Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de ştiinţe economice

REFERAT
cu tema
„Studiu comparativ privind aşezarea şi perceperea TVA în
diferite state ale lumii”
pentru unitatea de curs
„Fiscalitate”

A elaborat:
studenta gr. FB21Z
Valeria FRĂSINEAC
___________________
A coordonat:
conf. univ., dr. Victoria POSTOLACHE
___________________

Bălţi, 2023
 CUPRINS:

INTRODUCERE ....................................................................................................................3

CAPITOLUL I. Noţiuni introductive privind taxa pe valoarea adăugată........................4

1.1.Definiția taxei pe valoare adăugată....................................................................................... 4

1.2.Caracteristicile taxei pe valoare adăugată ............................................................................ 4

1.3.Rolul taxei pe valoare adăugată ......................................................................................5

CAPITOLUL II. Noțiuni de legislaţie privind TVA în Republica Moldova.....................6

2.1. Esenţa TVA, subiecţii şi obiectul impunerii cu TVA....................................................6

2.2. Cotele taxei pe valoare adăugată ...................................................................................9

2.3. Modul de calcul a taxei pe valoare adăugată ...............................................................10

CAPITOLUL III. STUDIU COMPARATIV PRIVIND TVA ÎN STATELE UE .........11

3.1. Evoluţia cotelor de TVA în statele membre UE .........................................................11

3.2. Cotele de TVA aplicate în țările UE în anul 2022.......................................................14

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................................16

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE .......................................................................................17

