Analiza pietei de forta de munca in RM

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova în anul 2014 a constituit 3557634 persoane, din care
1502996 – populaţia urbană sau 42,4%. şi 2054638 – cea rurală sau 57,6%. Astfel în decursul ultimilor 5 ani
populaţia a scăzut numeric cu peste 6 mii persoane, pierderea fiind estimată la 0,17%. S-a diminuat atît numărul de
femei (– 4080 persoane), cît şi numărul de bărbaţi (– 1981 persoane). Populaţia rurală s-a micşorat cu 32376
persoane, iar cea urbană a crescut cu 26315 persoane, ceea ce reprezintă o tendinţă de redistribuire demografică
constantă. Dinamica urbană ascendentă este datorată micşorării ratelor natalităţii, dar creșterii ratei mortalităţii în
mediul rural şi proceselor migraţionale cu direcţia sat – oraş sau peste hotare.

Coeficientul îmbătrînirii populaţiei (numărul persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 locuitori) a
constituit în anul 2014 – 16,2%. Aproximativ 16,4% din populaţia rurală a depăşit vîrsta de 60 ani şi peste, în totalul
populaţiei feminine din mediul rural ponderea femeilor vîrstnice fiind de 19,4%. Cel mai îmbătrînit efectiv al
populaţiei după vîrstă s-a creat în zona de nord a ţării, media estimată fiind de 19,2%. Mai afectate sînt raioanele
Donduşeni - 24,3%, Drochia – 22,4%, Edineţ – 22,0%, Briceni – 21,6%, Rîşcani – 21,7%. Doar într-o singură
unitate administrativ-teritorială (Ialoveni) a fost înregistrat în jur de 12%.

Principiile noi de organizare a sistemului social-economic, ca consecinţă a restructurărilor economice

produse în ultimii ani, au avut un impact semnificativ asupra pieţei muncii, care s-a soldat cu: reducere a locurilor
de muncă, nivel scăzut al ocupării, şomaj, decalaj esenţial între cererea şi oferta forţei de muncă. În aceste condiţii
rolul serviciului public de ocupare a forţei de muncă constă în aplicarea strategiilor în domeniul ocupării forţei de
muncă, în scopul asigurării unei ocupări cît mai depline, precum şi protecţiei sociale a persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă.
Ocuparea și șomajul în anul 2014 Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2014 populaţia
economic activă în Republica Moldova a constituit 1232,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,3% (3,5 mii) față
de anul 2013. Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat:
ponderea bărbaţilor (50,8%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,2%), iar ponderea persoanelor economic active
din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 54,0% şi 46,0%. Rata de activitate a
populaţiei de 15 ani şi peste a constituit 41,2%, înregistrînd aproximativ aceeaşi valoare ca în 2013 ( 41,4%). Acest
indicator a atins valori mai înalte în rîndul populaţiei masculine – 44,1%, în comparaţie cu cea feminină – 38,6%.
Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 44,1% în mediul urban şi 39,1% în mediul rural. În
categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 29,4%, iar în categoria 15-64 ani – 45,6%. Rata de
activitate a populaţiei în vîrstă de muncă (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 48,4%.

Populaţia ocupată a constituit 1184,9 mii persoane, în creştere cu 12 mii faţă de 2013. Ca şi în cazul
populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,4% bărbaţi şi 49,6% femei). Aceeaşi
situaţie s-a înregistrat şi în repartiţia pe medii de reşedinţă (54,6% mediul rural şi 45,4% mediul urban). Rata de
ocupare a fost de 39,6%, înregistrînd aproximativ aceeaşi valoare ca în 2013 (+0,3 p.p.). Rata de ocupare la bărbaţi
(42,1%) a fost mai înaltă în comparaţie cu femeile (37,4%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a
avut valoarea 41,8% în mediul urban şi 38,0% în 44,3 42,8 41,6 42,3 40,7 41,4 41,2 42,5 40,0 38,5 39,4 38,4 39,3
39,6 35,0% 36,0% 37,0% 38,0% 39,0% 40,0% 41,0% 42,0% 43,0% 44,0% 45,0% 2008 2009 2010 2011 2012 2013
2014 rata de activitate rata de ocupare mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de muncă (16- 56/61 ani)
a fost de 46,3%, a populaţiei în vîrstă de 15-64 ani – 43,8% şi în categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a
înregistrat valoarea de 27,3%.
 În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că în sectorul agricol au activat 361,1 mii
persoane (30,5% din totalul persoanelor ocupate). Faţă de 2013 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut
cu 23,2 mii, sau cu 6,9%. În activităţile non-agricole au fost ocupate 823,8 mii persoane, în scădere cu 11,1 mii (-
1,3%) faţă de 2013. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,3% (12,1% în 2013) şi în construcţii,
respectiv, 5,6% (5,5% în 2013). Faţă de nivelul anului precedent numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut
cu 2,2%, iar în construcţii - cu 2,1%. În sectorul servicii au activat 51,6% din totalul persoanelor ocupate, ponderea
acestora fiind în descreştere faţă de anul precedent cu 1,9 p.p. (15,6 mii). În repartizarea după forme de proprietate
74,0% din populaţie a fost ocupată în sectorul privat şi 26,0% - în sectorul public. Structura populaţiei ocupate după
statutul profesional relevă, că ponderea salariaţilor a constituit 67,3% din total. Marea majoritate a salariaţilor
(92,2%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp. Indicatorul dat a înregistrat valori mai ridicate la femei
(cu 2,3 p.p.) faţă de bărbaţi.

