În patologia musculară și a S.N. periferic se folosesc ca
metode paraclinice EMG (electromiografia) care studiază biocurenții mușchiului, examenul vitezei de conducere în nervul periferic și biopsia musculară. a)SINDROMUL PIRAMIDAL SAU SINDROMUL NEURONULUI MOTOR CENTRAL este ansamblul de simptome provocate de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul său encefalic sau medular. Etiologie: accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, mielite, fracturi de rahis, tumori medulare, scleroză laterală amiotrofică, etc. Simptomatologie: -paralizie a mișcărilor voluntare, de obicei opusă leziunii, cuprinzând teritorii întinse (hemiplegie, paraplegie, etc.), predominând la extremitatea membrelor, cu caracter spasmodic (contractura); -reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate (după faza de șoc), semnul Babinski este prezent: apar tulburări sfincteriene; -atrofia musculară este absenta. b)SINDROMUL NEURONULUI MOTOR PERIFERIC este ansamblul de simptome și semne provocate de leziunile neuronului motor periferic pe traiectul său medular, radicular sau trun-chiular. Etiologie: poliomielita anterioară acută, compresiuni, polinevrite, poliradiculite. Simptomatologie: paralizia este: -întotdeauna de partea leziunii, interesând grupe musculare izolate; -este flască, cu hipotonie sau atonie, cu atrofii musculare precoce, cu abolirea reflexelor. c)SINDROMUL EXTRAPIRAMIDAL este ansamblul de simptome provocate de leziunile nucleilor cenușii centrali. Se disting două tipuri: -hiperton-hipokinetic (sindromul parkinsonian) produs de leziunile palidum-ului în locus niger; -hipoton-hiperkinetic (sindrom coreic) produs de leziuni ale nucleului caudat și putamen. Etiologie: boala Parkinson, encefalita epidemică, intoxicație cu CO, intoxicații cu neuroleptice.
Simptomatologie:
1) în sindromul parkinsonian
- hipertonia generalizată, permanentă, cedează în roată dințată
(sacadat), omogen repartizată;
-se însoțește de exagerarea reflexelor de postură (membrele
păstrează poziția imprimată mult mai mult timp decât la individul normal): tremuratură amplă și regulată, predominând la membrele superioare, exagerată de atenție și emoții, dispărând la mișcări și în repaus complet;
-akinezie: facies imobil, vorbire sacadată, mișcări lente și rare.
2) în sindromul coreic - mișcări involuntare de tip coreic. d)SINDROMUL MENINGIAN cuprinde ansamblul manifestărilor provocate de iritația sau inflamația meningelor. Etiologie: meningite, hemoragii meningiene, edem cerebro-meningian, unele tumori intracraniene, azotemie, etc. Simptomatolgie: -simptome funcționale - cefalee difuză, permanentă, exagerată de zgomot, lumină și mișcări; -vărsături; -constipație; - bradicardie; -semne fizice – caracterizate: -în principal prin contracturi, uneori evidente și vizibile la primul examen; alteori discrete, reclamând anumite manevre pentru a fi evidențiate. -redoarea cefei, care constă într-o rezistență la încercarea de a flecta lent ceafa bolnavului. - semnul Kernig: imposibilitatea de a ridica în unghi drept pe trunchi membrele inferioare ale bolnavului, așezat în poziție întinsă. -cefaleea. Diagnosticul nu poate fi afirmat decât examinând lichidul cefalo-rahidian, prelevat prin puncție lombară, care arată modificări de aspect, tensiune, citologie și compoziție chimică.