 INTRODUCERE
În fața presiunilor bugetare cronice, guvernele din întreaga lume caută noi surse de venit. Pe
măsură ce majorarea cotelor de impozit pe venit - metoda tradițională pentru creșterea încasărilor
către buget - își pierde din actualitate, taxa pe valoarea adăugată (TVA) devine instrumentul cel mai
căutat. Companiile globale trebuie să își reevalueze abordările fundamentale în ceea ce privește
respectarea legislației în materie de TVA ca rezultat.
Poate fi ușor de uitat că regimurile naționale privind TVA sunt actori relativ nou apărute pe
scena fiscalității globale. TVA, în forma actuală, a fost introdusă oficial abia la începutul anilor 1950,
deși ideea impozitării bazate pe consum a apărut simultan în Germania și Franța, în timpul Primului
Război Mondial. Deși Statele Unite opun o rezistență demnă de remarcat - cel puțin pentru moment
o parte din veniturile a peste 160 de țări provin din TVA.
Ca procent din fiscalitatea globală, TVA a crescut constant în importanță, de la mai puțin de
5% în anii 1960 la un maxim de aproape 20,2% în 2016, potrivit datelor Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Între timp, TVA s-a stabilizat - în mare parte ca urmare
a crizei financiare globale de la începutul acestui deceniu. În esență, expansiunea s-a datorat țărilor
care au dorit să scadă cotele de impozit pe profit, ce servesc drept mijloc de atragere și reținere a
companiilor.
Pe lângă popularitatea în creștere a TVA, un număr tot mai mare de jurisdicții care au
implementat aceste tipuri de taxe își majorează cotele. Cotele de TVA la nivel mondial au început să
crească în urma crizei financiare, potrivit OCDE, atingând o medie de 19,3% în 2015 2. Ulterior,
acestea s-au stabilizat, deși OCDE afirmă că, în prezent, 10 țări au cote peste 22%, în creștere față de
cele patru din 2008.
Ungaria, de exemplu, și-a majorat cota până la 27% în 2012, aceasta devenind cea mai mare
cotă din UE și una dintre cele mai ridicate la nivel global. În practică, majoritatea jurisdicțiilor
consideră 20% drept limita maximă aplicabilă, din cauza riscului de fraudă și a caracterului regresiv
perceput al TVA. „Valorile mai mari ale TVA pot determina creșterea costurilor pentru prea mulți
membri ai societății”, afirmă Vandenplas.
 CAPITOLUL I. Noţiuni introductive privind taxa pe valoarea adăugată
1.1. Definiția taxei pe valoare adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) este un impozit indirect care se adresează tuturor
activităţilor comerciale care implică producţia şi distribuţia de bunuri şi servicii. Obiectivul taxei pe
valoarea adăugată îl reprezintă livrările de mărfuri către terţi şi pentru consumul propriu, achiziţiile
de bunuri, prestaţiile de servicii si bunurile importate. Totodată, sunt impozabile şi unele operatiuni
care pot fi asimilate vânzării sau cumpărării, ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de
mărfuri şi, pe un plan mai general, orice tranzacţie privind transferul proprietăţii unui bun material.
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările obţinute din vânzarea bunurilor sau
prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii aferente aceluiaşi stadiu al circuitului
economic.
1.2.Caracteristicile taxei pe valoare adăugată
O caracteristica foarte importanta a taxei pe valoarea adaugata este aceea ca, aceasta taxa este
suportata intotdeauna de beneficiar, si deci in cazul in care o marfa ar fi produsa intr-o tara si
valorificata intr-o alta tara, atunci taxa se aplica in statul in care se valorifica efectiv marfa respectiva,
si deci tot ceea ce se exporta este degrevat de aceasta taxa. Privita din aceasta perspectiva se poate
afirma cu convingere fara teama de a gresi ca,taxa pe valoarea adaugata reprezinta un stimulent pentru
export.
O alta caracteristica importanta a taxei pe valoarea adaugata este data de transparenta acesteia
deoarece,asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact si concret care este
marimea impozitului si a obligatiei de plata ce ii revine.
De asemenea, dintre caracteristicile importante ale taxei pe valoarea adaugata putem sa mai
amintim:
- universalitatea, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economie,
rezultate din activitatea curenta de exploatare, cat si din activitatea de fructificare a
capitalurilor disponibile;
- eficacitatea, intrucat,ca o taxa cumulativa, ea este perceputa la fiecare tranzactie privind
produse si servicii;
- neutralitatea,este asigurata datorita faptului ca,fiind o taxa unica,marimea sa ramane
independenta de numarul verigilor - tranzactiilor - si deci de lungimea circuitului
economic parcurs de un produs sau serviciu;
- un impozit neutru unic dar cu plata fractionata, este eliminata discriminarea deoarece cota
se aplica asupra tuturor activitatilor din economie; faptul ca plata este fractionata rezulta
din aceea ca el se calculeaza pe fiecare veriga/stadiu care intervine in realizarea si
valorificarea produsului.
1.3.Rolul taxei pe valoare adăugată
Politica fiscala a statului este elaborata in urma unui proces deosebit de complex, care
urmareste protejarea intereselor economice si implicit politico-sociale ale societatii. În cadrul acestui
proces, o importanță deosebită o reprezinta 'eficienta fiscalitatii', de care este absolut necesar sa se
tina seama. Pentru ca stabilirea unui impozit sa fie eficienta sunt necesare a fi luate in considerare
mai multe aspecte, dintre care cele mai importante ar fi:
- rezultatul impunerii - respectiv proportia veniturilor bugetare ce pot fi astfel obtinute;
- stabilitatea;
- influenta asupra ramurilor economice - stimularea productiei ori a consumului sau
dimpotriva, stimularea comertului prin aplicarea cotei asupra marfurilor si serviciilor;
- psihologia contribuabilului
Acest din urma aspect este deosebit de important, deoarece contribuabilul intampina de multe
ori dificultati in intelegerea mecanismelor economice si implicit prezinta reticenta,ceea ce produce
fenomenul de respingere,in achitarea impozitelor datorate. Desi cunoaste scopul final al impozitului,
- sau uneori doar il presupune -respectiv realizarea veniturilor bugetare, acest scop este pentru
contribuabil, fie prea general fie prea indepartat si abstract, iar intelegerea sferei de aplicare si a
modului de calcul, impiedica in final constientizarea achitarii impozitului datorat.
Desi, legile fiscale prevad intotdeauna sanctiuni pentru nerespectarea obligatiilor, este de
preferat ca, in practica, aplicarea acestor sanctiuni sa aiba un caracter exceptional,pentru ca aplicarea
unor astfel de sanctiuni in masa, nu au capacitatea de a acoperi nevoile bugetare, desi practic,nu por
sa inlocuiasca cuantumul impozitelor ce constituie cota de venituri bugetare prevazuta in procesul
elaborarii politicii fiscale.
In final, o astfel de situatie, este tot in detrimentul intereselor economico-sociale ale
contribuabililor si de aceea este foarte important ca acestia sa fie determinati si incurajati,prin
stabilirea in mod corect a unei cote rezonabile de impozit, a bunurilor si serviciilor asupra carora se
calculeaza.
Desigur, despre regimul financiar-fiscal al T.V.A. se pot spune multe, dar este important sa se
retina faptul ca T.V.A.-ul este o realitate fiscala moderna, este o taxa generala de consum avand
caracterul unui impozit indirect,- general,neutru,unic dar cu plata fractionala - care cuprinde toate
fazele circuitului economic, respectiv productia,serviciile si distributia, pana la consumatorii finali
inclusiv.Pe langa acestea, taxa pe valoarea adaugata contine si mai multa 'disciplina fiscala' de care
este atata nevoie, fata de ansamblul disciplinei fiscale la nivel de economie.
Dar, asa dupa cum s-a putut vedea in decursul anilor, aceasta disciplina fiscala este valabila
doar pentru cei mai mici contribuabili, pe cind cei mai mari dintre contribuabili reusesc
intotdeauna,datorita implicarii clasei politice in viata economica, sa obtina anumite inlesniri si
amanari pentru plata anumitor taxe sau sa obtina chiar anumite exonerari de la plata obligatiilor
fiscale.
In astfel de conditii nu este intamplator faptul ca economia romaneasca nu are resurse
suficiente sa-si indeplineasca obiectivele sale economice, atata timp cat interesele politice sunt mai
presus de cele economice si sociale, si atata timp cat statul permite existenta unor persoane mai presus
de lege.1
CAPITOLUL II. Noțiuni de legislaţie privind TVA în Republica Moldova
2.1. Esenţa TVA, subiecţii şi obiectul impunerii cu TVA
În conformitаtе cu Codul fiscаl аl Rеpublicii Moldovа, tаxа pе vаloаrеа аdăugаtă еstе un
impozit dе stаt cаrе rеprеzintă o formă dе colеctаrе lа bugеt а unеi părţi а vаlorii mărfurilor livrаtе,
sеrviciilor prеstаtе cаrе sunt supusе impozitării pе tеritoriul Rеpublicii Moldovа, prеcum şi а unеi
părţi din vаloаrеа mărfurilor, sеrviciilor impozаbilе importаtе în Rеpublicа Moldovа. Fiind în prеzеnt
cеl mаi importаnt impozit indirеct, tаxа pе vаloаrе аdăugаtă sе cаrаctеrizеаză prin аnumitе trăsături
prеcum:
- estе o tаxă pе consumul finаl - sе plătеştе еşаlonаt lа dаtа lа cаrе bunurilе аjung lа
consumаtorii finаli în urmа mаi multor opеrаţiuni, în fiеcаrе еtаpă а lаnţului trаnzаcţionаl,
TVА аfеrеntă аchiziţiilor poаtе fi dеdusă (cu аnumitе еxcеpţii) аstfеl că sе аplică TVА
numаi lа vаloаrеа аdăugаtă în еtаpа rеspеctivă; nu gеnеrеаză costuri suplimеntаrе cu
еxcеpţiа costurilor lеgаtе dе administrația taxei.
- еstе o tаxă cаrе sе аutopеrcеpе - rolul pеrsoаnеi impozаbilе înrеgistrаtă în scopuri dе TVА
sе rеducе în finаl lа аcеlа dе а pеrcеpе TVА în contul bugеtului, dеoаrеcе аcеst mеcаnism
prеsupunе impunеrеа şi colеctаrеа TVА dе lа cliеnţii săi, urmаtă dе virаrеа lа bugеt;
- аplicаrеа еi sе fаcе numаi în ţаrа în cаrе produsul sе consumă, nu undе sе rеаlizеаză
produsul ci аcolo undе еl sе consumă. În consеcinţă tot cе sе еxportа е dеgrеvаt complеt
dе plаtа аcеstui impozit, dаr cе sе importă sе impunе în mod corеspunzător;
- prеzеnțа cаrаctеrului univеrsаl dеoаrеcе sе аplică аsuprа tuturor bunurilor şi sеrviciilor
din еconomiе rеzultаtе аtât din аctivitаtеа curеntă dе еxploаtаrе, cât şi din аctivitаtеа
finаnciаră dе fructificаrе а cаpitаlurilor;
- еstе un impozit unic, dаr cu plаtа frаcţionаlă, cаrе rеzultă din аcееа că sе cаlculеаză pе
fiеcаrе vеrigă (stаdiu) cаrе intеrvinе în rеаlizаrеа şi vаlorificаrе produsului.
- sе cаrаctеrizеаză prin trаnspаrеnţă, dеoаrеcе аsigură fiеcărui subiеct impozаbil
posibilitаtеа dе а cunoаştе еxаct şi concrеt cаrе еstе mărimеа impozitului şi а obligаţiеi
dе plаtă cаrе-i rеvinе;

