DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ

RAPORTUL
STĂRII DE SĂNĂTATE
A COMUNITĂŢII
JUDEŢUL DOLJ
ANUL 2020

Dr. Georgeta NICHITA

 NOTE DE SINTEZĂ

Judeţ cu o poziţie sud- vestică, aparţinând zonei climatice temperate, cu 7 oraşe (din care 3
municipii), 104 comune, 378 sate, Doljul are o pondere importantă a populaţiei ocupate în agricultură.
Populaţia în număr de 683962 locuitori, este repartizată în proporţie de 55,11% în mediul
urban şi 44,89% în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant
de îmbătrânire demografică determinată de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu
scăderea numărului tinerilor.
Populaţia peste 65 ani, in anul 2020, reprezintă 18,46% din populaţie, in crestere cu 0.4 % fata
de anul precedent. Procentul este mai crescut în mediul rural 20,53% (16,77% în mediul urban) şi la
sexul feminin 21,37% (15,36% la sexul masculin).
Distribuţia populaţiei arondată spitalelor municipale şi orăşeneşti pe cele 6 zone se prezintă
astfel: Craiova 66,40 %, Calafat 10,02 %, Băileşti 7,33 %, Filiaşi 6,42 %, Segarcea 5,61 % , Dăbuleni
4,21 %.
Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2020 a fost 75,99 ani, mai crescuta la sexul
feminin 80,20 ani (sexul masculin 71,97 ani).
Durata medie a vietii în judeţul Dolj în 2020 a fost 75,42 ani, mai crescută la sexul feminin
79,11 ani (sexul masculin 71,89 ani) si in urban 77,51 ani(rural 72,94 ani) in usoara crestere fata de
anul precedent.
Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 17429, in crestere fata de anul
precedent. Au predominat persoanele incadrate in gradul II de handicap (45,96 %), adulţii (88,58 %),
persoanele cu handicap neinstituţionalizate (97,81 %) si persoanele cu handicap din mediul rural
(52,35 %). Dupa tipul de handicap primele trei locuri sunt ocupate de tipul fizic (30,10 %), urmat de
tipul mintal (19,54 %) si tipul somatic (16,01 %).
Natalitatea a înregistrat valoarea 7,7 o/oo (in scadere cu 0,4 o/oo fata de anul precedent) , cu o
valoare mai mica pentru mediul urban 7,3 o/oo şi o valoare mai ridicata pentru mediul rural
8,2 o/oo.Valoarea inregistrata in Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Sud -Vest Oltenia (7 o/oo), dar mai mica decat valoarea inregistrata la nivel national
( 8,1 o/oo).
Sporul natural a ramas negativ, a inregistrat valoarea - 7,1 o/oo, negativitatea fiind accentuată
de mediul rural – 10,5 o/oo(- 4,3 o/oo in mediul urban). In Dolj s-a inregistrat aceeasi valoare ca cea
inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia, dar mai mare decat valoarea
inregistrata la nivel national ( -5,3 o/oo)
Mortalitatea generală a înregistrat valoarea 14,8 o/oo, cu 1,2 o/oo fata de 2019, cu o valoare
scăzută 11,6 o/oo pentru mediul urban ( 18,7 o/oo pentru mediul rural) şi la sexul feminin 13,74 o/oo
(15,97 o/oo la sexul masculin).Valoarea inregistrata in judetul Dolj este mai mare decat cea inregistrata
la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia (14,1 o/oo) si decat valoarea inregistrata la nivel
national( 13,4 o/oo).
Pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator, tumorilor,
bolilor aparatului respirator.
Localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural
negativ(localităţi cu probleme demografice: Gogosu, Seaca de Padure, Afumati, Mischii, Robanesti.
Mortalitatea infantilă a avut valoarea 7 o/oo, în crestere faţă de anul precedent, mai scăzută în
urban 5,4 o/oo (8,7 o/oo în rural). Valoarea inregistrata la nivelul judetului are o valoare mai mica decat
valoarea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia(7,4 o/oo dar este mai mare
decat valoarea inregistrata la nivel national (6,1 o/oo).
Indicatorii pentru cele 3 componente: mortalitatea neonatală precoce (2,5 o/oo), neonatală
(4,4 /oo) şi postneonatală (2,7 o/oo) au in 2020 valori crescute fata de valorile inregistrate la nivelul tarii
o

(2,4 ‰ pentru mortalitatea neonatala precoce; 3,6 ‰ pentru mortalitatea neonatala; 2,6 ‰ pentru
mortalitatea postneonatala ).
2
 Mortalitatea maternă: indicatorul a înregistrat in 2020 valoarea 0,19 ‰ .
Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui
de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică
cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburările mentale si de comportament,
BPCO, bolile cerebro-vasculare, boala ulceroasă.
O problema de sănătate este tuberculoza, considerata un adevărat barometru al nivelului de
trai al populaţiei, Doljul inregistrand pentru indicele de evidenta valoarea 0,05 % in anul 2020.
Incidenta a fost de 47,9 o/oooo, in scadere cu 25,7 o/oooo fata de anul precedent, valoare care situeaza
Doljul pe locul 5 pe tara. Incidenta la copii 0-14 ani a inregistrat valoarea 8,9 o/oooo ( in scadere fata de
anul precedent cu 2,1 o/oooo).
Morbiditatea prin boli transmisibile
În anul 2020 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infectiile acute ale
căilor respiratorii superioare, pneumonia, infectiile acute ale căilor respiratorii inferioare, BDA,
varicela, angina streptococica, giardioza. Ca o concluzie generală anul 2020 s-a caracterizat prin
patologie respiratorie, digestivă.
Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator,
bolile aparatului circulator, bolile aparatului digestiv.
Frecvenţa spitalizării in 2020 a fost 10,17 % .
Serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării
de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate, centrate pe
principalele probleme evidenţiate în acest studiu.
Importanţa întocmirii raportului anual al stării de sănătate a comunităţii a fost susţinută la
Simpozionul Naţional al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti din 29.09.2011, la
Conferinta Societatii Romane de Epidemiologie de la Craiova din 3 iunie 2016, precum si la
Conferinta regionala “Zilele medicinei de familie craiovene” din 24 mai 2019 prin prezentarea lucrării
„Raportul stării de sănătate a comunităţii - un instrument de cunoaştere a sănătăţii, insuficient
valorificat„.
Raportul se doreşte a fi valorificat în sensul:
1. punerii la dispoziţia decidenţilor din sistemul de sănătate a unor argumente ştiinţifice pentru
identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate, stabilirea nevoilor, alocarea resurselor
2. utilizării rezultatelor activităţii în informarea publicului general

Sursa Datelor
Direcţia Regională de Statistică Dolj
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj
Direcţia de Sănătate Publică Dolj
- Compartiment Evaluare şi Promovarea Sănătăţii: Colectiv Supravegherea Bolilor
Netransmisibile ; Colectiv Evaluare programe BNT; Colectiv Programe de promovarea sănătăţii;
Colectiv Demografie şi statistică
- Compartiment Statistică /Informatică în Sănătate Publică Dolj
- Compartiment Supraveghere şi control boli transmisibile
- Compartiment Evaluare factori de risc din mediu
- Laborator Igiena Radiaţiilor
- Colectiv control mama şi copil
Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii
Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti

