7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

Obstetrica Ginecologie – CURS 2

BAZINUL

In mecanismul general al naşterii intervin:

1.
2. Un mobil
O forţă reprezentat
metrică prindefăt.
realizată contracţia uterină.
3. rei obstacole succesive de !nvins " colul# bazinul şi perineul.
raversarea bazinului de către făt constituie# deci# o dată esenţială a problemei
obstetricale.
$ste necesar: " ca bazinul să aibă o conformaţie şi dimensiuni normale%
" ca fătul să se adapteze formei şl dimensiunilor bazinului.

BAZINUL OSOS
" este format din cele două oase iliace# sacru şi coccis
" este impărţit prin cele două linii nenumite !n

"" bazinul
bazinul mare saubazinul
mic sau bazinulobstetrical#
abdominal#situat
situatsub
deasupra liniei nenumite şi
linia nenumită.
Oasele care formează bazinul sunt unite prin articulaţiile:
" articulaţia sacro " iliacă &2'#
" simfiza pubiană#
" articulaţia sacro"coccigiană &2'.

BAZINUL MARE sau bazinul abdominal formează partea cea mai de (os a cavităţii
abdominale. )usţine organele abdominale şi diri(ează fătul spre bazinul mic.
In practică se folosesc următoarele diametre ale bazinului măsurate prin
 pelvimetrie e*ternă:

+  Diametrul
apofiza antero
spinoasă - posterior
a / &conjugata
la marginea externă
superioară  sau diametrul
a simfizei care este lui
de ,audelo-ue'
20 cm. de la

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 1/7
7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

 on(ugata e*ternă

+ Diametrul bitrohanterian - distanţa !ntre e*tremităţile laterale ale troanterelor mari ale
femurului &31 " 32 cm'.
+ Diametrul bicret - distanţa !ntre e*tremităţile superioare# laterale ale crestelor iliace &2
" 24 cm'.
+ Diametrul bispinos - distanţa !ntre spinele iliace antero"superioare &23"25 cm'.

+ Rombul lui Michaelis - se găseşte pe faţa posterioră a bazinului şi are următoarele repere:
apofiza spinoasă /# spina iliacă postero " superioară# de o parte şi de alta# e*tremitatea
superioară a plicii interfesiere. )e măsoară două diametre: diametrul vertical &11 cm' şi
diametrul orizontal &10 cm'. 6cesta !mparte rombul lui 7icaelis !n două triungiuri: unul
superior mai mic şi isoscel şi unul inferior răsturnat mai mare şi ecilateral# latura comună

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 2/7
7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

&diametrul orizontal' !mpărţind !nălţimea rombului !n: 5 cm !nălţimea triungiului superior şi

 cm !nălţimea triungiului inferior 

 8u putem să ne formulăm pe datele pelvimetriei e*terne# o apreciere corectă a

dimensiunilor bazinului# deoarece se interpune pielea şi ţesutul grăsos a cărei grosime este
diferită# !n scimb măsurarea rombului lui 7icaelis !şi păstrează valoarea lui.

BAZINUL MIC# cel care interesează pe obstetricieni# este o filieră căreia i se recunosc trei
 părţi:
+ un orificiu superior " str9mtoarea superioară%
+ o porţiune mi(locie " e*cavaţia%
+ un orificiu inferior " str9mtoarea inferioară.
iecăruia din aceste eta(e !i corespunde un timp al naşterii# este deci important a le cunoaşte
topografia# forma şi dimensiunile e*acte

 Strâmtoarea superioară este marcată de o linie care porneşte de la ungiul sacro " vertebral#
urmează marginile anterioare ale aripioarelor sacrate# apoi liniile nenumite şi se termină la
marginea superioară a simfizei pubiene. !n realitate# str9mtoarea superioară este un veritabil
canal a cărui limită superioară este constituită de către marginea superioară a simfizei şi de
către promontoriu# iar limita inferioară corespunde planului liniilor nenumite.

;iametrele str9mtorii superioare

Diametrele strmtorii s!"erioare s!nt#

a$ Diametrele transverse
- Diametrul transvers maxim - uneşte punctele cele mai depărtate ale liniilor 
nenumite şi măsoară 13 " 13#/ cm# dar el nu este utilizabil de către prezentaţie%
" Diametrul transvers median sau util - trece prin mi(locul diametrului antero "
 posterior# la egală distanţă de promontoriu şi simfiză şi măsoară 12#/ "13 cm.
b. Diametrele antero - posterioare
- Diametrul promonto - suprapubian (conjugata anatomică): de la promontoriu la
marginea superioară a pubelui măsoară 11 " 11#/ cm%
" Diametrul promonto - retropubian (conjugata vera sau obstetricală): de la
oromontoriu la un punct de pe faţa posterioară a simfizei# are 10#/ " 11 cm%

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 3/7
7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

" Diametrul promonto - subpubian (antero posterior adevărat): este diametrul

sagital al str9mtorii superioare !n planul liniilor nenumite. $l porneşte anterior de la
marginea inferioară a simfizei şi atinge posterior faţa anterioară a vertebrei )<. !n mod
obişnuit are 12 cm.
c. Diametrele oblice

-laDiametrele oblice" propriu

articulaţia sacro zise
iliacă din - pornesc
partea opusă.de6u
la !n
o eminenţă
(ur de 12 ileo
cm% " pectinee şi a(ung
" Diametrul oblic stâng- este cel utilizat !n mod obişnuit !n naşterile eutocice%
" Diametrul sacro - cotiloidian - uneşte promontoriul cu acetabulul şi măsoară = cm.
6ceşti indici ai str9mtorii superioare destinaţi !n principiu aprecierii prognosticului
obstetrical au o importanţă discutabilă.