1
https://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/Caracteristicile-rolul-si-impo493.php
 - unicitаtеа, cаrе еxistă în fаptul că indifеrеnt dе circuitul pе cаrе-l pаrcurgе mаtеriа primă
până lа rеаlizаrеа produsului finit, еstе аcеlаşi cа nivеl аl cotеi şi cа mărimе. Prin urmаrе
TVА nu еstе dеpеndеntă dе întindеrеа circuitului еconomic;
- cаrаctеr nеutru - sе rеfеră lа fаptul că аcеst impozit cаrе nu pеrmitе nici un fеl dе
discriminаrе, sе prеzintă sub formа unеi cotе cаrе sе аplică tuturor аctivităţilor еconomicе.
Subiecții impunerii cu TVA sunt: persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de
întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin
intermediul reprezentanței permanente, care sunt înregistrați sau trebuie sa fie înregistrați în calitate
de plătitori de TVA;
Persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și care importă mărfuri
sau servicii, cu execpția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror
valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare;
Persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente, care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de
plătitori de TVA.
Nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-
juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin
venituri de la persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei
organizatorico-juridice în Republica Moldova, prin intermediul cărora are loc achitarea de către
persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a
serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc
de livrare se consideră a fi Republica Moldova;
Persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care
desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova
proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de T.V.A., declarate în proces de
insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate
cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012;
Persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care
desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova
proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată de la întreprinderile înregistrate în
calitate de plătitori de T.V.A.
Obiecții impunerii cu taxa pe valoare adăugată sunt: livrarea mărfurilor, serviciilor de către
subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
 Livrarea serviciilor prin intermediul reţelelor electronice efectuată de către nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica
Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate
de întreprinzător;
Importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal
importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare,
importate de către persoanele fizice; Importul serviciilor în Republica Moldova.
Procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia
celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii
insolvabilităţii nr.149/2012. Procurarea proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii
sechestrate de la subiecţii impozabili.
Nu constituie obiecte impozabile:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului
Internaţional Liber "Giurgiuleşti", Aeroportului Internaţional Liber "Mărculeşti" sau
în cadrul regimului de antrepozit vamal;
b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;
c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau
de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vînzări obţinut pe
parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare, iar pentru
întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5% din venitul
din vînzări obţinut în luna precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a sumei respective;
d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic;
e) valoarea nominală a tichetelor de masă percepută de către operatori şi de către unităţile
comerciale/de alimentaţie publică, cu excepţia valorii serviciilor prestate de către
operatori unităţilor comerciale/de alimentaţie publică şi angajatorilor în condiţiile
Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;
f) livrarea bunurilor materiale fungibile în procesul de împrospătare şi înlocuire a
acestora conform prevederilor Legii nr.589/1995 privind rezervele materiale de stat şi
de mobilizare;
g) livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a
proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în
procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii
insolvabilităţii nr.149/2012;
 h) livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a
proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate.
Înregistrarea subiectului impozabil care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia
autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învăţămînt
publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12
luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, cu
excepţia livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect
impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din Codul fiscal.
Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul
respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul
se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea. Subiectul care
desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al
T.V.A. dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii.
În acest caz, subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost
depusă la Serviciul Fiscal de Stat cererea de înregistrare. La înregistrarea subiectului impozabil,
Serviciul Fiscal de Stat este obligat să-i elibereze certificatul de înregistrare, aprobat în modul stabilit,
cu indicarea:
• denumirii (numelui) şi adresei juridice ale subiectului impozabil;
• datei înregistrării;
• codului fiscal al subiectului impozabil.2
2.2. Cotele taxei pe valoare adăugată
În conformitаtе cu Codul fiscаl аl Rеpublicii Moldovа, cotele taxei pe valoare adăugată se
divide în cotă standard și cote reduse. La rândul său cota standard este de 20% iar cotele reduse sunt
de două tipuri și anume de 8% și 12%. De asemenea caracteristicile, tipul livrărilor impozabile cu
TVA în conformitate cu cotele impunerii taxei pe valoare adăugată le vom analiza în următorul tabel:
Tabel 1.
Cotele taxei pe valoare adăugată
Cota impunerii cu TVA Tipul livrărilor impozabile cu TVA
Cota standard Valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe
de 20% teritoriul Republicii Moldova
- la pîinea şi produsele de panificaţie la laptele şi produsele lactate, cu excepţia
produselor alimentare pentru copii;
- la medicamentele, la alcoolul etilic nedenaturat, destinat producerii farmaceutice şi
utilizării în medicină;

