limba noastra.
Conducerea Partidului Comunist al Moldovei a incercat sa se
adapteze la noile realitati: in noiembrie 1989 a publicat teze
vizind ,restmcturarea prin fapte concrete" a societatii, care insa nu
limitele ideologice politice ale marxism-leninismului.
Proclamarea suveranitatii
.,
Ideea suveranitatii R.S.S.M. are originea in democra-
tica de emancipare nationala din anii 1988-1989.
Obiectivul ,obtinerii suveranitatii economice, sociale culturale a
R.S.S.M. ca stat egal in cadrul U.R.S.S." a fost pronuntat public pen-
tru prima data la 20 mai 1989, la congresul de constituire a Frontului
Popular din Moldova (F.P.M.). Congresul F.P.M. a cemt ca drapelul
national al statului suveran moldovenesc sa fie tricoloml, avind sterna
istorica a Moldovei pe fundalul gal ben.
Din .. Inlaturarea regimului dictatorial din Romania, in decembrie 19.89, a
a Mblilova" '
3
iun.ie
19
.
0
generat o larga de solidaritate din partea locuitorilor din stinga
Pmtului. Ziarul oficial ,,Moldova socialism" publica, la 22 decembrie 1989,
1.
lista MoldeMa .aste uh Srtet su- Declaratia C. C. al P.C. al Moldovei a Prezidiului Sovietului Suprem
. - ,. ' 1:-""'':' , ._.;:_. - . .
veran. al R.S.S. in care se exprima solidaritatea cu ,lupta dreapta
Moldova fiieas0a
1
A fr t A tr. 1 t t 1t "
, < .. ""' :f a popom ut roman a e tmpo tva regtmu ut o a 1 ar .
i- Procesul de democratizare a societat,ii s-a accelerat in

1tati 1 6 ovet.

2. lzv _ febmarie 1990, cind s-au primele alegeri pentru Sovietul Su-
nitatii este prem, Ia care au fost propuse mai multe candidaturi pentru un singur
tea 'este
mandat. La 27 aprilie 1990, in functia de al Sovietului Su-

Tntregului-
rep prem al R.S.S. a fost ales Mircea Snegur, iar in cea de
de stat , al Consiliului de a fost numit Mircea Druc.
a poporul_tJ:i, In prima duminica a lunii mai 1990 s-a manifestarea ,Po-
tateni , nici dl'l dul de flori": mii de romiini s-au adunat pe cele doua maluri ale Prutu-
organlzatie u :u
alta to .. ...,., lui, trecind in Romania in Republica Moldova, intr-o atmosfera de mare
particuJa _: ,-- . bucurie, care amintea de cea a germanilor dupa darimarea Zidului Ber-
me linului. Fratii incepeau sa se regaseasca.
nitatea. A
In ziua de 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarafia cu privire
3. Reput>:li.Q.Pl S:(:),Qi&-
lista Ia Suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova, prin care
indivizibil. s-a racut un pas important pe calea desprinderii de U.R.S.S.
Moldova pot nlltnai I S tul S 1 R S S M d t t A l C
pe baza de ' .. n z1, ov1e uprem a . . . . a a op a vzzu omtstet
w. " - "" Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova privind aprecierea politico-juridica
intre RJSJS.
suverane, i ll a Tratatului sovieto-german de neagresiune a Protocolului aditional
vointa secret din 23 august 1939, precum a consecintelor lor pentru Basa-
.. rabta nordul Bucovinet. Avzzul reflecta adeva'"'rul prt.vt.nd Istorta dra-
le
recunoscute. matica a romanilor din Basarabia Bucovina. ,La 28 iunie 194Q, se
Ce intelegeti prin posibilitatea
schimbarii granitelor in confor-
mitate cu ,adevarul istoric"?
186
spunea in Aviz, U.R.S.S. a ocupat prin foqa armata Basarabia Bu.;.
covina de Nord, contrar vointei populajiei acestor tinuturi. Proclamarea
in mod nelegitim, la 2 august 1940, a R.S.S. a fost un act
de dezmembrare a Basarabiei Bucovinei. Trecerea arbitrara sub
Sterna Republicii Moldova
Evolutia Republicii Moldova dupa 1985
jurisdictia R.S.S. Ucrainene a nordului Bucovinei a judetelor Hotin,
Ismail Cetatea Alba contravenea adevarului istoric realitatii etnice
existente in acea vreme". Avizul cerea anularea tuturor manifestatiilor
'
cu caracter festiv din ziua de 28 iunie.
/\.
In virtu tea aces tor circumstante, a inceput constituirea noilor institutii
de stat. La 3 septembrie 1990, Sovietul Suprem instituie postul de
/\.
al tarii. In functia de al R.S.S. Moldova a fost
ales, de catre organullegislativ suprem, Mircea Snegur, iar ca
al Sovietului Suprem- Alexandru foqele nationale
democratice, reprezentate in organullegislativ in eel executiv, depu-
neau eforturi intru edificarea noului stat, avind grija, cum era firesc,
/\.
de atributele organizarii statale. In acest sens, la 3 noiembrie 1990,
Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova adopta sterna Republicii.
La 2 7 martie 1991 s-a omagiat, I a pentru prima data dupa
o jumatate de secol, unirea Basarabiei cu Romania (27 martie 1918).
Urmatorul pas l'n consolidarea fortelor democratice in
'
Din Constitutia
. ' .
Republicii Moldova
27 iul i e
de regimul totalitar 1-a constituit schimbarea, de catre legisla-
tiv, la 23 mai 1991, a denumirii de R.S.S.M in Republica Moldova.
1994 Astfel, l'ntr-o perioada relativ scurta, s-au afirmat elementele indispen-
Articolul12
(3) Ste,ma d,e Stat a Republicii
Moldova feprezinta un scut taiat
p.e orizontal_a avind in partea
superioara cromatica in
cea ihferioara - atbastra, incar-
cat cu capul de b9ur ayind intre
coarne o stea cu opt raze. Caput
de bpur este. flan.cat in dreapta
de o roza cu cinci petale, iar in
stinga de o semiltrna. Toate ele:..
mentele reprezentate in scut sint
de a'ur (gal bene). scutut leste
plas9t pe pieptul 4nei
turale purtind ln cioc 0 cruce de
aur (acvUa crwciata) i tinind in
gheara dreapta o ramura verde
de maslih, iat in cea stinga un
sceptru qe aur.
Imagine din timpul puciului
de Ia Moscova.
August 1991
sabile organizarii statale veritabile a romanilor de la est de Prut.
Un alt eveniment semnificativ 1-a constituit organizarea
rarea, in zilele de 26- 28 iunie 1991, la a Conferintei intema-
tionale, ,Pactul Molotov- Ribbentrop consecintele sale pentru Basa-
rabia".
/\.
In vara anului 1991, situatia din Uniunea Sovietica era destul de
complexa. Cele cincisprezece republici, care pina atunci formau Uni-
unea Sovietica proclamasera suveranitatea. Patru dintre ele- Litu-
ania, Letonia, Estonia Armenia- decretat independenta de
stat.
"
In atare circumstante, foqele reactionare de la Moscova au recurs
la o lovitura de stat, dorind sa intoarca Uniunea Sovietica pe
sistemului totalitar, sa democratia setea de libertate a popoare-
"
lor, sa restabileasca situatia convenabila oligarhiei P.C.U.S. In conceptia
Uniunea Sovietica trebuia pastrata cu orice pret.
Ca raspuns la tentativa de lovitura de stat, fostele republici unionale,
una dupa alta, declara independenta.
"
In Declaratia comuna a Prezidiului Parlamentului a
Guvemului Republicii Moldova, adoptata la 19 august 1991, actiunile
au fost calificate drept ,lovitura de stat a forte lor
- --....,
a fost ,reafirmata cu hotarire calea ascen enta a Republicii Moldo-
va spre libertate independenta". Frontul Popular din Moldova a Ian-
sat un Apel prin care cetatenii erau chemati sa vina la pentru
a apara parlamentul, guvemul, radioul televiziunea, iar in caz de in-
staurare a dictaturii, populatia era chemata la nesupunere civila.
Condamnind lovitura de stat a fortelor comuniste reactionare,
participantii la mitingul de protest de la 20 august 1991 din Piata Marii
Adunari Nationale din au cerut adoptarea urgenta de catre
parlament a Declarafiei de Independenta a Republicii Moldov,a
interzicerea prin lege a activitatii P. C.M.
187
Declaratia
Conferintei internationale
, ,
, Pactul Molotov-Ribbentrop
consecintele sale
pentru Basarabia"
26-27 iunie 19
Anexarea de catre Uniunea
Sovietica a Basarabiei , nordului
Bucovinei tinutului Herta, te-
ritorii care nu-i apartineau asu-
pra carora nu avea nici un drept,
a constituit primul act at trage-
diei nationale - sfirtecarea Ro-
,
maniei in a nul 1940 - , punind Ia
grea i ncercare intregul popor
roman, i-a adus imense sufe-
rinte incalculabile daune. Tre-
cerea totala a acestor teritorii in
componenta U. R.S.S. a gene rat
pentru patru decenii consecinte
dramatice pentru intreg poporul
roman, indeosebi pentru popu-

latia din teritoriile respective.
Mircea Snegur,
preedinte a/ Republicii Moldova
(1990-1996)
Om politic. Membru al Birou-
lui C.C. al P.C.M. , secretar al C.C.
al P.C.M. in probleme de agricul-
tura (1985-1989), preedinte al
Prezidiului Sovietului Suprem al
R.S.S. (1989-
1990), preedinte al Sovietului
Suprem al R.S.S. Moldova
(f990). Din 1995, preedinte al
Partidului i Conci-
lierii din Republica Moldova.
'
188
Deoarece Partidul Comunist din Moldova a avut o atitudine bine-
voitoare fata de initiatorii puciului de la Moscova, la 23 august 1991,
' ' .
Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova a decis interzicerea activitatii
acestui partid, care ,cauta cu orice pret sa mentina regimul totalitar,
sistemul administrativ de comanda vechile practici. El a actionat im-
1 potriva nationale a poporului moldovenesc".
La 27 august 1991, din initiativa Frontului Popular din Moldova, la
s-a intrunit Marea Adunare Nationala, la care au participat
peste 600 000 de persoane, care au cerut proclamarea imediata a
"
independentei Republicii Moldova. Intrunit in zi, Parlamentul a
adoptat Declarafia de Independenfa a Republicii Moldova, precum
imnul de stat romane!".
Tinind cont de cerintele apelurile cetatenilor, la 27 august, Parla-
mentul Republicii Moldova aprecia ca ,a sosit ceasul eel mare al
unui act de justitie" proclama Republica Moldova ,stat suveran, in-
dependent democratic, liber hotarasca prezentul viitorul tara
nici un amestec din afara". Noul stat a adresat O.N.U. cererea de ad-
mitere ca membru cu drepturi depline atit in organizatia mondiala, cit
in institutiile sale specializate, care a fost aprobata .
Astfel, romanii de la est de Prut, dupa 27 august 1991, s-au angajat
in opera de edificare a propriei organizari statale, cu toate problemele
inerente acestui proces.
La data ado (27 august 1991), te-
ritoriul Republicii Moldova cuprindea o suprafata de 33 700 km
2
(spre
deosebire de Basarabia istorica, care avea suprafata de 44 422 km
2
), cu
o populatie totala de 4 366 300 locuitori, ceea ce constituia 129,6locuitori
pe km
2
Spre deosebire de alte foste republici unionale, Republica Mol-
dova nu era impaqita pe regiuni, ci numai pe raioane ( 40 la numar).
Gradul de urbanizare a populatiei Moldovei era de 47%, ponderea
populatiei rurale fiind de 53o/o. Urbanizarea era mult redusa fata de fosta
U.R.S.S. (66%), fata de Ucraina (67%) republicile baltice (71 %).
Marea Adunare Nafionala, 27 august 1991
'
_restomatie
,
Din Declara(ia de Independenfii a Republicii Moldova
Parlamentul Republicii Moldova, constituit in urma
unor alegeri libere democratice,
Avind in vedere trecutul milenar al poporului nostru
statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric etnic al
devenirii sale nationale;
'
Considerind actele de dezmembrare a teritoriului
national de Ia 1775 1812 ca fiind in contradictie cu
dreptul istoric de neam cu statutul juridic al Tarii
Moldovei , acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei
de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei i
Bucovinei;
Subliniind dainuirea in timp a moldovenilor in
Transnistria - parte componenta a teritoriului istoric
etnic al poporului nostru;
Luind act de faptul ca Parlamentele multor state in
declaratiile lor consrdera intelegerea incheiata Ia 23 au-
gust 1939, intre Guvernul U.R.S.S. Guvernul Germaniei ,
ca nula ab initio i cer lichidarea consecintelor politico-
juridice ale acesteia, fapt relevat de Conferinta inter-
nationala , Pactul Molotov-Ribbentrop consecintele
sale pentru Basarabia" prin Declaratia de Ia
adoptata Ia 28 iunie 1991 ;
Subliniind ca fara consultarea populatiei din Basa-
rabia, nordul Bucovinei tinutul Herta, ocupate prin forta
Ia 28 iunie 1940, precum a celei din R.A.S.S. Mol-
doveneasca (Transnistria), formata Ia 12 octombrie 1924,
Sovietul Suprem al U.R.S.S. , incalcind chiar prerogativele
sale constitutionale, a adoptat Ia 2 august 1940 , Legea
U.R.S.S. cu privire Ia formarea R.S.S. unio-
nale" , iar Prezidiul sau a em is Ia 4 noiembrie 1940
, Decretul cu privire Ia stabilirea granitei intre R.S.S.
Ucraineana R.S.S. Moldoveneasca", acte normative
1. Determinati cauzele care au provocat criza
sistemului totalitar.
2. Prin ce i-au manifestat romanii din Republica
Moldova contiinta nationala?
3. Care a fost raportul de forte politice in Repu-
blica Moldova in perioada restructurarii?
4. Care este esenta Declaratiei de suveranitate a
, ,
R.S.S. Moldova?
5. Care a fost atitudinea Partidului Comunist al
Moldovei fata de puciul de Ia Moscova din august
1991?
1. Alcatuiti un eseu, avind ca tema ,Moldova suve-
,
ran a i independenta - ideal i realitate".
27 august 1991
prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic
real , justificarea dezmembrarii acestor teritorii apar-
tenenta noii republici Ia U. R.S.S. ;
Reamintind ca in ultimii ani democratica
de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova
reafirmat aspiratiile de libertate, independenta i
unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale
Marilor Adunari Nationale de Ia din 27 august
1989, 16 decembrie 1990 i 27 august 1991 , prin legile
i hotaririle Parlamentului Republicii Moldova, privind
decretarea limbii romane ca limba de stat reintrodu-
cerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de
stat, din 27 aprilie 1990, sterna de stat, din 3 noiembrie
1990, schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23
mai 1991 ;
Pornind de Ia Declaratia suveranitatii Republicii Mol-
dova, adoptata de Parlament Ia 23 iunie 1990, i de Ia
faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul
sau suveran, nu a participat Ia 17 martie 1991 , in ciuda
presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S. , Ia
referendumul asupra mentinerii U.R.S.S. ;
Proclama solemn, in virtutea dreptului popoarelor Ia
autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii
Moldova in fata intregii lumi:
Republica Moldova este un stat suveran, indepen-
dent i democratic, fiber sa-i hotarasca prezentul i
viitorul, tara nici un amestec din afara, in conformitate cu
idealurile i nazuinfele sfinte ale poporului in spafiul istoric
i etnic a/ devenirii sale nafionale.
- -
Estimati importanta Declaratiei de lndependenta a
Republicii Moldova.
'
Sa se urmareasca:
a) conditiile istorice;
b) proclamarea suveranitatii;
c) declararea independentei.
2. Ce parere aveti des pre aceste evenimente isto-
rice?
Renatere nationala - social-politica cultu-
rala, caracterizata prin dobindirea drepturilor politice,
revigorarea istoriei culturii nationale.
Suveranitate naJionala - independenta a unui stat
fata de alte state, cu exercitatea deplina a prerogati-
velor sale.
lndependenta - situatie a unui stat sau a unui popor
care se bucura de suveranitate nationala; stare de
,
neatirnare drept de a rezolva fiber problemele
sale interne externe.
189
A
2. DEMOCRATIZAREA VIETII POLITICE IN REPUBLICA MOLDOVA
' .
Dtlpii 1989. Reptlblica Moldova a Ctllrosctlt 1111 proces de de1nocratizare. COI'lSjill(it pri
ll titlt{ia dill 1994. S-Oil uifiill{at partide politice, s-au creat illStitu(ii noi (pre$editl(ia, par/a-
"
_ 1rtul, guverltttl) s-a llrtiettlat o llOtld adiiiil1istrtlfie p11blica localii. In platt econo1nit, situa{ia
-a tletel''iorat, ./'apt ce a nj111e1l(at tegatil' llivelul de t1ai al popttla(ie:
Deputatul Gheorghe Ghimpu
arboreaza tricolorul pe c/adirea
Parlamentului. 27 aprilie 1990
Din Constitutia
'
Republicii Moldova
27 iulie 19
Articolul5
(1) Democratia i n Republica
Moldova se exercita i n conditiile
'
plurali smului politic, care este
incompatibil cu dictatura cu
total itarismul .
(2) Nici o ideologie nu poate
fi instituita ca ideologie oficiala
a statul ui.
Articol ul 31
(1) Libertatea este
garantata. Ea trebuie sa se ma-
n ifeste in spirit de toleranta
de respect reciproc.