3
4
 RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII
JUDEŢUL DOLJ, ANUL ANUL 2020
A. ASPECTE GENERALE
1. Elemente generale de caracterizare a judeţului
şi cu posibile influenţe asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ
1.1. Harta judeţului
Judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică ocupând cea mai mare parte a
Câmpiei Olteniei în sud, iar în nord o mică parte din Podişul Getic, având o întindere de
741401 ha ceea ce înseamnă 3,1% din suprafaţa ţării, ocupând locul 7 pe ţară.
Teritoriul se întinde între 4400' şi 4430' latitudine nordică şi 2200' şi 2300'
longitudine estică.
N sat Nistoi, comuna Fărcaş 4442' latitudine nordică
S sat Chiaşu, comuna Dăbuleni 4343' latitudine nordică
E sat Svorsca, comuna Amărăştii de Sus 2416' longitudine estică
V sat Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat 2250' longitudine estică
Aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul
depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-
balcanic, determină în ansamblu o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a
ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea sa estică.
Temperatura maximă absolută anuala a fost înregistrată la 31 iulie 2020 la Bechet
(37,5 C ), iar minima absolută anuala la 8 ianuarie 2020 la Bechet (-9,8o C).
o

Principalele cursuri de apă sunt:

km pe teritoriul judeţului
Dunărea 150
Jiul 140
Desnăţui 84
Teslui 73
Amaradia 34
Principalele lacuri naturale sunt:
Bistreţ cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 milioane m3
1.2. Număr de localităţi
Denumire indicator U.M. 2020
Suprafata totala Km2 7425
 Oraşe număr 7
Din care : municipii 3
 Comune număr 104
 Sate număr 378
1.3. Grad de dezvoltare economică
1.3.1. - ramuri industriale existente şi în activitate
industria prelucrătoare
energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă
industria extractivă
1.3.2. - profil de dezvoltare economică
5
agricultură
industrie
comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice
construcţii
învăţământ
transporturi şi depozitare
sănătate şi asistenţă socială
tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor
hoteluri şi restaurante
administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie
poştă şi telecomunicaţii
activităţi financiare, bancare şi de asigurări
silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului
1.3.3. - proporţia populaţiei active (la 1 ianuarie)

Populaţia
ocupată 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
-mii persoane-
Pe total
276.6 264.1 267.7 261.1 266.2 262.7 257.3 248.8 239.2 242.5 246.4 248.3
economie
Pe ramuri
agricultură 107.1 107.3 113.6 109.5 112.3 105.9 102.0 88.2 75.6 76.4 77.0 76.3
industrie 49.8 42.1 40.7 40.7 40.9 40.3 39.4 40.4 42.5 44.5 44.7 45.0
extractivă 1.7 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.0 0.9 0.8 0.9 0.9 1.0
prelucrătoare 41.1 34.2 33.5 32.9 33.3 32.9 32.0 33.3 35.5 37.3 37.5 37.4
energie 3.5 3.2 3.0 3.5 3.4 3.2 3.1 2.8 2.7 2.7 2.6 2.8
construcţii 18.2 16.2 16.6 15.2 14.6 15.4 15.1 16.0 17.0 16.7 16.9 17.7
comerţ 37.4 35.0 34.0 33.7 34.1 35.3 35.4 35.7 35.9 35.6 35.7 36.5
hotel 3.9 2.1 2.9 3.1 3.8 3.9 4.1 4.0 4.7 4.7 5.1 5.3

transport 10.3 10.8 11.0 11.1 11.0 10.4 9.8 10.3 10.4 10.8 10.9 11.2

Intermedieri
2.4 2.3 2.2 2.1 2.0 2.0 1.8 1.9 1.9 1.9 2.0 1.8
financiare
tranzacţii
0.9 1.2 0.9 0.9 1.0 1.2 0.7 0.7 1.0 1.0 1.1 1.1
imobiliare
administraţie
6.9 7.0 6.2 5.9 5.8 5.9 5.6 5.9 5.6 5.7 5.8 5.8
publică
învăţământ 14 13.8 13.4 13.1 13.0 12.8 12.8 12.5 12.4 12.3 12.2 12.0
sănătate 13 13.3 13.6 12.6 12.9 12.8 12.9 12.9 13.1 13.5 13.9 14.5
altele 2.4 2.3 2.3 2.2 2.7 2.6 2.6 3.2 3.0 3.1 3.1 2.8

6
 Evolutia populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale in judeţul Dolj
in perioada1994 – 2020

În perioada 1994 - 2020 se observă un caracter ondulant al ratei ocuparii

resurselor de munca. Pentru anul 2017 rata inregistrata in Dolj a fost 59,7 %, mai mica
decat cea inregistrata pentru regiunea Sud-Vest Oltenia (62.3%) si decat cea inregistrata
la nivelul tarii(67.3%).

Evolutia ratei ocuparii resurselor de munca in judetul Dolj in perioada 1994-2020

7
 Proportia Rata de ocupare a
Populaţia activă
Anul Populaţia Dolj populatiei active resurselor de munca
Dolj 15 - 59 ani
Dolj (%) Dolj (%)
1994 758895 461051 60.75 74.5  
1995 756318 460704 60.91 70.0
1996 751938 457577 60.85 68.3
1997 749311 465101 62.07 70.2 Anul
1998 747840 453142 60.59 66.9
1999 745204 451633 60.61 69.6
2000 744243 452153 60.75 69.1 1998
2001 741825 453105 61.08 67.1 1999
2002 730214 448941 61.48 63.2 2000
2003 725342 450341 62.09 62.3 2001
2004 720554 449941 62.44 60.6 2002
2005 718874 453861 63.13 61.3
2003
2006 715989 454174 63.43 61.8
2007 712187 452600 63.55 63.7 2004
2008 708504 449403 63.43 63.9 2005
2009 705345 446592 63.32 60.5 2006
2010 702124 442879 63.08 60.0 2007
2011 697813 439606 63.00 58.1 2008
2012 694266 436487 62.87 59.2
2009
2013 690257 432714 62.69 58.7
2010
2014 705760 442757 62.73 62.6
2015 701461 438411 62.50 61.2 2011
2016 698179 434366 62.21 58.5 2012
2017 695104 431239 62.04 59.7 2013
2018 691276 425524 61.56 57.0 2014
2019 687186 421496 61.34 58.5 2015
2020 683962 417971 61.11 59.4
2016
2017

8
 Evolutia ratei ocuparii resurselor de munca in judetul Dolj in perioada 1994-2017
compartiv cu Regiunea Sud Vest Oltenia si Romania

