ISTORIE.

SUPORT DE CURS PENTRU CLASA A XI-A

1.UNIUNEA EUROPEANĂ DE LA UTOPIE LA NECESITATE

 Geneza Uniunii Europene-de la idee la realitate

 Extinderea Uniunii Europene după prăbuşirea comunismului

 Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare

Uniunea Europeana este un grup de 27 de tari membre,care au decis sa guverneze in comun pentru ca natiunile lor sa
aiba o viata mai sigura si mai prospera.

CRONOLOGIE:

 1950-Declaratia Schumann.Infiintarea UE.

 1957-Belgia, Franta, Olanda si RF. Germana au semnat Tratatele de la Roma.

 1979-Primele alegeri directe pentru Parlamentul European.Este creat sistemul monetar.

 1986-Membrii CEE semneaza Actul Unic European.

 1989-Caderea Cortinei de Fier.Reunificarea Germaniei.

 1992-Semnarea Tratatului de la Maastricht, prin care Comunitatea devine UE.

 1997-Semnarea Tratatului de la Amsterdam, cu scopul reformarii institutiilor Uniunii.

 2001-Semnarea Tratatului de la Nisa.

Componentele UE…

 Parlamentul European.

 Comisia Europeana.

 Consiliul UE.

 Curtea de Justitie.

 Curtea de Conturi.

 Consiliul European.

1
Parlamentul European

 Parlamentul European: este ,,vocea poporului’’,institutia democratica ce reprezinta cetatenii statelor membre.El
sustine drepturile cetatenilor ,are atributii legislative si de monitorizare si adopta propunerile puterii
executive.In prezent, Parlamentul are 758 de membrii,fiind cel mai numeros organism european
multinational.La fiecare 5 ani au loc alegeri,pentru stabilirea reprezentantilor celor 2 camere ale Parlamentului.

Comisia Europeana

 Comisia Europeana:organismul executiv al UE-un fel de guvern.Comisia este si ,,forta politica’’ a Uniunii:ea
asigura respectarea de catre guvernele nationale , a normelor UE.Ea are puterea de a aduce guvernele nationale
in fata Curtii de Justitie .Presedintele actual al CE este Jose Manuel Barroso(Portugalia) si conduce o echipa de
26 de comisari.Fiecare comisar are un mandat de 5 ani.Pentru CE lucreaza aprox 22.000 de persoane pe langa
care se mai adauga si 3000 de translatori.

Consiliul UE

 Cel mai important organism decizional al UE il constituie Consiliul European.Impreuna cu Parlamentul European
,aproba legile precum si dezbaterea problemelor atat de interes national, cat si pe plan european.Consiliul, cu
sediul la Bruxelles, poate amenda,adopta, respinge propunerile de legi facute de Comisie.

Curtea de Justitie

 Legile pot fi interpretate diferit.Curtea trebuie sa asigure interpretarea si aplicarea lor corecta, in intreaga
Uniune Europeana.Are sediul la Luxemburg si este formata din cate un judecator numit de fiecare dintre statele
membre , pe o perioada de 6 ani.Deciziile Curtii sunt definitive si irevocabile si nu pot fi atacate in nici un stat
membru.

Curtea de Conturi

 Uniunea Europeana este finantata din banii contribuabililor.Ei au dreptul sa stie daca banii lor sunt cheltuiti
corect.Curtea , trebuie sa verifice daca sunt respectate normeel si regulamentele bugetare comunitare,ea
publica anual un raport cu privire la modul in care sunt cheltuiti banii.

Consiliul European

 Consilul European: este alcatuit din presedintii sau prim-ministrii statelor membre.Se reuneste de cel putin 2 ori
pe an(Summit UE), pentru a discuta viitorul UE.Fiecare membru al UE preia pentru 6 luni presedentia Consiliului.

2
 INTEGRAREA EUROPEANĂ

Factori determinanți:

 Necesitatea eliminării focarelor de conflict, de natură să genereze o nouă conflagraţie mondială.

 Interesul statelor vest-europene de a depăşi condiţia de puteri de rang secund, la care au fost
reduse după al doilea război mondial.

 Necesitatea concertării eforturilor statelor europene, în contextul ofensivei globalizării.

Precursorii integării europene: NAPOLEON I, VICTOR HUGO

 Ideea organizării Europei sub forma unei structuri politice integrate este formulată explicit încă din sec.
XIX.

 În sec.XX, ca urmare a traumelor produse de primul război mondial, s-au afirmat personalităţi politice de
prim rang, care au urmărit punerea în practică a ideii de integrare europeană.

 Părinții Europei: RICHARD von COUDENHOVE-KALERGI, ARISTIDE BRIAND, GUSTAV STRESEMANN; Robert
Schuman şi Jean Monnet au lansat la 9 mai 1950 “Planul Schuman”, susţinut de Konrad Adenauer. Bazat
pe ideea reconcilierii franco-germane, planul propune asocierea statelor europene producătoare de
cărbune şi oţel.

 1951 –Tratatul de la Paris. Se formează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.

