Evenimentele istorice care au avut loc în acele date sunt:

- 19 august 1991: Puciul de la Moscova, o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov, care a condus la căderea comunismului în Uniunea
Sovietică.

- 11 martie 1985: Mihail Gorbaciov a devenit secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, marcând începutul perioadei de reforme cunoscută ca
perestroika.

- 15 ianuarie 1988: A avut loc un cutremur în Armenia, cunoscut sub numele de cutremurul Spitak, care a cauzat devastare și pierderi de vieți.

- 27 august 1991: Republica Moldova a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

- 20 mai 1989: A avut loc ceremonia de îngropare a lui Ayatollah Khomeini, liderul suprem al Iranului.

- 27 august 1989: Formarea „Lanțului Baltic”, în care aproximativ două milioane de oameni din Estonia, Letonia și Lituania au format un lanț uman de la Vilnius
la Tallinn, cerând independența față de Uniunea Sovietică.

- 31 august 1989: A avut loc un protest masiv în orașul german Leipzig, marcând începutul sfârșitului regimului comunist în Germania de Est.

- 27 aprilie 1990: Zborul 5390 al British Airways, în care un parbriz al aeronavei s-a spart în timpul zborului, iar copilotul a fost parțial suflat afară, dar a fost
salvat în cele din urmă.

- 26, 28 iunie 1991: Declarația de independență a Sloveniei și Croației, marcând începutul sfârșitului Iugoslaviei .

Documentar
1) Evenimentul istoric este proclamarea independenței Republicii Moldova.
2) Principiile pe care se bazează Declarația sunt autodeterminarea popoarelor, suveranitatea, independența, democrația, respectul pentru drepturile sociale,
economice, culturale și politice ale cetățenilor, și dorința de a stabili relații diplomatice în conformitate cu normele de drept internațional.

Portret istoric
Rolul istoric al lui Alexandru Moșanu poate fi apreciat în mai multe moduri, dar două argumente importante sunt:
1) Contribuția la consolidarea identității naționale: Prin implicarea sa în mișcarea de renaștere națională și în procesul de elaborare și semnare a Declarației de
Independență a Republicii Moldova, Moșanu a fost un promotor al consolidării identității naționale moldovenești și al aspirațiilor pentru suveranitate și
independență.
2) Rolul în stabilirea simbolurilor naționale: Moșanu a avut o contribuție semnificativă la elaborarea și adoptarea unor simboluri naționale importante pentru
Republica Moldova, cum ar fi drapelul de stat și imnul național, ajutând la stabilirea unor elemente definitorii ale identității și suveranității țării.

Laboratorul competenţe
STUDIEREA MEMORIILOR
Succesul Cenaclului "Mateevici" ca una dintre forțele motrice ale mișcării de renaștere națională poate fi explicat prin următoarele aspecte:
1) Mobilizarea și angajamentul tinerilor: Într-o perioadă de transformare și de aspirații pentru schimbare, inițiativa de a aduna tinerii pentru discuții, recitaluri și
cântări în jurul valorilor culturale și identitare naționale a resonat puternic. Tinerii s-au simțit motivați să participe și să își exprime aspirațiile în cadrul acestei
platforme.
2) Reînvierea spiritului civic și cultural: Cenaclul a reprezentat un spațiu unde oamenii puteau să își exprime liber gândurile și sentimentele, să recite poezii, să
cânte și să discute despre valorile culturale și identitare naționale. Această reînviere a spiritului civic și cultural a fost esențială pentru consolidarea conștiinței
naționale și a dorinței de schimbare.
3) Rezistența față de presiunile autorităților: Încercările autorităților de a descuraja sau de a împiedica activitățile Cenaclului prin măsuri precum folosirea
fanfarelor pentru a împiedica discuțiile sau solicitarea de a se aduna într-un subsol reflectă impactul și amenințarea percepută de această mișcare asupra statu-quo-
ului politic și social. Această rezistență și determinare în fața presiunilor demonstrează importanța și influența pe care Cenaclul o avea în mișcarea de renaștere
națională.