1.3.4. - proporţia şomajului

(la 1 Rata şomaj (%) Şomeri sex feminin

Nr. şomeri
ianuarie) Număr %
1994 55670 14,3 30999 55,00
1995 43489 12,6 20698 47,60
1996 23840 7,4 11434 47,96
1997 23555 7,1 11076 47,02
1998 27822 8,4 12819 46,07
1999 40200 11,7 18000 44,77
2000 41965 12,2 18436 43,93
2001 36921 11,2 15741 42,63
2002 20934 7,1 9205 43,97
2003 23580 8,0 10425 44,21
2004 16176 5,8 6923 42,79
2005 17834 6,3 6777 38,00
2006 19598 6,9 7836 39,00
2007 14347 5,0 6563 45,74
2008 24310 8,4 10531 43,32
2009 33643 11,2 14089 41,88
2010 29167 9,8 14100 48,34
2011 25395 8,6 10937 43,07
2012 27748 9,7 11600 41,80
2013 28229 9,6 11755 41,64
2014 26755 9,2 10843 40,53
2015 26172 9,2 10824 41,36
2016 25869 9,4 10071 38,93
2017 23331 8,8 9360 40,12
2018 19728 *7,4 8036 40,73
2019 17945 6,7 7524 41,93
2020 18872 6,7 8175 43.32
Aspectul graficului este ondulant cu cea mai mică valoare în 2007 când s-a
înregistrat valoarea 5 % si avand trei vârfuri în ultimii 19 ani (1994, 2000, 2009).
Pentru anul 2020 rata şomajului a fost 6,7 %.(*la 31 decembrie 2020)

9
 Evolutia ratei somajului in judetul Dolj in perioada 1994-2020

Evolutia numarului de someri pe sexe in judetul Dolj in perioada 1994-2020

1.3.5. - PIB / locuitor

10
Produsul intern brut pe locuitor
Anul Produsul intern brut pe locuitor
- lei preţuri curente ale fiecărui an -
1998 13 056 135,0
1999 21 216 740,7
2000 28 857 375,9
2001 39 519 563,2
2002 48 089 738,1
2003 70 306 696.7
2004 91 785 000
101187000
2005
10118,7
2006 12345,7
2007 14989,0
2008 19158,8
2009 13355,2
2010 13482,2
2011 20372,4
2012 14685,2
2013 15636,4
2014 16563,3
2015 17230,8
2016 18129,3
2017 20789,4
2018 23735.9

Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost într-o continuă creştere până în anul 2008.
Din anul 2010 graficul are din nou aspect ascendent, descendent din 2012 dar cu aspect
ascendent din 2013.

11
 Evolutia PIB/ locuitor in perioada 1998-2018

1.4. Grad de alfabetizare

Gradul de cuprindere în :
anul şcolar %
1998-1999 63,9
1999-2000 67.9
2000-2001 70,8
2001-2002 70,10
2002-2003 78,0
2003-2004 69.2
2004-2005 Fără date
2005-2006 69,3
2006-2007 Fără date
2007-2008 69.2
2008-2009 68.4
2009-2010 69.3
2010-2011;2011-2012;2012-2013;2013-2014;2014-2015;
2015-2016;2016-2017;2017-2018;2018-2019;2019-2020; Fără date
2020-2021

Datele privind gradul de alfabetizare, precum şi graficul aferent evidenţiază o

tendinţă de scădere pentru ultimii ani. Pentru anii şcolari 2004-2005 si 2006-2007
ponderea populaţiei şcolare(în populaţia de vârstă şcolară 3-23 ani) a fost de 81,1% şi
respectiv 82%.
Nivelurile de instruire organizate în învăţământ (corespunzător cu Clasificarea
Internaţională Standard a Educaţiei-ISCED 97) sunt:
- Învăţământul preşcolar- primul stadiu de instruire , corespunzător nivelului 0
- Învăţământul primar-învăţământ de nivel 1 (copii în vârstă de 7-10 ani; clasele I-
(copii în vârstă de 3-6 ani şi peste)IV)
- Învăţământ gimnazial-învăţământ secundar inferior de nivel 2 (elevi în vârstă de
11-14 ani; clasele V-VIII)
- Învăţământ special primar de nivel 1 şi gimnazial de nivel 2
12
- Învăţământ secundar superior (liceal de nivel 3; clasele IX-XII/XIII; zi, seral,
frecvenţă redusă, deschis la distanţă)
- Învăţământ secundar superior (profesional de nivel 3; şcoli profesionale de arte şi
meserii,învăţământ de ucenici,şcoli profesionale speciale, şcoli speciale de
reeducare)
- Învăţământ postliceal-învăţământ postsecundar, neechivalent primului nivel
universitar , de nivel 4 (şcoli postliceale, şcoli de maiştri, şcoli postliceale
speciale)
- Învăţământ universitar (terţiar), de nivel 5 (de scurtă durată 2-3 ani, de lungă
durată 4-6 ani)
Începând cu anul universitar 2014/2015 învăţământul superior s-a modificat în
funcţie de noua Clasificare Internaţională Standard a Educaţiei - ISCED 2011 pe
3 niveluri: învăţământul superior de licenţă cu durata studiilor de 3 şi/sau 4 ani
corespunzător nivelului 6 ISCED 2011, învăţământul superior de licenţă cu
durata studiilor de 5 şi/sau 6 ani corespunzător nivelului 7 ISCED 2011 la care se
adaugă cursurile de master, studiile aprofundate, cursurile postuniversitare şi
învăţământul doctorat şi postdoctorat care corespunde nivelului 8 ISCED 2011

Anul şcolar Populaţie şcolară Personal didactic

2003-2004 151949 9960
2004-2005 149611 9958
2005-2006 148606 9837
2006-2007 147728 9854
2007-2008 150241 9642
2008-2009 147556 9372
2009-2010 144325 9582
2010-2011 136748 8708
2011-2012 126783 8470
2012-2013 Fara date Fara date
2013-2014 120155 8304
2014-2015 117685 8445
2015-2016 119062 8154
2016-2017 117610 8043
2017-2018 116842 7953
2018-2019 116964 7876
2019-2020 116149 8009
2020-2021 113368 8004

13
 POPULATIA STABILA DE 10 ANI SI PESTE PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA DUPA NIVELUL DE EDUCATIE –
CATEGORII DE LOCALITATI, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE an 2015

NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE

Superior Secundar Fara scoala absolvita
SEXE
POPULATIA din care: Superior din care:
MACROREGIUNEA
STABILA Persoane
REGIUNEA DE Post-
DE 10 ANI analfabete
DEZVOLTARE Total liceal
SI PESTE Inferior Primar ( Nu stiu sa
JUDETUL (Inclusiv Universitar si de Total Profesional Total
masterat si (gimnazial) scrie si sa
GRUPA DE de maistri Liceal si de
TOTAL doctorat) citeasca,
VARSTA licenta ucenici citesc
numai)