Importante din punct de vedere obstetrical sunt dimensiunile acestui inel osos# adică:
diametrul promonto " subpubian &12 cm'# diametrul oblic &12 cm' şi diametrul
transvers median &13 cm'. 6ceste cifre reprezintă o medie# ele put9nd prezenta variaţii
!n plus sau minus# motiv pentru care e*istă o serie de clasificări ale bazinelor. ea mai

folosită
" bazinuleste clasificarea
ginecoid# lui ald>el şi 7olo? :
rotun(it%
" bazinul android# triungiular%
" bazinul antropoid# alungit dinainte " !napoi%
" bazinul plat.
6ceste clasificări au mai mult o importanţă teoretică. 8umai e*amenul clinic şi
c9teodată cel radiologie al fiecărei femei# permit aprecieri cu privire la desfăşurarea
naşterii.

 Excavaţia e cuprinsă !ntre str9mtoarea superioară şi cea inferioară. In e*cavaţie

se descrie o str9mtoare mi(locie delimitată de marginea inferioară a simfizei# spinele

sciatice şi articulaţia
$lementele )2 ale
constitutive " )3. a acest şi
e*cavaţiei nivel se insera
str9mtorii muşcii
mi(locii diafragmului
sunt: osul sacru#pelvin.
simfiza
 pubiana# pereţii laterali ai e*cavaţiei# spinele sciatice.

Diametrele e%ca&a'iei
a nivelul porţiunii sale superioare# diametrele antero " posterioare# transverse şi
oblice măsoară !n (ur de 12 cm. a nivelul str9mtorii mi(locii se descriu:
a. Diametre sagitale:
- Diametrul subsacro - subpubian &11 " 11#/ cm'%
" Diametrul sagital anterior- de la marginea inferioră a simfizei la spina sciatică &4#/ "
=#@ cm'%

" Diametrul
b. Diametre sagital posterior- de la spina sciatică la v9rful sacrului &5#/ " @ cm'.
transverse:
- diametrul bispinos &10 " 11 cm'.

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 4/7
7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

6. e*cavaţia " vedere de ansamblu%

,. cele trei str9mtori%
. secţiune sagitală prin e*cavaţie%
;. secţiune transversală.

 Strâmtoarea inferioară
$ste formată dinainte !napoi din marginea inferioară a simfizei pubiene# ramurile
iscio " pubiene# marginea inferioară a tuberozitatilor isciatice# marile ligamente sacro
" sciatice# marginile şi v9rful coccisului. $a nu este dispusă !n !ntregime !n acelaşi plan
şi nu trebuie considerată ca un plan# ci mai degrabă ca un canal delimitat !n sus de
 planul subsacro " subpubian# !napoi de coccis şi planul iscio " coccigian# iar !n (os de
 planul ogivei pubiene.
Diametrele strmtorii in(erioare s!nt#
a. Diametre antero - posterioare
- Diametrul cocci - subpubian - uneşte v9rful coccisului cu marginea inferioară a
simfizei şi are =#/ cm. Aetropulsia coccisului !l poate aduce la 12#/ cm%
" Diametrul subsacro - subpubian - cuprins !ntre v9rful sacrului şi marginea inferioră
a simfizei# măsoară 11 cm.
b. Diametrul transvers (bischiatic sau intertuberozitar - are )) * )2 cm.
c. Diametrele oblice ale str9mtorii inferioare " măsoară 11 cm

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 5/7
7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