ANALIZA SURSELOR ISTORIOGRAFICE

(1)Obiectivele urmărite de Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării (MDSR) includ:
1) Democratizarea sistemului electoral: MDSR dorea să promoveze o mai mare participare democratică în procesul electoral, susținând ideea că puterea ar trebui
să fie în mâinile sovietelor (adunări locale).
2) Autodirijarea colectivelor de muncă: MDSR își propunea să îmbunătățească autonomia și capacitatea de autogestiune a unităților de producție și a altor
colective de muncă.
3) Autogestiunea totală a RSS Moldovenești: Mișcarea pleda pentru o mai mare autonomie și control local în ceea ce privește administrarea resurselor și deciziile
politice, în cadrul URSS.
4) Promovarea identității culturale moldovenești: MDSR susținea ameliorarea condițiilor de dezvoltare a culturii moldovenești, revigorarea limbii moldovenești și
promovarea unei autonomii culturale pentru toate grupurile etnice din RSS Moldovenească.
(2)Caracterul moderat al solicitărilor MDSR se datorează abordării pragmatice și echilibrate adoptate de mișcare în căutarea reformelor. Prin accentuarea pe
democratizare, autonomie locală și promovarea identității culturale, MDSR a căutat să obțină schimbări semnificative în cadrul sistemului sovietic fără a adopta
poziții radicale care ar fi putut declanșa o reacție puternică din partea autorităților centrale. Așadar, solicitările moderate au oferit posibilitatea de a câștiga sprijinul
larg al populației și de a evita escaladarea conflictului cu autoritățile sovietice.

INŢELEGEREA CAUZALITĂŢII ȘI SCHIMBĂRII ÎN ISTORIE

Două cauze ale proclamării independenței Republicii Moldova sunt:
1) Dezmorțirea și desfășurarea procesului de glasnost și perestroika inițiat de liderul sovietic Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică, care a permis o mai mare
libertate de exprimare și a alimentat dorința de reformă și independență în republicile sovietice.
2) Creșterea mișcărilor naționale și a sentimentului de identitate națională în RSS Moldovenească, care a fost alimentată de o serie de factori, inclusiv reînvierea
conștiinței naționale moldovenești și presiunea pentru autonomie și suveranitate.
Două consecințe ale proclamării independenței Republicii Moldova sunt:
1) Stabilirea statului suveran și independent al Republicii Moldova, care a devenit subiect de drept internațional și a avut posibilitatea de a-și stabili propriile
politici interne și externe.
2) Declanșarea unui proces de tranziție și reforme în domeniile politic, economic și social, în care Republica Moldova a trebuit să se adapteze la noile realități și să
își construiască instituțiile și structurile statului național independent.

