Fișă de documentare- Piața muncii

1. Definiție
Piața muncii reflectă spațiul economic în care se întâlnesc și se confruntă cererea cu
oferta de monedă, formându-se prețul muncii, numit salariu.
2. Trăsăturile fundamentale definitorii ale pieței muncii

a) obiectul tranzacțiilor: munca salariată, deci nu întreaga muncă desfășurată în

economie;
b) prețul muncii sau al tranzacțiilor: salariul;
c) participanții la tranzacții:
- purtătorii cererii de muncă: utilizatorii resurselor de muncă disponibile ( firme,
bănci, administrații etc.);
- purtătorii ofertei de muncă: posesorii resurselor de muncă disponibile ( nu se
include munca femeilor casnice apte de muncă, a elevilor și srtudenților la cursuri
de zi etc.)
- intermediarii: sindicatele, guvernul, oficiile de plasare a forței de muncă
( AJOFM)
d) tipul de piață concurențială: pe piața muncii se manifestă concurența imperfectă sub
diferite forme specifice care se împletesc, cum ar fi: oligopolul, monopsonul,
monopolul bilateral, etc

3. Laturile pieței muncii și particularitățile lor

Laturile
pieței muncii Cererea de muncă Oferta de muncă

Caracteristic
i
Definiție Cererea de muncă reflectă cantitatea necesară de Oferta de muncă reflectă volumul
muncă salariată care se formează într-o anumită disponibil al resurselor de muncă în
perioadă de timp.→ Ea nu este identică cu nevoia de condiții salariale care se manifestă într-o
muncă din econmie ( relație: parte la întreg). anumită perioadă de timp în economie.
Indicatori de Numărul locurilor de muncă salariate Populația activă disponibilă
exprimare ( Lm) ( PAD)
Formare Se formează în timp îndelungat ( este invariabilă Se formează în timp îndelungat ( este
pe termen scurt): apariția de noi activități și locuri de
relativ rigidă pe termen scurt): atât timp
muncă implică o anumită perioadă de timp pentru cât o persoană atinge vârsta și pregătirea
investiții. necesară încadrării în muncă;
Nu se formează excluziv datorită proceselor de pe Nu se formează exclusiv pe principiile
piața muncii, ci și de pe alte piețe. economiei de piață ( să se vândă și să se
cumpere ca orice altă marfă, ci este
influențată și de factori extraeconomici).
Ocupare Neocuparea temporară a locurilor de muncă de către Neutilizarea temporară a muncii din
(Utilizare) o firmă este o pierdere diferite motive este o pierdere
(clienți, parteneri, venituri, poziție concurențială) (cunoștințe, experiență, venituri)→ este
 →cererea de muncă este perisabilă. perisabilă (nu se conservă).
Determinare Derivă din cererea de bunuri economice Derivă din procesele demografice,
biologice, psiho-sociale, etc.
Durata de Pe termen scurt (desfășurarea activităților Pe termen scurt (salariații trebuie să-și
satisfacere economice impune ca firmele să angajeze forță de asigure existența și traiul zilnic.).
muncă necesară).
Mobilitate Relativ redusă (mutarea sau amplasarea de noi Relativ redusă (de regulă, factorul
locuri de muncă în alte zone presupun timp și mari muncă este atașat unui anumit mediu
investiții) economico-social, chiar cu prețul unor
sacrificii economice, etc.)
Transparență Foarte redusă (opacitate): ocuparea locurilor de Foarte redusă (opacitate): identificarea
muncă nu se face întotdeauna pe criterii economice resurselor de muncă disponibile,
sau datorită confidențialității unor clauze pregătirea, experiența și cerințele lor etc.
contractuale, etc. nu sunt foarte bine cunoscute de firme
prin mass-media.
Factorii a) Dezvoltarea economică a țării a) Procesele demografice
principali de b) Investițiile b) Salariul
influență c) Salariul c) Preferințele indivizilor privind
d) Productivitatea marginală a muncii raportul timp liber-timp de
e) Cererea de bunuri economice pe piață. muncă
d) Acțiunile sindicatelor pentru
salarii mai mari sau mai multe
locuri de muncă.
Concluzii: Prin confruntarea cererii cu oferta de muncă rezultă gradul de ocupare a
populației active disponibile (PAD) și care se măsoară prin rata (gradul) ocupării (Ro.c.)
Roc. (PAD) = (P.O/PAD) x 100, iar PAD = P.O + Ș și PAM = PAD + PAM.nd., unde:
P.O = populație ocupată salariată, Ș = numărul de șomeri (a celor în căutare și schimbare a
locului de muncă), PAM = populație aptă de muncă, PAMnd. = populație aptă de muncă
nedisponibilă/inactivă din punct de vedere economic (elevii și studenții care nu au contract de
muncă, femeile casnice, etc).