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
ROMANIA
AMBELE SEXE 18022221 2591021 2263978 574043 11759627 4390759 2500655 4868213 2556286 541244 245387
10-14 ani 1090226 - - - 65601 - - 65601 813414 211211 9065
15-19 ani 1108453 - - - 1029190 157501 25443 846246 69045 10218 7984
20-24 ani 1366374 225312 210266 13770 1053347 660970 116006 276371 52231 21714 16871
25-29 ani 1303077 435078 354547 28812 760143 354503 142003 263637 53515 25529 20078
30-34 ani 1522719 420621 351275 55622 951980 415053 187823 349104 68401 26095 20598
35-39 ani 1538897 322603 272094 54323 1100348 481755 267757 350836 42652 18971 15372
40-44 ani 1743878 304332 260925 47332 1341165 628134 385806 327225 35829 15220 12269
45-49 ani 1076258 169502 148301 26305 842763 407150 225796 209817 26586 11102 8824
50-54 ani 1332266 180514 163112 37639 1048656 407020 330225 311411 51651 13806 10453
55-59 ani 1448043 174570 161848 83236 1096835 326888 345917 424030 79373 14029 10197
60-64 ani 1244286 138560 131574 96335 865347 227094 231034 407219 129970 14074 9446
65-69 ani 890340 81338 78076 52287 513746 103407 102918 307421 226626 16343 9985
70-74 ani 901370 58846 56061 44584 455928 91384 75314 289230 309361 32651 20860
75 ani si peste 1456034 79745 75899 33798 634578 129900 64613 440065 597632 110281 73385

MASCULIN 8709638 1197690 1061034 278728 5960461 2125350 1665897 2169214 1053230 219529 83456
10-14 ani 559372 - - - 32123 - - 32123 418355 108894 4748
15-19 ani 568072 - - - 523635 73185 16553 433897 39192 5245 4041
20-24 ani 704352 81779 77716 4683 576188 347147 76395 152646 30555 11147 8504

14
 25-29 ani 666676 183902 155495 8984 430907 200517 93538 136852 30486 12397 9492
30-34 ani 773012 186074 157884 16156 520123 220746 123141 176236 38199 12460 9657
35-39 ani 782843 142206 121403 16181 592932 241038 175810 176084 22727 8797 7032
40-44 ani 887569 132001 114588 19122 711201 303398 257633 150170 18235 7010 5558
45-49 ani 544295 79117 69717 13333 433890 192343 145615 95932 13159 4796 3795
50-54 ani 654741 90154 81596 21531 514411 186607 205969 121835 22858 5787 4344
55-59 ani 688904 98236 90448 43801 511906 140058 235645 136203 29417 5544 4021
60-64 ani 572848 76497 71619 56327 396556 92802 168993 134761 38645 4823 3277
65-69 ani 393019 44332 42053 31911 242977 44350 72454 126173 68816 4983 3063
70-74 ani 370916 34562 32520 26139 207001 34057 51994 120950 95496 7718 4483
75 ani si peste 543019 48830 45995 20560 266611 49102 42157 175352 187090 19928 11441

FEMININ 9312583 1393331 1202944 295315 5799166 2265409 834758 2698999 1503056 321715 161931
10-14 ani 530854 - - - 33478 - - 33478 395059 102317 4317
15-19 ani 540381 - - - 505555 84316 8890 412349 29853 4973 3943
20-24 ani 662022 143533 132550 9087 477159 313823 39611 123725 21676 10567 8367
25-29 ani 636401 251176 199052 19828 329236 153986 48465 126785 23029 13132 10586
30-34 ani 749707 234547 193391 39466 431857 194307 64682 172868 30202 13635 10941
35-39 ani 756054 180397 150691 38142 507416 240717 91947 174752 19925 10174 8340
40-44 ani 856309 172331 146337 28210 629964 324736 128173 177055 17594 8210 6711
45-49 ani 531963 90385 78584 12972 408873 214807 80181 113885 13427 6306 5029
50-54 ani 677525 90360 81516 16108 534245 220413 124256 189576 28793 8019 6109
55-59 ani 759139 76334 71400 39435 584929 186830 110272 287827 49956 8485 6176
60-64 ani 671438 62063 59955 40008 468791 134292 62041 272458 91325 9251 6169
65-69 ani 497321 37006 36023 20376 270769 59057 30464 181248 157810 11360 6922
70-74 ani 530454 24284 23541 18445 248927 57327 23320 168280 213865 24933 16377
75 ani si peste 913015 30915 29904 13238 367967 80798 22456 264713 410542 90353 61944

MUNICIPII SI
ORASE 9808096 2201660 1908427 447435 6136253 2975194 1295797 1865262 837770 184978 68796
10-14 ani 496194 - - - 28692 - - 28692 369697 97805 3377
15-19 ani 543602 - - - 512169 102710 6846 402613 27847 3586 2886
20-24 ani 794824 178047 165148 8851 584306 449811 47129 87366 15685 7935 6240
25-29 ani 784318 362814 291858 20421 375415 231279 68236 75900 16239 9429 7503
30-34 ani 895548 359945 297792 42161 463526 270498 91618 101410 20452 9464 7568
35-39 ani 849711 276175 230702 41792 512199 297209 115411 99579 12846 6699 5502

15
 40-44 ani 997707 262661 223548 37188 682052 409431 174106 98515 10744 5062 4065
45-49 ani 630594 146404 127207 20629 452242 269830 111687 70725 7749 3570 2862
50-54 ani 810521 156577 140719 29978 604413 288930 187216 128267 15491 4062 3155
55-59 ani 876015 151015 139380 67211 630461 239444 207032 183985 23324 4004 3010
60-64 ani 674721 114386 107983 73203 451028 159024 131079 160925 32427 3677 2657
65-69 ani 428101 68857 65759 40938 262681 76921 61230 124530 51998 3627 2411
70-74 ani 406016 51384 48706 36751 240718 72169 48943 119606 71272 5891 4012
75 ani si peste 620224 73395 69625 28312 336351 107938 45264 183149 161999 20167 13548

COMUNE 8214125 389361 355551 126608 5623374 1415565 1204858 3002951 1718516 356266 176591
10-14 ani 594032 - - - 36909 - - 36909 443717 113406 5688
15-19 ani 564851 - - - 517021 54791 18597 443633 41198 6632 5098
20-24 ani 571550 47265 45118 4919 469041 211159 68877 189005 36546 13779 10631
25-29 ani 518759 72264 62689 8391 384728 123224 73767 187737 37276 16100 12575
30-34 ani 627171 60676 53483 13461 488454 144555 96205 247694 47949 16631 13030
35-39 ani 689186 46428 41392 12531 588149 184546 152346 251257 29806 12272 9870
40-44 ani 746171 41671 37377 10144 659113 218703 211700 228710 25085 10158 8204
45-49 ani 445664 23098 21094 5676 390521 137320 114109 139092 18837 7532 5962
50-54 ani 521745 23937 22393 7661 444243 118090 143009 183144 36160 9744 7298
55-59 ani 572028 23555 22468 16025 466374 87444 138885 240045 56049 10025 7187
60-64 ani 569565 24174 23591 23132 414319 68070 99955 246294 97543 10397 6789
65-69 ani 462239 12481 12317 11349 251065 26486 41688 182891 174628 12716 7574
70-74 ani 495354 7462 7355 7833 215210 19215 26371 169624 238089 26760 16848
75 ani si peste 835810 6350 6274 5486 298227 21962 19349 256916 435633 90114 59837

