UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONIMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA: AMA , ANUL I, GRUPA 1

PROIECT
CEREREA ȘI OFERTA DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA

Nume şi prenume: Cozubaș Andreea-Măriuța

CUPRINS:
 Partea I: Concepte teoretice
I.1 Piața muncii și structura ei

Piața muncii sau piața forței de muncă poate fi definită ca spațiul economic în care se
întâlnesc, se confruntă şi se negociază în mod liber, pe de o parte cererea de fortă de muncă,

1
reprezentată de către deținătorul de capital, în calitate de cumpărător și ofertantul reprezentat
prin posesorii de forță de muncă.
Tranzacţiile între posesorii de capital şi cei ai forţei de muncă au loc pe baza
principiilor economiei de piaţă şi a unor reglementări juridice specifice cu referire la
comportamentul celor doi parteneri:cumpărătorul şi vânzătorul de forţă de muncă. Pe această
piaţă, un rol important revine sindicatelor, ca reprezentanţi ai ofertanţilor de forţă de muncă,
şi patronatului, ca purtătorul cererii de muncă la nivel macroeconomic şi microeconomic.
Negocierile între cei doi parteneri vizează realizarea echilibrului de interese, în condiţiile
existenţei pe piaţa muncii a unui anumit raport între cererea şi oferta de muncă.
Piaţa muncii se află în strânsă interdependenţă cu fluxurile de pe celelalte pieţe
(bunurilor şi serviciilor, capitalului, monetară, valutară),la nivel naţionalşi internaţional. Este
o piaţă derivată. Piaţa bunurilor şi serviciilor dă semnale cu privire la cererea de factor de
producţie muncă. La rândul ei, piaţa muncii influenţează piaţa bunurilor şi serviciilor,
deoarece veniturile obţinute ca urmare a unui grad mai mare de ocupare a forţei de muncă
stimulează cererea şi, în consecinţă, oferta de bunuri economice. Faptul că salariul deţine o
pondere importantă în totalul venitului unei economii naţionale constituie, evident, un factor
de influenţă asupra derulării fluxurilor de pe celelalte pieţe.

I.2. Funcţiile, particularităţile şi segmentarea pieţei muncii

Piața muncii în procesul de dezvoltare şi funcţionare a economiei nationale,

îndeplineşte, în esență, următoarele funcții de ordin economic, social-economic şi educativ:
Piata muncii cuprinde alocarea eficientă a resurselor de muncă pe sectoare, ramuri,
profesii, teritoriu, determinată de valoarea şi structura cererii de forţă de muncă.
Piața muncii este locul de întâlnire şi combinare a forței de muncă cu mijloacele de
producţie.
Piața muncii are o influență puternică asupra formării şi repartizării veniturilor.
Piața muncii contribuie la formarea şi orientarea climatului de muncă şi de protecţie
socială.
Piața muncii furnizează informații pentru procesul de orientare profesională,
recalificare și reintegrare a forței de muncă.

I.3 Cererea și oferta de muncă

I. Cererea de muncă
Multitudinea de activităţi ce se desfăşoară în economie pentru obţinerea de bunuri şi
servicii atât pentru piaţă, cât şi pentru auto-consum generează nevoia de muncă. Aceasta nu
coincide cu cererea de muncă. Nevoia de muncă se constituie din volumul total de muncă
necesar desfăşurării tuturor activităţilor dintr-o economie naţională, într-o perioadă de timp
delimitată. Între nevoia de muncă şi cererea de muncă există o relaţie ca de la întreg la parte.
Cererea de muncă reprezintă doar o parte din necesarul total de muncă.

Cererea de muncă are ca punct de plecare nevoia de serviciu de muncă din partea
utilizatorilor acesteia (întreprinderi, administrații, bănci, etc.). Pe lângă deciziile pe care
firmele trebuie să le ia cu privire la obiectul producției și cantitatea produsă, ele trebuie de
asemenea să decidă și asupra nivelului fortei de muncă pe care trebuie să o angajeze. Pornind
de la deciziile lor, se formează cererea de muncă din economie. Condiția generală a

2
transformării nevoilor de muncă în cererea de muncă este remunerarea sau salarizarea.
Aceasta se concretizeaza deci în ofertă de locuri de muncă salariate.
Factorii de care depinde cererea de muncă:
1. Nivelul salariului - Cererea de muncă se află în raport invers proporţional faţă de
salariu: când salariul are o tendinţă de creştere, aceasta înseamnă scumpirea forţei de
muncă, ceea ce duce la scăderea cererii de muncă din partea agenţilor economici;
invers, când salariul se micşorează, cererea de forţă de muncă sporeşte.

2. Costul marginal al muncii - Costul marginal al muncii, în relaţie cu venitul marginal

al muncii, va sta la baza deciziei agenţilor economici de a angaja sau nu noi salariaţi.
El reprezintă sporul de cheltuieli antrenat de creşterea cu o unitate a cantităţii de
muncă utilizate. Aceste cheltuieli se concretizează în salariul nominal suplimentar
plătit noilor angajaţi.

3. Productiviatea marginala a muncii

4. Ritmul de crestere economica

5. Asteptarile intreprinzatorilor - considerand ca toti ceilalti factori raman constanti,

evolutia cererii de munca depinde direct de previziunile intreprinzatorilor in legatura
cu mersul afacerilor.
Curba cererii de munca reflecta raporturile negative ce exista intre cererea de munca si
nivelul salariilor, in sensul ca firma va angaja mai multa munca daca salariile sunt mai mici si
invers.