Titlu: Mișcarea de Renaștere Națională în RSS Moldovenească: Drumul către Identitate și Independență
Introducere:
Mișcarea de Renaștere Națională în RSS Moldovenească a reprezentat un moment crucial în istoria Republicii Moldova, marcând o perioadă de schimbare și
transformare profundă. Această mișcare a fost alimentată de aspirația populației pentru recunoașterea și afirmarea identității naționale moldovenești, precum și
pentru autonomie și independență față de Uniunea Sovietică. În acest eseu, voi explora originile, evoluția și impactul acestei mișcări în cadrul procesului de
transformare a Republicii Moldova.
Originea și Contextul Mișcării:
Mișcarea de Renaștere Națională în RSS Moldovenească a avut rădăcini într-un context de schimbare și agitație socială și politică în Uniunea Sovietică în anii '80.
Glasnostul și perestroika lui Mihail Gorbaciov au deschis calea pentru o mai mare libertate de exprimare și pentru revendicarea autonomiei și identității naționale
în republicile sovietice. În RSS Moldovenească, aceste schimbări au alimentat dorința populației pentru afirmarea identității și recunoașterea limbii și culturii
moldovenești.
Evoluția și Revendicările Mișcării:
Mișcarea de Renaștere Națională a început să prindă amploare în Moldova la sfârșitul anilor '80, cu inițiative precum formarea Cenaclului "Alexei Mateevici" și
apariția organizațiilor studențești și intelectuale. Aceste grupuri au militat pentru promovarea limbii moldovenești, revigorarea tradițiilor culturale și afirmarea
identității naționale. Printre revendicările cheie ale mișcării se numără autonomia culturală și lingvistică, democratizarea sistemului politic și promovarea
suveranității politice a Republicii Moldova.
Impactul și Moștenirea Mișcării:
Mișcarea de Renaștere Națională a avut un impact profund asupra societății și politicii din Republica Moldova. Ea a contribuit la afirmarea identității naționale
moldovenești și la stabilirea fundamentelor pentru statul național independent. Proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991 a fost rezultatul direct al
luptei și mobilizării populației în cadrul mișcării de renaștere națională. În plus, mișcarea a deschis calea pentru reforme politice și economice în Republica
Moldova, marcând tranziția către o societate democratică și liberă.
Concluzie:
Mișcarea de Renaștere Națională în RSS Moldovenească a reprezentat un moment definitoriu în istoria Republicii Moldova, marcând o perioadă de luptă și
mobilizare pentru afirmarea identității și suveranității naționale. Impactul său asupra societății și politicii moldovenești este profund și durabil, contribuind la
modelarea cursului istoric al țării către independență, democrație și dezvoltare.

Conexiunea cu prezentul

Evenimentul istoric la care vă referiți este revenirea la grafia latină și adoptarea limbii române (numită moldovenească în acel moment) drept limbă de stat.
Această schimbare semnificativă a avut loc în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM).
Iată două argumente care subliniază importanța acestui eveniment:
1. Consolidarea Identității Naționale: Adoptarea limbii române ca limbă oficială a contribuit la afirmarea identității naționale a poporului moldovean.
Trecerea la grafia latină a facilitat comunicarea cu alte țări vorbitoare de limba română și a deschis ușa spre cultura și literatura românească. Acest pas a
reprezentat o afirmare a apartenenței la spațiul cultural european și a valorilor comune.
2. Modernizarea și Accesibilitatea: Utilizarea alfabetului latin a simplificat procesul de învățare și a făcut mai accesibile resursele culturale și
educaționale. Trecerea la grafia latină a permis o mai bună integrare în contextul internațional, facilitând schimburile culturale, economice și științifice.
Astfel, revenirea la grafia latină și adoptarea limbii române drept limbă de stat au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării culturale și identității naționale a
Moldovei. 🇲🇩
ANALIZA SURSELOR VIZUALE NUMISMATICE

Evenimentul omagiat este proclamarea independenței Republicii Moldova, marcată prin emiterea unei monede aniversare de către Banca Națională a Moldovei
(BNM) în 2016.
Simbolurile utilizate pe moneda aniversară sunt:
1. Stema Republicii Moldova: Aceasta reprezintă identitatea națională și suveranitatea țării. Stema conține elemente specifice, cum ar fi un vultur cu
aripile deschise, un scut cu un cap de bour și un soare. Aceste simboluri au semnificații istorice și culturale profunde pentru poporul moldovean.
2. Femeia cu obiectul asemănător unei coroane sau ramuri: Această imagine poate fi interpretată în mai multe moduri:
o Libertate și Renaștere: Femeia poate simboliza libertatea și renașterea națiunii după obținerea independenței. Independența Republicii
Moldova a fost un moment crucial în istoria țării, iar femeia poate reprezenta această nouă eră de libertate și speranță.
o Victorie și Mândrie: Obiectul pe care îl ține poate fi privit ca o coroană sau o ramură de laur, simbolizând victoria și mândria națională.
Acesta ar putea fi un omagiu adus eroilor și sacrificiilor făcute pentru independență.

Astfel, această monedă aniversară nu doar comemorează un eveniment istoric important, ci și transmite mesaje puternice legate de identitate, libertate și speranță

pentru viitorul Republicii Moldova. 🇲🇩