MACROREGIUNEA 4 3533591 477211 424127 115780 2340389 912408 474945 953036 502651 97560 41983
10-14 ani 206040 - - - 12915 - - 12915 152880 40245 1284
15-19 ani 219559 - - - 203461 32294 3928 167239 14599 1499 1119
20-24 ani 262753 41720 39181 2702 205223 132218 19791 53214 9843 3265 2501
25-29 ani 245276 80846 67630 5691 145071 74113 25337 45621 9909 3759 2966
30-34 ani 283500 75883 65088 11330 179191 85172 33011 61008 12904 4192 3310
35-39 ani 296853 57741 49423 11154 215928 102445 49766 63717 8906 3124 2485
40-44 ani 348767 55513 48155 9920 272853 135971 75067 61815 7832 2649 2093
45-49 ani 218097 32172 28586 5613 172842 88789 44024 40029 5623 1847 1438
50-54 ani 267843 36453 33437 8024 209913 87596 62212 60105 10977 2476 1839
55-59 ani 283210 33595 31502 16263 213853 67020 65951 80882 16841 2658 1928

16
 60-64 ani 253826 27078 26014 19202 176118 46704 46541 82873 28473 2955 1975
65-69 ani 179097 14506 14098 10212 104598 20188 21084 63326 46390 3391 2079
70-74 ani 184299 10058 9748 8907 94449 17261 15400 61788 64280 6605 4265
75 ani si peste 284471 11646 11265 6762 133974 22637 12833 98504 113194 18895 12701

SUD-VEST OLTENIA 1879526 224048 202383 63156 1233202 486225 257486 489491 298402 60718 26197
10-14 ani 115168 - - - 7209 - - 7209 84142 23817 689
15-19 ani 118813 - - - 110446 14476 2124 93846 7498 869 633
20-24 ani 127648 18437 17396 1505 100432 64334 10586 25512 5364 1910 1413
25-29 ani 124354 36846 31663 3248 76712 39651 13646 23415 5463 2085 1618
30-34 ani 147031 34506 30233 6455 96447 47012 18174 31261 7178 2445 1904
35-39 ani 156973 27283 23775 6618 115941 56281 27647 32013 5260 1871 1446
40-44 ani 186066 26500 23458 5712 147525 74631 42452 30442 4686 1643 1286
45-49 ani 115270 15377 13843 3288 92161 48316 25033 18812 3301 1143 863
50-54 ani 141630 18005 16690 4544 111378 48717 34844 27817 6146 1557 1109
55-59 ani 145559 16374 15457 8665 109381 36497 34984 37900 9449 1690 1188
60-64 ani 134647 13594 13132 10023 91797 25305 24039 42453 17251 1982 1279
65-69 ani 98591 6913 6765 5370 54689 10679 10860 33150 29312 2307 1352
70-74 ani 102982 4812 4702 4429 48011 8510 7115 32386 41173 4557 2873
75 ani si peste 164794 5401 5269 3299 71073 11816 5982 53275 72179 12842 8544

DOLJ 598751 85575 76108 20916 376854 156116 74409 146329 96202 19204 8106
10-14 ani 34950 - - - 2154 - - 2154 26260 6536 253
15-19 ani 36740 - - - 33802 5526 632 27644 2560 378 248
20-24 ani 43908 6330 5875 555 34217 22726 2942 8549 2082 724 456
25-29 ani 42585 14491 12019 1300 24184 12690 3672 7822 1871 739 523
30-34 ani 48782 13788 11922 2225 29484 14643 4798 10043 2376 909 635
35-39 ani 48930 10627 9151 2105 33636 16606 7617 9413 1865 697 472
40-44 ani 55830 9974 8774 1597 42056 21775 11999 8282 1557 646 447
45-49 ani 35604 5799 5147 938 27201 14678 7352 5171 1214 452 314
50-54 ani 44948 6415 5892 1246 34492 15872 10594 8026 2154 641 411
55-59 ani 46684 6063 5703 2653 34136 11987 10626 11523 3147 685 440
60-64 ani 42761 4947 4752 3349 28146 8181 7193 12772 5580 739 426
65-69 ani 31254 2597 2507 1981 16319 3555 3236 9528 9517 840 412
70-74 ani 33352 2062 1985 1697 14759 3140 1991 9628 13327 1507 859
75 ani si peste 52423 2482 2381 1270 22268 4737 1757 15774 22692 3711 2210

17
1.5. Proporţia de persoane cu handicap

TOTAL gradul I gradul II gradul III gradul IV

din care: GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR
1998 16928 3255 12970 703
1999 14134 2868 10566 700
2000 12278 3196 8390 692
2001 11589 3414 7248 927
2002 8877 2579 4647 1651
2003 8786 2403 3785 2598
2004 12694 3741 6409 2155 389
2005 12082 3460 5886 2342 394
2006 13249 4442 5843 2678 286
2007 12453 4701 6450 1186 116
2008 13509 5247 6772 1364 126
2009 14357 5198 7365 1642 152
2010 14442 5085 7413 1720 224
2011 14297 5108 7223 1727 239
2012 14549 5140 7315 1788 306
2013 15054 5285 7547 1921 301
2014 15710 5875 7643 1913 279
2015 16365 5982 7812 2225 346
2016 16725 6148 7928 2329 320
2017 16891 6317 7499 2803 272
2018 17059 6423 8017 2364 255
2019 17242 6613 8054 2317 258
2020 17429 6753 8011 2401 264

Din 2004 încadrarea s-a făcut în patru grade de handicap.

Numărul persoanelor cu handicap înregistrat în 2020 a fost de 17429, în creştere
faţă de anul precedent pe toate gradele cu exceptia gradului II. Au predominat
persoanele cu gradul II de handicap ( 45,96 % ) şi tipul fizic (30,10 %).
Scăderea indicatorului în 2002 trebuie interpretată ca urmare a acţiunilor ample şi
interdisciplinare care au stat la baza verificărilor dosarelor şi cazurilor încadrabile
într-un anumit grad de handicap.

18
 În perioada studiată numărul persoanelor cu handicap a fost într-o continuă
scădere până în 2003, pe seama persoanelor înregistrate cu handicap gradul II. Graficul
arată un caracter ondulant al persoanelor cu handicap gradul I. În ceea ce priveşte
numărul persoanele cu handicap încadrate în gradul II acesta a scăzut an de an, a
înregistrat un vârf în 2004, iar din anul 2007 înregistrează din nou o creştere . Numărul
persoanelor cu handicap gradul III are o tendinţă de scădere, dar nesemnificativă până
în 2000.Graficul pentru gradul III de handicap are aspect ascendent din 2001.
După tipul de handicap situaţia în 2020 se prezintă astfel:

Total Copii Adulţi

Tip handicap
Nr. % Nr. % Nr. %
Fizic 5246 30,10 193 3,68 5053 96,32
Somatic 2791 16,01 358 12,83 2433 87,17
Auditiv 588 3,37 54 9,18 534 90,82
Vizual 1723 9,89 69 4,00 1654 96,00
Mintal 3405 19,54 464 13,63 2941 86,37
Psihic 1262 7,24 163 12,92 1099 87,08
Asociat 2186 12,54 687 31,43 1499 68,57
Altele 228 1,31 3 1,32 225 98,68

Pe primele locuri după tipul de handicap s-au situat: tipul fizic ( 30,10 %) , tipul
mintal (19,54 %), tipul somatic (16,01 %), tipul asociat ( 12,54 %), tipul vizual
(9,89 %), tipul psihic (7,24 %), tipul auditiv (3,37 %), altele (1,31 %).

