Roman Adrian

Grupa CECE-171
Temă pentru acasă
1.De explicat noțiunile:
stat de drept-este o doctrină în gândirea juridică continentală europeană, originară
din jurisprudența germană. Poate fi tradus în limba engleză ca „stat de drept”, alternativ „stat juridic”,
„stat de drept”, „stare de justiție”, „stare de drepturi” sau „stat bazat pe justiție și integritate”

Enunț-Statul de drept este un „stat constituțional” în care exercitarea puterii guvernamentale este

constrânsă de lege

suveranitate- este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea supremă politică (legislativă, judiciară

sau/și executivă) asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor înșiși.

Enunț-Conceptul de suveranitate, deși exista deja, de fapt, a fost recunoscut prin Tratatele de la

Westfalia (1648)

independență-Independența unei țări, organizații politice sau a unui guvern este capacitatea

acestuia să-și manifeste suveranitatea politică, în contrast cu situația în care autoritatea sa este
redusă de puterea suzerană sau colonială.

Enunț-Câștigarea independenței persupune uneori evenimente violente (război civil sau secesiune),

iar alteori printr-un proces complicat de negocieri politice.

democratizare-Reorganizare a unui stat, a unei instituții etc. pe baze democratice. proces menit

să permită o participare largă a cetățenilor la conducerea vieții politice, economice și sociale a
țării
Enunț-Primele state democratice moderne care au adoptat modelul democrației
reprezentative sunt Marea Britanie și S.U.A., unde s-a trecut la separarea puterilor în stat și la
alegerea conducătorilor.
 

limbă de stat- limba vorbită de majoritatea poporului, însă aceasta nu trebuie să fie

neapărat limba oficială, deși acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori.

Enunț-Curtea Constituțională a pus punct unor discuții interminabile legate de limba de stat a
Republicii Moldova.

2. .De întocmit un tabel cronologic la temă după

algoritm:anul,evenimentul,consecințe.
1). Declararea independenței RM-27 august 1991
Moldova și-a declarat independența pe data de 27 august 1991, iar aceasta a permis
stabilirea relațiilor diplomatice cu alte țări, precum și a legăturilor de colaborare cu cele
mai importante organisme internaționale.
2)  Adoptarea Declaraţiei a ţărilor-membre ale CSI de la Alma-Ata
În 1991, la 21 decembrie are loc adoptarea Declaraţiei ţărilor-membre ale Comunităţii
Statelor Independente din Alma-Ata, prin care se proclamă încetarea definitivă a
existenţei URSS.
3). Republica Moldova devine membru al OSCE
În 1992, la 30 ianuarie, Republica Moldova devine membru al OSCE.
4). Republica Moldova devine membru al ONU

Acest eveniment important are loc în 1992, la 2 martie, zi care coincide cu declanșarea
conflictului armat de pe Nistru.
5). Declarația șefilor de state din CSI din 20 martie 1992

La 20 martie 1992, la Kiev, are loc adoptarea, de către şefii statelor membre ale CSI, a
Declaraţiei cu privire la situaţia în raioanele din stînga Nistrului a Republicii Moldova.
6). Moldova devine membru al BERD
Pe data de 5 mai 1992, Republica Moldova devine membru al Băncii Europene de
Reconstrucţie şi Dezvoltare.
7). Semnarea Acordului cu privire la încetarea focului la Nistru
La 1 iulie1992, are loc semnarea Acordului cu privire la încetarea focului în zona
conflictului de pe Nistru.

8). Semnarea Tratatului cu privire la principiile reglementării paşnice în

Transnistria
La data de 21 iulie 1992, Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur şi Preşedintele
Federaţiei Ruse, Boris Elțin semnează Tratatul cu privire la principiile reglementării
paşnice în Transnistria.
9). Moldova aderă la BM

La 28 iulie 1992, Republica Moldova aderă la structurile Băncii Mondiale.

