Tema: Primele alegeri democratice din 1990.

Proclamarea
suveranității și indepedenței Republicii Moldova.
Vicol Iulia
IEC1801
I.C.R.
În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe
principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la mandatul de deputat
erau propuși de colectivele de muncă și organizațiile obștești. Numărul acestora oscila
într-o circumscripție electorală de la 2 la 20 de persoane. În pofida lipsei unui
pluralism politic veritabil, alegerile au constituit, totuși, o primă competiție electorală
reală. O semnificație importantă pentru aceste alegeri l-a avut procesul de renaștere
națională, care luase amploare la acea vreme în întreaga societate și a exercitat o
influență considerabilă asupra evoluțiilor ulterioare din Moldova. În urma scrutinului,
în Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de legislatura a
XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți
în campania electorală de noile formațiuni politice – Frontul Popular din Moldova,
Mișcarea ”Unitate – Edinstvo”, precum și de Partidul Comunist al Moldovei. La 23
mai 1991, în conformitate cu Hotărîrea Sovietului Suprem al Republicii Sovietice
Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este
redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al
Republicii Moldova. Acest prim Parlament a purtat pe umerii săi povara trecerii
republicii noastre de la statutul de republică unională din cadrul fostei URSS la
constituirea statului suveran Republica Moldova, punînd bazele politico-juridice ale
statului independent prin adoptarea legislației naționale și constituirea principalelor
instituții ale statului. Marele merit al primului Parlament democratic, intrat în
conştiinţa naţională drept Parlamentul Independenţei, constă în adoptarea, la 23 iunie
1990, a Declaraţiei Suveranităţii, iar la 27 august 1991 – a Declaraţiei de
Independenţă a Republicii Moldova. Au fost, de asemenea, adoptate legile privind
Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema şi Imnul de Stat ale Republicii
Moldova şi alte acte legislative de importanță cardinală pentru consolidarea și
funcționarea statului independent Republica Moldova. Primul Parlament a avut trei
preşedinţi: Mircea Snegur (27 aprilie - 3 septembrie 1990), Alexandru Moşanu (4
septembrie 1990 – 2 februarie 1993) şi Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27
februarie 1994). În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a
oscilat de la una parlamentară la cea prezidențială, instaurată odată cu introducerea
funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia. În
urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de legislatura a
XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat
– 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a
trecut de la sistemul electoral majoritar la cel proporțional, fiind prevăzută și
micșorarea numărului de deputați pînă la 104 persoane. Ulterior, conform art.60, alin.
(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, numărul de
mandate în Parlament a fost redus pînă la 101.
În data de 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat declaraţia de
suveranitate.
Care a fost scopul acestei declaraţii de suveranitate şi în ce context este adoptată? În
primul rând amintim că în 1990 URSS se destramă încet, iar republicile unionale
devin de fapt state separate, cu excepţia chestiunilor care ţin de valuta comună,
apărarea şi structurile KGB, care sunt controlate încă de Centru. Din perspectiva
republicilor, era important ca acestea să aibă un statut bine definit înainte să înceapă
negocierile privind încheierea unui Tratat unional, pentru că altfel exista riscul ca
Moscova să-şi impună punctul său de vedere în ceea ce priveşte conţinutul noii
federaţii sovietice. Mai bine spus, era vorba de un veritabil tratat unional pentru că
însuşi Gorbaciov a recunoscut în ianuarie 1990 în cadrul unei vizite la Vilnus că cel
existent fusese impus de Centru.

Adoptarea declaraţiei de suveranitate de către legislativul de la Chişinău are loc deci

în acest context. Ce prevede această declaraţie? În primul rând, în linii mari, este
vorba de o declaraţie de independenţă, dar se evită cuvântul respectiv din complezenţă
pentru Centru unional şi Gorbaciov personal, sugerându-se că ar mai exista o şansă ca
URSS să fie păstrat într-o formulă reînnoită. Astfel, declaraţia Sovietului Suprem al
RSS Moldova stipulează în mod clar supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale,
instituie cetăţenia republicană şi prevede dreptul suveran de a ţine relaţii diplomatice
cu toate ţările lumii. Se menţionează ideea că RSS Moldova respectă statutul ONU şi
îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii şi, participă la crearea unui
nou sistem de securitate în Europa. Este de remarcat de asemenea că „pământul,
subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova,
precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile
patrimoniului naţional” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a RSS
Moldova”.

În sfârşit, dar nu în cele din urmă, se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept
bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei
republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului
unional în cadrul comunităţii statelor suverane”. Cu alte cuvinte, nu se excludea în
principiu semnarea unui tratat între egali cu republicile unionale, dar evenimentele din
anul viitor vor compromite definitiv această idee şi vor deschide drumul spre o
independenţă asumată deja în plină voce şi recunoscută ca atare pe plan internaţional.
Independenţă

Potrivit datelor istorice, primele alegeri democratice pentru Sovietului Suprem al RSS
Moldoveneasca au avut loc pe 25 februarie 1990. Frontul Popular a cîştigat atunci
majoritatea voturilor. Dupa alegeri, Mircea Snegur, a fost ales preşedinte al Sovietului
Suprem, iar în septembrie el a devenit preşedinte al republicii. Guvernul reformist
care a preluat puterea în mai 1990 a facut multe schimbari care nu au fost pe placul
minoritatilor, incluzînd şi schimbarea numelui republicii in iunie, din Republica
Sovietica Socialista Moldoveneasca în Republica Sovietica Socialista Moldova.
Bibliografie:
https://moldova.europalibera.org/a/2080572.html
https://point.md/ru/novosti/politika/prima-i-a-doua-independena-a-rmoldov
http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=exPBy47O9hc
%3D&tabid=96&language=ro-RO