BAZINUL MOALE cuprinde totalitatea structurilor musculo"fasciale ce tapetează

 peretele interior al e*cavaţiei pelvine şi !ncid inferior cavitatea pelviană.
Bereţii laterali ai e*cavaţiei pelvine sunt căptuşiţi la interior de muşcii obturatori
interni şi de muşcii piramidali# la aceştia adăug9ndu"se muşciul psoas şi muşciul
iliac ce traversează bazinul mare# fără !nsă a"i aparţine.
7uşciul obturator intern căptuşeşte peretele lateral al bazinului mic !n porţiunea
sa superioară# părăsind apoi pelvisul prin mica incizura isciatica spre a se insera pe
marele troanter.
7uşciul piramidal &piriform' cu originea de fiecare parte a vertebrelor sacrate )
2"5 părăseşte la r9ndul său bazinul spre a se insera pe marele troanter.
6nsamblul părţilor moi ce !ncid caudal cavitatea pelviană# formează planşeul
 pelvian sau perineul. 6cesta este străbătut de uretră vagin şi rect care !l subdivid !n
 perineul anterior &urogenital' şi posterior &ano"rectal'. !n componenţa planşeului pelvian
intră !n primul r9nd diafragma pelvică ce !ncide aproape integral pelvisul şi diafragma
urogenitală ce o dublează caudal pe prima# dar numai !n porţiunea sa anterioară.
;iafragma pelvică cuprinde două structuri musculare: muşcii ridicători anali şi
muşcii coccigieni.
Cona de inserţie a muşciului ridicător anal este practic o linie curbă cu origine
 pe faţa posterioară a simfizei ce trece apoi peste fascia muşciului obturator intern
 pentru a se termina la nivelul spinei isciatice. raseul pe care !l are acest muşci este
!n (os şi median# form9nd astfel o p9lnie care are v9rful !n (os şi care e reprezentat de
centrul tendinos al perineului.
7uşciul coccigian !şi are originea la nivelul spinei isciatice şi se insera apoi pe
marginile coccis# complet9nd astfel p9lnia formată de muşciul ridicător anal.
;iafragma urogenitală plasată !ntre ramurile inferioare ale pubisului şi ramurile
iscionului# este la r9ndul ei sub!mpărţită !n două planuri suprapuse:
" cel profund cuprinde: muşciul transvers profund şi muşciul sfincter al uretrei%

"transvers
cel superficial cuprinde: muşciul isciocavernos# muşciul bulbospongios# muşciul
superficial.
rebuie menţionată prezenţa a două structuri fibrocon(uctive caracteristice
 perineului ce au un rol fundamental !n susţinerea organelor pelviene:
" centrul tendinos al perineului: ocupă spaţiul !n formă de piramidă rezultat din
oblicitatea inversă a vaginului şi rectului# av9nd baza la tegument !ntre anus şi comisura
 posterioară a vulvei# faţa anterioară !n raport cu peretele posterior al vaginului# iar faţa
 posterioară !n raport cu rectul% reprezintă locul de !nt9lnire al tuturor structurilor
musculare perineale &superficiale şi profunde' form9ndu"se astfel o adevărată cingă
fibromusculară%
" ligamentul anococcigian: formaţiune fibroasă lineară !ntre coccis şi anus# ce

completează structurile de rezistenţă ale perineului.

COM+AR,IMEN,AREA +ERINEULUI
)tructurile musculare descrise anterior !mpreună cu organele ce se găsesc la
acest nivel# delimitează o serie de spaţii &lo(e'.
osele iscioanale &isciorectale' sunt separate prin rect şi ocupă aproape !n
totalitate perineul posterior. 6u aspectul unor cavităţi prismatice ce prezintă trei pereţi:
lateral " muşciul obturator intern# median " muşciul ridicător anal# inferior " planurile

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 6/7
7/14/2019 Obstetrica Ginecologie Curs 2c - Bazinul

superficiale ale perineului. !n plus ele prezintă două prelungiri:

" anterioară# !ntre muşciul ridicător anal şi diafragma urogenitală%
" posterioară# !ntre muşciul ridicător anal şi muşciul gluteu mare &fesier'.
onţinutul fosei iscioanale este reprezentat !n principal de grăsime &structurată
asemănător cu cea din orbită'# vase şi nervi &mănunciul vasculo"nervos ruşinos intern'.

o(a bulboclitoridiană
superficiale aflată
şi diafragma !n regiunea
urogenitală. perinealăeianterioară
onţinutul este cuprinsă
este reprezentat !ntreerectil
de aparatul planurile
al
vulvei# format din rădăcinile clitorisului şi bulbii vestibulari !mpreună cu muşcii
adiacenţi &isciocavernos şi bulbospongios' şi la care se adaugă glanda vestibulară mare
&,artolin'.
Integritatea planşeului pelvian este esenţială pentru conservarea staticii organelor
 pelviene# deoarece prin dispoziţia structurilor sale participă la o anumită orientare a
vaginului şi rectului astfel ca presiunea intraabdominală să fie transmisă perpendicular 
 pe acestea !n direcţia de rezistenţă a pelvisului &centrul tendinos şi linia anococcigiană'.
6lterările perineului prin v9rstă# traumatisme# rupturi la naştere# vor scimba dispoziţia
organelor pelviene# iar presiunea intraabdominală se va transmite !n a*ul lor realiz9ndu"

se astfel premizele
importante pentru
!n timpul apariţia
sarcinii: pe deprolapsului pelvian. Blanşeul
o parte se destinde !n cadrulpelvian suferă
canalului modificări
de naştere# iar
 pe de altă parte prin tonusul musculaturii ce"l compune# orientează mişcările mobilului
fetal !n cadrul mecanismului de naştere.

Bibliogra(ie
lorin )tamatian: Obstetrica si ginecologie# $d. $cino*# lu("8apoca# 2003

http://slidepdf.com/reader/full/obstetrica-ginecologie-curs-2c-bazinul 7/7