Manifestarile tineretului stu-
dios se incadreaza sau nu in
prevederile normelor consti-
t utionale?
'

90
Spre o societate democratica
Constituirea sociehltii democratice in Republica Moldova a cunoscut
etape relativ distincte. Prima- confuza, contradictorie scurta dura-
ta - a inceput odata cu alegerilor libere in Sovietul Su-
prem al R.S.S.M din 25 februarie 10 martie 1990, unde pentru cele
380 de mandate au fost peste 600 de candidati. s-a des-
in cadrul vechiului sistem politic (:fara observatori straini ]n
lipsa unui pluripartitism consolidat), scrutinul din 1990 poate fi conside-
rat 0 procedura electorala tranzitorie de la alegerile rara optiune, strict
regizate de Partidul Comunist, la adevaratele alegeri democratice.
Singura organizatie politica ce s-a confruntat cu Partidul Comunist
in aceste alegeri a fost Frontul Popular din Moldova, care a obtinut
mai mult de 130 de mandate. Avind o componenta destul de pestrita,
legislativul a adoptat o serie de legi hotar1ri de importanta
istorica.
La 23 iunie 1990, Sovietul Supren1 a proclamat Republica Sovietica
Socialista Moldova stat suveran. Prin acest act au fost prefigurate prin-
cipiile fundamentale ale procesului constitutional: izvorul purtatorul
suveranitatii este poporul, drepturile fundamentale ale omului, cetatenia
Republicii Moldova, pluralismul pluripartitismul Declaratia de
Suveranitate a R.S.S.M. oferea tuturor cetatenilor posibilitati juridice
egale de a participa la activitatea politica civica. Separatia puterilor
era declarata principiu de baza pentru functionarea statului democratic
4
de drept.
A doua etapii a inceput dupa puciul de la Moscova din 19- 21 au-
gust 1991, care a dus la U.R.S.S. Declaratia de Independenta
din 27 august 1991 continea noua denumire a statului: Republica
Moldova. Acest act se 1nscria in cadrul proceselor ireversibile de de-

mocratizare, de afirmare a libertatii, independentei unitatii nationale,
de edificare a statului de drept de trecere la economia de piata.
Declaratia de Independenta se prezenta ca o miniconstitutie a Repu-
blicii Moldova. A urmat o perioada anevoioasa, controversata, caracte-
rizata de succese reculuri in procesul de consolidare a valorilor sta-
tului de drept, de elaborare a legii fundamentale a tarii.
A treia etapii a inceput odata cu adoptarea Constitutiei Republicii
Moldova (26 iulie 1994), pe baza careia s-a purees la edificarea statu-
lui de drept, a sistemului institutional al puterii.
Constitutia Republicii Moldova a intrat in vigoare la 27 august 1994.
Ea stabilea forma con creta a pluralismului institutional, prin urmatoarele
categorii de institutii: populare ( alegerile referendumul), legislative
in cei cincisprezece ani de
existenta ca stat, Republica Mol-
dova, in plan politic, a cunoscut
urmatoarele regimuri :
prezidential (3 septembrie
1990-28 iulie 1994 );
semiprezidential/semi-
parlamentar (29 iulie 1994-4 iu-
lie 2000);
parlamentar (5 iulie 2000-
... ).
Schimbarea frecventa a regi-
mului politic in Republica Mol-
dova denota stabilitate politica
sau lipsa acesteia?
Din Constitutia
'
Republicii Moldova
27 iulie 19
Articolul 60
(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al popo-
rului Republicii Moldova unica
autoritate legislativa a statului.
(parlamentul), executive (in principal, guvemul, dar ),
(Curtea Suprema de Justitie, cuqile de apel
Pentru anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit legii, judeca-
torii specializate. Puterea legislativa, executiva judecatoreasca s1nt se-
parate colaboreaza in executarea prerogativelor ce le revin, in limi-
tele prevederilor constitutiei.
Nici o doctrina ideologica nu poate fi instituita ca ideologie ofi-
ciala a statului. Libertatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea,
demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. Au fost
interzise sint pedepsite prin lege contestarea deraimarea statu-
lui a poporului, indemnulla razboi de agresiune, la ura nationala,
rasiala sau religioasa, precum alte manifestari ce atenteaza la
regimul constitutional.
Pluralisrnul institutional este completat cu eel politic. Republica Mol-
dova, precum stipuleaza articolul 1 din Constitutie, este un stat de drept,
democratic, in care pluralismul politic este garantat. Democratia se
exercita in conditiile pluralismului politic, incompatibil cu dictatura
cu totalitarisrnul. Odata cu pluralismul, ca esenta a democratiei, Le-
gea fundamentala stipuleaza pluripartitismul libertatea de constituire
de actiune a partidelor politice. Cetatenii Republicii Moldova se pot
asocia liber in particle in alte organizatii social-politice, ele fiind egale
in fata legii. Statui asuma obligatia sa asigure respectarea drep-
turilor a intereselor legitime ale partidelor. Totodata, partidele care,
prin scopurile sau activitatea lor, militeaza 1mpotriva pluralismului po-
litic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii independentei, a
4
integritatii teritoriale a Republicii Moldova, s1nt declarate necon-
stitutionale. Asociatiile clandestine activitatea partidelor constituite
din cetateni straini sint interzise.
'
Autoritatile pub lice ale Republicii Moldova
Parlamentul este, conform Constitutiei, organul reprezentativ su-
prem al poporului Republicii Moldova unica autoritate legislativa a
statului. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret
liber exprimat. Mandatul parlamentului dureaza 4 ani poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrora. Alege-
rile parlamentare pot fi anticipate in cazul dizolvarii parlamentului de
catre Republicii Moldova sau in caz de
autodizolvare.
"
In virtu tea calitatii sale de organism reprezentativ,
parlamentului 1i .revine functia esentiala de a elabora
legi, de a legitima sustine institutiile puterii execu-
tive, de a supraveghea cont.rola actiunile acesteia.
Structura politica parlamentara este modelata de
identitatea politica a fractiunilor parlamentare de
modul de interactiune dintre acestea. Configuratia
politica determina esential distribuirea functiilor de
conducere in cadrul parlamentului responsabilitatile
"
Sa/a de edinfe a Parlamentului Republicii Moldova
privind politica executivului. In mod fractiunile
191
Sediul Preedinfiei
Republicii Moldova
I STORIA ROMANI LOR. EPOCA CONTEMPORANA
parlamentare sint formate din deputatii partidelor care au participat la
scrutin.
Parlamentul Republicii Moldova adopta legi, hotariri motiuni; de-
clara referendumuri; interpreteaza legile asigura unitatea regle-
mentarilor legislative pe intreg teritoriul tarii; aproba directiile principale
ale politicii interne exteme ale statului; aproba doctrina militara a statu-
lui; exercita controlul parlamentar asupra puterii executive; ratifica,
denunta, suspenda anuleaza actiunea tratatelor intemationale inche-
iate de Republica Moldova; aproba bugetul statului exercita controlul
asupra lui; declara mobilizarea generala sau paqiala; declara starea de
urgenta, de asediu de razboi etc.
Constitutia din 1994 consacra o conducere semiprezidentiala.
Republicii Moldova este reprezentantul statu-
lui, garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii integritatii
teritoriale a tarii. este unul din subiectii executivului dua-
list, celalalt subiect fiind guvemul.
Conform Constitutiei din 1994, Republicii Moldova era
Din Constitutia
Republicii Moldova
-ales prin vot universal, egal, direct liber exprimat, petermen de patru
ani. La 5 iulie 2000, Constitutia a fost modificata, Republica Moldova
devenind un stat parlamentar, in .care este ales de catre
27
iulie
1 4
Parlament, prin vot secret.
Articolul77
(1) Preedintele Repubfici i
Moldova este eful statutui.
(2) Preedintele Republicii
Moldova este sta-
tului i este garantul suveranita-
integrita1ii teritoriate, al unitatii
i integritatii teritoriale a tarii.
Mandatul poate fi prelungit prin lege organica, in caz de
razboi sau catastrofa. Alegerile prezidentiale anticipate pot avea loc in
caz de demisie, de demitere, de imposibilitate a exercitarii atributiilor sau
de deces.
"'
In exercitarea atributiilor sale, emite decrete obligatorii
pe intreg teritoriul statului. poarta tratative ia parte la
negocieri, incheie tratate intemationale in numele Republicii Moldova
le prezinta spre ratificare Parlamentului.
Guvernul Republicii Moldova asigura realizarea
Casa Guvernului
A
politicii interne exteme a statului conducerea
generala a administratiei publice. Programul sau de
activitate este aprobat de catre Parlament.
Conform Constitutiei, Guvemul exercita man-
datu! din ziua depunerii juramintului in fata
pina la data validarii alegerilor pentru un nou parla-
ment. Republicii Moldova desemneaza un
candidat pentru functia de prim-ministru. Acesta, 1n
termen de 15 zile de la desemnare, solicita votul de
incredere al Parlamentului asupra programului sau de
activitate a Guvemului a componentei Guvemului.
In baza votului de incredere al Parlamentului, Republicii Mol-
Din Constitutm dova Guvemul.
Republicii Moldova
2 7
i u lie

Guvemul este responsabil in fata Parlamentului. La propunerea a eel
Articolul96 putin un sfert din deputati, Parlamentul, cu votul majoritatii deputatilor,
(1) Guvernul asigura reaJiza- poate exprima neincrederea fata de Guvem.
rea politicii interne i exteme a sta- Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie con-
tului i exercita conducerea gene-
1
..... A R bl, M ld E t d d t'"" d ' It'"'
rala a administratiei publice. a 1n . tea o ova. . a es e .In en a e ortce a a
..-..iiiiiliiiiiiiii autor1 tate pub ltca se supune numa1 Constitutiel.
192

capitala Republicii
Moldova
Centre de
Organizarea administrativ-teritoriala
autoritatile pub lice locale
"
Intre anii 1918 2002, Republica Moldova era di-
vizata in sate (comune), (municipii) raioane
Gudete ). Din 2002, teritoriul Republicii Moldova este
organizat, sub aspect administrativ, in sate, ra-
ioane unitatea teritoriala Gagauzia.
Organizarea administrativ-teritoriala se efectuea-
za pe doua niveluri: satele ( comunele) (mu-
nicipiile) constituie nivelulintii, raioanele .constituie
nivelul al doilea. Doua sau mai multe sate, in anumite
conditii, se pot uni formmd o singura unitate adminis-
trativ-teritoriala - comuna. Satulin care are sediul
consiliul satesc (com una) este numit
Comuna poarta denumirea
. J Hotarul de stat
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol
deosebit ill viata economica, social-culturala,
politica administrativa a tarii, cu importante struc-
turi industriale, comerciale institutii din domeniul "
invatamintului, ocrotirii sanatatii culturii. Toate
unitatile tentorial-administrative au statut de persoana
juridica, dispun de patrimoniu, au dreptul de a solutiona
gestiona, in cadrullegii, ill interesele populatiei lo-

'

, al Repub1icii Moldova
Hotarele
teri torial-adm inistrati ve
ale Republicii Moldova
Haria teritorial-administrativa a Republicii Moldova.
1998
"'
cale, o parte importanta a treburilor publice. In tota-
Rezultatul
alegerilor parlamentare
.,
din februarie 1994
P.D.A.M. - 43,2/o
P.S. "U.E." - 22,0/o
B.T.I. - 9,1 /o
,
F.RC.D. -
Alte partide -
litatea lor, unitatile teritorial-administrative formeaza unitatea teritoriala a
tarii, iar autoritatile publice ale unitatii administrativ-teritoriale constituie
sistemul administratiei pub lice locale.
Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se realizeaza
pe baza principiilor autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor pu-
blice, ale eligibilitatii autoritatilor pub lice locale ale consultarii cetatenilor
ill problemele locale de interes deosebit. Aplicarea principiului autonomiei
nu poate afecta caracterul de stat unitar al Republicii Moldova.
Gagauzia este o unitate teritoriala autonoma cu un statut special. Ea
este parte integranta inalienabiHi a Republicii Moldova solutioneaza
'
de. sine statator, potrivit Constitutiei Republicii Moldova, problemele cu
caracter politic, economic cultural.
Autoritatile administratiei pub lice, prin care se exercita autonomia !o-
cala in sate sint consiliile locale alese primarii Consiliile
locale primarii activeaza ca autoritati administrative autonome rezolva
problemele publice din sate
Consiliul raional coordoneaza activitatea consiliilor
ill vederea realizarii serviciilor pub lice de interes raional.
Viata politica
.Dupa 1989 viata politica in Republica Moldova a devenit tot mai com-
plexa. Dificultatile economice cu care se confrunta populatia, deterio-
rarea nivelului de trai au generat o stare de nemultumire impotriva
/\.
guvemantilor. In Frontul Popular au inceput sa se manifeste disensiuni
193
Petru Lucinschi,
( 1996-2001)
Rezultatul
alegerilor pa.rlamentare
din martie 1998
P.C.R.M. - 43,2/o
C. D.M.
P.M. D.P.
P.F. D.
P.DA.M.
Alte partide
-
-
-
-
-
22o/o
9,1 o/o
9,1 /o
9,1 /o
7,4/o
Rezultatul
alegerilor parlamentare
din februarie 2001
P.C.R.M. 50,07/o
B.E.,A.B." - 13,36/o
P.P.C.D. - 8,24/o
Alte partide - 28,33/o
. .
Vladimir Voronin,
(2001-2005; 2005-.. . )
194
tot mai mari, unele dintre ele fiind determinate de ambitii personal e. Se
inregistra o tot mai acuta instabilitate guvernamentala. De aceasta
situatie a profitat opozitia, care a o influenta tot mai mare in
rindul cetatenilor.
'
"'
In februarie 1994 au avut loc alegeri parlamentare, care au fost
de Partidul Democrat Agrar. Cel mai important act al acestui
Parlament a fost adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, care a in-
trat in vigoare la 27 august 1994. Constitutia avea la baza principiul
separatiei puterilor in stat, prevedea drepturile libertatile cetatenilor,
Iibera dezvoltare a personalitatii umane. Pe baza Constitutiei s-a adoptat
cadrullegislativ, care a asigurat democratizarea intregii societati.
Dupa negocieri cu reprezentantii gagauzilor, s-a adoptat legea prin
care acestui grup etnic i s-a acordat un statut special. Se preciza ca,
fiind o forma de autodeterminare a gagauzilor, Unitatea Teritorial-Au-
tonoma Gagauza (U.T.A.G.) este , parte integranta a Republicii Mol-
dova". Tratativele cu autoritatile de la Tiraspol, carora li s-a oferit, de
asemenea, un statut special in cadrul Republicii Moldova, nu au dus la
nici un rezultat pozitiv.
Dupa 1994, situatia econotnica a tarii a continuat sa se deterioreze,
ca urmare a inchiderii unui mare numar de intreprinderi in procesul de
privatizare a scaderii produsului intern brut. Au avut loc popu-
lare de amploare, mai ales ale studentilor, elevilor profesorilor. Partidul
Democrat Agrar pierdut rapid credibilitatea in rindurile electoratului.
Pe fondul nemultumirilor populare, a teren Partidul
"'
In noiembrie 1996 au avut loc noi alegeri prezidentiale. Dupa eel
de-al doilea tur de scrutin, in functia de al Republicii Mol-
dova a fost ales Petru Lucinschi.
"'
In martie 1998 s-au alegeri parlamentare, in care Parti-
dul Democrat Agrar a suferit 1nfringere, in timp ce Partidul
a obtinut succes. Pe de alta parte, fortele democratice - dezbinate in
alegeri - strins rindurile, realizind o majoritate parlatnentara.
"'
In pofida tuturor masurilor reformatoare, viata economica nu
putut relua cursul ascendent. Populatia continua sa fie afectata de
de neplata la termen a salariilor, de criza de energie etc.
Alegerile din februarie 2001 s-au 'incheiat cu victoria Partidului
care a obtinut majoritatea absoluta a locurilor in Par lament.
La 4 aprilie 2001, Parlamentul a ales in functia de al Repu-
blicii Moldova pe Vladimir Voronin, liderul
Noua conducere a revazut politica interna extema din perioada
anterioara, a adoptat un de legi hotariri, care au blocat procesul
de democratizare a societatii.
'
Si alegerile parlamentare din martie 2005 s-au incheiat cu victoria
Partidului obtinind 46,10% din voturi. Pe locul al
doilea s-a clasat blocul electoral ,Moldova Democrata", cu 28,41%.
P.P.C.D. a obtinut 9,7% din voturi. Celelalte formatiuni politice, parti-
cipante la scrutin, nu au trecut pragul electoral. Parlamentul 1-a rea-
les in functia de al Republicii Moldova pe Vladimir Voro-
nin, liderul