Cota redusă de 8%

2
http://elearning.usarb.md/moodle/pluginfile.php/38482/mod_resource/content/1/TVA.pdf
 - la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a
gazelor naturale;
- la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în
formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
- la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii
Moldova;
- la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi
apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în
scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea
agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite
din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum şi la energia termică produsă din
biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice.
– la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, hotel-apartament,
motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat
de vacanță sau tabără de vacanță pentru agenții economici a căror activitate
operațională se constituie exclusiv din activități de cazare și alimentație publică,
Cota redusă de 12% conform secțiunii I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei;
– la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau
nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită
consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la
secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.
Sursă: Titlul III, Capitolul 3, Articolul 96. 3
2.3. Modul de calcul a taxei pe valoare adăugată
Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală,
suma T.V.A., care se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate
de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau
ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale serviciilor (inclusiv
T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în
perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de deducere. Prin urmare: TVAbuget =
TVAcolectată – TVAdeductibilă, unde TVAcolectată reprezintă TVA primită în cazul livrărilor iar
TVAdeductibilă reprezintă TVA achitat la procurări.
Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la cumpărători
(beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală
şi devine o parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în
această perioadă. Prin urmare TVAdeductibilă – TVA achitat la procurări ˃ TVAcolectată – TVA
primită în cazul livrărilor. Diferența TVA se reportează în următoarea perioadă fiscală.4