II. Oferta de
muncă
Satisfacerea
nevoii de muncă se
realizează prin utilizarea disponibilităţilor de forţă de muncă existente într-o ţară şi perioadă
dată de timp. Aceste disponibilităţi ce formează populaţia aptă de muncă se delimitează de
oferta de muncă.
Oferta de muncă (cererea de locuri de muncă) se delimitează în cadrul potențialului
demografic printr-o serie de criterii şi condiții socio-demografice de optimizare, a populației
cu vârsta legală de muncă şi apte de muncă. Prin urmare, oferta de muncă constituie acele

3
resurse de muncă, acel potențial de muncă care se încadrează în categoria de ofertă pe baza
criteriului salarizării (remunerării). Oferta de muncă se manifestă prin cerere de locuri de
muncă salariată în scopul angajării unor persoane salariate.
Marimea ofertei de munca este diferita in timp si spatiu datorita influentei unui
ansamblu de factori, intre care cei mai semnificativi sunt:
1. dimensiunea salariului;
2. raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii;
3. necesitatea de a continua sa existe salariatul si familia sa;
4. sistemul de educatie si formare profesionala;
5. continutul si durata muncii,
6. securitatea ocuparii;
7. gradul de independenta economica.

Oferta de munca poate fi reflectata sub forma grafica sub forma unei curbe (drepte)
care evidentiaza raportul direct dintre cantitatea de munca pe care omul este dispus sa o
presteze si nivelul salariului.

Salariul
Salariul sau prețul muncii constituie o componentă esențială a pieței muncii.
Descifrarea conceptului și a rolului său are o mare importanță în stabilirea unui raport
echitabil între veniturile posesorului forței de muncă și al celorlalți posesori de factori de
producție.
De mărimea și dinamica salariului depinde asigurarea unor condiții economice și
sociale corespunzătoare unui anumit standard de viață. În funcție de înșelegerea acestui raport
se vor delimita relețiile, la nivel microeconomic-firmă și macroeconomie-guvern, față de
retribuire și alte condiții privind angajarea forței de muncă.
Combinându-se optica salariului-venit cu cea a salariului-cost, pe fundalul salariului-
preţ, au fost creaţi şi se folosesc numeroşi termeni derivaţi: salariul direct, salariul indirect,
salariul de bază, salariul brut, salariul net, salariul colectiv, salariul minim garantat.
Aceşti numeroşi termeni pun în evidenţă opticile diferite din care este privit salariul, dar şi
aportul tuturor şcolilor de gândire economică la clarificarea lui.
Forma de salarizare (sistemul de salarizare) constă în principiile, tehnicile, metodele
prin care se determină mărimea şi dinamica salariului individual, toate acestea făcând
legatura între marimea rezultatelor unei unităţi economice, partea ce revine salariaţilor din
aceste rezultate şi munca prestată de salariat. Acestea sunt:
1. Salarizarea în regie

4
 Asigură remnerarea salariatului după timpul lucrat fără a se preciza, în contractul de
muncă, cantitatea de muncă pe care el trebuie să o efectueze în unitatea de timp. Este cea mai
veche şi mai simplă formă de salarizare.
2. Salarizarea în acord
Constă în stabilirea drepturilor în bani ale persoanei, pe operaţii, pe activităţii
desfăşurate, pe număr de bunuri produse. Durata timpului pe care îl va cheltui fiecare salariat
pentru efectuarea unei operaţii, a unui bun, nu este fixată în contract. Acesta se divizează în:
Salarizarea în acord direct și salarizarea globală
Salarizarea în acord progresiv
Salarizarea în acord regresiv
Salarizarea în acord diferențiat
3. Salarizarea mixtă
Se caracterizează printr-o renumerare stabilă pe unitatea de timp, de regulă, pe o zi de
muncă, sumăce se acordă însă în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice, tehnologice, de
organizare.

Somajul
În cadrul unei economii datorită imposibilității folosirii în totalitate a forţei de muncă
disponibile avem de-a face cu fenomenul ocupării incomplete (subocupare), caracteristic
situațiilor în care oferta depășește cererea pieței, fenomen ce determină apariția
dezechilibrului macroeconomic - şomajul.
În termenii pieței muncii, șomajul reprezintă excedentul ofertei față de cererea de
muncă. Șomerii formează suprapopulația relativă pentru că reprezintă un surplus de forță de
muncă în raport cu numărul persoanelor angajate.
Fenomenul somaj este definit în literatura economică, ca fiind o stare negativă a
economiei, concrezitată intr-un dezechilibru structural și funcțional al pieței muncii, prin care
oferta de forță de muncă este mai mare decât cererea de forță de muncă din partea agenților
economici. Deoarece fenomenul de somaj este greu de definit teoria economică folosește o
serie de instrumente și noțiuni ajutătoare, o importanță deosebită având structura populației.

Populația totală

Populația activă(aptă legal

de muncă Populația pasivă (nu caută un loc de
muncă, se află fie în fază de pregătire,
fie este retrasă din câmpul muncii)

Populația ocupată Somerii (caută un loc

(ocupă un loc de de muncă)
muncă remunerat)

Figura 1.1 Structura populației din punct de vedere al pieței muncii

5
Partea II: Studiu de caz – Piața muncii în România

6
 Bibliografie:
https://www.scritub.com/economie/Piata-Muncii1431841115.php

https://www.academia.edu/34965169/SALARIUL_FORMA_MODERNA_DE_REMUNERARE

https://www.referatele.com/referate/economie/online4/Cererea-si-oferta-de-munca-referatele-com.php