10). Moldova devine membru al FMI
La 12 august 1992, Republica Moldova devine membru al Fondului Monetar
Internaţional.
11). Obținerea statutului de invitat special al Consiliului Europei

În 1993, la data de 5 februarie, Republica Moldova obţine statutul de invitat special al

Consiliului Europei.
12). Semnarea actului de aderare la CSI

La 26 aprilie 1993, Republica Moldova semnează Actul de intrare în componenţa

Comunităţii Statelor Independente.

13). Antrenarea RM în programul NATO „Parteneriat pentru pace"

În 1994, la 16 martie, are loc antrenarea Republicii Moldova în Programul Blocului
Nord-Atlantic (NATO) „Parteneriatul pentru pace".
14). RM este admisă în APCE
La 14 iulie 1995, Republica Moldova este admisă în Asambleea Parlamentară a
Consiliului Europei.
15). Semnarea Memorandumului Primakov
La 8 mai 1997, la Odesa, are loc semnarea Memorandumului privind normalizarea
relaţiilor dintre Moldova şi Transnistria, cunoscut ca și Memorandumul Primakov.
16). Ratificarea Protocolului de la Paris privind forţele armate în Europa
În 1997, la 15 mai, Republica Moldova ratifică Protocolul de la Paris privind forţele
armate în Europa din 19 noiembrie 1990.
17). Ratificarea Cartei Europene de Autoadministrare Locală
La 16 iulie 1997, Republica Moldova ratifică Carta Europeană de Autoadministrare
Locală.
 Semnarea Planului de acțiuni RM-UE
În februarie 2005, Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles,
Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a
VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.

18). Lansarea Parteneriatului Estic

Parteneriatul Estic este lansat oficial pe 7 mai 2009, în cadrul Summit-ului de la Praga
și este adresat celor 16 vecini din sud și est ai UE. Ulterior, Moldova devine lider în acest
parteneriat, ceea ce-i permite să se apropie mult de UE.
19). Lansarea negocierilor pe marginea Acordului de Asociere RM-UE

Negocierile pe marginea Acordului de Asociere RM-UE sînt lansate pe data de 12

ianuarie 2010 și finalizate în toamna anului 2013.
Lansarea negocierilor pe marginea liberalizării regimului de vize
Negocierile pe marginea liberalizării regimului de vize sînt lansate pe 15 iunie 2010 și
finalizate în toamna anului 2013.
20). Summit-ul de la Vilnius
În cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Moldova parafează Acordul de
Asociere cu UE.
21). Liberalizarea regimului de vize cu UE
Liberalizarea regimului de vize cu UE intră în vigoare la datade28 aprilie 2014.
3. De enumerat cauzele care au dus la prăbușirea regimului comunist în
Romînia
1. Revoluția Română din 1989
2. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu.
3. La 11 noiembrie 1989, înainte de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist, pe străzile
Brezoianu și Kogălniceanu din București, studenții din Cluj-Napoca și București au demonstrat cu
pancarte „Vrem reforme!” împotriva guvernului Ceaușescu.

3. Mișcările revoluționare din Timișoara,Arad,București și alte localități.

4.Muncitorii au refuzat să iasă la serviciu.

4. Determinați legătura cauzală dintre venirea lui Gorbaciov la putere,destrămarea URSS
și proclamarea independenții R.Moldova
Mihail Gorbaciov care avea o viziune proprie inovatoare,a pus la baza politicii
externe,numită,,Noua mentalitate politică’’,un concept ce relevă o serie de probleme-
încetarea goanei înarmărilor,lichidarea armei nucleare,a integrat economia sovietică în
cea mondială,a efectuat numeroase vizite în statele occidentale.Ideologia comunistă nu
avea șanse de a supravețui,în condițiile pluralismului.Odată ce statul totalitar se
destramă,practit Gorbaciov crea condiții necesare pentru dispariția comunismului.
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a încetat să mai existe pe 26
decembrie 1991 prin declarația nr. 142-H a Sovietului Suprem al Republicilor Uniunii
Sovietice, recunoscând independența a douăsprezece republici ale Uniunii Sovietice
inclusive și a Republicii Moldova și crearea Comunității Statelor Independente (CSI). În
ziua precedentă, 25 decembrie 1991, Președintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a
demisionat, declarând funcția sa desființată. În aceeași zi, seara la 19:32 drapelul Uniunii
Sovietice a fost coborât de pe Cremlin și înlocuit cu tricolorul rus.Legătura cauzală dintre
venirea lui Gorbaciov la putere,destrămarea URSS și proclamarea independenții
R.Moldova este că dacă Gorbaciov nu venea la putere probabil nu era colapsul URSS,și
probabil Republica Moldova nu avea să-și obțină independența.