 1957 – Tratatul de la Roma. Se formează Comunitatea Economică Europeană ( Piaţa Comună) şi

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom).

 La 5 mai 1949 s-a format Consiliul Europei, cuprinzând 10 state fondatoare.Astăzi numără 47de state-
membre. România a devenit membră în 1993.

Scopuri ale integrării politice:


apărarea drepturilor omului, democraţiei parlamentare şi supremaţiei legii;
dezvoltarea de acorduri pe întregul continent pentru a standardiza practicile sociale şi juridice ale ţărilor
membre;

 conştientizarea unei identităţi europene bazate pe valori împărtăşite şi care străbate peste

 diferite culturi.

3
 Teme de lucru:

1) Identificați pe hartă și colorați statele fondatoare UE

1) Identificați și colorați pe hartă cu altă culoare statele care au aderat în: 1973, 1981, 1986, 1995, 2004, 2007.

4
 2.ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL AL XX-LEA

 România între cele două Războaie Mondiale.

 De la democraţie la regimurile autoritare si totalitare

 România în spatele Cortinei de Fier

A. România interbelică (între cele două RM)

”Politica externă a României nu e nici monopolul unui om, nici apanajul unui partid. E o politică profund
naţională, ale cărei reguli, metode şi ţeluri îşi trag originea din interesul patriei.” Nicolae Titulescu

• În sec. XX România a fost marcată de cele două Războaie Mondiale:

 1914-1918- PRM

 1939-1945- DRM

• După PRM s-a realizat Marea Unire.

• Perioada PRM-DRM= Perioada interbelică. Ea a fost caracterizată de prosperitate și democrație.

• Realizarea Unirii s-a datorat și Conferinței de Pace de la Versailles (1918-1919).

• Relațiile dintre state au fost însă tensionate până la DRM din cauza revizionismului= doctrină de politică externă
a unor state ce doresc modificarea frontierelor sau revizuirea unor tratate.

• România a căzut pradă statelor revizioniste, pierzând Basarabia și nordul Bucovinei, NV Transilvaniei și
Cadrilaterul.

• România a încercat să se apere de agresiunea externă prin vocea Societății națiunilor = organism internațional
cu sediul la Geneva creat la sfârșitul PRM cu scopul de a asigura respectarea tratatelor și menținerea păcii.

• Cel mai important om politic român, pe plan extern a fost Nicolae Titulescu care a susținut cooperarea dintre
state și menținerea frontierelor stabilite la finalul PRM.

• Direcțiile principale ale politicii externe a României:

 Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri;

 Apărarea păcii şi statu-quo-ului teritorial;

 Democratizarea relaţiilor internaţionale;

 Stabilirea de raporturi normale cu toţi vecinii.

5
 De la democrație la regimurile autoritare și totalitare

Caracteristicile democrației românești

• S-a lovit de lipsa culturii politice românești (80% din populație trăia la sate și era analfabetă)

• Votul universal s-a introdus după PRM

• A fost instabilă din cauza modificărilor politice internaționale: apariția fascismului (1922), a comunismului (1919)
iar apoi a nazismului (1933)

Constituția din 1923

• Consacra regimul politic= democrație parlamentară

• Puterile regelui erau destul de largi

• Parlamentul era o extensie a Guvernului

• Instituțiile democratice nu s-au putut consolida

Extras din Constituție: TITLUL III DESPRE PUTERILE STATULUI

• Art. 33 Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si
dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.

• Art. 34 Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea nationala. Reprezentatiunea
nationala se imparte in doua Adunari: Senatul si Adunarea deputatilor. Orice lege cere invoirea a cator trele
ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi discutat si
votat liber de majoritatea ambelor Adunari.

• Art. 35 Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Totus orice lege relaliva la
veniturile si cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intaiu de Adunarea
deputatilor.

• Art. 38 Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala, judeteana sau comunala nu pot fi
indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de lege.

• Art. 39 Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat prin Constitutiune.

• Art. 40 Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei. Hotararile lor se pronunta in virtutea legii si se executa
in numele Regelui.

Regimul autoritar al lui Carol al II-lea

• S-a instaurat pe fondul slăbiciunii partidelor parlamentare și al evoluțiilor politice europene

• 10-11 februarie 1938 Carol II preia puterea printr-o lovitură de stat

• Constituția din 1923 este înlocuită cu una nouă

• Partidele politice sunt interzise

6
 • România se apropie de Germania și Italia

• 1940- pierde Basarabia, N Bucovinei, NV Transilvaniei și Cadrilaterul

Regimul antonescian

• Pe fondul pierderilor teritoriale din 1940, Carol al II-lea abdică

• Ion Antonescu devine conducătorul țării

• Mihai, moștenitorul lui Carol II rămâne rege, dar avea puteri puține

• Antonescu a colaborat cu legionarii la conducere

• A implicat țara în DRM pentru a recupera teritoriile pierdute

• Este înlăturat la 23 august 1944

România în spatele Cortinei de Fier

• România a făcut parte din sfera sovietică de influență între 1944-1990. Acest lucru a influențat politica externă a
României :

– Relații privilegiate cu URSS și ”țările surori”

– Ruperea relațiilor cu Occidentul

– Integrarea României în Cominform= Biroul comunist de informații

– Apartenența la CAER (Consiliul de ajutor economic reciproc)

– Apartenența la Pactul de la Varșovia

• România adoptă modelul economic și politic socialist=desființarea proprietății private,partid unic, planificarea
economiei.