Cele doua discipline
re - lstoria Romanilor lstoria
Universala - prin conceptiile
manualele elaborate, pentru pri-
ma data dupa anii de ocupatie
sovietica a Basarabiei , au afir-
mat intregii populatii
unitatea lingvistica, literara,
culturala, spirituala istorica a
tuturor romanilor, inclusiv a celor
din Republica Moldova. Con-
ceptiile celor doua discipline
care au o pondere spe-
ciala in planul de in_vatamint sub
aspectul formarii na-
tionals a respectului pentru
valorile din alteritate, sint cele
mai relevante sub aspectur
modificarii paradigmei educa-
tionale in general.
Vlad Plslaru,
pedagog
Viata spirituala
a cunoscut o restructurare radicaHi in conformitate cu noile
realitati politice nationale. Au fost elaborate noi manuale de Istoria
A
Romanilor Limba Romana. Invatamintul a devenit cadrul propice pen-
tru educarea copiilor in spiritul adevarului al democratiei. S-a dez-
voltat invatamintul de toate gradele, atit in limba romana, cit in limbile
ucraineana, rusa, gagauza, bulgara.
Un numar important de tineri au primit burse din partea statului roman,
studiile la Cluj-Napoca in alte centre uni-
versitare. De asemenea, multi absolventi ai 1nvatam1ntului superior din
Republica Moldova sustinut doctoratulin Romania.
a cunoscut o dezvoltare pe multiple planuri. Ea a vizat, in
principal, revenirea la valorile nationale traditionale. Istoria a fost re-
pusa ,in drepturi", fiind publicate valoroase lucrari privind istoria roma-
nilor cea universala.
Intelectualii din Republica Moldova au stabilit contacte trainice cu
colegii lor din Romania, Franta, S.U.A. din alte state ale lumii.
Viata spirituala a cunoscut o adevarata Revenirea la lim-
ba cultura traditionala au stimulat creatiile originale in toate dome-
mile.
Biserica ortodoxa s-a confruntat cu mari complicate probleme.
Ea a redevenit o institutie esentiala in viata spirituala a cetatenilor.
Dupa 1989 s-au redeschis peste 600 de biserici ortodoxe precum
cea mai mare parte a manastirilor, inchise de autoritatile
Au fost constituite noi comunitati ai diferitelor culte. S-au deschis
. '
institutii de 1nvatam1nt teo logic: Seminarul Teologic de la Capriana,
transferat curind la manastirea Noul Neamt (Chitcani), Facultatea
de )eologie in cadrul Universitatii de Stat din Moldova, transformata
(1993) in Academie Teologica subordonata Mitropoliei
Un numar insemnat de tineri fac studiile in institutiile de invatamint
teologic din Romania.
Moldova proclamat independenta, bise-
rica ortodoxa dintre Prut Nistru a ramas in conti-
nuare sub jurisdictia Patriarhiei Ruse care, in 1992, a
"
instituit Mitropolia a intregii Moldove. In
1992 a fost reactivata Mitropolia Basarabiei, cream
-
in 1925. Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
a binecuvintat reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
Manastirea Capriana. Vedere generala. 2002
Autoritatile civile ale Republicii Moldova
mitropolia subordonata Patriarhiei de la Moscova
s-au aratat ostile Mitropoliei Basarabiei, refuzind in-
registrarea ei. A urmat un deceniu (1992-2002) de
persecutii itnpotriva adeptilor noii structuri eclezias-
tice. Cazul Mitropoliei Basarabiei a ajuns in justitia
intemationala. La 13 decembrie 2001, Curtea Euro-
pe ana a Drepturilor Omului a dat de cauza
Mitropoliei Basarabiei, obligind Guvemul Republicii
Moldova s-o admita in legalitate.
195
-..,....... restomatie
Din Constitufia Republicii Moldova
27 iulie 1994
Art. 1. Republica Moldova este un stat suveran i in-
dependent, unitar i indivizibil.
Forma de guvernamint a statului este Republica.
Republica Moldova este un stat de drept, democratic,
n care demnitatea omului , drepturile i libertatile lui, Iibera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea i pluralismul
pol itic reprezinta valori supreme i slnt garantate [ .. . ]
Art. 60. Parlamentul este organul reprezentativ
sup rem al poporului Republicii Moldova unica autoritate
legislativa a statului [ ... ]
Art. 77. P.reedintele Republicii Moldova este eful
statul ui. Preedintele Republicii Moldova reprezinta statui
este garantul suveranitatii i independentei nationale,
al unitatii integritatii teritoriale a tarii [ ... ]
Art. ' 96. Guvernu'l asigura realizarea politicii interne
exteme a statu lui i exercita conducerea genera Ia a admi-
"" lstratiei publice.
I n ' exercitarea atributiilor, guvernul se conduce dupa
programul sau de activitate, acceptat de .
Art. 114. Justitia se in numele legu numat
'
ce instantele
Art. 115. Justitia se prin Curtea Suprema
de Justitie, prin cu'rtea de Apel , prin tribunate i judecatorii.
Pentru anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit
l egii, judecatorii specializate. infiintarea de instante
extraordinare este interzisa. Organizarea instantelor
competenta acestora procedura de
udecata sint stabilite prin lege organica.
-
Aratati competentele celor trei ram uri ale puterii.

1. Care sint etapele de constituire a societatii
democratice in Republica Moldova?
2. Care sint trasaturile specifice fiecarei etape?
3. Numiti citeva prevederi esentiale ale Consti-
,
tutiei din 1994.
'
4. Ce atributii au Parlamentul , Gu-
,
vernul Republicii Moldova?
5. Caracterizati rolul administratiei publice locale.
6. Care au fost rezultatele alegerilor parlamentare
din 1994, 1998 2001?
7. Ce loc ocupa a biserica in societatea
de astazi?
8. Analizati rezultatele alegerilor parlamentare din
2005 din localitatea voastra. Ce concluzii ati tras?
1. Constitutia din 1994 are Ia baza principiul sepa-
,
ratiei puterilor in stat.
Ce importanta are aceasta prevedere?
196
,
Din Legea privind accesulla informafie
11 mai 2000
Art. 2. Obiectivele prezentei legi
Prezenta lege are drept scop:
a) crearea .cadrului normativ general al accesului Ia
informatiile oficiale;
b) eficientizarea procesului de informare a populatiei
i a controlului efectuat de catre cetateni asupra activitatii
autoritatilor publice i a institutiilor publice;
c) stimularea formarii opiniilor i participarii active a
populatiei Ia procesul de luare a deciziilor in spirit demo-
cratic.
Art. 4. Principiile politicii statului in domeniul
accesului Ia informatiile oficiale
'
(1) Oricine, in condi1iile prezentei legi, are dreptul de
a cauta, de a primi i de a face cunoscute informatiile
oficiale.
(2) Exercitarea drepturilor prevazute in alineatul (1) al
prezentului articol poate fi supusa unor restrictii pentru
motive specifice, ce corespund principiilor dreptului
international, inclusiv pentru apararea securitatii nationale
sau vietii private a persoanei.
(3) Exercitarea drepturilor prevazute In alineatul (1 ) al
prezentului articol nu va implica in nici un caz discri-
minarea bazata pe rasa, nationalitate, origine etnica,
limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau
pe origine sociala.
Motivati necesitatea accesului liber al cetatenilor
' ,
Ia informatie.
,
2. in alegerile parlamentare din martie 1998, Par-
tidul Democrat Agrar a suferit o grea infrlngere, in timp
ce Partidul Comunist a cunoscut un real succes.
Cum explicati aceasta situatie?
3. 0 importanta realizare dupa 1989 a fost revenirea
Ia limba romana i Ia valorile nationale culturale.
Ce consecinte au urmat pe plan spiritual cui-
,
tural?
4. Biserica Ortodoxa a redevenit institutie centrala
in viata spirituala a cetatenilor.
Ce intelegeti prin acest fapt?
" - _ ..-. -_r :- ' ' ,_' -. - - '
<: .. 'JR:ftTI N E+t N LE.
, , - -., ""! J . , .- -r ,._ -.. f .. ... ) , -:
' ",_ ..... , .,:,_ ...... ,.: ........ - .. \'" . .- ..... - ..-.
. . ..
.
. . .
,.
. .
' '. . . '
. .
- .... -
. . . .
' .
. '
.
. . ..... '.
.-l--'- . .... ...._
. .,.,,.'
.,..-. .. - --
'
'
'
Puci - actiune vizind rasturnarea prin forta a unui regim
politic, a unei ordine statale.
Doctrina politica - ansamblu de idei , teze, principii i
metode politice adoptate de un partid politic pentru
elaborarea unei concep1ii de guvernare.
Alegeri anticipate - alegeri organizate inainte de ter-
menul obinuit (de regula, Ia 4 ani).
.... ...
3. POLITICA EXTERNA. RAZBOIUL DE PE NISTRU
adeziunea Ia nor1tzele unanitn acceptate de coltlltnitatea interna{ioltalii, Re-
pltblica Moldova s-a angajat sii protnoveze politica neutralitafii permanente, sii nu participe
Ia conjlicte arttlate, Ia alianfe politice, 1nilitare sa11 econo1nice care a11 ca scop pregiitirea
riizboiului, sii ntt pernzita folosirea teritoriultti siitt pentru amp/as area haze/or militare striii1te,
sii nu produca sii ntt arme nztcleare.
Din Declaratia
'
de lndependenta
a Republicii Moldova
27 a ugust 1 9 __ ,_
i n calitatea sa de stat suveran
. .
independent, Republica Mol-
dova:
Solicita tuturor statelor gu-
vernelor lumii in-
dependentei sale, astfel cum a
fost proclamata de Parlamentul
liber ales al Republicii , ex-
prima dorinta de a stabili relatii
politice, econom1ce, cu1turale
in alte domenii de interes comun
cu tarile europene, cu toate sta-
tele lumii , fiind gata sa proce-
deze Ia stabilirea de relatii diplo-
matice cu acestea, potrivit nor-
melor de drept international
practicii existente in lume i n
aceasta materie.
Politica externa
Proclamarea Independentei de stat la 27 august 1991 eliberarea
de sub dominatia sovietica au msemnat o deschidere a Republicii Moldo-
va catre marea familie a statelor europene catre intreaga civilizatie.
Primul stat care a recunoscut Republica Moldova in cursul zilei de
27 august 1991 a fost Romania apoi Georgia. Guvemul Romaniei
declara disponibilitatea de a proceda neintirziat ,la stabilirea de relatii
diplomatice, sa acorde sprijinul necesar autoritatilor Republicii Moldova
pentru consolidarea independentei sale sa actioneze pentru dezvoltarea
raporturilor de colaborare frateasca dintre romanii de pe cele doua
mal uri ale Prutului".
Republica Moldova a initiat contacte cu lnaltele organisme intema-
tionale. La lnceputul lunii decembrie 1991, Moldova a prezentat cere-
rea de a fi admisa ca observator la lucrarile Adunarii Parlamentare a
"
Consiliului Europei. In martie 1992, Republica Moldova a fost primita
In Organizatia Natiunilor Unite. Alte coordonate importante ale politicii
externe erau extinderea colaborarii cu tarile Europei Centrale de Est,
participarea la activitatea organismelor intemationale regionale, sta-
bilirea relatiilor oficiale cu statele Europei Occidentale, S.U.A. cu alte
state.
La 18 decembrie 1991, F ederatia Rusa -a
declarat disponibilitatea de a stabili relatii diplomati-
"
ce cu Republica Moldova. Insa decizia Moscovei de
a statui moldovean independent urma sa
fie ,,rasplatita" prin atitudinea favorabila a
fata de Acordul privind crearea Comunitatii State-
lor Independente. La 21 decembrie 1991, la Alma-
Ata, Republica Moldova a aderat la C.S.I.
"
In aprilie 1994, Parlamentul, dominat de coalitia
Partidului Democrat Agrar din Moldova blocul pro-
ms ,Unitatea Socialista", a ratificat, cu unele rezerve,
acordurile de aderare la C.S.I., iar in iulie an
a adoptat Constitutia, care statueaza ,neutralitatea
permanenta" a Moldovei.
Ceremonia de arborare a drapelului de stat
a Republicii Moldova In fa(a sediului O.N:U.,
La 8 februarie 1995, legislativul de la a
adoptat Conceptia politicii exteme a Moldovei. Con-
form acesteia, Republica Moldova promoveaza o
politica de neutralitate permanenta, angajlndu-se sa
nu ia parte la conflicte armate, la aliante politice,
cu ocazia primirii In aceasta organizafie internafionala.
2 martie 1992
197
Din Declaratia de Ia Alma-Ata
,
21 decembrie 19
Statele I ndependente - Repu-
bli ca Azerbaidjan, Republica
Armenia, Republica Belarusi , Re-
publ ica Kazahstan, Republica
Kirgizstan, Republica Moldova,
Federatia Rusa (R.S.F.S.R.), Re-
publica Tadjikistan, Turkmeni-
stan, Republica Uzbekistan
Ucraina - , in aspiratia lor de a edi-
fi ca state democratice de drept, re-
latiil e intre care se vor dezvolta pe
baza respectului
reciproc, a suveranitatii statale
a egalitatii suverane, a dreptului
I
inalienabil Ia autodeterminare, a
principiilor egalitatii a neames-
tecului in treburile interne, al re-
nuntari i Ia folosirea fortei ame-
nintarii cu forta, a metodelor eco-
, ' .
nomice de alt fel de a exercita .
presiuni , a reglementarii
a diferendelor, a respectarii drep-
turil or libertatilor omului , inclusiv
a drepturilor m1noritatilor etnice, a
' I
onorarii a angaja-
mentelor respectarii altar prin-
ci pii norme de drept internatio-
nal,
Recunoscind respectind
reciproc integritatea teritoriala,
tnvi olabilitatea frontierelor exis-
tente,
Considerind ca i ntarirea rela-
'iilor de prietenie, de buna veci-
natate de cooperare reciproc
avantajoasa, a relatiilor cu rada-
ci ni istorice adinci , raspunde in-
tereselor fundamentale ale po-
poarelor cauzei pacii
securitatii ,
raspunderea
care le revine pentru mentinerea
pacii a concordiei interetnice,
Aderind Ia scopurile princi-
pii le cuprinse in Acordul cu privire
Ia crearea Comunitatii Statelor
'
lndependente, declara urmatoa-
rele:
Coordonarea reciproca a actiu-
nilor membrilor Comunitatii se va
'
infaptui pe baza principiului egali-
tatii i n drepturi , prin intermediul
unor organisme coordonatoare,
create pe baza de paritate care
activitatea in mo-
dul stabilit de acordurile dintre
membrii Comunitatii, care nu este
'
nici stat, nici o formatiune supra-
statala.
t98
militare sau economice care au ca scop pregatirea razboiului, sa nu per-
mita folosirea teritoriului sau pentru amplasarea bazelor militare straine,
1
sa nu detina, sa nu produca sa nu experimenteze arme nucleare.
Conceptia declara ca fiind prioritare relatiile bilaterale cu Rusia, Ucrai-
na Republica Belarus, apreciind in titnp ca foarte importante
relatiile sale cu Romania.
'
/'\
In anii 1993-1998, strategia politicii exteme a Moldovei, reflectind
optiunile foqelor politice aflate la guvemare, a pus accent pe coopera-
rea prioritara cu statele membre ale C.S.I. , dimensiunea europeana fi-
ind mai putin consistenta.
Relatiile cu statele vecine - Romania Ucraina - au cunoscut o
dinamizare in urma semnarii unor protocoale de cooperare transfron-
taliera trilaterala. Parlamentele de la Kiev au ratificat, in no-
iembrie- decembrie 1996, Tratatul bilateral semnat in 1992, care a situ-
at relatiile moldo-ucrainene pe o baza juridica politica sigura.
Raporturile dintre Republica Moldova Romania au debutat inca in
1990, intr-o atmosfera de incredere speranta, inregistrind, in contextul
existentei celor doua state o deschidere deosebita in plan
economic, cultural politic, pentru ca ulterior, din 1993, sa se
odata cu reorientarea prioritatilor de politica extema intema a Re-
publicii Moldova spre Est.
/'\
In iunie 1995, Republica Moldova a fost admisa in Consiliul Europei.
. I
Din an, Republica Moldova participa la programul NATO
,Parteneriatul pentru Pace", este membra a organizatiei , Cooperarea
economica la Marea Neagra", iar la 10 octombie 1997 a aderat Ia gru-
pul G.U.A.M. (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan Moldova), state reunite
pe baza de interese comune - economice, politice de securitate - in
spatiul (:S.I.
/'\
In 1997, Moldova a inaintat cererea privind asocierea la Uniunea
Europeana. Aceasta marcheaza o tendinta de reorientare a prioritatilor
in strategia de politica extema a tarii spre integrarea europeana, ca al-
temativa viabiUi la incorporarea in spatiul C.S.I.
Razboiul de pe Nistru