3
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=140235&lang=ro
4
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=140235&lang=ro
 CAPITOLUL III. Studiu comparativ privind tva în statele membre UE
3.1. Evoluţia cotelor de TVA în statele membre UE
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit relativ recent în peisajul sistemelor fiscale din
statele lumii. Apărută în Franţa în 1954, în sfera sa de acţiune erau incluse serviciile şi comeţul cu
ridicata, pentru ca ulterior sfera sa de aplicare să fie extinsă şi asupra altor activităţi, în special
comerţul cu amănuntul.
Dat fiind faptul că statele care au introdus TVA-ul la sfârşitul anilor 1960, începutul anilor
1970 au o experienţă mai vastă în ceea ce priveşte aplicarea şi fluctuaţiile impozitului, acestea se
consideră a face parte din prima generaţie a TVA-ului.
În Franţa, în intervalul 1968 – 1972, nivelul cotei standard înregistrează o creştere
semnificativă de la 16, 66% la 23%, cea mai ridicată cotă întâlnită în Franţa. iar în anii următori o
scădere de 4-5 puncte procentuale, menţinându-se constant până în 1995, la 18,6%. Cota nu a variat
mult până în prezent, din anul 2000 stagnând la nivelul de 19,6%. În ceea ce priveşte cotele reduse şi
foarte reduse, Franţa se remarcă prin faptul ca a practicat simultan un număr de cinci cote, variind
între 2,1% şi 13%. În prezent doar două mai sunt folosite, cea de 2,1% introdusă în 1986 şi o cotă de
5,5% introdusă în 1982.
Urmând modelul Franţei, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în Comunitatea
Economică Europeană (pe atunci formată din şase membri fondatori) prin primele două „Directive
TVA” adoptate la 11 Aprilie 1967 şi în Danemarca.
Danemarca se remarcă prin faptul că a adoptat o singură cotă de TVA, care la 1 Ianuarie 1968
era de 10%. Pe parcursul evoluţiei nu a înregistrat diminuări, ci doar creşteri progresive, ajungând în
anul 2000 la valoarea de 25% valabilă şi astăzi. Singurii ani în care Danemarca a utilizat o cotă redusă
au fost în 1975 - 1976, cu valoarea de 9,25%.
În Germania cota standard (10%) şi cea redusă (5%) adoptate la 1 Ianuarie 1968 au înregistrat
creşteri până la 16% si 7%. In 01.01.2007 cota standard a fost modificată din nou la 19% , înregistrând
o creştere cu trei puncte procentuale.
În mod asemănător, o creştere a cotei standard de TVA se înregistrează şi în Luxemburg, de
la 8% în 1970, la 15% în 1992. Iniţial optând pentru o cotă redusă de 12%, în prezent sunt folosite
două, de 3% şi 6%.
În Olanda, creşterile şi reducerile cotei standard de TVA au determinat o evoluţie a acesteia
între 12% şi 20%, ajungând începând cu 1 Ianuarie 2001 la 19%. Cota redusă a înregistrat o creştere
de la 4% la 6%.
Belgia a introdus taxa pe valoarea adăugată în anul 1971, când cota standard înregistra
valoarea de 18%. Aceasta ulterior a înregistrat o scădere cu două puncte procentuale, apoi o creştere
progresivă până la nivelul valabil şi astăzi de 21%. Cota redusă de 6% adoptată în anul 1971 se
menţine şi astăzi, pe lângă ea fiind introdusă şi o a doua cotă de 12%.
Dintre membrii fondatori ai Comunităţii Economice Europene, Italia introduce taxa pe
valoarea adăugată cel mai târziu, în anul 1973, când cota standard înrergistra valoarea de 12%.
Nivelul acesteia s-a menţinut constant o perioadă scurtă de timp, după care a început să crească până
la nivelul înregistrat astăzi de 20%. Italia se mai remarcă prin faptul că, asemănător cu Franţa, a folosit
de-a lungul timpului un număr maxim de cinci cote reduse, variind între 1% şi 12%. În prezent doar
două cote de 4% şi 10% sunt folosite.
Urmând exemplul Comunităţii Economice Europene, alte patru state, şi anume Suedia,
Irlanda, Austria şi Marea Britanie au introdus impozitul făcând parte din prima generaţie a taxei pe
valoarea adăugată.
În Suedia a fost introdusă în anul 1969, când cota standard înregistra valoarea de 11,11%.
Nivelul cotei a înregistrat o creştere foarte mare de-alungul timpului, cu 14 puncte procentuale,
ajungând astăzi la 25%, maximul admis de legea Uniunii Europene. Cotele reduse au variat foarte
mult între 2,04 şi 21%, cea mai mare variaţie întâlnită, ajungând astâzi la nivelul de 6% şi 12%.
Câteva caracteristici deosebesc Irlanda de restul statelor europene. În primul rând, este statul
care a înregistrat cele mai mari variaţii ale cotelor reduse, între 1% şi 23%. Astăzi sunt folosite două,
de 4,8% şi 13,5%. În al doilea rând, este singurul stat european care a practicat de-alungul timpului
două cote standard, de 23% şi 35%, în perioada 1983 – 1985. Cota de 35% este de asemenea cea mai
mare întâlnită în statele europene. Astăzi cota standard înregistrează valoarea de 21%, valoare care s-
a menţinut relativ constantă încă din 1991.
În Austria taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în anul 1973, şi până în prezent a suferit
mici modificări, în sensul creşterii atât a cotei standard cât şi a cotei reduse. Cota standard a crescut
de la 16% la 20%, iar cota redusă de la 8% la 10%, iar cota parking este in prezent de 12%.
Marea Britanie a înregistrat variaţii semnificative de la introducerea taxei în 1973. De la
nivelul iniţial de 10%, s-a înregistrat o scădere şi apoi o creştere până la nivelul de 17,5% practicat
astăzi. Marea Britanie se deosebeşte de restul ţărilor din prima generaţie prin faptul că introducerea
cotei reduse a avut loc foarte târziu, abia în anul 1995, când înregistra valoarea de 8%. Ulterior aceasta
a scăzut cu trei punce procentuale la 5%.
În statele care aparţin de prima generaţie a introducerii taxei pe valoarea adăugată, se remarcă
o tendinţă generală de creştere a nivelului cotelor acestui impozit, imediat după ce a fost introdus.