În sectorul informal au lucrat 16,1% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 32,5% au avut un loc
de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 18,7%, totodată 9,0% din totalul
salariaţilor aveau un loc de muncă informal. Numărul persoanelor sub-ocupate (adică acelor persoane care au avut
un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămînă,
totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 80,1 mii, ceea ce reprezintă 6,8% din
totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 6,9% cu 5,9 mii) în comparaţie
cu 2013. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 47,5 mii, fiind
cu 15,6 mii mai mic faţă de 2013. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,8% din total numărul de
şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,9%. Rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,9%,
fiind mai mică faţă de 2013 (5,1%). Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a fost de: 4,6% şi respectiv 3,1%.
Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 5,2%, faţă de mediul rural – 2,7%.

Pentru a susţine persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă la integrarea în cîmpul muncii,
funcţionează Serviciul public de ocupare a forţei de muncă, reprezentat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM) şi structurile ei teritoriale. Agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă oferă un şir
de servicii de ocupare a forţei de muncă, în scopul sprijinirii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă de a-şi
găsi un loc de muncă. Astfel, Serviciul public de ocupare a forţei de muncă are la bază următoarele obiective:
 prevenirea şomajului şi combaterea efectelor lui sociale;
 încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor;
 asigurarea egalităţii de şanse pe piaţa forţei de muncă;
 stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
 protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
 informaţia populaţiei despre cererea şi oferta forţei de muncă;

Şomajul şi ocuparea în rîndul tinerilor Șomajul în rîndul tinerilor rămîne a fi un fenomen caracteristic
economiilor de piață, iar combaterea efectelor sale depinde și de prestarea serviciilor calitative pe piața muncii.
Conform datelor Biroului Național de Statistică incluse în Ancheta Forței de Muncă pentru anul 2014, rata
șomajului în rîndul tinerilor în categoria de vîrstă 15-29 ani a constituit 7,2%, întrecînd de două ori rata șomajului la
nivel de țară (3,9%). Pe parcursul anului 2014 agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au înregistrat cu
statut de șomer 14205 persoane tinere (16-29 ani), ceea ce constituie cca. 34% din numărul total de șomeri
înregistrați.
În anul 2014 numărul șomerilor tineri înregistrați din localitățile rurale a constituit 9144 persoane (64%), cu
4083 tineri mai mult decît cei din zonele urbane – 5061 (36%).
Politici salariale
Analizînd salariile din Republica Moldova, se poate constata că ele sînt evident mai mici decît în ţările
europene. Şi ponderea salariului în totalul veniturilor este sub nivelul mediei europene. Astfel, dacă în ţările
economic dezvoltate ponderea salariului în totalul veniturilor se menţine la un nivel de circa 50-70% prin diferite
politici guvernamentale, asigurîndu-se astfel motivarea muncii şi, prin urmare, creşterea productivităţii muncii şi
echitatea socială, în Republica Moldova ponderea salariului în totalul veniturilor în anul 2014 a constituit 41,6%,
rămînînd la nivelul anului precedent.