Hotarirea majoritatii a populatiei din Moldova de a se
desprinde de Uniunea Sovietica de afirma independenta a deter-
minat reactia ostila a unor lideri politici msofoni msofili din stinga Nis-
trului.
Sesizind pericolul unor actiuni separatiste, conducerea de la
hotarise inca din iulie 1991 sa ofere tuturor locuitorilor republicii cetatenie
moldoveneasca, adoptind legi prin care se asigurau drepturi pentru
minoritatile nationale. Populatia rusa cea rusofila, cu pozitiile
sale privilegiate, se temea ca le va pierde.
La 19 august 1990, liderii gagauzilor de orierttare comunista au con-
vocat la Comrat un congres in cadrul camia au proclamat ,Republica
Sovietica Socialista Gagauza". Peste citeva zile, la 2 septembrie, un
congres similar, la Tiraspol, a proclamat , Republica Sovieti-
ca Socialista Nistreana". La 3 septembrie 1990, Sovietul Suprem al
Evoluti a Republi ci i Moldova dupa 1985

Republicii Sovietice Socialiste a declarat cele doua con-
Din Constitutia
Republicii Moldova precum hotar!rile acestora, ca fiind ilegale.
27 iul ie 19 4 Incurajate de Moscova, fortele paramilitare transnistrene au atacat, la
Articolul11
( 1) Republica Moldova pro-
clama neutralitatea sa perma-
(
nenta.
(2) Republica Moldova nu
admite dislocarea de trupe mili-
tare ale altor state pe teritoriul sau.
Decretul
Republicii Moldova despre
incalcarea grava a Constitutiei
Republicii. Moldova
2 noiembrie 1990, autoritatile legale ale Republicii Moldova din
Dubasari, 1nregistrindu-se primele victime. Liderii au orga-
nizat, sub protectia trupelor sovietice stationate in stinga Nistrului, alegeri
(20- 25 noiembrie 1990), in urma carora constituit organe proprii de
conducere. La 27 noiembrie, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova a declarat
nule tara efecte juri dice rezultatele alegerilor din Transnistria. La rindul
sau, Mihail Gorbaciov, Sovietului Suprem al U.R.S.S., a pu-
blicat un decret, la 22 decembrie 1990, prin care garanta integritatea te-

ritoriala a Republicii Moldova, dar numai i'n cadrul U.R.S.S.
Liderii de la Tiraspol nu acceptau reformele democratice
. "
din Republica Moldova. In timpul puciului din august 1991, ei expri-
9 de cembr i e 1 9 ,' 3 mat deplina solidaritate cu organizatorii acestuia.
La 9 decembrie 1993 instanta
,
judecatoreasca neconstitutionala
din Tiraspol , lncalclnd In
mod flagrant prevederile Consti-
tutiei ale altar Legi ale Repu-
blicii Moldova, principiile Demo-
cratiei Universale a Drepturilor
Omului , a pronuntat sentinta l m-
potriva unor cetateni ai Republicii
Moldova.
Fiind garant al respectarii Con-
stitutiei, d reptu rilor, libertatilor
egalitatii In drepturi a cetatenilor
Republicii Moldova in temeiul
articolului 113
4
din Constitutia Re-
,
publicii Moldova, decretez:
Articol unic. Se considera ile-
gala fara efecte juridice sentinta .
pronuntata cetatenilor llie
Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivan-
toe, Alexandru Valeriu Gar-
buz, Petru Godiac, ca fiind data
de un organ jurudic neconstitu-
tional.
,
Procesul judiciar asupra , grupului
1/aCU" infentaf de cafre autoritafi/e
ilegale de Ia Tiraspol. 1993
Si dupa puciului de la Moscova, autoritatile ruse au spri-
jinit actiunile separatiste din st!nga Nistrului. Primind ajutoare militare
bizuindu-se pe Armata 14 rusa stationata in Transnistria, conduca-
torii de la Tiraspol au pornit pe calea confruntarii violente cu Repu-
"
blica Moldova: Inca de la i'nceputul lunii martie 1992, incidentele se
'
tineau lant, cetateni fiind agresati, iar autoritatile statului mol-
dovean erau 1mpiedicate exercite atributiile ce le reveneau po-
trivit legilor tarii. Unitatile Armatei 14 s-au angajat efectiv in lupta,
folosind tancuri, blindate, aruncatoare de mine, tunuri antitanc
1mpotriva moldoveni.
La 7 iulie 1992, in localitatea Limanskoe din Ucraina, s-au
tratative intre reprezentantii militari ai Rusiei, Moldovei autoprocla-
matei republici nistrene, in prezenta conducatorului Armatei 14, conven-
indu-se asupra incetarii focului. Dar conflictele au continuat. La 21 iulie
1992, Mircea Snegur, Republicii Moldova, Boris Eltin,
Federatiei Ruse, au semnat la Moscova conventia privind
reglementarea a conflictului annat din zona nistreana a Repu-
blicii Moldova. Prevederile principale ale Conventiei erau: a) 1ncetarea
focului; b) dezangajarea forte lor crearea unei zone de, securitate;
c) crearea unei Comisii Unificate de Control; d) respectarea cu strictete
a neutralitatii Armatei 14 a Federatiei Rese; e) ridicarea blocadei eco-
nomice; f) reintoarcerea refugiatilor la locurile de trai. conventia
nu a asigurat reinstaurarea autoritatii Republicii Moldova asupra terito-
riului sau din stinga Nistrului.
La 28 iulie 1992, printr-o decizie a Comisiei unificate de Control, se
convine asupra introducerii i'n zona de conflict a fortelor comune de
1ntretinere a pacii, formate din contingentul de trupe ale fortelor anga-
jate in reglementarea conflictului din observatori rnilitari. Fortele co-
mune de mentinere a pacii au fost reprezentate de: a) Federatia Rusa-
6 batalioane (cite unul - la Ribnita, Cocieri 3 batalioane - la
Tighina); b) Republica Moldova - 3 batalioane (cite unul la Cocieri,
Tighina); c) autoproclamata republica nistreana - 3 batalio-
ane (cite unul Ia Dubasari, Dorotcaia La 5 august 1992,
199
IST ORI A ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA
I
-
are loc retragerea totala, prin ordin, de pe pozitiile
de lupta a foqelor de politie, a armatei a volun-
tarilor introducerea foqelor comune de unuficare
a pacii, care s-au dovedit a fi, In mare parte, sustina-
toare a
"
In octombrie 1994 a fost semnata conventia
'
moldo-rusa privind evacuarea Armatei a 14-a rusa
de pe teritoriul Moldovei, paralel cu adoptarea unui
statut special pentru Transnistria. Dar, pina In 2005,
prevederile conventiei nu s-au realizat.
"
In acest razboi s-au remarcat Ilie alti
patrioti, care au pus in mare dificultate regimul de
Polifitii moldoveni pe linia de foe de pe Nistru.
/\
la Tiraspol. In timpul razboiului de pe Nistru au
Primavara 1992
murit 320 de persoane, iar 1 180 au fost ranite.
Conventia Eltin-Snegur
21 i u l ie 1
Art. 1. ( 1 ). Din momentul sem-
narii Conventiei , partile in conflict
asuma angajamentul de a
intreprinde toate masurile nece-
sare pentru incetarea totala a
focului, precum a oricaror acti-
uni armate, una impotriva celei-
lalte.
(2). Odata cu incetarea fecului,
partil e in conflict procedeaza Ia
retragerea unitatilor fortelor lor
armate a celorlalte formatiuni ,
a tehnicii de lupta a armamen:.
tul ui, urmind sa incheie acest
proces in decurs de zile.
Scopul unei asemenea dezan-
gajari este crearea unei zone de
securitate i ntre partite in conflict.
Art. 2. (1 ). Tn scopul asigurarii
controlului asupra ma-
suritor prevazute in articolul 1,
precum al asigurarii regimului
de securitate in zona mentionata,
J
se instituie o Comisie de control
unifi cata, formata din reprezen-
tanti ai celor trei parti angajate in
reglementare ...
(2). Fiecare din partile angajate
i n activitatea Comisiei nu-
reprezentanti in compo-
nenta acesteia. Locul de
dinta al Comisiei de control este
J
Bender.
A
In ce masura au fost realizate
prevederile conventiei?
'
200
Din zona nistreana s-au refugiat In interiorul Republicii Moldova
peste 100 000 de persoane. :Distrugerile economice (pod uri, cai de
92comunicatie, cHidiri etc.) de doua ori bugetul anual al Repu-
blicii Moldova.
Razboiul a avut importante consecinte politice pentru Republica
Moldova: a acreditat ideea ca tinarul stat nu poate functiona In afara
sferei de influenta moscovita; a consolidat pozitia politica a foqelor
neocomuniste. Razboiul a demonstrat faptul ca liderii de la Kremlin sint
dominati de obsesia mentinerii imperiului sovietic, indiferent sub ce forma
politica.
Eforturile conducerii de la de a asigura integritatea Repu-
blicii Moldova nu au avut succes, administratia de la Tiraspol nu a recu-
noscut autoritatea 'in teritoriul din stinga Nistrului.
Memorialu/ eroilor cazufi In lupta pentru independenta i integritatea
Republicii Moldova.
Sculptor - luri arhitect - Nicon Zaporojan

-
_ restomatie

Din Hotiirirea Cur(ii Europene pentru Drepturile Omului in dosarul
al(ii contra Republicii Moldova Rusiei"
in ceea ca,privete Rusia
in timpul conflictului moJdovenesc din 1991- 1992,
fof1e ale fostei Arm ate a 14-a (care a apaf1inut succesiv
U .R.S.S.-ului, C.S.I.-ului apoi Rusiei) station ate in
Transnistria, au luptat cu pentru fortele separatiste
transnistrene. lmportante cantitati de arme din arsenalul
Armate,i a 14-a au fost transferate In mod voit
care au putut, in plus, sa obtina alte arme, fara ca
militarii sa se opuna. Pe linga acestea, de-a lungul
confruntarilor dintre autoritatile moldovene
transnistreni, conducatorii au sustinut, prin decla-
ratiile lor, autoritatile separatiste.
' '
Astfel, autoritatile ruse au atlt militar cit
politic Ia crearea unui regim separatist in regiunea
Transnistriei , care face parte din teritoriul MoJdovei. Ctiiar
dupa armistitiul din 21 iulie 1 9"92, Rusia a continuat sa
sustina din punct de vedere militar, poHti'c economic
. regimul separatist, permityndu-i astfel sa supravietuiasca,
lntarindu-se obtinind o anumita autonomie fata de
Moldova. Dupa parerea Cuf1ii , totalitatea actelor comise
de mHitarii in prfvinta reclamantilor, inclusiv transferul
lor in mlinile regimului separatist, in contextul unei cola-
borari a autoritatilor ruse cu acest regim ilegal, sint de
natura sa cre,eze o responsabilitate in ceea ce
actele acestui regim.
in acest moment, armata rusa continua sa stationeze
' '
pe teritoriul Moldovei , Tncalcind angajamentele de re-
1. Cum apreciati faptul ca Romania a fost prima
tara care a recunoscut lndependenta Republicii
, ' '
Moldova?
2. Cum au evoluat raporturile dintre cele doua sta-
te romane$ti?
3. Ce actiuni de politica externa a intreprins Re-
publica Molttova dupa proclamarea independentei?
4. Apreciati cererea Republicii Moldova de aso-
ciere Ia Uniunea Europeana.
5. Care au fost cauzele declanarii razboiului de
pe Nistru?
6. Cum argumentati implicarea Rusiei in conflictul
internal Republicii Motdova, provocat de separatitii
de Ia Tir.aspol?
7. Care au fost consecintele razboiului de pe
Nistru?
8. Separatismul manifestat in raioanele de rasarit
ale Republicii Moldova este un fenomen specific
,moldovenesc" sau general?
9. Care ar fi, in opinia voastra, solutia rezolvarii
diferendului transnistrean?
Strasbourg, 8 iulie 2004
tragere totala luate de Rusia Ia conferintele O.S.C.E. din
1999 2001. Atit Tnainte cit i dupa 5 mai 1998, data
intrarii Tn vigoare a Conventiei Tn ceea ce Rusia,
J .
in zona de securitate controlata de fortele ruse de
J
mentinere a pacii, regimuf nRMT" a continuat desfa-
in mod ilegal trupe, sa fabrice sa comercializeze
arme cu Tncalcarea acordului din 21 iulie 1992. Ansamblul
acestor elemente este de natura sa dovedeasca faptul
ca ,RMT" continua sa se gaseasca sub autoritatea efec-
tiva, sau eel putin sub influenta decisiva a Rusiei, ca
oricum HRMTH gratie sprijinului militar,
economic, financiar politic pe care Rusia i-1 furnizeaza.
A
In aceste conditii, Curtea considera ca exista o lega-
tura continua nelntrerupta de responsabifitate a Rusiei
Tn ceea ce soarta reclamantilor, dat fiind faptul
ca politica sa de sprijin de colaborare cu regimul s-a
perpetuat dincolo de 5 mai 1998 ca, dupa aceasta
data, Rusia nu a avut nici o tentativa pentru a pune capat
situati,ei reclamantilor create de agentii sai nu a action at
pentru a impiedica pretinsele Tncalcari comise. Prin
urmare, reclaman1ii se afla sub ,jurisdictia" Rusiei
responsabilitatea acesteia este angajata in ceea ce
actele denuntate.
. '
Selectati capetele de acuzare ad use Rusiei de inalta
Curte de Ia Strasbourg .

Razboiul de pe Nistru n-a fost doar un conflict in-
tern, intre o parte a Republicii Moldova i alta parte a
ei, cum se afirma fats, ci, in primu/ rind, un razboi intre
Federafia Rusa i Republica Moldova, Ia nici un an de
Ia proclamarea independen(ei acesteia din urma,
scopul declanarii acestui conflict arm at fiind detaarea
unei bucafi din teritoriul Republicii Moldova pentru a
se putea permanentiza sta(ionarea armatelor ruse
dincoace de teritoriul Ucrainei.
Nicolae Dabija
Cunoateti i alte puncte de vedere despre raz-
boiul de Ia Nistru din 1990-1992?
RETINETI NOTIUNILE
, ' '
Neutralitate - situatie, atitudine a unui stat care nu se
I
amesteca in conflictul dintre doua sau mai multe
state, care nu participa Ia pacte sau aliante mititare
lntretine refatii cu fiecare stat beligerant
in parte.
Separatism - curent politic manifestat prin tendinta
de a se separa de majoritate de a forma o noua
structura pofitica.
201
.., -
4. ORGANIZAREA STATALA A ROMANILOR
Lectie de sinteza
DE LA EST DE PRUT
Originile. Moldova, teritoriu cuprins intre Carpatii
Orientali, Carpatii Nistru Marea Neagra,
a fost dintotdeauna o parte a teritoriului pe care s-a
fortnat s-a dezvoltat poporul roman.
Teritoriul dintre Nistru Prut a parcurs
etape pe care le-a cunoscut 1ntreaga istorie a roma-
nilor din cele mai vechi timpuri pina la inceputurile
"
secolului al XIX-lea. In acest sens, deosebit de con-
Yingatoare sint rezultatele cercetarilor arheologice, care
demonstreaza ca teritoriul dintre Carpatii Orientali
1 istru (Tyras) este parte integranta a spatiului de for-
"
mare a culturii geto-dace. In razboaiele din 10 1- 1 02
105- 106, geto-dacii au fost de forta
romana. Integrarea Daciei in lumea romana a condus,
prin romanizarea dacilor, la procesul de formare a
poporului roman. Formarea poporului roman consti-
tuie evenimentul fundamental care sta la baza lntregii
.
istori i a romanilor. Procesul etnic eel lingvistic au
evoluat intr-un perfect paralelism.
"
In ultimele secole ale mileniului I, romanii
creat propriile formatiuni statale, afirmindu-se ca popor
distinct 1n sud-estul Europei.
Tarile Romane. Structurile statale incipiente Ia
romani au avut ca punct de plecare obtea teritoriala
(satul). pe vaile riurilor sau in depresiuni,
s-au unit formind uniunile de numite
cnezate de vale sau voievodate de vale. Acestea, la
rindul lor, erau parti componente ale , fiirilor" care
acopereau lntreg spatiul romanesc.
Cel mai puternic voievodat de la est de Carpati s-a
constituit pe valea riului Moldova, cu centrul la Baia.
Aici a fost voievodului , descaleca-
torul".
Odata cu dezvoltarea relatiilor de tip feudal, soci-
etatea romaneasca a acumulat resurse demografice,
economico-sociale, politice spirituale necesare or-
ganizarii statale. Drept urmare, societatea romaneas-
ca a parcurs segmentul de la , fara ' ' la stat, prin
evolutia fireasca de Ia sat Ia stat.
'
,.,
In fata marilor pericole din afara, formatiunile poli-
tico-militare dintre Carpati Nistru s-au con-
stituit lntr-un stat mai puternic - Tara Moldovei, care
catre anul 1365 confirma independenta fata de
Regatul Ungar.
202
,
"
Tara Moldovei. In timpul domniei lui Alexandru
eel Bun (1399- 1432), Tara Moldovei era un stat me-
dieval putemic care se intindea de la Carpatii Orientali
pina la Nistru, de la granitele Regatului polon plna la
Dunare Marea Neagra.
"
In Evul Mediu, Tara Moldovei atinge apogeul dez-
voltarii sale in timpul domniei lui eel Mare
(1457- 1504). Ca Tara Romaneasca, la inceputul se-
colului al XVI-lea Moldova a fost nevoita sa accepte
suzeranitatea Portii Otomane.
'
La 1nceputul epocii modeme, la hotarele Principate-
lor Romane, au aparut alte doua mari imperii - Impe-
riul Austro-Ungar Rusia tarista - care, apar-
tineau s-au aratat la fel de rapace agre-
sive ca turcii otomani.
Principatele Romane, de-a lungul celor trei secole
cit a durat suzeranitatea otomana, indreptau privirile
spre rasarit, catre puternicul stat moscovit, contind pe
sprij inul acestuia in lupta pentru eliberarea de asupri-
torii otomani. Atit in proiectul de trecere a Tarii Mol-
dovei sub protectoratul rus, in 1656, cit in punctele
aliantei tnilitar-statale din 1711, intre Moldova Ru-
sia, se stipula pastrarea independentei, a tuturor obi-
ceiurilor interne ale tarii, precum inalienabilitatea Prin-
cipatului Moldovei.
"
In 177 4, Austria, profitind de slabiciunea Poqii, prin
mituirea rus Rumeantev, comandantul ar-
matei ruse de ocupatie din Moldova, a obtinut acordul
Poqii Otomane de a ocupa importante teritorii din nor-
dul Moldovei caruia austriecii i-au zis Bucovina.
"
In 1812, Rusia a acaparat teritoriul romanesc din-
tre Nistru Prut, care nu i-a apaqinut niciodata. L-a
numit impropriu Basarabia - actiune ce trebuia sa ca-
mufleze adevarul despre Tara Moldovei. Imediat dupa
anexarea Basarabiei, tarismul a lichidat aici ultimele
ale orinduirii de stat.
Romania. Dupa 1812, Principatul Moldova,
injumatatit, continuat existenta politica pina in
1859, cind prin alegerea dubla a lui ALI. Cuza in cali-
tate de domnitor ( 5 ianuarie la 24 ianuarie la
se cu Muntenia (Valahia), formind
statui Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei. La
9 mai 1877 Romania proclamat independenta,
recunoscuta, mai apoi, de marile puteri europene.
Prin urmare, succesorul de drept al Principatelor
Unite devine Romania, care, In deceniile urmatoare, va
lupta pentru reunirea tuturor teritoriilor istorice
" .

