Serviciul Public De Sanatate din

Romania

1.

Prezentarea Generala

Sistemul romnesc de sntate este unul dintre domeniile rmase n urma

dezvoltrii generale a economiei. O simim fiecare dintre noi, n calitate de pacieni,
dar i medicii i asistentele, care aleg s plece n masa n vestul Europei.Sntatea
este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea
personalului.
Modele de bun practic n sntate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care
au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras napoi medicii emigrani.
Rezultatele sistemului de sntate actual sunt cele mai evidente n statistici,
unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figurm pe ultimele locuri la consumul de
medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la incidena unor boli grave
precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pltesc asigurrile sociale, romnii
aleg s se opereze n strintate sau s pltesc din buzunar o consultaie la privat,
ceea ce dovedete ncrederea redus pe care o au n sistemul de stat.
Accesul la serviciile de educaie i de sntate este considerat un drept
fundamental al individului, n toate rile civilizate. Sntatea pare a fi un nou
segment n care problemele tind s se globalizeze. Nu doar romnii se confrunt
cu greutti n finanarea domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c, la nivelul multor
state, cheltuielile cu sntatea cresc ntr-un ritm mai ridicat dect ritmul de cretere
economic.
Sistemul romnesc de asisten medical este deinut aproape n totalitate
de ctre stat i este format dintr-o serie de reele de spitale, policlinici i alte
instituii medicale de catre Ministerul Sntii i Familiei prin 42 de Direcii
Judeene de Sntate Public.
Modificarea sistemului dup 1989 a nsemnat costuri suplimentare, o stare
de confuzie n rndul personalului medical, ntrzieri n reglementarea legislativ a
atribuiilor prilor componente ale sistemului, o circulare disfuncional a
fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, fr a se cunoate
repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectnd, n cele
din urm, calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului.
Dei procentul de neasigurai nu este foarte mare (ntre 5 i 10%), noul
model a dus la o reducere a accesului populaiei la serviciile medicale, prin
existena acestui segment care nu poate beneficia de asistena medical, n afara
celei de urgen. n al doilea rnd, exist nc elemente motenite din vechiul
primat care nu i-au gsit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la

serviciile medicale sau reducerea calitii acestora: absena asistenei medicale

primare, n unele localiti din rural, existena unitilor medicale deteriorate i
lipsite de dotarea necesar, salariile reduse ale personalului medical i practica
ncetenit a plii informale din partea bolnavului, pentru serviciile primate.
Sanatatea din domeniul public, desi nu i-a fost contestata niciodata
importanta in mod oficial , s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la
nivelul Romaniei. Anul acesta, bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB.
Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor
si procedurilor medicale, medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari,
mai decente in remunerarea serviciilor lor, pacientii cu ceva resurse financiare la
dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria, Austria, Germania, Franta,
Spania. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana, situatia Romaniei
este de-a dreptul ingrijoratoare. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7%
din PIB, Austria 8%, Germania peste 9%, Franta 10%, Spania 7%. Finantarea
sistemului de sanatate este o problema majora a oricarui guvern responsabil.
Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor, de doar 397 de dolari n anul 2008,
aduc Romania n vecinatatea Cubei, Venezuelei si statului Panama. Ungaria
cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. Reducerea
continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a
determinat subfinantarea cronica, aproape ucigasa, a sistemului. In aceste conditii,
dezbaterea initiativei cetateneti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu
este numai prioritara, ci chiar vitala.
Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si
aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national
prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata
sanatoasa este impresionanta, ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului.
Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a
cheltuielilor pentru sanatate. Conform acestui model, nivelul optim al cheltuielilor
de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal
cu costul marginal al unei vieti salvate.