5. De caracterizat procesul de democratizare în România și R.Moldova.

Republica Moldova
Începând de la terminologia cuvântului " democraţie " , percepem în esenţă, ideea că puterea
într-un stat aparţine poporului care o încredinţează prin vot direct, secret, universal şi liber
legislativului şi executivului, baza de administrare a unui Stat de drept. Republica Moldova se
afirmă printr-o istorie tulburătoare a evenimentelor de evoluţie politică prin prisma relaţiilor
externe şi a politicilor de stat. Prezenţa continuă a pericolului extern de atentare asupra
suveranităţii statului a creat o atmosferă de concurenţă internă pe plan politic de la Independeţa
statului până în prezent. După obţinerea independenţei recunoscută pe plan internaţional,
Repupublica Moldova uşor se detaşează de la " robia " sovietică prin administrarea unui program
guvernamental democratic. Acest lucru nu este perceput pozitiv de principalul pretendent asupra
teritoriului R. Moldova, Federaţia Rusă, care a păstrat influenţa prin crearea unui pol politic în
interiorul statului şi deschiderea unui conflict militar care mai târziu se confirmă a fi un
mecanism de şantaj politicInstabilitatea politicii externe a R. Moldova punea în dificultate
dialogul cu ambele părţi – vest şi est. Ne aducem aminte, că la votarea Declaraţiei de
Independeţă sunt menţionate un şir de principii care sunt puse la baza Constituţiei, ceea ce oferă
un statut democratic noului sistem de guvernare. Aceste principii au fost uşor înlăturate de
guvernarea mandatului preşedintelui Lucinschi, precum schimbarea statutului limbii de stat,
orientarea vectorului economic instabil dar concentrat spre est, lipsa unei clarităţi privind
frontierele între vecini care mai apoi sunt rezolvate prin condiţionări pe alocuri dezavantajoase
Trebuie să recunoaştem că UE nu a rămas indiferentă sub nici un aspect în ceea ce priveşte
democratizarea. Apropierea de organizaţiile internaţionale ca ONU, OSCE, OCM, CE întărea
convingerile că R. Moldova va fi un stat democratic având garantul de monitorizare a
partenerilor din Occident. Probabil nu s-a depus efort total pentru a valorifica sprijinul de
democratizare instituţională, pentru că problema se pune pe coruptibilitatea birocratică care
sugruma bugetul statuluiRepublica Moldova după o răbufnire a societăţii în 2009 la 7 aprilie a
pus accent pe adevărata apropiere de Uniunea Europeană. Revoluţia Twintter care era o revoluţie
a tinerilor a fost vocea DEMOCRAŢIEI. Necătînd că factorul politic a primit decident social –
economic, din acel moment societatea R. Moldova capătă conturul unei democraţii erupenizate,
directă, respectată şi legalizată prin actul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană
Procesul de democratizare în România
Evenimentele de pe parcursul săptămânii 16-22 decembrie 1989 cunoscute ca Revoluția
din 1989 au adus sfârșitul Comunismului în România, și moartea lui Ceaușescu și a soției
sale Elena pe 25 decembrie 1989. Alegeri prezidențiale și parlamentare au avut loc pe 20
mai 1990. Concurând cu partidele istorice, Partidul Național Țărănesc Creștin
Democrat și Partidul Național Liberal, Iliescu a obținut 85% din totalul voturilor
exprimate. FSN a primit astfel, două treimi din locurile din Parlament și prim-ministru a
fost desemnat Petre Roman, un profesor universitar, o figură a Revoluției fără trecut
politic, acesta inițiind câteva reforme pentru piața liberă.
Nemulțumiți de menținerea influențelor vechilor structuri din era comunistă, manifestanți
anti-comuniști au început să demonstreze în Piața Universității în Aprilie 1990. Apoi,
după sosirea minerilor din Valea Jiului în București și dispersarea "golanilor" din Piața
Universității în 13-15 iunie 1990, președintele Iliescu le-a mulțumit public acestora,
alimentând astfel zvonurile despre implicarea puterii în venirea minerilor în București.
Minerii au atacat de asemenea sedii de partid și case ale liderilor opoziției. Guvernul
Roman va demisiona în septembrie 1991, atunci când minerii s-au întors în București
pentru a cere salarii mai mari și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Un