Basarabia nu a fost nici nu a putut fi succe-
soarea purtatoarea de drept a Principatului Moldo-
va. Dupa anexare (1812), teritoriul dintre Prut Nis-
tru nu a cunoscut o viata politica proprie, el a fost
transformat lntr-o gubernie a Imperiului Rus, cu toate
caracteristicile proprii acestui statut.
"
Republica Democratica Moldoveneasca. In tim-
pul Primului Razboi Mondial, la 2 decembrie 1917,
Sfatul Tarii - organul reprezentativ al Basarabiei, ales
pe baze democratice - proclama, in hotarele fostei gu-
bemii Republica Democrata Moldoveneasca.
.
Decretarea independentei Republicii (24
ianuarie 1918) a avut menirea sa serveasca drept
pavaza in calea pretentiilor anexioniste asupra Basara-
biei. Dar In conditiile concret-istorice in care domina
'
primatul foqei, clasa politica basarabeana abandonea-
za ideea independentei, mai mult iluzorie declt reala,
revenirea la spatiul existentei dintotdeau-
na al Basarabiei. Prin votul de la 27 martie 1918, - de
unire a Basarabiei cu Romania - Sfatul Tarii a asigu-
rat, de fapt, continuitatea poporului roman a etni-
ilor conlocuitoare pe teritoriul dintre Prut Nistru.
Insistarea asupra pastrarii independentei declarative, In
conditiile cind Ucraina nationalista Rusia
pretindeau Basarabia, ar fi egalat cu o grava eroare
politica, cu incomensurabile consecinte pentru locui-
torii tinutului.
'
R.A.S.S. Moldoveneasca R.S.S. Moldove-
neasca unionala, ca toate autonomiile republicile
unionale din componenta fostei Uniuni Sovietice, con- .
stituie o experienta ce nu se incadreaza in categoriile
sistemului de drept lnregistrate pe parcursul dezvoltarii
istorice. Republicile autonome unionale sovietice
constituiau doar entitati teritorial-administrative ale
'
U.R.S.S.
"
In perioada regimului comunist, guvemul R.S.S.M.
conducerea P.C.M. s-au afirmat drept instrumente
docile in politica de rusificare exploatare a populatiei

din Moldova sovietica. Aceste structuri au distrus cul-
tura nationala, au introdus foqat un alfabet strain lim-

bii romane, au creat o limba artificiala, menita sa ilus-
treze teza comunista privind existenta a doua popoare
diferite - moldovenesc roman. Regimul totalitar
sovietic a aservit economia, a devastat profanat
bisericile manastirile, a deformat natio-
nala, a cultivat, prin toate tnijloacele, romanofobia, a
provocat grave prejudicii ecologice etc. Acesta este
rezultatul ,statalitatii sovietice care a
"
dominat intre Prut Nistru o jumatate de veac. In
mod normal, ea ar fi trebuit sa sustina sa promoveze
interesele romanilor de la est de Prut a etniilor
conlocuitoare.
Reperele unui stat sint natiunea, teritoriul, organiza-
rea politica suverana (puterea politica), coeziunea
politica juridica Daca raportam aceste carac-
teristici la ,statui sovietic moldovenesc", ne convin-
gem ca acesta nu a existat ca atare. El a fost o inventie
a propagandei comuniste.
ToGmai pentru ca aceste repere nu au existat in
perioada sovietica, atunci cind a devenit posibil, ele au
devenit deziderate ale natiunilor ce populau teritoriile
periferice ale U niunii Sovietice.
Republica Moldova, ca stat independent, a aparut
pe baza dreptului de autodeterminare, succedind unei
puteri coloniale, care a detinut ilegal teritoriul numit
Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.
R.S.S.M. nu a constituit un stat bazat pe normele ju-
"
ridice intemationale. In acest sens, rezulta o disconti-
nuitate intreR.S.S. Moldoveneasca Republica Mol-
dova. Prin urmare, pe teritoriul fostei R.S.S. Moldo-
care s-a desprins in urma imperiului
sovietic s-a format un stat nou.
"
In cazul in care admitem ca Republica Moldova
este succesorul de drept al . R. S. S. nu
avea nici o justificare necesitatea obtinerii suve-
ranitatii, independentei a intemationale.
Aceste principii fundamentale ale statului de drept
absolut necunoscute forinulei de ,statalitate sovieti-
ca moldoveneasca", au cap a tat acoperire juridica
odata cu proclamarea Republicii Moldova in august
1991 .
203

Test de
EVOLUTIA REPUBLICII MOLDOVA
..., '
DUPA 1985
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: puci,
doctrina politica, alegeri anticipate, separa{ia
puterilor in stat, stat suveran.
.
15 p.
A B
a) adoptarea Constitutiei Republicii 1 ....
Moldova
b) adoptarea Declaratiei de Indepen- 2 ....
denta a Republicii Moldova
c) alegerea Petru Lucin- 3. . ..
schi
d) reinfiintarea Mitropoliei Basarabiei 4 ....
e) admiterea Republicii Moldova in 5. . ..
O.N.U.
25 p.
III. Alegeti varianta corecta.
1. Constitutia Republicii Moldova a intrat in vi-
goare la
"""
a) 23 iunie 1990.
b) 26 iulie 1994.
c) 27 august 1994.
2. Primul al Republicii Moldova a fost
a) Mircea Snegur.
b) Petru Lucinschi.
c) Vladimir Voronin.
3. Viata politica din Republica Moldova se bazea-
za pe
a) sistemul monopolist.
b) pluralism.
c) regim au tori tar.
4. Candidatul pentru functia de prim-ministru este
desemnat de
a)
b) par lament.
c) partidele politice.
204
5. Republica Moldova a devenit membru al
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei in
a) 1995.
b) 1998.
c) 2000.
6. Republicii Moldova este ales de
par lament din anul:
a) 1990.
b) 1992.
c) 2000.
7. Conventia moldo-rusa privind evacuarea Ar-
matei a 14-a de pe teritoriul Moldovei a fost sem-
nata in anul
a) 1991.
b) 1992.
c) 1994.
8. Republica Moldova participa la programul
NATO ,Parteneriatul pentru pace" incepind cu anul
a) 1991.
b) 1995.
c) 1997.
Realizati un eseu privind evolutia relatiilor din-
tre Republica Moldova Romania dupa 1989.
De ce credeti ca mai multi oameni de cultura
' '
din Republica Moldova (Grigore Vieru, Leonida Lari
luat cetatenie romana?
Ce despre Ilie
25 p.
IV. Transcrieti numarul enuntului notati cu
1. Constituirea societatii democratice in Republi-
ca Moldova trei etape. distincte dupa 1989.
2. Constitutia Republicii Moldova a fost adoptata
la 26 iulie 1994.
3. Asociatiile clandestine nu s1nt interzise.
'
4. Unica autoritate de jurisdictie in Republica
Moldova este Curtea Constitutionala.
'
5. Armata a 14-a a influentat situatia Republicii
Moldova dupa 1989.
25 p.
Barta Europei in anul2
. fts
MAROC
AlGERIA
TUN I
w.,
AfAR fA
205
Sinteza finala
Destinul european al romanilor in epoca contemporana
Romania interbelica
.
Ca in alte tari europene, in Romania interbe-
lica (1918-1939) au avut loc reforme democrati-
ce, care au dus la o redistribuire a proprietatii la
antrenarea unui mare numar de cetateni in viata
' '
politica activa. Reforma agrara din Romania a fost
cea mai larga din Europa acelei perioade. Ca urmare
a reformei agrare, a incetat sa mai aiba
un rol dominant in viata satului romanesc, in prim-
plan impunindu-se taranul proprietar de pamint.
Prin reforma electorala, din noiembrie 1918, s-a
introdus votul universal, egal, direct, secret obligato-
riu al tuturor barbatilor de la 21 ani in sus. Astfel,
'
numarul alegatorilor a crescut de la circa 100 000,
1n 1914, la 3,5 milioane, in 1926, 4,6 milioane, in
193 7. Centrul luptei electorale s-a mutat de la
la sat, partidele politice fiind nevoite sa inscrie in pro-
gramele lor satisfacerea dezideratelor de baza ale
taranilor .

Optiunile politice ale romanilor s-au diversifi-
cat, partidele politice s-au multiplicat, viata publica
devenind mult mai intensa mai plina in continut.
Partidul Conservator, neputindu-se adapta noilor
realitati, a parasit scena politica. Au aparut partide
noi (Partidul Taranesc, Liga Poporului), cu programe
atragatoare; in cadrul Romaniei s-au integrat parti-
dele din Basarabia, Bucovina Transilvania.
Forma de guvernamint a ramas monarhia con-
stitutionala; dupa moartea regelui Ferdinand (20
iulie 1927) i-a succedat la tron regele Mihai, care,
fi ind minor, era tutelat de o regenta; la 8 iunie 1930,
coroana a fost de Carol al II-lea. Acesta
s-a implicat activ in viata politica, urmarind sa dis-
crediteze regimul intemeiat pe partidele politice
sa asigure rolului monarhiei in viata de
stat.
Constitutia din 1923 consfintea drepturile liber-
tatile cetatenilor, la nivelul standardelor europene.
Aplicarea ei a lasat adesea de dorit.
Pentru a obtine cit mai multe voturi, partidele
"
politice au recurs pe scara larga la demagogie. Indata
ce ajungeau la putere dadeau uitarii promisiunile
:facute cind se aflasera in opozitie. Acest fapt a dus
206
la discreditarea sistemului de guvemare prin partidele
politice a regimului democratic, in general.
Fenomenul nu era caracteristic doar Romaniei, ci
/'\
intregului continent european. In unele tari - Ungaria,
Italia, Bulgaria - democratia a capotat dupa citiva
ani de la incheierea razboiului, instaurindu-se regimuri
autoritare de diferite nuante. Abia dupa 1934, in Ro-
" . ,... . . . ....,
manta s-a tnregtstrat o ascenstune putem1ca a ex-
tremei drepte, pe fondul crizei tot mai evidente a
regimului democratic pe plan european, mai ales dupa
instalarea lui Hitler la putere in Germania (ianuarie
1933).
Politica externa a Romaniei a avut ca principale
obiective mentinerea pacii a statu-quoului teritori-
al stabilit prin tratatele de la Paris (,sistemul Ver-
sailles"), promovarea unor relatii bune cu toti vecinii.
"
In acest scop, diplomatia romaneasca s-a bazat pe
sprijinul Frantei al Marii Britanii, a actionat pentru
incheierea unor tratate bilaterale ( cu Polonia in
1921, cu Franta cu Italia in 1926), pentru crearea
/'\, .
Micii lntelegeri ( alcatuita, in 1921, din Romania, Ce- -
/'\,
hoslovacia Jugoslavia) a lntelegerii Balcanice,
printr-un pact semnat de Romania, Grecia, Turcia
Jugoslavia (1934). Dupa o perioada tensionata, rela-
tiile romano-sovietice s-au ameliorat; in 1934, intre
Romania U.R.S.S. au fost reluate raporturile
diplomatice.
Romania a fost o prezenta activa in Societatea
N atiunilor, sustinlnd aplicarea statutului acesteia,
in vederea cultivarii unui climat de pace de coo-
"
perare internationala. In 1930 1931, ministrul de
Exteme roman, Nicolae Titulescu, a fost ales pre-
al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor,
cea mai lnalta demnitate pe care a ocupat-o vreo-
data un roman. Nicolae Titulescu a fost unul din-
tre promotorii politicii de securitate colectiva in
Europa, sustinind incheierea unor pacte de asistenta
mutuaHi, care sa impiedice unor actiuni
militare vizind revizuirea tratatelor de pace.
Ca urmare a atitudinii conciliatoriste promovata
de Franta Marea Britanie fata de agresiunile Ita-
liei Germaniei, care puneau sub semnul intrebarii
tratatele de pace incheiate in 1919-1920, politica de
securitate colectiva a in 1936.
Sinteza finala
Pe de alta parte, guvemele de la Paris Londra
tineau sub o stricta observatie situatia din
nu acceptau ideea ca Romania sa se apropie de
Puterile Axei (Germania Italia). 0 asemenea idee
era sustinuta de Legionara, care, pe fon-
dul deteriorarii regimului democratic, tot mai
mult teren, in alegerile din decembrie 1937 obtin1nd
15% din totalul voturilor. Faptul ca liderul acesteia
declarase ca , in 48 de ore, dupa biruinta
Legionare, Romania va avea o alianta cu Roma
Berlinul" a ingrijorat cercurile conducatoare de la
Paris Londra, care i-au cerut lui Carol alII-lea sa
intervina energic pentru a stopa ascensiunea legiona-
rilor spre putere.
Lovitura de stat din 10 februarie 193 8, prin care
Carol alII-lea a instaurat regimul monarhiei auto-
ritare, a fost indreptata, in primul rind, impotriva
Legionare. La 27 februarie, a fost adoptata
o noua constitutie, la 30 martie, politice
/'.
au fost dizolvate. In aprilie 1938, Comeliu Zelea Co-
dreanu a fost arestat, iar in mai 1938, a fost con-
damnat la zece ani inc;hisoare sub acuzatia de ,unel-
A
tire contra ordinii sociale' ' de ,razvratire". In no-
iembrie 1938, Codreanu avea sa.fie asasinat din or-
dinul ministrului de interne, Armand Calinescu, prin-
cipalul colaborator al regelui Carol alII-lea.
"
In perioada interbelica, economia Romaniei a
cunoscut o puternica dezvoltare, ca urmare a apli-
carii politicii ,prin noi a sprij inului acordat
de stat prin credite, a politicii vamale protectioniste,
a lansarii unor comenzi de marfuri catre intreprin-
derile particulare. Ramura cea mai dinamica a eco-
nomiei nationale a fost industria, care s-a dezvoltat
intr-un ritm de 5% pe an, unul dintre cele mai inal-
te din lume.
Ca urmare a evolutiilor din economie, Romania
s-a transformat, de la mijlocul anilor 30, dintr-o tara
agrara in una agrar-industriala. A crescut gradul
de prelucrare a materiilor prime, cu consecinte ben-
efice asupra procesului de modernizare a intregii
societati. Leul romanesc a ramas o moneda liber-
, .
convertibila, participind la operatiunile financiare de
pe piata europeana. Principa1ul produs de export al
Romaniei a devenit petro1u1, care a luat 1ocu1 cerea-
1e1or.
Cultura romaneasca a inregistrat, 'in perioada
interbelica, un salt calitativ, avind dimensiuni cu ade-
varat europene. Sculptorul Constantin
muzicianu1 George Enescu, istoricu1 Nicolae Iorga,
medicii Constantin I. Parhon Nico1ae Pau1escu, in-
ginerii Constantin Coanda Lazar Ede1eanu, fizicia-
nul-medic Odob1eja, matematicianu1 Gheorghe
Titeica inca multi altii se numarau printre cele mai
ilustre personalitati ale Europei ale lumii.
superioara romaneasca era frecventata
de tineri din state1e vecine, iar 1iceul era
printre cele mai bune institutii de acest fel din Euro-
pa. Analfabetismul s-a diminuat considerabi1, numaru1
de carte ajungind la circa 80%.
Romaniei Mari.
Participarea Romaniei Ia eel de-al Doilea
Razboi Mondial
A
In anii ce1ui de-al Doilea Razboi Mondia1 (1939-
1945), Romania a cunoscut o evo1utie extrem de
complexa, adesea dramatica. La 23 august 1939, prin
incheierea Pactului sovieto-german (Molotov-
Ribbentrop ), soarta Romaniei, ca a celorlalte state
din zona centra1a sud-est europeana, era pecet1u-
ita. Ce1e doua mari puteri tota1itare 1mpartit
sferele de dominatie. Protocolul aditional secret
' '
prevedea ,interesul deosebit" pe care U.R.S.S. 11
manifesta fata de Basarabia ,dezinteresul" paqii
germane pentru acest teritoriu. Pactul a !nceput sa
fie pus in ap1icare peste 0 saptamina, la 1 septem-
brie 1939, cind Germania a atacat Polonia, iar Uniu-
nea Sovietica a intervenit in aceasta tara incepind
cu 17 septembrie. Astfel, Polonia a fost desfiintata
ca stat.
A
In acel moment, Romania nu se mai bizuia pe
nici un sprijin extern. Prin ocuparea Cehos1ovaciei,
in martie 1939, de catre Germania, disparuse Mica
"
Intelegere; lichidarea Poloniei insemna pierderea
unui alt a1iat. Franta Marea Britanie au declarat
razboi Germaniei, dar nu Uniunii Sovietice,
aceasta ocupase cea mai mare parte a Poloniei.
Jugoslavia 1ncheiase un tratat de alianta cu Italia,
"
act ce punea sub semnul intrebarii existenta Inte-
legerii Ba1canice.
207
Sinteza finala
Situatia intema a Romaniei devenea tot mai de-
,
pendenta de evolutia vietii intemationale mai ales,
a razboiului. La sugestia Berlinului, legionarii au pro-
cedat la asasinarea primului-ministru Armand Cali-
nescu, in ziua de 21 septembrie 193 9. Acest act a
fost urmat de o crunta represiune, aproape 200 de
legionari fiind Dupa citeva luni, in ianuarie
1940, regele Carol alII-lea a lansat politica de de-
conciliere nationala, cerind tuturor romanilor ,sa
se stringa in jurul tronului". La acest apel au raspuns
numai legionarii, de Horia Sima, astfel ca,
in aprilie-mai 1940, membrii au fost eliberati
din lagare inchisori. Regele spera ca 8:Stfel va
bunavointa lui Hitler va salva integritatea
teritoriala a Romaniei, amenintata din Est (Uniunea
Sovietica), din Vest (Ungaria) din Sud (Bulgaria).
Dar fiihrerul, care-1 acuza pe Carol al II-lea ca
sustinuse politica ,de incercuire" a Germaniei, pro-
movata de N. Titulescu (securitatea colectiva), nu
s-a aratat dispus sa faca vreun gest de bunavointa
fata de Romania .