19
 Evoluţia tipurilor de handicap în perioada 1999-2020

Tip Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Psihic Asociat Altele

handicap
1999 2247 2851 526 26 2394 2615 2643 832
2000 2010 2473 485 21 2170 2307 2035 777
2001 1839 2297 451 38 2058 2171 2032 703
2002 1197 1657 473 27 1759 1584 1640 540
2003 1188 1022 468 27 3160 1474 942 505
2004 1277 1063 478 3461 3565 1499 758 593
2005 1326 1097 471 3105 3563 1530 838 145
2006 1556 1315 318 3225 3460 1769 1606 0
2007 1644 1208 422 2320 4494 920 1445 0
2008 2208 1822 513 2499 3714 1287 1466 0
2009 2362 2290 524 2480 3715 1395 1141 450
2010 2415 2312 502 2347 3721 1349 1359 437
2011 2499 2338 494 2290 3574 1321 1369 412
2012 2598 2446 505 2240 3590 1336 1418 416
2013 2807 2552 558 2219 3667 1351 1480 420
2014 3653 2551 554 2123 3562 1347 1511 409
2015 4115 2544 566 2063 3718 1313 1622 424
2016 4365 2601 581 2027 3799 1300 1642 424
2017 5047 2664 576 1952 3201 1102 2131 218
2018 5142 2688 582 1844 3284 1152 2144 216
2019 5222 2728 573 1793 3305 1199 2199 223
2020 5246 2791 588 1723 3405 1262 2186 228
Evoluţia multianuală a situaţiei privind tipurile de handicap pune în discuţie câteva
aspecte:
- majoritatea tipurilor de handicap au o evoluţie grupată cu aspect descrescător între anii
2001-2003 şi tendinţă ascendentă din 2004
- numărul de persoane cu tip de handicap mintal a avut un trend descendent în perioada
1999-2002 pentru ca în 2003 şi 2004 numărul de persoane să se dubleze faţă de 2002 si

20
sa fie intr-un trend ascendent cu un spike în 2007, pentru ca in anii 2008-2010 valorile
sa se situeze sub cele din 2007, in uşoara creştere din 2015, dar in scadere in anul 2017
- tipul de handicap vizual a avut o evoluţie cvasiconstantă în perioada 1999-2003 dar în
2004 are loc o creştere „explozivă” după care are loc o scădere uşoara din 2005.
Pentru anul 2020 evolutie ascendenta inregistreaza toate tipurile de handicap cu
exceptia tipului vizual si asociat.

Persoane cu Total Copii Adulţi

Anul
handicap nr. % nr. % nr. %
1998 16356 96.62 1732 10.59 14624 89.41
Persoane
neinstituţionalizate 1999 13546 95.83 1796 13.26 11750 86.74
2000 11735 95,58 1799 15,33 9936 84,67
2001 11017 95,06 1937 17,58 9080 82,42
2002 8336 93,91 1938 23,25 6398 76,75
2003 8245 93,84 2038 27,72 6207 72,28
2004 12132 95,57 1925 15,87 10207 84,13
2005 11883 98,35 1895 15,94 9988 84,05
2006 12947 97.72 2031 15.68 10916 84.32
2007 12155 97,61 2049 16,86 10106 83,14
2008 13105 97,01 2031 15,50 11074 84,50
2009 14024 97,68 2017 14,38 12007 85,62
2010 14074 97.45 1997 14.19 12077 85.81
2011 13937 97.48 1958 14.05 11979 85.95
2012 14188 97.52 1929 13.60 12259 86.40
2013 14430 95,85 1883 13,05 12547 86,95
2014 15343 97,66 1667 10,86 13676 89,14
2015 15987 97.69 1702 10.65 14285 89.35
2016 16349 97.75 1784 10.91 14565 89.09
2017 16463 97.47 1743 10.59 14720 89.41
2018 16659 97.66 1780 10.68 14879 89.32
2019 16903 98.03 1789 10.58 15114 89.42
2020 17084 97.81 1859 10.90 15189 89.10

21
 1998 572 3.38 56 9.79 516 90.21

1999 588 4.16 52 8.84 536 91.16

2000 543 4,42 1 0,18 542 99,82
2001 572 4,94 1 0,17 571 99,83
2002 541 6,09 1 0,18 540 99,82
2003 541 6,16 1 0,18 540 99,82
2004 562 4,43 0 0,00 562 100,00
2005 199 1,64 0 0,00 199 100,00
2006 302 2.28 108 35.76 194 64.24
2007 298 2,39 98 32,89 200 67,11
2008 404 2,99 98 24,26 306 75,74
Persoane
instituţionalizate 2009 333 2,32 93 27,93 240 72,07
2010 368 2.55 126 34.24 242 65.76
2011 360 2.52 142 39.44 218 60.56
2012 361 2.48 150 41.55 216 58.45
2013 624 4,15 144 23,08 480 76,92
2014 367 2,34 155 42,23 212 57,77
2015 378 2.31 159 42.06 219 57.94
2016 376 2.25 142 37.77 234 62.23
2017 428 2.53 193 45.09 235 54.91
2018 400 2.34 166 41.50 234 58.50
2019 339 1.97 97 28.61 242 71.39
2020 381 2.19 132 34.65 249 65.35

În anul 2020 persoanele neinstituţionalizate au fost în procent de 97,81 % (în

scadere faţă de anul precedent) şi dintre acestea au predominat adulţii in procent de
89,10 % (10,90 % copii). În anul 2020 a crescut procentul persoanelor instituţionalizate
(2,19 %) faţă de anul precedent şi dintre acestea au predominat adulţii(65,35 %).

22
Repartiţia pe medii se oglindeşte în următoarea situaţie:
Persoane cu Total Neinstituţionalizate Instituţionalizate
handicap nr. % nr. % nr. %
Urban 1998 7312 43.19 7075 96.76 237 3,24
1999 6178 43.71 5932 96.01 246 3,99
2000 7674 62,50 7359 95,90 315 4,10
2001 5337 46,05 4827 90,44 510 9,56
2002 5258 59,23 5018 95,44 240 4,56
2003 3502 39,86 3262 93,15 240 6,85
2004 7416 58,42 7087 95,56 329 4,44
2005 7022 58,11 6921 98,56 101 1,43
2006 7748 58.48 7604 98.14 144 1.86
2007 7532 60,48 7386 98,06 146 1,94
2008 8111 60,04 7904 97,45 207 2,55
2009 8426 58,69 8253 97,95 173 2,05
2010 8484 58.75 8307 97.91 177 2.09
2011 8195 57.32 8023 97.90 172 2.10
2012 8346 57.36 8100 97.05 246 2.95
2013 8559 56,86 8242 96,30 317 3,70
2014 9058 57,66 8844 88,44 214 2,36
2015 9417 57.54 9200 97.70 217 2.30
2016 9650 57.70 9432 97.74 218 2.26
23
 2017 9799 58.01 9493 96.88 306 3.12
2018 6830 40.04 6550 95.90 280 4.10
2019 6828 39.60 6568 96.19 260 3.81
2020 8305 47.65 8039 96.80 266 3.20
1998 9616 56.81 9281 96.52 335 3.48
1999 7956 56.29 7614 95.70 342 4.30
2000 4604 37,50 4376 95,05 228 4,95
2001 6252 53,94 6190 99,01 62 0,99
2002 3619 40,77 3318 91,68 301 8,32
2003 5284 60,14 4983 94,30 301 5,70
2004 5278 41,58 5045 95,59 233 4,41
2005 5060 41,88 4962 98,06 98 1,93
2006 5500 41.52 5343 97.15 157 2.85
2007 4921 39,52 4769 96,91 152 3,09
2008 5398 39,96 5201 96,35 197 3,65