Concluzii. Recomandări.
Pe parcursul anului 2014, Republica Moldova a atestat o anumită dinamică pozitivă, dar modestă, a
principalilor indicatori de pe piața muncii, ca răspuns la creşterea economică înregistrată. Însă, analiza structurală a
pieţei, precum şi dinamica productivităţii muncii în raport cu creșterea salariilor din sectorul real scot în evidență
ineficacitatea utilizării forței de muncă în economia Republicii Moldova și prezintă provocări pentru
competitivitatea economiei. Totodată, este atestată o creștere a discrepanței dintre cererea pentru forță de muncă și
oferta de specialiști din partea sectorului educațional de toate nivelele. Doar abordarea complexă a parametrilor
structurali şi de eficienţă poate să contribuie la o creştere și dezvoltare durabilă. Piaţa muncii din Republica
Moldova a ajuns la un echilibru dinamic în ultimii patru ani. Se observă o stabilizare a ratei de ocupare în jurul
nivelului de 39%, a celor care lucrează peste hotare în jurul de 26% şi celor încadra ți în sectorul informal, sau avînd
un loc de muncă neoficial în jurul a 19%. Structura dată a populaţiei economice active arată domeniile posibile de
acţiuni pentru maximizarea ratei de ocupare în economia naţională formală. Aceasta este posibil preponderent prin
micşorarea cotelor ce revin migrației şi economiei informale. Cei mai mulți șomeri sînt în rîndul tinerilor, iar cei
mai mulți angajați sînt în sectorul serviciilor și în agricultură.
Totodată, în rezultatul intensificării lucrului cu angajatorii au fost înregistrate pe parcursul anului 41,5 mii
locuri de muncă, cu o creștere cu 11 % față de anul 2013. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional
relevă, că ponderea salariaţilor în 2014 a constituit 67,3% din total. Populaţia economic activă a constituit 1232,4
mii persoane, fiind în descreştere cu 0,3% (3,5 mii) faţă de anul 2013. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi
peste a constituit 41,2%, înregistrînd aproximativ aceeași valoarea ca în 2013 (41,4%). Populaţia ocupată a
constituit 1172,8 mii persoane, crescînd cu 2,3% faţă de anul 2012. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a
fost de 39,6%, înregistrînd aproximativ aceeaşi valoare ca în 2013 (+0,3 p.p.). Rata şomajului la nivel de ţară a
înregistrat valoarea de 3,9%, fiind mai mică faţă de 2013 (5,1%). În perioada de raportare, la agen țiile teritoriale
pentru ocuparea forței de muncă au beneficiat de ajutor de şomaj 5042 persoane, constituind o descre ștere cu 20,6%
față de anul trecut. Această tendinţă de descreştere a numărului de beneficiarilor se menţine pe parcursul ultimilor 3
ani şi se justifică prin următoarele: diminuarea numărului de şomeri înregistraţi; neîntrunirea condiţiilor de cotizare
de 9 luni în ultimele 24 luni premergătoare înregistrării; neefectuarea transferurilor la bugetul asigurărilor sociale de
stat de către o parte din angajatori; refuzul şomerului de a ocupa un loc de muncă corespunzător. În anul 2014 au
beneficiat de alocaţie de integrare şi reintegrare profesională 3017 persoane, constituind o descre ștere cu 7,2% fașă
de anul precedent.
Ponderea maximă din totalul beneficiarilor de alocaţia sus menţionată, le revine persoanelor cărora le-a
expirat perioada de îngrijire a copilului 83 la sută. În vederea asigurării unei bune pregătiri profesionale a
muncitorilor și specialiștilor calificați în corespundere cu cerințele pieții forței de muncă, care se află în permanentă
schimbare, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei urmează să întreprindă măsuri concrete, precum:
o implementarea obiectivelor stipulate în Programul de activitate a Guvernului și documentele de politici
ocupaționale și educaționale;
o elaborarea unui mecanism de identificare a necesităților de pe piața forței de muncă în scopul corelării
pregătirii cadrelor de specialitate cu finanţare de la bugetul de stat;
o perfecționarea și actualizarea permanentă, reieșind din necesitățile pieții muncii, a conținutului standardelor
ocupaționale, care stau la baza descrierii calificărilor și elaborării conținuturilor educaționale;
o Facilitarea elaborării şi implementării standardelor ocupaţionale prin: perfecționarea cadrului normativ cu
privire la crearea și funcționarea comitetelor sectoriale, înlesnirea instituirii comitetelor sectoriale noi
pentru domeniile economiei naţionale de importanţă strategică și consolidarea comitetelor sectoriale
existente;
o elaborarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul
secundar profesional în funcție de necesităţile economice ale ţării;
o participarea la crearea Cadrului Național al Calificărilor pentru a îmbunătăţi transparenţa şi recunoaşterea
competenţelor şi calificărilor, inclusiv a celor dobîndite în context informal şi nonformal.