Capitularea Frantei, la 22 iunie 1940, a fost re-
ceptata la ca o adevarata catastro!a eu-
"
ropeana, cu consecinte grave asupra Romaniei. Intr-
adevar, dupa numai citeva zile, la 26 iunie, guvemul
de la Moscova a trimis guvemului roman o nota ul-
timativa prin care-i cerea sa ,inapoieze cu orice pret
Uniunii Sovietice Basarabia" sa ,.,transmita Uniu-
nii Sovietice partea de nord a Bucovinei". Apreci-
ind ca nu se puteau angaja intr-o confruntare mili-
tara romano-sovietica, oficialitatile de la au
decis sa accepte cererile Kremlinului.
"
In saptaminile urmatoare, s-a produs o adevarata
'
rasturnare a liniilor de politica extema intema pro-
m ovate pina atunci de Carol al II-lea. Romania a
declarat ca se retrage din Societatea N atiunilor se
orienteaz.a spre Axa; a acceptat inceperea negocie-
rilor cu Ungaria Bulgaria pentru rezolvarea pro-
blemelor teritoriale; in guvern au fost introduse
personalitati cunoscute pentru vederile lor filoger-
mane, inclusiv legionari; au fost adoptate decrete-legi
cu caracter antisemit; Romania a devenit stat tota-
litar etc.
Toate aceste actiuni nu au avut efectul scontat. La
'
30 august 1940, Germania Italia au impus, prin ,ar-
208

bitrajul" de la Viena, ca Romania sa cedeze Ungariei
nord-estul Transilvaniei; de asemenea, Romaniei i
s-a cerut sa cedeze Bulgariei partea de sud a Do-
brogei (Cadrilaterul). Astfel, in citeva luni, Romania
a pierdut 33,8% din suprafata, 33,3% din populatie.
"
In aceste conditii, valul nemultumirilor populare
s-a revarsat in strada, iar Caro 1 al II -lea a incredin-
tat puterea generalului Ion Antonescu. Constitutia
din februarie 1938 a fost suspendata. La 6 septem-
brie 1940, Carol al II-lea a fost nevoit sa ,treaca
sarcini ale domniei" pe umerii fiului sau,
Mihai.
La 14 septembrie 1940, Romania a fost procla-
mata stat national legionar; . la 10 octombrie, o
misiune militara germana intra in tara, iar la 23 no-
iembrie, Ion Antonescu semna actul de aderare al
Romaniei la Pactul Tripartit (Germania, Italia,
Japonia). Antisemitismul a devenit politica de stat,
iar legionarii au actionat pentru ,romanizarea" (de_
. "
fapt, confiscarea) In tara se
instaurase haosul; membrii Legionare au
decis ,pedepsirea" celor vinovati pentru asasinarea
lui Codreanu a celorlalti camarazi; la 26-27 no-
iembrie au fost Virgil Madgearu, Nicolae Ior-
ga, precum alti 64 de inalti demnitari aflati in inchi-
soarea Jilava.
Adept al ordinii legalitatii, Antonescu a obtinut
acordullui Hitler pentru a-i inUitura pe legionari de
la putere. La rindul lor, au pus la cale un
,puci" impotriva lui Antonescu. Confruntarea a luat
forme violente in zilele de 21-23 ianuarie 1941. Dupa
lnlaturarea legionarilor de la putere, Antonescu a
constituit un guvem de ,militari tehnicieni".
Constitutia a ramas suspendata, partidele politi-
ce - dizolvate. Regimul politic din perioada ianuarie
"
1941- august 1944 ave a un caracter totalitar. In
acea perioada, aproape toate statele europene aveau
regimuri autoritare impuse de starea de razboi.
Democratia nu mai putea functiona nici macar in
Marea Britanie, recunoscuta pentru vechimea
traditia acestui regim politic. Partidele politice,
erau dizolvate, putut continua, in anumite limi-
te, cu lngaduinta lui Antonescu, activitatea. N eexis-
tind parlament, guvernarea era asigurata prin de-
crete-lege semnate de generalul (de la 21 august

Sinteza finala
,..- .--;- '"l"li""""".: ..-... -,. . '1;.- - - -; ....-- ....... 1
- .. ----- .!illi".t>.-.-. l."- ,J"'_ ....
--'-.;' . . . . . . . .._ . .... ... .. .. ..
..... _ , .,
... .._ -'-; "4W .. o ..... - I
- -
1941, Ion Antonescu. Antisernitismul con-
"
tinua a fi politica de stat. In holocaust au muncit
circa 24 000 de evrei, mai ales din rindul celor
deportati in Transnistria. Antonescu nu a apli-
cat ,solutia finala", ceruta de Hitler, astfel ca, la
conflagratiei, in Romania traia cea mai numeroasa co-
munitate evreiasca din Europa.
situatia generala a Romaniei a fast pro fund
afectata de razboi, viata economica s-a redresat dupa
pierderile teritoriale din vara anului 1940. Guvemul
. . " . .
concentrat atentia spre 1nzestrarea armate1
"
sporirea bunurilor de prima necesitate. In fapt,
Romania a fast una dintre putinele tari din Europa,
participante la razboi, in care ilu s-a inregistrat o criza
"
alimentara. In consecinta, viata de zi cu zi a oameni-
lor se aproape normal, fapt ce uimea pe
"
multi straini care vizitau Romania. Hitler i-a
lui Antonescu faptul ca ,in se bea
in timp ce_ germanii nu aveau unt de pus
""
pe p11ne.
Viata culturala a continuat sa se la
cote inalte, teatrul cinematograful bucurindu-se de
o larga audienta. Au fost publicate lucrari fundamen-
tale de literaturii romane (G. Calinescu), filo-
sofie (P.P. Negulescu, Nicolae Bagdasar, Lucian
Blaga) etc.
Obiectivul esential al politicii lui Ion Antonescu a
fast refacerea granite lor Romaniei, srarimate in 1940.
"
In acest scop, la 22 iunie 1941, el s-a alaturat Ger-
maniei in lupta impotriva Uniunii Sovietice, iar la 27
iulie 1941, Basarabia nordul Bucovinei au fast
reintegrate in Romania.
La solicitarea lui Hitler, Antonescu a
acceptat continuarea razboiului dincolo de Nistru.
pupa catastrofa de la Stalingrad (februarie 1943),
liderii politici romani - ant cei din opozitie, cit cei
aflati la putere - au initiat tratative diplomatice, vizmd
scoaterea Romaniei din razboi incheierea armis-
titiului cu Natiunile Unite. Negocierile nu au dat nici
un rezultat, intrucit Marea Britanie, S.U.A.
U .R. S. S. decisesera ca Germani a aliatii sai sa
capituleze neconditionat in fata Natiunilor Unite. De
asemenea, trei mari puteri convenisera ca Uni-
unea Sovietica sa aiba ,cuvintul hotaritor" in privinta
statelor din zona centrala sud-est europeana.
'
. . . . .

Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, initiata

de regele Mihai, cu sprijinul principalelor partide
politice (P.N.T., P.N.L., P.S.D. P.C.R.), Romania
a din razboiul purtat alaturi de Germania s-a
alaturat Natiunilor Unite. Guvemul sovietic ,nu a luat
act" de cele petrecute la a continuat sa
considere Romania un stat inamic, pina la 12 sep-
tembrie, cmd s-a incheiat armistitiul. Conventia de
armistitiu consemna ocuparea Romaniei de catre
"
sovietici; Inalta Comisie Aliata de Control, cu sediul
la controla, practic, intreaga viata econo-
mica, sociaHl, politica culturala din Romania. Actul
de la 23 august 1944 a avut o mare importanta
intemationala, a marcat frontului german
din Balcani, a facilitat ofensiva sovietica a dus la
scurtarea razboiului in Europa. Dictatul de la Viena
din 30 august 1940 a fast anulat, dar Basarabia
nordul Bucovinei au fast integrate Uniunii Sovietice,
iar Cadrilaterul a ramas la Bulgaria.
Sovietizare desovietizare
Ca urmare a intelegerilor secrete intre Marile
Puteri apartimnd coalitiei Natiunilor Unite, la
razboiului Uniunea Sovietica impus, treptat, pro-
priul ei regim politic in statele aflate in zona sa de
influenta: Bulgaria, Romania, Polonia, Ungaria, Ce-
hoslovacia, precum in Albania, Jugoslavia, partea
de rasarit a Germaniei. La 6 martie 1945, in Ro-
mania s-a instalat guvernul ,democrat-popular"
condus de dr. Petru Groza; la 19 noiembrie 1946
fortele guvernamentale asigurat victoria in
alegerile parlamentare; la 29 iulie 1947 a fost di-
zolvat principalul partid din opozitie (Partidul
National-Taranesc). Romania ramasese ultima tara
din aceasta zona a Europei cu un regim motiarhic.
La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost nevoit
sa abdice. De altfel, in acel an, 20 de tari europene
aveau regim republican numai in 11 state erau
monarhi.
Au urmat patru decenii de regim socialist tota-
" .
litar. In 1948 in Romania s-a instituit sistemul de
.
guvemare prin partidul unic, a fast admisa o singura
ideologie (marxist-leninista); s-a trecut la nationaliza-
rea industriei, bancilor, mijloacelor de transport etc.
.
209
Sinteza finala
C1terior, au fost trecute in proprietatea statului spi-
"
talele, cinematografele, o parte a spatiului locativ. In
1949, s-a adoptat planul de colectivizare a agricul-
turii, care s-a incheiat in 1962.
Evolutia economiei nationale a fost determinata
' '
de conceptia Partidului Muncitoresc Roman. Sta-
tui a concentrat in miinile sale intreaga avutie
nationala, fapt care i-a sa realizeze mari
investitii. Acestea au fost indreptate mai ales spre
industrie, astfel ca, pe intreg cuprinsul tarii, au
aparut mari uzine combinate, care asigurau pre-
lucrarea superioara a materiilor prime, precum
angajarea celei mai mari parti a foqei de munca.
La mijlocul anilor 60, Romania a devenit o tara
industriala, aceasta ramura a economiei avind cea
mai mare contributie la fortnarea produsului social
i a venitului national.
'
"
In anii 70, s-a trecut la construirea unor mari
complexe agrozootehnice, organizate pe principii in-
dustriale, dupa modelul american. Pentru satisfacerea
nev-oilor de locuinte s-au constmit, in aproape toate
cartiere noi, cu blocuri de patru-zece
apartamentele erau repartizate gratuit ,oamenilor
muncii". La anilor 50, s-au desfiintat taxele
colare, invatamintul devenind gratuit de la
primara pina la universitate. S-au construit
spitale, case de cultura, ,centre civice" etc. A fost

lichidat analfabetismul, au fost eradicate boli sociale,
precum malaria pneumonia, s-a realizat electrifi-
carea rani, a sporit nivelul de cultura de civilizatie
al tuturor cetatenilor Romaniei.
'
"
In plan social, intre 1948- 1953, s-a promovat o
politica extrem de dura fata de burghezie mo-
ierime, considerate , clase reactionare exploata-
toare" . Cetatenii apaqinind aces tor categorii sociale
au fost expropriati, iar multi dintre ei in in chi-
-ori. Statui a promovat o politica de ,nivelare" a
\-eniturilor, stabilindu-se prin lege propoqia de 5: 1
intre veniturile cele mai mari veniturile cele mai

m1c1.
Deosebit de afectata a fost pierzin-
pamintul, o buna parte a acesteia a fost nevoita
sa ia drumul angajindu-se in fabrici, pe
tiere de constructie etc. , intrucit realizate
in Gospodariile Agricole Colective ( devenite, in 1966,
_ }Q
Cooperative Agricole de Productie) erau foarte mici.
Multi tarani, devenind muncitori, au primit locuinte
in statutul social.
"
Intre 1948 1953, s-a o campanie ex-
trem de dura impotriva , intelectualitatii burgheze".
Principala acuzatie era aceea ca promovase nationa-
lismul avusese o atitudine antisovietica. Perttru in-
telectualii romani, ingradirea libertatii de gindire
exprimare, impunerea unei ideologii oficiale, limita-
rea dreptului de calatorie in strainatate au constituit
"
dificultati majore in calea propriei realizari. In pofi-
da restrictiilor impuse de regim, multi savanti oa-
meni de cultura au participat la conferinte congrese
intemationale, la concursuri festivaluri , obtinind
succese notabile. Astfel, invingind numeroasele
greutati, au continuat sa imbogateasca patri-
moniul culturii nationale universale.
Viata politica intema a cunoscut o perioada de
crunta represiune impotriva adversarilor regimului
(1948- 1953), dar relaxare (1960- 1974). Timp
de un deceniu (1946- 1956), foarte multi romani au
trait cu speranta ca , in curind vin americanii", care
aveau sa-i elibereze de sub ocupatia sovietica. De
aceea, unii dintre ei s-au angajat intr-o energica lupta
impotriva regimului a ocupantilor sovietici, inclu-
siv printr-o rezistenta armata in munti. .Evenimen-
tele din Ungaria, din 1956, cind Occidentul nu a inter-
venit pentru a apara poporul din aceasta tara,
care se ridicase impotriva ocupatiei sovietice, i-au
convins pe romani ca ,americanii" erau cu
sovieticii asupra impaqirii sferelor de influenta de
dominatie a lumii. A urmat o ,impacare" intre
cetateni regim, multi dintre adversarii comunismului
devenind La rindul sau, regimul de
la a capatat tot mai mult o ,coloratura
nationala", mai ales dupa ce Gheorghe Gheorghiu-
Dej a sa-l convinga pe Nikita S. sa
retraga trupele sovietice din Romania (1958).
,Declaratia" Partidului Muncitoresc Roman, din
aprilie 1964, a fost interpretata in Occident ca un act
de independenta a Romaniei fata de Uniunea Sovie-
tica.
A urmat o perioada in care Romania a devenit
extrem de activa pe plan international, dobindind un
"
real prestigiu. In 1967, ministrul de Exteme, Cor-
,
Sinteza finala
neliu Manescu, a fost ales Adunarii Ge-
"
nerale a O.N.U. In 1968, Nicolae a con-
damnat energic interventia trupelor a cinci state mem-
bre ale Tratatului de la in Cehoslovacia.
Romania a fost prima tara socialista (dupa U.R.S.S.)
care a stabilit relatii diplomatice cu R.F. Germania, a
fost singurul stat membru al Tratatului de la
care nu a rupt relatiile diplomatice cu Israelul dupa
razboiul de zile (1967) a contribuit la realiza-
rea pacii intre Israel Egipt, in 1978.
Bucurindu-se de increderea Occidentului, Ro-
mania a sa obtina importante imprumuturi ex-
terne, pe baza carora retehnologizat economia,
"
in special industria. In anii 60- 70, Romania produ-
cea tractoare, avioane, elicoptere, autoturisme, lo-
comotive electrice, televizoare, combine de recol-
tat cereale, turbine hidroelectrice, cazane cu abur,
oteluri speciale - cele mai multe sub licenta - la
nivelul tehnicii mondiale.
Evolutia pozitiva a politicii interne externe a
Romaniei s-a diminuat treptat, pe masura ce cultul
personalitapi lui Nicolae lua amploare.
"
In 1980, N. a dec is ca
Romania achite rapid integral datoria externa,
pentru a nu mai oferi state lor capitaliste pretextul de
a se amesteca in treburile sale interne, mai ales in
legatura cu respectarea drepturilor omului. Aceasta
hotarire a avut consecinte catastrofale pentru poporul
roman; s-a trecut la ll:n export masiv, inclusiv al pro-
duselor de prima necesitate, fapt ce a creat o grava
criza alimentara energetica. Starea de nemultumire
s-a generalizat, iar dorinta ca Nicolae sa
fie inlaturat din fruntea partidului a era tot