• Conducătorii României comuniste:

– Gh. Gheorgiu Dej- 1945-1965

– Nicolae Ceaușescu – 1965-1989

• După moartea lui Stalin (1953), România încearcă să se desprindă de politica sovietică:

– Retragerea Armatei Roșii din România-1958

– Declarația din Aprilie -1964= declarație de independență

7
 – România nu a participat la invadarea Cehoslovaciei în 1968

” În 1964-1965, România era singurul stat din lume care se putea lăuda cu următoarea combinație de
realizări: era aliată a Uniunii Sovietice, era prietenă cu China și era statul comunist ale cărui relații
diplomatice și comerciale cu Occidentul se îmbunătățiseră și erau în expansiune”

3.ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN LUMEA POSTBELICĂ

 Economia contemporană

 Populaţie şi societate

 Ocupaţii şi statute profesionale

Economia contemporană

 Europa a suferit mari distrugeri in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial

 S.U.A. au intervenit in ajutorul europenilor prin Planul Marshall (1947) care a constat intr-un masiv ajutor
financiar acordat statelor din apusul Europei. Prin acest plan, statele Europei Occidentale au primit peste 12
miliarde dolari. Reconversia industriei europene a fost foarte rapidă, astfel că în 1947 producția a crescut cu
64%. Au fost adoptate reforme monetare care au avut ca efect stoparea inflației.

 Ca urmare a refacerii statelor democratice, in Estul Europei, URSS a creat CAER ( Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc) în 1949.

 În Asia, Japonia a cunoscut o refacere economică rapidă, punându-se accent pe producția de oțel, cărbune si
pe calificarea forței de muncă.

 Economia mondială a cunoscut,până în 1973 o creștere spectaculoasă. SUA asigurau 25% din totalul
producției industriale la nivel mondial. URSS ajunge a doua mare putere industrială a lumii, iar Japonia a
treia.

 Creșterea continuă a producției, absența crizei economice, prosperitatea și consumul au făcut ca anii 1945-
1973 să fie numiți Anii Glorioși.

 Apar ramuri noi în industrie: electrocasnice, mase plastice,aeronautica, aviația, electronica, industria IT,
robotica.

 În agricultură tot SUA dețin supremația, urmate de URSS. Baza agriculturii americane a constituit-o Ferma.

8
  În majoritatea țărilor s-au aplicat reforme agrare, mai puțin în țările cu regim comunist, unde agricultura era
apanajul statului.

 Dezvoltarea economiei necesita folosirea unor noi resurse energetice. Prețul petrolului a scăzut de 4 ori
între 1950-1973 ca urmare a creșterii producției zilnice. Înafară de URSS, toate statele consumau mai mult
petrol decât produceau. Astfel, crește nevoia de petrol și se caută noi surse de acest fel.

 Țările exportatoare de petrol, nemulțumite de scăderea prețurilor au constituit în 1960, OPEC ( Arabia
Saudită, Irak, Kuweit, Qatar, Iran, Venezuela) cu scopul stabilirii unei politici comune în domeniu.

 Din motive politice și militare prețul petrolului va crește brusc *1973* cu 70% ducând lumea în criză. Același
lucru s-a repetat în 1978-1979.

Populație și societate

 La începutul secolului XX populația planetei numara aprx. 2 mld locuitori. În 1990 existau 5, 3 mld, iar astazi sunt
circa 6,7 mld locuitori.

 Statele totalitare au promovat o politica natalistă, încurajând familiile cu mulți copii.

 În ultimul sfert al sec. XX în Europa natalitatea a scăzut, dar în Asia (China) a crescut. Astfel, populația europeană
a îmbătrânit, lucru ce are consecințe sociale și economice grave.

 Populația este repartizată inegal, dar s-a remarcat dupa al Doilea Război Mondial, creșterea progresivă a
populației urbane.

 De asemenea s-a remarcat specializarea populației pe anumite sectoare de activitate (economie, servicii,
instituții)

 În epoca contemporană familia și-a pierdut din importanță. Se observă scăderea nr. de căsătorii precum și
creșterea ratei divorțurilor. Statutul femeii în societate se modifică, ea dorind să fie egala bărbatului. ( Femei
celebre: Margaret Thatcher, Indira Ghandi, Angela Merkel)

 În viața cotidiană, oamenii au un standard mediu de viață iar cu timpul, a apărut distincția dintre public și privat.

Ocupații și statute profesionale

 În epoca contemporană se observă consolidarea clasei de mijloc, care este numeroasă și puternică.

 Apar noi profesii în timp ce altele, legate de agricultură și de mediul rural în general, sunt pe cale de dispariție.

 Cu timpul, apar tot mai mulți specialiști în domenii precum: producerea energiei, utilizarea inteligenței artificiae,
explorarea spațiului, telecomunicații, transporturi.