Excepţie fac Belgia şi Marea Britanie, unde s-a manifestat o tendinţă de scădere imediată, apoi de
creşteri progresive. Drept urmare, nivelul cotelor practicat astăzi în toate aceste state este mult mai
ridicat faţă de cel practicat iniţial.
 În ceea ce priveşte cotele reduse, nu se poate vorbi de o tendinţă generală de creştere sau de
reducere, fiecare stat practicând într-o anumită perioadă un număr diferit de cote (cinci în cazul
Franţei şi Italiei), la o valoare de asemenea diferită. Dintre aceste state se remarcă totuşi Danemarca,
stat care nu a practicat cota redusă decât pe o perioadă de 6 luni, şi Marea Britanie, care a optat iniţial
doar pentru cota standard, introducând cota redusă abia după 22 de ani.
După introducerea TVA în Marea Britanie se remarcă o perioadă de 13 ani în care procesul
de introducere a impozitului a stagnat, fiind apoi continuat de Spania şi Portugalia (odată cu aderarea
la Uniunea Europeană), Grecia şi Ungaria.
În Spania în anul introducerii, cota standard înregistra o valoare de 12%, şi a cunoscut o
creştere de-alungul timpului până la nivelul de astăzi de 16%. Optând iniţial pentru o singură cotă
redusă de 6%, astăzi se folosesc două, de 4% şi 7%.
Situaţia din Portugalia a fost similară celei din Spania. De la nivelul iniţial de 16% s-a
înregistrat o creştere de patru puncte procentuale până în prezent. Utilizând iniţial doar o cotă redusă
de 8%, în prezent se folosesc două, de 5% şi 12%.
În Grecia se remarcă în anul imediat introducerii o scădere a cotei standard cu două puncte
procentuale, apoi o creştere până în anul 2005 când a atins nivelul de 19%. Grecia de asemenea a
folosit două cote reduse a căror tendinţă a fost de creştere până la 5% şi 10%. In prezent cota standard
este de 21%.
Ungaria a optat iniţial pentru o cotă standard de 25% pe care a practicat-o până în anul 2006,
când a fost diminuată cu 5 puncte procentuale. La 01.07.2009 cota standard a revenit la 25%. Cota
redusă a înregistrat fluctuaţii,pronind de la nivelul iniţial de 15%. In prezent sunt utilizate doua cote
reduse de 5% si 18%.
După anul 1990, tot mai multe state au inclus taxa pe valoarea adăugată în cadrul sistemelor
fiscale naţionale proprii. Intervalul de timp de la introducere până în prezent nefiind foarte mare,
nivelul cotelor nu a variat foarte mult. Cel mai bun exemplu în acest caz îl constituie Polonia, unde
cotele reduse de 3% şi 7% şi cota standard de 22% adoptate în 1993 sunt valabile şi astăzi. Acelaşi
lucru se poate spune şi despre Cipru, Letonia, Lituania şi Finlanda, ţări în care cota standard nu a
suferit modificări de la introducere, variaţii înregistrându-se doar în cazul cotelor reduse.
În Cehia şi Slovacia se observă o relaxare fiscală din punct de vedere al TVA-ului, cota 26
standard reducându-se de la 23% la 20% Cehia, respectiv 19% in Slovacia. In ambele tari cota redusa
se situeaza la nivelul de 10%.
Pe de altă parte, în Slovenia (ţară care a introdus taxa pe valoarea adăugată cel mai târziu – în
1999), Estonia şi Malta nivelul cotei standard a înregistrat o creştere, cea mai semnificativă în cazul
Estoniei, de la 10% la 20% în prezent. Cota redusă a stagnat la nivelul de 5% Malta, in Estonia a
inregistrat o crestere de la 5%la 9%, iar în Slovenia o creştere de la 8% la 8,5%.
 În cele din urmă, în Bulgaria şi România s-a manifestat fenomenul de creştere a cotei standard
şi apoi de reducere, per total înregistrând o mică creştere. România foloseşte cota redusă încă din
1995, care a înregistrat o variaţie de două puncte procentuale având astăzi valoarea de 9%. Cota
redusă este un impozit nou pentru Bulgaria, introducerea acesteia având loc la 1 Ianuarie 2007 in
valoare de 7%. În cazul României pe 04.12.2008 a fost introdusă o a doua cotă redusă de 5% pentru
achiziţiile de locuinţe livrate ca parte a politicii sociale.
De-alungul timpului, numărul cotelor de impozitare a diferit de la un stat la altul, în general
practicându-se o cotă standard şi maxim două cote reduse. Însă opt state se diferenţiază prin faptul că
au practicat şi o cotă sporită de TVA, Nivelul minim de 12,5% a fost atins în Marea Britanie (în
condiţiile în care cota standard era de 8%), urmat apoi de 18% în Italia (în condiţiile în care cota
standard se situa tot la valoarea de 8%). Cotele cele mai ridicate s-au practicat în Irlanda (40%), Italia
(38%), Grecia (36%). Belgia, Spania şi Franţa au atins un maxim de 33%, în timp ce Portugalia a
menţinut constant nivelul la 30%. Această cotă nu se mai practică în prezent.
Cota parking, a cărei sferă de aplicare cuprinde în general combustibilii, serviciile turistice şi
anumite băuturi alcoolice a fost de asemenea utilizată în cadrul sistemelor fiscale ale anumitor ţări.
Ţări precum Franţa, Italia şi Anglia au renunţat pe parcurs la cotă, în timp ce Belgia, Irlanda,
Austria, Portugalia şi Luxemburg încă o practică, la un nivel de 12% (exceptând Irlanda – 13,5%).5
3.2. Cotele de TVA aplicate în țările UE în anul 2022
Deși TVA-ul se percepe peste tot în UE, fiecare țară își stabilește propriile cote. În tabelul de
mai jos voi analiza cotele aplicate în țările membre a UE actualizată pe 23 martie 2023.
Tabelul 2.
Cotele de TVA applicate în țările UE
Statul membru Codul Cota standard Cota redusă Cota foarte Cota de tip ,,parking’’
țării redusă
Austria AT 20 10/13 - 13
Belgia BE 21 6/12 - 12
Bulgaria BG 20 9 - -
Cipru CY 19 5/9 - -
Cehia CZ 21 10/15 - -
Germania DE 19 7 - -
Danemarca DK 25 - - -
Estonia EE 20 9 - -
Grecia EL 24 6/13 - -
Spania ES 21 10 4 -
Finlanda FI 24 10/14 - -
Franța FR 20 5,5/10 2,1 -
Croația HR 25 5/13 - -
Ungaria HU 27 5/18 - -
Irlanda IE 23 9/13,5 4,8 13,5
Italia IT 22 5/10 4 -