mat vte.
Criza acestui regim a devenit tot mai evidenta la
mijlocul anilor 80, ea fiind putemic alimentata de
schimbarea raportului de forte pe plan mondial. Uni-
unea Sovietica a intrat intr-un declin dramatic, iar
incercarea lui Mihail S. Gorbaciov, instalat la putere
in 1985, de a redresa situatia a Faptul ca lide-
rul de la Kremlin a declarat ca U.R.S.S. nu va mai
interveni cu foqa in statele socialiste - pentru a susti-
ne un anumit regim sau pe anumiti lideri politici - a
contribuit la amplificarea democratice din
aceste state.
Revolutie reforma
"
In 1989, s-a o avind la baza
,principiul dominoului", adica lnlaturarea, rind pe rind,
"
a regimului totalitar din statele europene. In Romania,
valul schimbarii a ajuns in decembrie 1989, cind sute
de mii de oameni au in strada, cerind inlatura-
rea lui Nicolae La 22 decembrie, dicta-
torul a fost nevoit sa abandoneze puterea, iar la 25
decembrie, dupa un simulacru de proces, a fast con-
damnat la moarte executat. Revolutia din Romania
a luat o forma violenta, singeroasa, peste o mie de
oameni viata.
Dupa 1989, Romania- ca celelalte state foste
socialiste din Europa - a cunoscut o perioada de
tranzitie de la dictatura la democratie. A fost un
' '
proces complex mult mai dificil decit ima-
ginat cei care au salutat cu entuziasm ,lichidarea
comunismului", fiind ca intrasera intr-o epo-
ca de ,bunastare fericire". Era o grava iluzie, ur-
mata de o crunta dezamagire.
"
In Romania, lupta politica a luat, inca de la in-
ceputullui 1990, un curs violent, spiritul negativist a
dus la dezorganizarea intregii vieti economice so-
ciale. Coruptia s-a generalizat, structurile mafiote
s-au infiltrat in toate domeniile in special, in eco-
nomie. Spiritul distructiv s-a manifestat in dome-
niile invajamintului, culturii.
La inceputul secolului al XX-lea, Romania
ameliorat simtitor statutul international. Din ianuarie
' '
2002, romanii pot calatori in spatiul Schengen tara
vize, in martie 2004 Romania a devenit tara mem-
,
bra a blocului politico-militar NATO, iar negocierile
de intrare in Uniunea Europeana s-au accelerat,
urmind ca acest obiectiv sa fie a tins in 2007.
Secolul al XX-lea a fast pentru romani bogat in
experiente realizari, dar in infringeri insuc-
cese.
"
In fond, Romania a mers, in tot acest secol, ,in
pas cu Europa", din care nu a incetat nici o clipa
sa faca parte. Prin bogatiile sale materiale spi-
rituale, prin traditia sa istorica, Romania are certe
perspective de aduce propria contributie la
dezvoltarea generala a Europei alumji in secolul
al XXI -lea.
211
Evaluare finala
I - -
I - -
I -._c
.
-- -- -- -
Testul nr. 1. Viata politici I
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: chia-
, '
bur, colectivizare, perestroika, cenzurii, centra-
li 1n economic.
15 p.
II. Alegeti varianta corecta.
"
1. Mica Intelegere s-a constituit In anul
a) 1921.
b) 1934.
c) 1939.
2. Tratatul de la Trianon (1920) a fost semnat cu:
a) Bulgaria. b) Ungaria. c) Germania.
3. Germania a capitulat la
a) 23 august 1939.
b 9 mai 1945.
c 23 august 1944.
"
4. In septembrie 1939, legionarii 1-au asasinat pe
a) Nicolae Iorga.
b I.G. Duca.
c Armand Calinescu.
5. Republica Moldova indepen-
denta la

a) 27 august 1991.
b 26 iulie 1994.
c martie 1998.
15 p.
ill. Analizati textul raspunzlnd Ia lntrebarile
'"'
ce urmeaza.
v-am .fagaduit din prima zi a noii dom-
rzii $i a luptei nationale sa vii due la biruinta [ ... }.
vii ardon: Trecefi Prutul [ ... }. Refmplinifi
in trupul farii glia strabuna a Basarabiei i co-
drii voievodali ai Bucovinei, ogoarele i plaiurile
oastre.
2. Cu ce prilej au fost formulate?
3. Ce teritorii a pierdut Romania in 1940?
4. Cind au fost eli berate teritoriile cotropite de
C.R.S.S. in 1940?
5. Care este principalul din Bucovina?
20 p .

IV. Transcrieti numarul enuntului indicati
cu Da afirmatiile pe. care le considerati corecte
en Nu pe cele false.
"
1. In 1927, dupa moartea lui Ion C. Bratianu,
al P.N.L. a devenit I.G. Duca.
"
2. In 1930 a fost proclamat rege al Romaniei
'
Carol al II-lea.
3. Garda deFier a fost o organizatie de extrema
dreapta.
"
4. In 1937, alegerile parlamentare au fost
gate de P.N.T.
5. Regimul autoritar carlist s-a fundamentat pe
Constitutia din 193 8.
'
6. Cel mai apropiat colaborator al lui Ion Anto-
nescu a fost Mihai Antonescu.
7. Primul-ministru Armand Calinescu a fost asa-
sinat de legionari In 193 9.
"
8. In timpul regimului antonescian, tara era con-
dusa cu participarea parlamentului.
9. La 22 decembrie 1989, Nicolae a
fost silit sa abandoneze puterea.
10. Primul ales In Republica Moldova
dupa 1989 a fost Mircea. Snegur.
20 p.
ment In care a fost implicata fiecare dintre
personalitafi.
1. Comeliu Zelea Codreanu
2. Nicolae Titulescu
----,----------
3. Nicolae
-----:---'------ ---
4. Mircea Snegur .
- ----- -----
5. Mircea Druc
20 p.
Nota. Se acordii 10 puncte din oficiu.

Evaluare finala
. :'.
' .
Testul nr. 2. Viata politici II
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: ex-
, '
tremism, crizii economicii, monarhie autoritarii,
unitate sujleteascii, dezna{ionalizare.
15 p.
1. Carol al II-lea a instaurat un regim autoritar in
a) iunie 1930.
b) febmarie 1938.
c) august 1944.
2. Liga Natiunilor s-a constituit in anul
a) 1921. b) 1919. c) 1933.
.
3. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, sfe-
rele de influenta in zona centrala sud-est europea-
na s-au impaqit intre
a) Gerrhania U.R.S.S.
b) U.R.S.S.
. .
c) Germania Marea Britanie.
4. Conventia de armistitiu dintre Romania
Natiunile Unite a fost semnata la
'
a) 23 august 1944
b) 12 septembrie 1944

c) 12 mai 1945.
"
5. In martie 1939, Romania a semnat un tratat

economic cu
a) S.U .. A. b) c) Germania.
15 p.
...,
ce urmeaza.
Sfntem aici pentru a asigura pacea lumii; ope-
ra noastra trebuie-sa mulfumeasca nu guvernele,
ci popoarele.
2. Cu ce ocazie au fost rostite?
3. S-a indeplinit aceasta afirmatie?
4. Ce organizatie a fost infiintata dupa Primul .
Razboi Mondial pentm a asigura pacea mondiala?
5. Unde s-a conferinta de pace care
a definitivat tratatele de pace incheiate dupa Primul
Razboi Mondial?
20 p.
Transcrieti numarul enuntului notati cu
"
1. In 1930 1931 Nicolae Titulescu a fost ales
al Adunarii Generale a Societatii Nati-
unilor.
2. Unirea Basarabiei cu Romania din 1918 nu a
fost recunoscuta de Rusia Sovietica (U.R.S.S.).
3. Constitutia Republicii Moldova a fost adoptata
in 1995.
"
4. In 1995, Republica Moldova a fost admisa in
Consiliul Europei.
5. Republica Moldova a stabilit relatii diplomati-
ce cu S.U.A. 1n 1992.
6. La 23 noiembrie 1940, Ion Antonescu a ade-
rat la Pactul Tripartit.
7. Dupa 25 octombrie 1944, Armata romana a .
participat la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei
Austriei.
8. La 30 martie 1938 s-a constituit Consiliul de
Coroana.
9. 27 martie 1919, Sfatul Tarii a decis unirea
10. Politica Partidului Muncitoresc Roman viza
'
formarea omului nou lupta cu trecutul.
11. Transilvania s-a unit cu Romania la 1 decem-
brie 1918.
20 p.
ment in care a fost implicata fiecare. dintre
personalitati:
1. Carol II
--------------------------
2. Armand Calinescu
------------
3. Patriarhul Miron Cristea
-----------,----
4. Mihail Gorbaciov
----------
5. Gheorghe Gheorghiu-Dej _____ _
20 p .
213
Eva I uare fi nala
Testul nr. 3. Viata economicii
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: bu-
, '
get, crizii economicii, reformii agrarii, balanfii
comercialii, stabilizare monetarii.
15 p.
1. Productia de cereale a Romaniei in anul 1929
'
era de
a) 7,3 mil. t. b) 1 7, 1 mil. t. c) 13,7 mil. t.
2. Ramura de baza a economiei in
perioada interbelica a fost
1. Care au fost consecintele Marii Uniri in plan
economic?
A
2. In ce consta potentialul economic al Romaniei
Mari?
3. Ce caracter avea economia romaneasca i'n
4. Care sint principalele ramuri ale economiei
Romaniei i'ntregite?
5. Care factori au favorizat dezvoltarea indus-
triei?
20 p.
a) industria. b) agricultura. c) comertul.
3. Cea mai spectaculoasa in primii ani
de dupa Marea Unire a inregistrat-o
a) industria petroliera.
IV. Transcrieti numarul enunfului notati cu
. cu Nu pe cele false.
b) productia de cereal e.
c) industria
4. Creditele acordate de statui roman Basarabiei
in anul 1938 se cifrau la
a) 189 000 000 lei.
b) 290 000 000 lei.
c) 142 000 000 lei.
5. Planul de industrializare a R.A.S.S.
adoptat in 1925, viza dezvoltarea
a) industriei alimentare industriei materialelor
de constructie.
'
b) industriei alimentare a celei textile.
c) industriei textile constructiei de
15 p.
ill. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile
'W
ce urmeaza.
Statu! marit este o unitate economica, adica un
stat economicete desavfrit, putfnd trai in limitele
hotarelor sale viata economica moderna. Conditiile
' '
sale naturale fi ingaduie dezvoltarea unei agricul-
turi, fn toate ramurile sale, crearea tuturor indus-
triilor de baza care dau unui stat caracterul sau
industrial, dezvoltarea unui comerf nu numai pen-
tru desfaurarea lesnicioasa a produselor agricul-
turii i industriei sale in interior, i deci pentru sa-
tisfacerea nevoilor sale prin propriile mijloace, dar
i pentru a aduce pe jluvii i pe mare bogafiile sale
sau produsele venite din fari fndepartate.
214
1. Cultura cerealelor ocupa locul al doilea in eco-
nomia interbelica a Basarabiei.
A
2. In perioada interbelica s-au infiintat mai multe
intreprinderi industriale.
A
3. In anul1919, i'n Basarabia functionau 9 banci
cu un capital de 189 ODO 000 lei.
4. Productia medie la hectar in perioada 1924-
1929 a inregistrat o scadere, comparativ cu cea din
1911-1915.
A
5. In mai 1929 s-a adoptat primul plan cincinal
de dezvoltare economica a R.A.S.S.
A
6. In perioada 1929- 1932, 3/4 din totalul gos-
podariilor din R.A.S.S. Moldoveneasca au
fost colectivizate.
15 p.
V. Alcatuiti un eseu despre politica sociala
a statului roman in perioada interbelica dupa
urmatoarea structura:
1. Mutatii in plan social dupa Marea Unire.
2. Legislatia sociala promovata de guvernele
Romaniei.
3. Intelectualitatea basarabeana in perioada inter-
belica.
4. Legislatia economica.
5. Consecintele politicii reformatoare promovate
de statui roman.
25 p.

Evaluare finala
Testul nr. 4. Politica externi
I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: su-
, '
veranitate, revizionism, sistemul Versailles, Uniu-
nea Europeanii, pactul NATO.
15 p.
"
II. Incercuiti litera corespunzatoare variantei
corecte.
1. Unirea Transilvaniei cu Romania a fost recu-
noscuta prin tratatul semnat la
a) Versailles.
b) Trianon.
c) Saint-Germain.
2. Obiectivul itnediat urmarit de delegatia romana
la Conferinta de Pace de la Paris a fost:
'
a) apararea pacii.
b) stabilirea de raporturi amicale cu vecinii.
c) intemationala a Marii uniri.
"'
3. Mica Intelegere a aparut ca o reactie la
a) revizionismul maghiar, bulgar.
b) refuzul Rusiei sovietice de a unirea
c) cota foarte redusa ce-i revenea Romaniei din
plata despagubirilor de razboi.
4. Protocolul de la Moscova avea drept scop
a) reluarea relatiilor diplomatice cu U.R.S.S.
b) excluderea razboiului dintre U.R.S.S. veci-
. . '-' .
n11 saL
c) Tratatului de la Paris in 1920.
5. Pactul Ribbentrop-Molotov reliefa
a) o viitoare colaborare germano-sovietica in
conditiile izbucnirii unui nou razboi mondial.
'
b) interesul sporit al Germaniei pentru sud-estul
Europei.
c) interesul expres al U.R.S.S. pentru Basarabia.
15 p.
.....
ce urmeaza.
A
In aceste clipe grele; politica Romaniei a
dovedit calitafi cu adevarat Numai za
nevoie se cunosc prietenii adevarafi; poporul
ceh, fmpreuna cu eel slovac, au avut, fn nenoro-
cirea lor, mfngfierea de a putea constata leali-
tatea a Romaniei. (Radio-Praga, 2 no-
iembrie 1938)
"'
1. In urma carui trist eveniment pentru cehi
slovaci poporul roman manifestat acest gest de
so lidari tate?
2. Cum explicati semnarea acordul de la Mun-
chen de catre Anglia Franta?
3. Reliefati evolutia relatiilor romano-cehoslovace
' ' '
"'
dupa crearea Micii lntelegeri, pina in 1938.
4. Ce efect a avut dezmembrarea Cehoslovaciei
"
asupra Micii lntelegeri?
20 p.
IV. Transcrieti enuntului notati cu
1. Conferinta din 1920 privind reparatiile de
razboi a stabilit ca Romaniei sa-i revina 10% din
despagubirile de razboi datorate de Germani a.
"'
2. In februarie 1933, Consiliul Permanent al Micii
"'
Intelegeri dizolvarea acesteia.
3. Nicolae Titulescu a 1ndeplinit cea mai inalta
functie politico-diplomatica ocupata vreodata de un
"
roman.
4. Noul ministru de Exteme al Romaniei dupa de-
miterea lui Titulescu a fost Victor Antonescu.
"'
5. In anul 1999, Romania a fost vizitata de pre-
mierul britanic Tony Blair.
20 p.
ment in care a fost implicata fiecare dintre
personalitati:
1. Langa
---------------------
2. Mihai Sturdza
----------------------
3. Carol al 11-lea
-----------------
4. Victor Antonescu
------------------
5. Constantin Diamandi
20 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din ojiciu.
215
Dictionar
'
A
Adunare Constituanta - adunare alcatuita din
reprezentanti ai unui stat in vederea adoptarii
sau modificarii-Constitutiei.
'
Adunare electorala - reuniune publica care se
tine In timpul campaniei electorale, avlnd ca obiec-
tiv expunerea programelor partidelor politice, propu-
nerea de candidati pentru alegeri.
Adunare publica- miting, demonstratie, mani-
festatie, care se in piete, parcuri, locuri
publice etc.
Adunare reprezentativa - 1. parlamentul unei
tfui; 2. organ suprem al puterii de stat avlnd functii
legislative.
Alegeri - actiune prin care cetatenii selecteaza
desemneaza prin vot, in conformitate cu anumite
proceduri, persoanele care urmeaza sa faca parte din
organele de conducere ale unui stat, ale unei unitati
tentorial-administrative sau organizatii (partid, lntre-
prindere, organizatii profesionale, culturale ).
Alianta electorala - forma concreta limitata
a unei aliante politice care consta intr-un acord inche-
iat intre partide sau oameni politici in vederea obtinerii
de rezultate maxime in alegeri, tara ca aceasta sa
implice in toate cazurile un acord de ansamblu pri-
vind politica promovata dupa alegeri.
Alianta politica - acord intre partide, grupari or-
ganizate sau persoane, pentru a urmari un scop co-
mun legat de realizarea unei anumite politici sau
cucerirea puterii.
Amnistie - inlaturarea raspunderii penale pen-
tru 0 infractiune
Antisemitism- termen folosit de publicistul ger-
man Wilhelm Marr pentru a desemna atitudinea de
ostilitate fata de poporul
.
Autonomie - libertate de a guvema prin norme,
legi proprii.
B
Balcanizare - politica a marilor puteri de
rarimitare teritoriala a statelor din Balcani, care a
urmarit exacerbarea rivalitatilor, intretinerea adver-
sitatilor conflictelor etnice locale.
216
Bilingvism - situatie in care un grup etnic sau
un popor este vorbitor, In mod curent, a doua limbi.
c