 Apar profesii noi: artist, consilier, psiholog, nutriționist.

9
  Se statuează cu claritate drepturile și obligațiile angajaților

 Europa a devenit o destinație pentru imigranți, dar se observă în continuare și o migrație de la sat la oraș.

 A cheltui bani a devenit un scop în sine și o ocupație ca atare. Trăim în secolul vitezei și al societății de consum.

4. ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA ÎN SECOLUL XX (4h)

 Cercetare ştiinţifică şi tehnologie în secolul XX

 Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene şi a mediului

 Ştiinţa şi tehnica în slujba războiului

 Studiu de caz: Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

a) Caracteristici ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii

 accelerarea descoperirilor ştiinţifice ( ritmul descoperirilor este uluitor );

 apariţia unor ştiinţe noi ( genetica, informatica, cibernetica );

 mobilitatea oamenilor de ştiinţă;

o ştiinţele au devenit interdisciplinare;

o scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea practică a acesteia;

o creşterea costurilor cercetării ştiinţifice;

o implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea activităţii ştiinţifice;

Date importante:

1901 – Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America

1916 – Albert Einstein publică “bazele teoriei relativităţii generalizate”

1928 – descoperirea penicilinei

1945 – armele nucleare

10
1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator and Calculator ), primul calculator electronic, este pus în funcţiune în
SUA

1953 – este descoperită structura ADN

1967 – primul transplant de inimă

1975 – înfiinţarea companiei MICROSOFT

1978 – primul copil conceput în “eprubetă”

1996 – prima clonare reuşită a unui mamifer

b) Cucerirea spaţiului

 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om
la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute.

 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; ( Gherman Titov, cu nava “Vostok 2”;

 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn;

 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 )

 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”; Tereşkova, care avea la acea vreme 26
de ani, a înconjurat de 48 de ori planeta într-o navă spaţială incomodă, în care abia se putea mişca. S-a întors pe
pământ după 71 de ore.

 1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank Borman, james Lowell şi William
Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului natural al Pământului şi au fost transmise imagini
televizate ale suprafeţei terestre;

 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost
punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.

c) Tehnologia şi viaţa cotidiană

Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viaţa cotidiană ( sănătate, uşurarea comunicării, accesul la
informaţie etc ).

Aplicaţii electronice:

 e-learning;

11
  e-working;

 e-commerce;

 e-banking;

 e-health;

Tehnologia în slujba sănătăţii

 În domeniul sănătăţii, tehnologia ocupă un loc atât de important, încât azi este aproape imposibilă stabilirea
unui diagnostic fără datele oferite de aparatura tot mai performantă.

 Secolul XX a debutat cu descoperirea capacităţii razelor X de a oferi imagini ale creierului sau ale inimii (
angiografie ).

 Utilizarea computerului pentru prelucrarea imaginilor obţinute cu ajutorul razelor X a mărit precizia acestora.
Cele mai cunoscute tehnici de scanare cu ajutorul computerului sunt:

- tomografia computerizată;

- chirurgia cu laser;

- ecografia ( care utilizează ultrasunete );

- endoscopia, bazată pe fibre optice;

d) Tehnologia şi mediul înconjurător

Industrializarea şi noile tehnologii are efecte negative asupra mediului înconjurător:

 poluarea aerului, apei, solului;

 efectul de seră ( 1967 );

 gaura din stratul de ozon ( 1985 );

 epuizarea resurselor;

În condițiile poluării accentuate multe state au optat pentru surse alternative de energie:

 energia eoliană

 energia solară

 energia apei

◦ energia hidraulică
12
 ◦ energia mareelor

 energia geotermică

 energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz

e) Noile tehnologii şi timpul liber

 Timpul liber este o valoare importantă a lumii contemporane, este accesibil oricui şi, datorită noilor tehnologii,
poate fi petrecut în moduri diferite;

 Dezvoltarea mijloacelor de transport, în mod special a aviaţiei, a dus la schimbarea destinaţiilor de vacanţă;

 Televiziunea, prin programele sale variate, ocupă o parte importantă a timpului liber; totodată, naşte
dependenţă şi are efecte neplăcute asupra limbajului, intelectului şi comportamentului;

 Internetul a dezvoltat o multitudine de mijloace de interacţiune umană: e+mail, forumuri, chat, blog etc;

 Jocurile pe calculator concurează televiziunea în privinţa petrecerii timpului liber. Şi în cazul lor, se poate vorbi
de efecte duble asupra persoanelor;

f) Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

Matematică:  VICTOR BABEŞ – microbiologie;

- Gheorghe Ţiţeica;  ION CANTACUZINO – imunologie;

- Traian Lalescu;  GHEORGHE MARINESCU – neurologie;

- Dimitrie Pompeiu;  CONSTANTIN I. PARHON –

endocrinologie;
Chimie:
 NICOLAE PAULESCU – fiziologie;
 COSTIN D. NENIŢESCU
 ŞTEFAN ODOBLEJA – psihologie;
 GHEORGHE SPACU
 ANA ASLAN – gerontologie;
 ALEXANDRU T. BALABAN
 GEORGE EMIL PALADE – biologie;
Medicină:
Stiinte tehnice:

13
  HENRI COANDĂ

 TRAIAN VUIA

 HERMANN OBERTH

 AUREL VLAICU

 GOGU CONSTANTINESCU

Fizică:

 ŞTEFAN PROCOPIU

 HORIA HULUBEI

 DRAGOMIR HURMUZESCU

Biologie:

 EMIL RACOVIŢĂ – biospeologie ( ştiinţa care studiază vieţuitoarele din peşteri);

 ION BORCEA – hidrobiologie

 (ramură a biologiei care studiază viaţa animală şi vegetală din mediul acvatic, precum şi toate procesele
care au loc în apă )

 DIMITRIE VOINOV – citologie

 ( disciplina care studiază structura, dezvoltarea şi funcţiile celulelor );

 GRIGORE ANTIPA – biologie

g) Știința și tehnica în slujba războiului

 Domeniul militar beneficiaza de progresele stiintei si tehnicii, vorbindu-se chiar despre o revolutie
tehnico-militara

 Dezvoltarea tehnicii militare a vizat trei aspecte principale:

o Marirea fortei de distrugere

o Mobilitatea trupelor si a armamentului

14
 o Asigurarea comunicatiilor optime

 Apar navele cisterna-petrolierele

 Se creaza gazele toxice care necesita ptr aparare masti de protectie

 Apar armele chimice- folosite ptr prima data in DRM

 Primul tanc- Mark I- (tank *eng*= rezervor)

 Cea mai mare batalie de tancuri are loc in DRM la KURSK *germ-sovietici* fiind folosite circa 6000 de
tancuri

Aviația:

 Folosita cu precadere in DRM

 Avioanele folosite atunci: Messerschmitt, Hurricane, B-29 *a transportat bomba atomica*

 Apar si portavioanele

Comunicațiile:

 In DRM- englezii au inventat Radarul, iar germanii un sistem de ghidare care conducea avioanele direct
asupra tintelor

 Apar satelitii cu scop militar

5.STATELE ŞI POLITICA LOR ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ

 Forme de organizare politică. Idei şi regimuri politice

 Statele democratice

 Statele totalitare

 România: de la statul totalitar la statul de drept

15
 1. Forme de organizare politică. Idei şi regimuri politice

 În secolul XX cresc rolurile şi funcţiile statului. Vorbim despre 3 tipuri de stat:

 Minimal (respectă dreptul privat şi securitatea oamenilor)

 Intervenţionist

 Stat providenţă

*Statul Naţional

 Are la bază ideea de naţiune ca entitate, teritoriu, istorie, cultură comune

 Este suveran în graniţele sale, are legi interne de organizare, economie, reprezentare diplomatică
internaţională

 Este o creaţie a secolului XX

*Statul Federal

 Este compus din entităţi autonome, cu legi şi guverne proprii, dar care sunt sub autoritatea federaţiei

 Modelul: SUA, Germania sau Belgia

 Intervine în domenii de larg interes: protecţionism economic, apărare, politică monetară

*Statul multinaţional

 Înglobează mai multe naţiuni, diferenţiate prin limbă, cultură, istorie

 Exemplu: URSS (avea după unele surse, 126 de naţionalităţi)

Ideologii şi regimuri politice

 În secolul XX s-au confruntat 3 mari ideologii:

 Liberală

 Fascistă

 Comunistă

*Ideologia comunistă
16
  Este întemeiată pe lucrările lui K. Marx şi Fr. Engels

 Denunţă capitalismul care exploatează omul

 Susţine clasa muncitoare

 Aplicată în URSS în forma regimului de “democraţie populară”, dictatură în numele poporului

*Ideologia fascistă

 Este un produs al perioadei interbelice, cu rădăcini în nemulţumirile provocate de război

 Este anticapitalist şi antidemocratic

 Este fundamentat pe naţiune sau pe rase superioare, considerând că unele popoare au mai multe drepturi
decât altele

Regimul democratic (liberal)

 Îşi are originea în lumea greacă (demos, cratos)

 Se bazează pe legi, instituţii, participare la viaţa politică

 Puterile sunt separate în stat

 Guvernul este responsabil în faţa legislativului şi a alegătorilor

Regimurile totalitare

 Au două variante: de extremă dreapta (Germania nazistă)şi de extremă stânga (URSS)

 Fascismul nu este considerat un regim totalitar

 Trăsături:dictatură personală sau de grup, control total, propagandă, îndoctrinare, ură de rasă, partid
unic.

2. Statele democratice în perioada postbelică

 În primele decenii după DRM numărul regimurilor democratice a scăzut faţă de perioada interbelică.