Rural 2009 5931 41,31 5771 97,30 160 2,70

2010 5958 41.25 5767 96.79 191 3.21
2011 6102 42.68 5914 96.92 188 3.08
2012 6203 42.64 6088 98.15 115 1.85
2013 6495 43,08 6188 95,27 307 4,73
2014 6652 42,34 6499 97,70 153 2,30
2015 6948 42.46 6787 97.68 161 2.32
2016 7075 42.30 6917 97.80 158 2.20
2017 7092 41.99 6970 98.28 122 1.72
2018 10229 59.96 10109 98.83 120 1.17
2019 10414 60.40 10335 99.24 79 0.76
2020 9124 52.35 9009 98.74 115 1.26

În anul 2020 repartiţia pe medii a arătat o preponderenţă a persoanelor cu

handicap în mediul rural 52,35 % (47,65 % în urban), fata de anii precedenti cand au
predominat persoanele cu handicap in mediul urban.
Predomina persoanele neinstitutionalizate (17048 reprezentand 97,81%) si dintre
acestea adultii (15189 reprezentand 89,10 %)

24
2. Starea de sănătate a populaţiei
2.1. Indicatori sintetici ai stării de sănătate
2.1.1. Speranţa de viaţă la naştere

Anul Total Urban Rural Masculin Feminin

1996 69.29 70.95 67.59 Fără date
1997 69.49 71.54 67.51 Fără date
1998 70.19 71.97 68.21 66.73 73.84
1999 70.98 72.28 69.69 67.80 74.27
2000 72.10 72.79 70.99 68.95 75.33
2001 72.26 73.54 70.69 68.96 75.68
2002 71.37 72.92 69.82 67.89 75.06
2003 71.79 73.38 70.28 68.14 75.66
2004 72,21 73.83 70.40 68.40 76.21
2005 72.79 74.62 70.77 69.45 76.26
2006 73,13 75.06 71.27 69.15 77.35
2007 73.73 75.17 71.98 70.01 77.61
2008 73,89 75,86 71,44 69,53 78.56
2009 74.03 76.34 71.49 69.90 78.43
2010 74.43 75.78 72.59 70.47 78.60
2011 Fără date Fără date Fără date Fără date Fără date
2012 75,33 75,93 73,93 71,52 79,28
2013 75,84 Fără date Fără date 72.02 79.75
2014 76,12 78.59 73.49 72.20 80.16
2015 75,45 Fără date Fără date 71.67 79.35
2016 76.61 Fara date Fara date 72.78 80.50
2017 76.33 Fara date Fara date 72.20 80.62
2018 76.56 Fara date Fara date 72.57 80.65
2019 76,94 Fara date Fara date 73,16 80,79
2020 75.99 Fara date Fara date 71.97 80.20
Speranţa de viaţă la naştere a fost într-o continuă creştere în perioada 1996-2001,
mai crescută în urban şi la sexul feminin. În 2002 s-a înregistrat o scădere atât pe sexe
cât şi pe medii. Din anul 2003 s-a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă la naştere,
cu o scadere in anul 2015( nu avem date pentru 2011). Anul 2020 a inregistrat 75,99
ani.

25
 Speranţa de viaţă la naştere pe sexe în perioada 1996-2020 a fost mai crescută la
sexul feminin, comparativ cu sexul masculin.
26
Speranţa de viaţă la naştere înregistrează o creştere pentru ambele medii din 2003 după
scăderea din 2002. În mediul rural s-a remarcat scăderea speranţei de viaţă din anul
2001 cu o accentuare în anul 2002; constatăm o uşoară scădere a speranţei de viaţă în
mediul rural şi în anul 2008 . In mediul urban speranţa de viaţă a scăzut in ultimul
deceniu de 2 ori: în 2002 si 2010.

27
 __ România
__ Judeţul Dolj
Evoluţia speranţei de viaţă la naştere în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1996-2010
Doljul a avut o speranţă de viaţă la naştere mai bună decât cea înregistrată la
nivel naţional.
În Dolj speranţa de viaţă la naştere a crescut cu 5,80 ani în perioada 1998-2020.
Creşterea este cu 5,24 ani la sexul masculin şi 6,37 ani pentru sexul feminin.
2.1.2. Durata medie a vieţii

Anul
Durat
a Total Masculin Feminin Urban Rural
medi
ea
vieţii
2008 72,5 68,89 76,3 74,04 70,61
2009 72,74 69,04 76,64 74,56 70,58
2010 72,83 69,1 76,78 74,94 70,42
2011 73,31 69,69 77,12 75,06 71,23
2012 73,8 70,3 77,44 75,29 72,02
2013 74,18 70,9 77,55 75,39 72,65

28
 2014 74.82 71.56 78.12 76.62 72.74
2015 74.52 71.00 78.18 76.77 72.07
2016 74.58 71.12 78.15 76.77 72.15
Fara Fara
2017 74.88 71.42 78.43 date date
2018 75.08 71.6 78.66 77.07 72.49
2019 75.26 71.77 78.85 77.34 72.84
2020 75.42 71.89 79.11 77.51 72.94

In Dolj durata medie de viaţă pentru anii marcaţi este mai mare la sexul feminin
decât la sexul masculin şi în urban faţă de rural si s-a imbunatatit in fiecare an.