2. Performanta sitemulul de sanatate din Romania

Romnia avea n anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic
centralizat, sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre
Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. Serviciile erau oferite
populatiei, oficial n mod gratuit, nsa subfinantarea grava a sistemului o lunga
perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti
a costului acestora catre populatie. Multe dintre policlinici si spitale functionau n
cladiri deteriorate, fara dotare tehnica corespunzatoare, medicamentele romnesti
si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare, iar
medicamentele din import, noi si eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea

populatiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau
indirect, catre beneficiar, inclusiv prin platile informale catre personalul medical,
limitnd astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale.
Serviciile medicale sunt, astfel, n prezent, acordate n baza contributiei la
fondul de asigurari de sanatate. Asiguratul beneficiaza, pe baza acestei contributii,
n mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate
legislativ. Asistenta medicala primara este, n prezent, oferita de catre medicul de
familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de
rezolvare a problemelor. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (n
afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin
medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului, ci devin
furnizorii de servicii medicale care ncheie un contract cu Casa de asigurari de
sanatate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat
de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). Ministerul sanatatii si mentine
doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica.
De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile
medicale, prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala
(n afara celei de urgenta, minimale) neavnd asigurare de sanatate. Dupa 1990, au
fost realizate si modificari n sens pozitiv, n oferirea asistentei medicale. Unele
dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii mbunatatite si
diversificate fata de acum 13 ani, iar pe piata exista medicamente noi si eficiente,
inclusiv din import. Exista, de asemenea, un sistem privat de acordare a serviciilor
medicale, adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. n acelasi timp,
n contextul saracirii populatiei, un segment larg al acesteia, desi asigurat, nu si
permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate n
afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca
alternativa la sistemul public.
Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate, s-au descoperit atat
aspecte pozitive cat si aspecte negative.
Puncte tari:
Pregtirea medicilor romni care pot face faa oricrei situaii, oricrui sistem
medical din lume;
Universitile din Romnia nca mai reuesc s inspire generaii ntregi de tineri;
Personalul specializat din cadrul instituiilor cu atribuii n domeniul sntii (Casa
de Asigurri de Sntate i Direcia de Sntate Public);
Numrul mare de ONG-uri active n domeniul sntii i n domeniul medicosocial care pot fi utilizate ca resurs, n programe de parteneriat.
Puncte slabe:
Acoperirea cu servicii la nivelul Romniei, att din punct de vedere al calitii, ct
i din punct de vedere al acoperirii geografice.
Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze toi furnizorii de

servicii medicale, precum i instituiile cu atribuii n asigurarea sntii, care s

permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i, n acelai timp, s ofere o
modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s
permit analize sincronice i diacronice, pe termen lung, i prognoze care s
creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaiei.
Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt apreciai la
adevarata lor valoare.
Romnia are cu aproape o treime mai puin personal medical la 1000 de locuitori
fa de media UE, avnd cel mai mic numr de doctori, raportat la numarul de
locuitori, din UE.
Corupia n rndul personalului medical;
Lipsa, la nivel local, a autonomiei reale, financiare i manageriale, lips care
afecteaz toate aspectele majore ale activitii instituiilor abilitate n domeniul
sntii, de la organizarea funcional, la colectare, finanare, contractare,
decontare, informare etc.
Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe
au dus la limitarea accesului unei mari pri a populaiei la medicamente
compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigurri de sntate.
Finanarea sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat ntr-un mod
ineficient. n ciuda unei creteri a ponderii cheltuielilor totale pentru sntate din
PIB, nivelul de finanare a sistemului de sntate din Romnia rmne sczut n
context european, mai ales avnd n vedere lunga perioad de subfinanare cronic
i lips de investiii din sntate.

3. Masuri de imbunatatire a sistemului de sanatate din

Romania
MASURI PE TERMEN SCURT
a) Identificarea necesarului real de servicii medicale
b) Monitorizarea serviciilor medicale acordate de furnizori, asigurailor
c) Transparenta sistemului ( a resurselor si a cheltuielilor )
a) Identificarea necesarului real de servicii medicale
Analiza impreuna cu Directia de Sanatate Publica si Colegiul Medicilor a
necesarului de medici de specialitate la nivelul diferitelor zone geografice ale
judetului, astfel incat pe termen scurt si mediu sa existe o coerenta in politica de
resurse umane la nivelul udeului precum si o strategie de contractare care sa
asigure accesul facil al asigurailor la servicii medicale, avnd in vedere si fondurile
alocate cu aceasta destinatie.
b) Monitorizarea serviciilor medicale acordate de furnizori, asiguratilor