 Există numeroase regimuri comuniste dar şi dictatoriale

 Femeile primesc drept de vot, se reduce majoratul electoral ( la 18 ani)

Germania de Vest

17
  Are regim democratic

 Puterea legislativă aparţine Parlamentului ( Bundestag, Bundesrat)

 Cancelarul (primul ministru) ale cele mai multe atribuţii

 Forţele Politice sunt: Uniunea Creştin Democrată; Uniunea Social Creştină şi Partidul Social Democrat

 Personalităţi: Willy Brandt, Helmuth Kohl

 Preşedintele are puteri restrânse, este ales de un colegiu al parlamentarilor

Franţa

 În 1946 se proclamă Republica a IV-a, în care Adunarea Naţională avea puteri sporite

 În 1958 se proclamă Republica a V-a în care creşte puterea executivului

 Preşedintele este ales pe 7 ani

 Personalităţi: Charles de Gaulle, Georges Pompidou, Francois Mitterand

SUA

 Baza democraţiei este Constituţia din 1787

 Puterea federală=preşedinte şi Congres (Senat şi Camera Reprezentanţilor)

 Instituţiile judecătoreşti sunt independente

 Există două partide principale: P. Republican, P. Democrat, care nu se diferenţiază ca ideologie ci ca bază
socială

 După 1990 se remarcă centralizarea puterii, creşterea nr. statelor democratice.

 Există şi state nedemocratice, islamice-teocratice, autoritare

 În secolul XXI statul naţional intră în declin datorită realităţilor economice- existenţa companiilor
transnaţionale

3. Statele totalitare

Totalitarismul sovietic a supravieţuit Celui de-al Doilea Război Mondial şi s-a extins în Europa de Est şi de
Centru, în America şi în Asia

18
URSS

 Regimul comunist se instaurează în 1917

 Conducători: Lenin şi Stalin- dictatură personală

 Teoretic, puterea aparţine sovietelor care trimit reprezentanţi în Sovietul Suprem al URSS. În
realitate puterea aparţine unui singur conducător care terorizează poporul cu deportări, epurări,
internări, reeducare

 După moartea lui Stalin(1953), la Congresul XX al PCUS (1956) au fost dezvăluite crimele acestuia.
S-a introdus principiul conducerii colective, deţinuţii politici au fost eliberaţi. Caracteristicile
regimului se păstrează însă până în 1990

Statele comuniste europene

 Victoria URSS în PRM a facilitat instaurarea regimului comunist în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria,
Cehoslovacia, RDG, Iugoslavia şi Albania.

 Au adoptat oficial “democraţia populară” şi au preluat elementele

esenţiale ele unui regim comunist.

 Există variante naţionale ale regimului comunist, datorită deosebirilor de

tradiţie, mentalităţi, religie.

 Încercări de reformă: Iugoslavia 1949, Ungaria 1956, Cehoslovacia 1968-

înabuşite de armata sovietică

Comunismul chinez

 Instalat în 1949 în urma războiului civil cu forţele naţionaliste ale lui Jiang Jieshi

 La 1 octombrie 1949 este proclamată R.P. Chineză condusă de Mao Zedong

 1957- începe să adopte un model propriu şi o “revoluţie culturală”

 1990-cunoaşte o dezvoltare fără precedent prin capitalurile străine

 regimul rămâne unul autocritic

Evoluţii în statele comuniste

 1980- în Europa comunistă se manifestă o criză morală şi ideologică profundă. Încrederea în regim se
epuizase

 1986- încercare de reformă a lui Mihail Gorbaciov ( glasnost, perestroika)-

nereuşită

19
  anul 1989-marcat de lupta pentru participarea la conducerea statului şi
rescpectarea drepturilor cetăţeneşti

4.România de la statul totalitar la statul de drept

 Represiunea politică şi controlul au făcut ca în România societatea civilă să nu se maturizeze

 În 1970 apar dizidenţele datorită:

 Crizei economice

 Semnării la Helsinki a acordurilor privind respectarea drepturilor omului (1975)

 Apar mişcările muncitoreşti (1977-minerii de la Lupeni, 1983- greve în alte 7 mine, 1987-grevă la Tractorul
Braşov)

 Apar mişcările studenţeşti: 1987 la Iaşi “vrem apă să ne spălăm şi lumină să învăţăm”

 Apar criticile la adresa regimului

 Intelectualii din străinătate (Paul Goma, Doina Cornea, Mircea Dinescu, Mihai Botez, Pr. Gheorghe Calciu
Dumitreasa) protestează faţă de regimul Ceauşescu

 O formă de protest a fost şi “Scrisoarea celor 7” din 1989

 În urma revoluţiei române din decembrie 1989 regimul comunist din România cade

 Reapar partidele politice: PNŢ, PNL, PSD, UDMR

 În mai 1990 au loc primele alegeri libere

 1991 este aprobată prin referendum, Constituţia României (separarea puterilor în stat, drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti)

6. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE- COOPERARE ŞI CONFLICT

 Sistemul Versailles-Washington şi noua ordine internaţională

 Rezolvarea conflictelor în lumea contemporană

 Relaţiile internaţionale în perioada interbelică

20
  Războiul Rece

 Prăbuşirea sistemului comunist şi impactul asupra relaţiilor

internaţionale

1. Sistemul Versailles-Washington

 După PRM se aplică Principiul Autodeterminării şi se crează în Europa Statele naţionale, după destrămarea
imperiilor multinaţionale.