5
file:///C:/Users/user/Downloads/toaz.info-tva-in-romania-si-ue-pr_1fceb7b3df7b8a6573136f2cc21b2a49.pdf
 Lituania LT 21 5/9 - -
Luxemburg LU 17 8 3 14
Letonia LV 21 12/5 - -
Malta MT 18 5/7 - -
Țările de jos NL 21 9 - -
Polonia PL 23 5/8 - -
Potugalia PT 23 6/13 - 13
România RO 19 5/9 - -
Suedia SE 25 6/12 - -
Slovenia SI 22 5/9,5 - -
Slovacia SK 20 10 - -
Sursă: https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm
Cota standard în fiecare țară din UE are o cotă standard care se aplică furnizării celor mai
multe bunuri și servicii. Aceasta nu poate fi mai mică de 15 %. Una sau două cote reduse se pot aplica
furnizării anumitor bunuri și servicii (pe baza listei din Anexa III la Directiva TVA), dar, în
majoritatea cazurilor, cotele reduse nu pot viza serviciile furnizate pe cale electronică. Cotele reduse
menționate aici nu pot fi mai mici de 5 %.
Cotele speciale:
Unele țări din UE au permisiunea să aplice cote speciale de TVA pentru furnizarea anumitor
bunuri și servicii. Aceste cote speciale vizează țările din UE care le aplicau la 1 ianuarie 1991. Inițial,
aceste cote au fost concepute ca măsuri tranzitorii pentru o trecere mai ușoară la normele UE în
materie de TVA, în momentul intrării în vigoare a pieței unice, la 1 ianuarie 1993, urmând să fie
eliminate treptat. Există 3 tipuri de cote speciale:
- Cota foarte redusă
- Cota zero
- Cota de tip „parking”
Cotele foarte reduse (mai mici de 5 %) se aplică în cazul comercializării unui număr limitat
de produse și servicii, în anumite țări din UE.
Cota zero de aplică anumitor vânzări efectuate de unele țări din UE. Când se aplică o cotă
zero, consumatorul nu trebuie să plătească TVA, dar firma dumneavoastră are totuși dreptul de a
deduce TVA-ul plătit la achizițiile legate direct de vânzarea respectivă.
Cotele de tip „parking” sunt aplicate de anumite țări din UE pentru unele furnizări de bunuri
și servicii care nu figurează în Anexa III la Directiva TVA. Aceste țări sunt autorizate să continue
aplicarea cotelor reduse în locul cotei standard, atâta timp cât cotele reduse nu sunt mai mici de 12 %.6