Asigurarea existenteui unei evidente completa a serviciilor primite de un

asigurat, a frecventei acestora, a costurilor totale a serviciilor / asigurat, dar si o
decontare unitara impusa de sistemul de asigurari sociale de sanatate cu
respectarea stricta de catre furnizori a prevederilor actelor normative in vigoare.
c) Transparenta sistemului ( a resurselor si a cheltuielilor )
Este o alta modalitate care participa la eficientizarea serviciilor de sanatate,
in sensul ca un sistem transparent care informeaza asupra resurselor dar si asupra
cheltuielilor poate determina o folosire mai eficienta a acestora din partea
furnizorilor de servicii medicale. Asigurata prin afiarea pe site-ul site-ul
administratiei locale a bugetului de venituri si cheltuieli. De asemenea cheltuielile
aferente contractelor cu farmaciile si laboratoarele de la nivel judetean sa pota fi
accesate pe site-urile administratiilor locale.
MASURI PE TERMEN MEDIU
a) Reformare structurala a sistemului prin descentralizarea organizationala si
decizionala
b) Modificarea cadrului legislativ
c) Asigurarile private de santate.

a) Reformare structurala a sistemului prin descentralizarea organizationala si

decizionala
Reorganizarea sistemului de sanatate prin descentralizare organizaionala si
decizionala presupune trecerea de facto a spitalelor n subordonarea autoritilor
locale urmand ca spitalele regionale, de importanta naionalasi de urgenta sa
ramna n subordinea Ministerului Sanatatii.
b) Modificarea cadrului legislativ
Introducerea unui pachet minim de servicii medicale stabilite de Ministerul
Sanatatii si CNAS de care sa beneficieze, in mod gratuit, toti cetatenii asigurati.
Pentru servicii aditionale, asiguratii, urmand sa participe la sustinerea acestor
costuri printr-un sistem de coplata dupa modelul sistemului de sanatate francez. Sa observat ca sistemul de coplata scade cazurile nejustificate, retetele n plus si
internrile, fiind ,in primul rand, o manier de disciplinare a populatiei si a presiunii pe
care o exercita asupra sistemului, n sensul unor consultatii care nu sunt
ntotdeauna justificate.
c) Asigurarile private de santate

Tinand cont de evolutia cadrului legislativ cu relevanta asupra serviciilor

medicale, in Romania, se pare, este un moment favorabil dezvoltarii si promovarii
programelor de asigurari private de sanatate. De la an, la an, creste numarul de
persoane care isi fac polite de sanatate. Produsele de asigurari de sanatate au
cateva avantaje si, pentru un procent deloc de neglijat, reprezinta o alternativa la
actualul sistem de sanatate. Avantajele asigurarilor de sanatate propuse de
operatorii de asigurari de sanatate:

existenta unei retele nationale de furnizori de servicii medicale

diversitatea si calitatea serviciilor medicale
acoperirea afectiunilor cronice preexistente si grave ale asiguratului
spitalele private care propun pacientilor servicii de calitate contra cost.

4. Concluzie
Problemele de sanatate ale populatiei ca si dificultatile sistemului medical
romanesc sunt probleme aparute pe termen lung si ale caror consecinte se vor
resimti si in viitor, neputand fi rezolvate pe termen scurt.
Rata inalta a mortalitatii infantile arata standardul de viata scazut al
populatiei si resursele scazute ale sistemului sanitar sunt cauzele situatiei actuale a
starii de sanatate a populatiei din Romania.
Imbunatatirea sistemului de sanatate din Romania este corelata cu
dezvoltarea economica a tarii, fiind o problema pe termen lung. Alocarea resurselor
in sistem trebuie regandita, in sensul investirii mai mult in asistenta primara. De
asemenea, trebuie regandite alte dimensiuni ale sistemului pentru a creste calitatea
actului medical si accesul populatiei la el.

- REFERAT MANAGEMENT -

Serviciul Public De
Sanatate din Romania

Mihaela Mocanu
A.M.G. 2C