4. Particularitățile pieței muncii

 este o piață derivată (reflectă legătura dintre dezvoltarea economică, ca sursă a

cererii de muncă și fenomenele socio-demografice/populație, ca sursă a ofertei de
muncă);
 este o piață mai complexă, mai organizată și cu un grad ridicat de reglementare a
drepturilor participanților la tranzacții și a relațiilor dintre ei, decât celelalte piețe;
 este o piață contractuală ( negocierile și contractul de muncă joacă un rol esențial în
determinarea cererii și ofertei de muncă);
 este o piață eterogenă privind obiectul tranzacțiilor (doar munca salariată,
neomogenă, care nu se conservă și este singurul factor de producție variabil, pe termen
scurt) și deci segmentată (există piața celor cu studii medii, cu studii superioare, a
celor fără calificare etc.);
 are un grad înalt de rigiditate în formarea laturilor sale (spontaneitate scăzută pe
termen scurt);
 are o mobilitate scăzută/limitată a laturilor sale (datorită acțiunii unor restricții de
ordin subiectiv și obiectiv);
  are o transparență scăzută (opacitate) datorită, în principal, politicii salariale
practicată de firmele de talie mare;
 este o piață imperfect concurențială sub aspectul numărului participanților la
tranzacții și al puterii lor economice de a influența piața muncii.

5. Salariul

 Definiție
Salariul este suma de bani pe care o primește posesorul factorului de producție
muncă, pentru activitatea desfășurată într-o unitate economică.
Salariul este un cost pentru întreprinzător, o componentă a costului bunului produs
de salariat și un venit principal pentru salariat, o recompensă pentru munca depusă.

 Formele salariului și modul lor de calcul

1. Salariul direct (depinde de cantitatea, calitatea muncii, de nivelul dezvoltării ramurii,

economiei). El poate îmbrăca două forme:
a) Salariul nominal (SN) = suma de bani încasată de salariat pentru munca depusă. El poate
fi brut (SN.b) și net (SN.n.), înainte și după impozitare (Iz).
SN.n = SN.b – Iz.(SN.b)
b) Salariul real (SR) = expresia monetară a cantității de bunuri materiale și servicii ce se
poate cumpăra cu salariul nominal, la un moment dat, dar și în funcție de dinamica prețurilor
bunurilor de consum ( I PC ) → SR = SN/ I PC , iar în dinamică:
I SR = ( I SN / I PC ) x 100 sau I SR = (SR1/SR0) x 100
2. Salariul indirect (nu este determinat exclusiv în raport de rezultate muncii prestată) , poate
fi:
a) Salariul colectiv = sumele acordate dintr-o firmă care au contribuit la obținerea profitului
sau acordarea unor faculități la serviciile sociale (creșe, cantine, tabere de elevi);
b) Salariul social = sumele pe care societatea, în ansamblul său, le acordă pentru a spori
veniturile unor categorii ale populației afectate de șomaj, accidente de muncă, etc.
c) Salaiul familial = sumele acordate sub forma ajutoarelor pentru căsătorie, nașteri, etc.

 Factorii principali ce influențează nivelul și dinamica salariului

a) Factorii cu acțiune directă:

- productivitatea muncii;
- raportul dintre cererea și oferta de muncă;
- costul muncii;
- dinamica prețurilor la bunurile de consum;
- raporturile care se stabilesc între veniturile posesorilor factorilor de producție:
salaiu, profit, rentă, dobândă.
b) Factorii cu acțiune indirectă:
- intervenția statului pe piața muncii prin stabilirea salariului minim;
- legislația privind salarizarea, protecția șomerilor, mișcarea grevistă, etc.
- raportul de forțe pe piața muncii (sindicat-patronat)
- migrația internațională a forței de muncă;
- discriminările salariale pentru anumite categorii sociale (femei, imigranți, etc).