Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modele de bună practică în sănătate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au
sisteme private dezvoltate şi de o calitate care a atras înapoi medicii emigranţi.
Rezultatele sistemului de sănătate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde,
cu 80 de euro pe cap de locuitor, figurăm pe ultimele locuri la consumul de
medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum şi la incidenţa unor boli grave
precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate că plătesc asigurările sociale, românii
aleg să se opereze în străinătate sau să plătescă din buzunar o consultaţie la privat,
ceea ce dovedeşte încrederea redusă pe care o au în sistemul de stat. Accesul la
serviciile de educaţie şi de sănătate este considerat un drept fundamental al
individului, în toate ţările civilizate. Sănătatea pare a fi un nou “segment” în care
problemele tind să se globalizeze. Nu doar românii se confruntă cu greutăti în
finanţarea domeniului, ci mai toate ţările lumii. Un primat realizat de Organizaţia
pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că, la nivelul multor state,
cheltuielile cu sănătatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de creştere
economică. Sistemul românesc de asistenţă medicală este deţinut aproape în
totalitate de către stat şi este format dintr-o serie de reţele de spitale, policlinici şi alte
instituţii medicale de catre Ministerul Sănătăţii şi Familiei prin 42 de Direcţii Judeţene
de Sănătate Publică.
Sanatatea din domeniul public, desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in
mod oficial , s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei.
Anul acesta, bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Bolnavii cronici sunt din
ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale,
medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari, mai decente in
remunerarea serviciilor lor, pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera
sa se adreseze clinicilor din Ungaria, Austria, Germania, Franta, Spania. Comparativ
cu situatia altor state din Uniunea Europeana, situatia Romaniei este de-a dreptul
ingrijoratoare. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB, Austria
8%, Germania peste 9%, Franta 10%, Spania 7%. Finantarea sistemului de
sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. Cheltuielile pentru
sanatate pe cap de locuitor, de doar 397 de dolari în anul 2008, aduc Romania în
vecinatatea Cubei, Venezuelei si statului Panama. Ungaria cheltuieste de trei ori mai
mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. Reducerea continua a contributiilor sociale
platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica,
aproape ucigasa, a sistemului. In aceste conditii, dezbaterea initiativei cetateneşti de
fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara, ci chiar vitala. Un
studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale
demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea
starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este
impresionanta, ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. Cercetatorii Hall si Jones
au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate.
Conform acestui model, nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci
cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti
salvate.
Concluzie
Problemele de sanatate ale populatiei ca si dificultatile sistemului medical romanesc
sunt probleme aparute pe termen lung si ale caror consecinte se vor resimti si in
viitor,
neputand fi rezolvate pe termen scurt. Rata inalta a mortalitatii infantile arata
standardul de viata scazut al populatiei si resursele scazute ale sistemului sanitar
sunt cauzele situatiei actuale a starii de sanatate a populatiei din Romania.
Imbunatatirea sistemului de sanatate din Romania este corelata cu dezvoltarea
economica a tarii, fiind o problema pe termen lung. Alocarea resurselor in sistem
trebuie regandita, in sensul investirii mai mult in asistenta primara. De asemenea,
trebuie regandite alte dimensiuni ale sistemului pentru a creste calitatea actului
medical si accesul populatiei la el.