6
https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit apărut relativ recent, dar care şi-a demonstrat
utilitatea fiind introdus treptat în cadrul sistemelor fiscale din statele membre ale Uniunii Europene
şi nu numai.
Caracteristica principală a taxei pe valoarea adăugată o constituie existenţa mai multor cote
de impozitare. Diferenţierea nivelului cotelor se face cu luarea în considerare a unor aspecte cum
sunt: sfera de aplicare a taxei, natura mărfurilor şi a serviciilor supuse impozitării, asigurarea
veniturilor pentru buget în coroborare cu politica dusă în domeniul cheltuielilor publice, asigurarea
protecţiei sociale pentru persoanele cu venituri mici etc.
Uniunea Europeană a făcut de-alungul timpului eforturi considerabile pentru armonizarea
impozitului, ceea ce priveşte sfera de aplicare, operaţiunile supuse impozitării, conţinutul bazei de
impunere, regimul cotelor de impunere, persoanele impozabile, locul impozitării, regimul deducerilor
şi operaţiunile scutite de taxă.
O mare parte din aceste obiective au fost realizate, însă se menţin diferenţe esenţiale cu privire
la numărul şi nivelul cotelor de impozitare, deoarece Uniunea Europeană nu are dreptul să impună o
standardizare la nivelul acestora. În consecinţă, nivelul şi numărul cotelor de impozitare diferă foarte
mult de la un stat la altul, în funcţie de politica fiscală proprie şi de necesităţile fiecărui stat în parte.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit care s-a dovedit foarte eficient, căpătând în timp
cea mai mare pondere în Produsul Intern Brut al unui stat.
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1) ,,Caracteristicile, rolul si importanta TVA’’ disponibil [online]:

https://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/Caracteristicile-rolul-si-impo493.php,
accesat: 03.12.2023
2) ,,Taxa pe valoare adăugată’’ disponibil [online]:
http://elearning.usarb.md/moodle/pluginfile.php/38482/mod_resource/content/1/TVA.pdf, accesat:
03.12.2023
3) ,,TITLU III Taxa pe valoare adăugată’’ disponibil [online]:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=140235&lang=ro, accesat: 04.12.2023
4) ,,Evoluția cotelor de TVA în statele membre UE’’ disponibil [online]:
https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm, accesat: 04.12.2023
5) ,,Cote de TVA applicate în țările UE’’ disponibil:
https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm, accesat: 04.12.2023