 În 1919 se înfiinţează Societatea Naţiunilor, pentru menţinerea păcii şi securităţii între naţiuni. Se
înlocuieşte vechea ordine bazată pe echilibrul Marilor Puteri (stabilită la Congresul de la Viena-1815)

 La sfârşitul PRM s-au semnat tratatele de pace dintre ţările Antantei şi statele învinse (Germania, Bulgaria,
Ungaria, Austria, Turcia). Aceste tratate au constituit Sistemul Versailles şi au recunoscut frontierele
statelor europene.

 Conferinţa de la Paris care a deschis tratativele de pace a fost prezidată de G. Clemenceau. Participă şi
preşedintele american Th. W. Wilson.

 Apar neînţelegeri între Franţa şi Marea Britanie în cazul problemei germane. Germania este dezarmată şi
este obligată să plătească reparaţii de război. Din această cauză, apare în această ţară o mişcare
naţionalistă (NSDAP, care ajunge la putere 1933-1945)

 Discuţiile de la Versailles sunt urmate de cele de la Washington (1921-1922), unde a avut loc Conferinţa
dezarmării navale.

Au participat: SUA, Marea Britanie, China, Franţa, Italia, Japonia, Olanda, Portugalia.

Scopul: reducerea armamentului naval şi detensionarea relaţiilor din Extremul Orient.

S-a consacrat trecerea practică a SUA în fruntea ierarhiei navale.

Tratatul de Pace cu Austria

„...a fost semnat la 10 septembrie 1919 la Saint-Germain-en-Laye. Se recunosc prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar
şi constituirea republicii Austria....Boemia, Moravia, Slovacia au intrat în componenţa republicii Cehoslovacia, iar
Galiţia era încorporată Poloniei.....Tratatul consemna de asemenea, unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Banatului cu
România”

21
Tratatul de pace cu Turcia

„....a fost semnat la 10 august 1920 la Sevres, de către guvernul sultanului care era lipsit de autoritate. Turcia
devenea stat „sub protectorat”, cu un teritoriu restrâns la zona centrală a Asiei Mici şi Istanbulului. Celelalte
teritorii pe care Imperiul Otoman le cucerise de-a lungul istoriei au fost trecute sub mandat francez, englez sau au
fost preluate de Italia şi Grecia. S-a fixat un nou regim al strâmtorilor Bosfor şi Dardanele......Prevederile tratatului
de la Sevres nu au fost acceptate de patrioţii turci conduşi de Musafa Kemal. În urma unor lupte susţinute cu
forţele intervenţioniste, în 1923 s-a impus un nou tratat semnat la Laussane.

Tratatul de Pace cu Ungaria

„....a fost semnat la 4 iunie 1920 la Trianon. Tratatul fixa graniţele Ungariei cu România, Austria, Cehoslovacia,
Regatul Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor. Ungaria recunoştea intrarea în componenţa statelor vecine a teritoriilor pe
care le cucerise după aşezarea ungurilor în Câmpia Pannonică şi organizarea statală”

Tratatul de Pace cu Germania

„Preliminariile păcii cu Germania au fost înmânate delegaţiei acestei ţări la 7 mai 1919. Premierul Franţei,
Clemenceau, în alocuţiunea rostită cu acest prilej, a aruncat întreaga vină a războiului pe germani. Şeful delegaţiei
germane, Ulrich von Brockdorff Rantzau, a respins acuzaţiile. Până la 28 iulie când tratatul a fost semnat între cele
două delegaţii duelul acuzaţiilor nu a contenit. Ceremonia semnării tratatul a avut loc la 28 iunie 1919 în Sala
Oglinzilor din palatul de la Versailles. În prezenţa lui G. Clemenceau, W. Wilson şi Lloyd George, contele Ulrich von
Brockdorff Rantzau a semnat tratatul care consemna înfrângerea Germaniei, proclamată principala şi unica
responsabilă de declanşarea războiului.

Tratatul de Pace cu Bulgaria

„....a fost semnat la 27 noiembrie 1919 la Neuilly-sur-Seine. Documentul a consemnat teritoriile cedate vecinilor
de către Bulgaria....Frontiera româno-bulgară a fost fixată conform prevederilor tratatului de la Bucureşti din
august 1913. Bulgaria nu mai avea dreptul de a avea aviaţie militară şi flotă de război. A fost de asemenea obligată
să plătească despăgubiri de război.”

2. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE INTERBELICE (1919-1939)

-După PRM apar noi state, există forme de organizare politică diferite, noi graniţe şi numeroase minorităţi

1. 1919-1924- Reluarea legăturilor dintre învinşi şi învingători

2. 1924-1929- destindere

3. 1929-1939- tensiuni intre state

PROBLEMELE PRINCIPALE ALE EPOCII INTERBELICE

- plata reparaţiilor de război

22
 - garantarea noilor graniţe

- rezolvarea problemei minorităţilor

- refacerea economică

- dezarmarea

- rivalităţile dintre state

CURENTE POLITICE AFLATE IN CONFRUNTARE

-curentul pacifist ( promovează arbitrajul în conflictele internaţionale)

-curentul revizionist

(promovează modificarea tratatelor de pace prin forţă

STATE REVIZIONISTE

- Germania

-URSS

-Italia

-Japonia

Acestea au încheiat tratate:

1. Rapallo-1922- ( Germania-URSS)

2. Axa Berlin-Roma -1936

3. Pactul Anticomintern -1936

4. Pactul Ribbentropp-Molototov- 1939

EVENIMENTE REVIZIONISTE

- 1931- agresiunea Japoniei în Manciuria

-1935- anexarea Etiopiei de către Italia

-1938- Anschluss-ul ( anexarea Austriei de către Germania)

-1938- desprinderea regiunii Sudete din Cehoslovacia şi alipirea ei la Germania

23
 3. Rezolvarea conflictelor in lumea contemporana

• Cel puţin 60 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în cel de-al Doilea Război Mondial —aproximativ 25
de milioane de soldaţi şi cam 35 de milioane de civili.

• La sfârşitul războiului, milioane de refugiaţi erau pe drumuri, economia europeană se prăbuşise, 70% din
infrastructura industrială a vechiului continent fusese distrusă.

• Spre deosebire de ce s-a întâmplat la sfârşitul Primului Război Mondial, învingătorii apuseni nu au pretins
despăgubiri de război din partea ţărilor învinse. Mai mult, un plan gândit de Secretarul de Stat al SUA,
George Marshall, "Programul de refacere europeană", mai bine cunoscut ca Planul Marshall, cerea
Congresului SUA să aloce milioane de dolari pentru reconstruirea Europei

• De vreme ce Liga Naţiunilor a eşuat, în mod evident, să prevină războiul, a fost pusă la cale o nouă ordine
internaţională. În 1945 a fost fondată Organizaţia Naţiunilor Unite. Pentru a preveni izbucnirea unui nou
război, la fel de devastator ca a doua conflagraţie mondială, şi pentru a asigura o pace durabilă în Europa,
în 1951, a fost înfiinţată Comunitatea Europenă a Cărbunelui şi Oţelului, (Tratatul de la Paris),
predecesoarea Uniunii Europene. ONU este responsabilă şi pentru crearea statului modern Israel, în 1948,
în parte, ca răspuns la Holocaust.

• Organizaţia Naţiunilor Unite este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume. Fondată în
1945 după Al Doilea Război Mondial, are 192 de state membre. ONU are misiunea de a asigura pacea
mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului
internaţional. Sediul central al organizaţiei este situat în New York.

Principalele conflicte contemporane

• 1949- blocada Berlinului

• 1950-1953- Războiul din Coreea

• 1956- Războiul Suezului

• 1962- Criza rachetelor din Cuba

• 1959-1975- Războiul din Vietnam

Toate acestea au fost faze ale mai marelui conflict desfasuarat in epoca postbelica: Războiul Rece

4. RĂZBOIUL RECE ÎNTRE TENSIUNI ŞI DESTINDERE

• La sfârşitul DRM în lume mai rămăseseră 5 mari puteri: SUA, Marea Britanie, Franţa, URSS, China

• În realitate, lumea postbelică are doi poli de putere: unul patronat de URSS ( state comuniste) şi altul
patronat de SUA( state democratice). Între cele două s-a declanşat un nou tip de război: Războiul Rece,
generat de ambiţia celor două puteri de a-şi impune supremaţia în lume.
24
 • Războiul Rece a durat jumătate de secol ( 1947-1991)

• La 4 aprilie 1949 ia fiinţă NATO ( SUA, Canada şi 10 state europene)

• La 14 mai 1955 ia fiinţă Tratatul de la Varşovia ( URSS şi statele comuniste est-europene)

• Cele două blocuri nu s-au înfruntat direct niciodată, războiul fiind unul al ameninţărilor nucleare.

• 1949- blocada Berlinului continuată în 1961 prin construirea Zidului Berlinului

• 1962- Criza rachetelor din Cuba

• Cursa înarmărilor a determinat ONU să proclame anii 1970-1980 drept deceniul dezarmării. Se urmărea
limitarea experimentelor şi a armelor nucleare.

5. Prăbuşirea sistemului comunist şi impactul său asupra relaţiilor internaţionale

o Anul 1990 marchează sfârşitul Războiului Rece, ceea ce a necesitat o reconfigurare a lumii.

o URSS este transformată în CSI (Comunitatea Statelor Independente) o federaţie cu grave conflicte
interne. Dezmembrarea URSS a făcut la între 1990-1991 Germania să se reunifice iar SUA să ramână
singura Mare putere a lumii.

o NATO rămâne singura alianţă politico-militară viabilă şi devine un garant al securităţii internaţionale.

o Statele foste comuniste caută acum să devină membre NATO.

o Integrarea se face la început (1994) în forma parteneriatului pentru pace.

o Se reglementează şi relaţiile NATO-Rusia în 1997, moment care permite începerea extinderii NATO.

o De la 29 martie 2004 România este membru NATO cu drepturi depline.

25