Cartel politic - acord intre mai multe partide,

care cuprinde depunerea de liste comune desra-
campaniei electorale.
Centralizare - forma de organizare a servici-
ilor publice, caracterizata prin concentrarea puterii
" .
1ntr-un s1ngur centru.
Clasa politica - patura distincta restrinsa de
persoane care indeplinesc un rol semnificativ in viata
societatii.
'
Coalitie - intelegere temporara intre doi sau mai
multi subiecti ai vietii politice (politicieni, partide,
grupari politice) privind unirea eforturilor in vederea
realizarii de tel uri care sint avantaj oase tuturor
paqilor.
Colhoz - (in fosta U.R.S.S.) gospodarie agricola
colectiva.
Colonizare sovietica - 1. politica de ocupare
fortata de catre sovietici a unor teritorii de
transformare mentinere a acestora sub dominatie
prin mijloace economice, politice, militare spiritu-
ale; 2. politica prin care s-au populat teritoriile
cucerite de catre sovietici cu oameni
din alte teritorii ale Uniunii Sovietice.
Complot - activitate organizata
in secret, indreptata impotriva starilor de fapt care
schimbarea formei de guvemamint.
Congres - organ suprem de conducere al unor
partide sau altai organizatii, care se convoaca peri-
odic, se constituie din reprezentantii membrilor or-
ganizatiilor unui partid are rolul de a stabili orien-
tarea de a reinnoi organele conducatoare.
.
Conservator - aparator al unei societati ce
apaqine trecutului, care manifesta simpatie ade-
.
renta fata de institutiile vechi.
' ' ' .

Conservatorism - atitudine politica care pre-
fera pastrarea starii de fapt sau accepta modificari
minore, fiind impotriva unor schimbari radicale
rapide in viata politica, economica sau sociala.
Dictionar
'
Criza politica - rezultat al trecerii de la o faza
de stabilitate structuraHl a sistemului politic propriu
unei societati la o faza de instabilitate extema, alt-
. '
fel spus - ,cind nu se mai poate continua ca
inainte''.
D
Decret - act normativ emis de puterea execu-
tiva, in vederea asigurarii serviciilor pu-
blice sau executiei unei legi.
Demilitarizat - care este lipsit _de armata, de
fortificatii sau de industrie militara.
'
Democratie - 1) ordine publica mod de
functionare a sistemului politic in care se realizeaza
' . .
. .
dreptul poporului de a se guvema pe s1ne
2) regim politic inspirat de ideologia marxist-leninism,
fondat pe puterea deplina a unui partid comunist
pe economia socialista, de stat.
Descentralizare administrativa - principiu de
organizare de conducere a statului, intemeiat pe o
larga autonomie administrativ-functionala a organe-
lor locale; actiune de trecere in componenta organe-
lor locale a unor atributii de conducere care, inainte,
'
reveneau organelor
Despotism - forma de regim politic, In care
monarhul este unicul detinator al puterii suverane.
Dictatura - regim politic caracterizat prin de-
tinerea puterii absolute de catre o persoana sau un
-"
grup restrtns.
Deznationalizare - politica prin care se ur-
ca un grup etnic sau un popor piarda
particularitatile, caracterul national.
E
Elita -In sens propriu: ,cei mai buni", oameni
deosebiti prin pregatire talent In domeniul lor de
activitate, care se remarca prin crearea de valori
pentru societate.
Epurare - proces prin care membrii unui grup
slnt pe motivul actiunilor sau opiniilor consi-
derate indizerabile de catre grup, de catre condu-
cerea acestuia sau de un subgrup important.
"
I
Indoctrinare - actiune de captare, atragere a
maselor de partea unei politice, prin pro-
paganda politica, folosindu-se lozinci care se fi-
xeaza puternic, durabilln prin reprezen-
tare.
L
Liberalism - doctrina politica a timpurilor mo-
deme care considera individul libertatea sa drept
valorile supreme ale vietii umane.
p
Partid politic - organizatie al carui obiectiv este
de a cuceri exercita puterea in societate, dis-
tinglndu-se prin program, ideologie conducere

propr1e.
Partid-satelit - partid care executa urmea-
za intocmai ordinele politica altui partid domi-

nant.
Perestroika - politica initiata de Mihail Gorba- -
ciov, secretar general al P.C.U.S., lnceplnd din 1985,
pentru a scoate U.R.S.S. din stagnarea In care se
afla din cauza planificarii birocratice a economiei,
mediocritatii nivelului de viata, declinului ideologiei,
confuziei intelectualilor, slabirii puterii militare scle-
rozarii aparatului sau politic.
Plebiscit- consul tare (prin vot) a cetatenilor din..: -
tr-o tara care urmeaza sa se pronunte prin ,da" sau
,nu" asupra unui proiect de lege, asupra unui act de
stat de importanta deosebita, asupra unei chestiuni
de interes general.
Pluralism politic - ordine politica juridica ce
permite foqelor social-politice organizate sa mani-
feste o diversitate de opinii interese intr-o confrun-
tare Iibera.
R
Regim- model de guvernare; mod de organizare
a puterii politice lntr-o tara.
Rusificare - actiunea de asimilare fortata a unui
' '
grup etnic de catre populatia de limba rusa.
217
s
Sf era de influenta- spatiul geografic format din
colonii sau state asupra carora exercita influenta
o mare putere.
Socialism - .1) conceptie politica; 2) termen fo-
losit adesea intr-a maniera vaga de catre reprezen-
tantii a numeroase orientari politice -
'
prin care se desemnea-
za o societate eliberata de orice alienare sau exploa-
tare a omului, in care se egalitatea
justitia sociala.
Sovhoz - (in fosta U.R.S.S.) gospodarie agricola
de stat.
Soviete - denumire data organismelor colective
prin care s-a exercitat puterea in Uniunea Sovietica
pe plan federal, republican local.
Sovietizare - actiunea de asimilare, prin diferi-
,
te mijloace, a unei persoane sau a unui grup etnic
de catre structurile politice ale Uniunii Sovietice (ale
sovietelor).
" . . .......
SOVROM - societate mixta romano-sovtettca,
creata ill principalele sectoare economice ale tarii,
prin care U.R.S.S. controla economia nationala je-
fuia bogatiile solului subsolului Romaniei.
..., . ...., /\.
Stat-satelit - stat care executa urmeaza In-
tocmai politica altui stat.
Stat socialist - stat totalitar in care exista un
singur partid conducator, numit comunist sau socia-
_18
list. Statui socialist a fast numit statui dictaturii
proletariatului.

1. conceptie actiune ce promovea-
za exclusivismul, intoleranta nationala, 1n-
tre natiuni popoare; expresie extremista a patrio-
tismului sau nationalismului; 2. politica de incurajare
'
a dintre rase sau etnii; nationalism, extre-

mtsm, ras1sm.
T
. . "
Totalitarism - forma de autorttartsm In care
statui controleaza toate aspectele vietii sociale in-
dividuale, sprijinindu-se pe represiune, pe violenta.
Traditionalism - fata de traditie; ati-
,
tudine politica ce pune accent pe elementele tra-
ditionale fiind adesea corelata cu atitudinea conser-
, '
vatoare.
Tradare - din punct de vedere politic: act de
neloialitate a unei persoane care, locuind pe teritori-
ul unui stat, intra in legatura cu o putere straina pen-
tru a transmite informatii secrete, a suprima sau a
submina unitatea, suveranitatea sau independenta
statului .
X
Xenofobie - atitudine de aversiune, de respin-
gere fata de straini cultura lor.

lntroducere ................................................................................................................................ 3
Capitolul I. Noul cadru geopolitic
1. Regatul Romaniei, stat national unitar indivizibil ............................................................. 5
Capitolul II. Viata politica in perioada interbelica
1. Trasaturi generale ............................................................................................................. 11
2. Viata politica in primul deceniu interbelic (1918-1928) .................................................... 15
3. Viata politica in eel de-al doilea deceniu interbelic ( 1928-1938) ...................................... 19
4. Regimul de autoritate monarhica ( 1938-1940) ................................................................ 24
5. M i noritati le nation ale din Romania ( 1918-1940) .............................................................. 28
6. Lecti e de sinteza: Drepturi libertati democratice
in Constitutia din 1923 ....................................................................................................... 32
'
Test de evaluare .................................................................................................................... 34
Capitolul Ill. Viata economica intre anii 1918 1940
1. Evolutia economiei In perioada interbelica ....................................................... 35
2. Specificul dezvoltarii Basarabiei in cadrul Romaniei interbelice ....................................... 40
3. Politica social a a statu lui roman ....................................................................................... 44
Test de evaluare .................................................................................................................... 48
Capitolul IV. Romania in contextul international interbelic
1. Directiile principale ale politicii externe a Romaniei .......................................................... 49
2. Nicolae Titulescu, personalitate marcanta a diplomatiei europene ................................... 55
' .
3. Lectie de sinteza: Problema Basarabiei
'
in relatiile romano-sovietice ............................................................................................... 60
'
Test de evaluare .................................................................................................................... 62
A
Capitolul V. lnvatamintul, cultura in perioada interbelica
A
1 . I nvatam lntu I ....................................................................................................................... 63
'
2. $tiinta cultura ................................................................................................................ 67
3. culturii nationale In Basarabia ....................................................... 73
'
Test de evaluare ..................................................................................................................... 78
Capitolul VI. Viata politica social-economica din Transnistria (1924-1940)
1. Constituirea Republicii Autonome Sovietice Socialiste ............................... 79
2. Politica etnolingvistica In R.A.S.S. Moldoveneasca .......................................................... 84
3. Represiuni deportari i n R.A.S.S. Moldoveneasca ......................................................... 88
Test de evaluare .................................................................................................................... 92

Capitolul VII. Romania in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial
1 . Pierderi le teritoriale din 1940 ..................................................................... : ....................... 93
2. Formarea R.S.S. Moldoveneti i instaurarea regimului comunist ................................... 98
3. Regimul politic in Romania ( 1940-1944) ........................................................................ 102
4. lntrarea Romaniei in razboi. Actiuni militare pentru refacerea granitei de Est.
Politica lui Antonescu in Basarabia i Bucovina .............................................................. 106
5. Romania i marile confruntari militare din perioada august 1941-mai 1945.
Actul de Ia 23 august 1944 .............................................................................................. 110
.
Test de evaluare .................................................................................................................... 114

Capitolul VIII. Regimul totalitar comunist in R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)
1. Evolutia vietii politice in R.S.S. Moldoveneasca .............................................................. 115
' '
2. Evolutia social-economica a R.S.S. Moldoveneti .......................................................... 119
3. Viata culturala in R.S.S. Moldoveneasca ........................................................................ 123
'
4. anticomt.J'riista din R.S.S. Moldoveneasca ....................................................... 127
Test de evaluare .................................................................................................................... 132
Capitolul IX. lnstaurarea i evolutia regimului totalitar comunist in Romania
1. Evolutia Romaniei de Ia regimul de ,democratie populara" Ia stalin ism .......................... 133
2. Sovietizarea Roman iei ( 1948-1958) ............................................................................... 13e
3. Represiune, rezistenta, lupta pentru putere .................................................................... 143
4. Desovietizarea Roman iei ( 1958-1964) .......................................................................... 148
5. Perioada destinderii interne c:;:i a extinderii relatiilor internationale ................................... 152
' ,
Teste de evaluare ..................................................................................................................... 158
Capitolul X. Evolutia Romaniei in anii 197 4-1989
1. Aspecte ale situatiei interne ............................................................................................ 159
. ,
2. lnfluenta. mutatiilor survenite pe plan mondial ................................................................. 164
3. Caderea regimului totalitar. Bilant dupa patru decenii .................................................... 168
Test de eva I uare ..................................................................................................................... 172
Capitolul XI. Revolutia din Decembrie 1989 i evolutia istorica a Romaniei
1. Procesul de democratizare a societat1i ......................................................... 173
. I '
2. Politica extern a a Romaniei dupa 1989 .......................................................................... 179
Test de evaluare .................................................................................................................... 184
Capitolul XII. Evolutia Republicii Moldova dupa 1985
1. Criza sistemulu totalitar. Proclamarea suveranitatii
'
i independentei Republicii Moldova ................................................... : ............................ 185
' .
2. Democratizarea vietii politice in Republica Moldova ....................................................... 190
3. Politica extern a. Razboiul de pe Nistru ........................................................................... 197
4. Lectie de sinteza: Organizarea statal a a romanilor de Ia Est de Prut ............................. 202
Test de evaluare .................................................................................................................... 204
Sinteza finala ......................................................... ........................................................... 206
Eva I u are fi n a I a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 2
Dictionar .................................................................................................................... 216
'

ISBN 978-9975-100-151
I
9 789975 100151

Istoria Romanilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Romanilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

- tendi . ........... -fuziune cu .

Viata politica In perioada interbelica

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

atepta, jertfa unor fanatiei care

Germania Italia pentru instaurarea unui regim totalitar. ,Capita-

Catedrala ortodoxa din Alba Julia

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

1. Reliefati rolul statului roman in dezvoltarea

productie de 13 483 chint., in valoare de 5 mil. lei dovlecii

Casa pe strada principala

Cind, credeti, a scris Octavian

Nu gr-in acest mijloc guver-

ris, semnat in 1928, care excludea razboiul din

Progresele realizate in domeniul culturii sint reflectate in sporirea

al XX-lea - contribufia $tiinfei roma-

Etnolingvistica- curent Ungvistic care ca limba

Explicati semantica sintagmei

ramasesera doar 3 400.

Atitudinea guvemului roman a nemultumit profund Berlinul, care a

Situatia romanilor din teritoriile cedate

prinderilor, controlul statului asupra economiei, interzicerea organizatiilor

Partidului National Taranesc, C.I.C. Bratianu,

a fost poate cea mai populara loz-

in 1951 au fost a restate 804

bracaminte adapost. Ei sperau in victoria democratiei a statului de

Politica economica sociala

Politica econotnica a continuat sa puna accentul pe industrializare,

Cele ,ase paradoxuri

tuit, cit contra cost, muncitorii au fost declarati proprietari ai intre-

,Perestroika" ecoul ei in Romania

In noiembrie 1989 a avut loc Congresul al XIV-lea

Republicii Socialiste Romania depune in

ISTORI A ROMANI LOR. EPOCA CONTEMPORANA

duce Ia un stat de drept i Ia o

U.R.R.S. erodatii de 1run1eroase conjlicte etllice, politice, ctJlturale, detnografice, sociale

i- Procesul de democratizare a societat,ii s-a accelerat in

mandat. La 27 aprilie 1990, in functia de al Sovietului Su-

roman, indeosebi pentru popu-

Evoluti a Republi ci i Moldova dupa 1985

blicat un decret, la 22 decembrie 1990, prin care garanta integritatea te-

tura nationala, au introdus foqat un alfabet strain lim-

Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, initiata

S-ar putea să vă placă și