tehnocrat, Theodor Stolojan, a fost numit la conducerea unui guvern interimar până la
organizarea unor noi alegeri.
Parlamentul supune referendumului o nouă Constituție democratică, aprobată prin
referendum național în Decembrie 1991. În martie 1992 cel mai mare partid de până
atunci FSN s-a scindat în două partide: unul condus de Ion Iliescu numit Frontul
Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și celălalt Frontul Salvării Naționale (FSN),
condus de Petre Roman.
În această perioadă România a primit statutul de membru asociat al Uniunii Europene la
data de 9 mai 1994, în anul următor la 22 iunie se depune candidatura pentru aderarea la
UE. Tot în 1995 Emil Constantinescu face cunoscută platforma politică a CDR,
denumită Contractul cu România. Principala promisiunea conținută de acesta era că în
200 de zile de la venirea la guvernare, CDR va adopta un set de reforme și legi care vor
îmbunătăți rapid viața oamenilor
În alegerile din 2000, coaliția plătește prețul tărăgănărilor în aplicarea reformelor și
numeroaselor certuri din sânul coaliției și pierde în fața lui Ion Iliescu și a partidului
său PSD. Primul ministru a fost numit Adrian Năstase, iar guvernarea PSD, Victor deși a
dus la integrarea României în NATO și a încheiat negocierile pentru integrarea
în Uniunea Europeană a suferit din cauza numeroaselor scandaluri de corupție. Uniunea
Europeană și-a declarat sprijinul pentru aderarea în 2007 a României la structurile sale,
dar a și condiționat aderarea de numeroase reforme în economie și în justiție.
6. De apreciat importanța Declarației de Independență a R.Moldova și adoptarea l.rom.
ca limbă de stat.
Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de
către Parlamentul Republicii Moldova.
Documentul face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de
la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de
la est de Prut, denumirile oficiale: limba moldovenească, popor moldovenesc. Acest act
fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiece an ca Ziua
Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței.
Declarația a fost adoptată și semnată de 278 deputați în parlament la 27 august 1991.
Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar un document identic a
fost restaurat în 2010.
Declarația de independență a Republicii Moldova în mod clar și direct, susține
suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte
componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru". Cu toate acestea, Declarația
de independență a Republicii Moldova este ea însăși un argument împotriva suveranității
Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum îl denunță acordul de la 23 august 1939,
între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, „nulă și neavenită” fiind uniunea doar
formală între cele două teritori
În proaspătul stat, moldoveni s-au divizat în două tabere: unii au susținut independența,
alții au protestat împotriva ei, susținând reunificarea cu România. Susținătorii reunificării
s-au adunat în stradă, în Chișinău, să protesteze.
Aspectul de "o parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru", i-a
nemulțumit pe transnistrieni. Aceștia au proclamat autonomia, și mai apoi independența
Transnistriei. REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI
DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN
AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE
ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

Adoptarea limbii de stat a Republicii Moldova este important pentru fiecare cetățean în
parte.Limba ne reprezintă pe noi ca stat ,ca popor,ca o națiune și trebuie să ne mîndrim cu
asta.Un popor care nu-și cunoaște istoria și limba este ca un copil fără părinți.

Limba trebuie păstrată și respectată.

Articolul 13. Din C.R.M.

 Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei
latine.

(2) Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii

ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.

(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie internaţională.

(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege
organică.