In Dolj in anul 2020 durata medie de viaţă este mai mica fata de durata medie de
viata inregistrata la nivelul tarii si la nivelul Regiunii de dezvoltare sud-vest Oltenia pe
total, pe sexe si in mediul rural. In mediul urban durata medie de viaţă este mai mica
29
decat durata medie de viata inregistrata la nivelul Regiunii dezvoltare sud-vest Oltenia
dar mai mare decat valoarea inregistrata la nivelul tarii.
Durata medie a vieţii la 30, 45, 60 ani, pe medii şi sexe în perioada 2004-2010:

Perioada Total Urban Rural Masculin Feminin

Total 71,72 73,44 69,83 68,58 75,00
30 ani 43,84 45,08 42,52 40,84 46,93
2004-2006
45 ani 29,91 30,90 28,96 27,28 32,54
60 ani 17,92 18,54 17,64 16,14 19,53
Total 72,19 73,88 70,25 68,81 75,69
30 ani 44,27 45,51 42,91 41,19 47,43
2005-2007
45 ani 30,30 31,23 29,38 27,53 33,05
60 ani 18,24 18,80 17,96 16,34 19,92
Total 72,50 74,04 70,61 68,89 76,30
30 ani 44,37 45,52 42,97 41,11 47,74
2006-2008
45 ani 30,41 31,21 29,52 27,55 33,40
60 ani 18,42 18,83 18,17 16,39 20,24
Total 72,74 74,56 70,58 69,04 76,64
30 ani 44,40 45,73 42,85 41,04 47,89
2007-2009
45 ani 30,45 31,46 29,35 27,4 33,54
60 ani 18,59 19,12 18,28 16,52 20,47
Total 72,83 74,83 70,42 69,10 76,78
30 ani 44,36 46,01 42,51 40,95 47,91
2008-2010
45 ani 30,40 31,76 28,95 27,28 33,57
60 ani 18,62 19,34 18,21 16,42 20,62

30
 Durata medie a vieţii în
România şi Dolj în perioada
2008-2010
Datele aferente anului 2010 arată că
speranţa de viaţă la naştere în Dolj
este mai mare decât cea înregistrată
la nivelul ţării, iar durata medie a
vieţii este mai bună la nivelul ţării.

31
2.1.3. Mortalitatea infantilă

Decese 0-1 ani Urban Rural

Anul
nr. o
/oo Nr. o
/oo nr. o
/oo
1994 216 27.00 73 19.50 143 33.60
1995 171 22.50 56 15.90 115 28.00
1996 175 23.90 72 21.30 103 26.10
1997 165 21.78 57 16.30 108 26.40
1998 195 25.61 78 22.01 117 28.73
1999 155 20.81 66 18.94 89 22.46
2000 162 20.9 77 21.5 85 20.4
2001 90 13,0 42 12,9 48 13,1
2002 122 18,9 48 16,2 74 21,2
2003 118 18,1 42 13,2 76 22,8
2004 126 19,9 50 15.29 76 24.92
2005 89 13.7 35 9.8 54 18.3
2006 89 14,3 38 10,9 51 18,6
2007 71 11,3 32 9,0 39 14,3
2008 73 11.4 27 7.5 46 16.4
2009 51 7.9 20 5.5 31 11
2010 33 5.3 17 4.8 16 6.1
2011 49 8.1 24 7.3 25 9.1
2012 48 7.9 23 7.0 25 8.9
2013 52 8,7 21 6,5 31 11,5
2014 44 8,0 17 5,6 27 10,8
2015 60 10.5 20 6.3 40 15.8
2016 33 6.0 10 3.3 23 9.3
2017 35 6.2 11 3.5 24 9.5
2018 36 6.4 14 4.6 22 8.6
2019 38 6.8 16 5.2 22 8.7
2020 37 7.0 15 5.4 22 8.7

Mortalitatea infantilă are un caracter ondulant în perioada 1994 – 2020 pe total şi

pe medii. Dacă în 2004 indicatorul a avut tendinţă de creştere din 2005 este în scădere.
În 2016 s-a înregistrat cea mai redusă mortalitate infantilă de 6 o/oo.
In anul 2020 indicatorul este în crestere cu 0,2 o/oo faţă de anul precedent, cu
valoarea mai mare decat cea înregistrată la nivel naţional (6,1 o/oo) si mai mica decat
valoarea inregistrata la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (7,4 o/oo). Rata
mortalităţii infantile este mai ridicată în mediul rural (8,7 o/oo ) faţă de mediul urban (5,4
o
/oo).
Valoarea a crescut în 2020 faţă de anul precedent pe total si pe mediul urban.

Mortalitatea infantila Total Urban Rural

2019 CA o
/oo CA o
/oo CA o
/oo
32
Dolj 37 7 15 5.4 22 8.7
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia 111 7.4 51 6.9 60 7.9
Romania 1097 6.1 484 5.1 613 7.3

Evoluţia mortalităţii infantile pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2020

Evolutia mortalitatii infantile in judetul Dolj in perioada 1994-2020

Evoluţia mortalităţii infantile in perioada 1995-2020

în judeţul Dolj comparativ cu România

33
 __Judeţul Dolj __ România

Valoarea mortalitatii infantile in judetul Dolj are aceeasi valoare ca valoarea

inregistrata la nivelul tarii, dar mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de
dezvoltare Sud- Vest Oltenia. In mediul urban si rural valoarile inregistrate la nivelul
judetului Dolj sunt mai mari decat valoarile inregistrate la nivelul tarii si decat cele
inregistrate la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud- Vest Oltenia
Indicatorul depinde de numărul de decese sub un an, dar şi de numărul de născuţi
vii. Acest indicator scade ca urmare a scăderii numărului de decese sub un an dar şi a
creşterii numărului de născuţi vii.
Decedaţi sub 1 an după grupa de vârstă, pe sexe şi medii în 2020

2020
Grupa de vârstă
Total Masculin Feminin

Total 37 16 21
Sub 1 zi 3 2 1
1 zi 5 2 3
3 zile 1 - 1
4 zile 1 1 -
5 zile 2 - 2
6 zile 1 1 -
7-13 zile 4 2 2
14-20 zile 3 - 3
3 - 3
21-27 zile
28-29 zile 1 1 -
1 lună 5 3 2
2 luni 4 3 1
4 luni 1 - 1
6 luni 2 1 1
9 luni 1 - 1

Urban 15 5 10
Sub 1 zi 1 - 1
1 zi 2 1 1
3 zile 1 - 1
4 zile 1 1 -
5 zile 1 - 1
6 zile 1 1 -
7-13 zile 1 - 1
14-20 zile 2 - 2

34
 2020
Grupa de vârstă
Total Masculin Feminin

21-27 zile - - -
28-29 zile - - -

1 luna 1 1 -
2 luni 1 1 -
4 luni 1 - 1
6 luni 1 - 1
9 luni 1 - 1

Rural 22 11 11
Sub 1 zi 2 2 -
1 zi 3 1 2
3 zile - - -
4 zile - - -
5 zile 1 - 1
6 zile - - -
7-13 zile 3 2 1
14-20 zile 1 - 1
21-27 zile 3 - 3
28-29 zile 1 1 -
1 luna 4 2 2
2 luni 3 2 1
4 luni - - -
6 luni 1 1 -
9 luni - - -

35
Un număr de 23 localităţi au înregistrat decese în 2020 la grupa de vârstă 0-1 an:

LOCALITATEA MORTALITATE
INFANTILA
CA %o
MUNICIPIUL CRAIOVA 8 3,77
ORAS FILIASI 1 6,76
MUNICIPIUL CALAFAT 1 8,00
ORAS DABULENI 1 14,93
AMARASTII DE JOS 1 15,63
MUNICIPIUL BAILESTI 3 16,22
PIELESTI 1 19,61
ORAS BECHET 1 20,41
BARCA 1 22,22
CIUPERCENII NOI 1 23,81
ARGETOAIA 1 29,41
NEGOI 1 30,30
MELINESTI 1 38,46
MAGLAVIT 1 38,46
ORODEL 1 47,62
SALCUTA 1 55,56
SCAESTI 1 71,43
TESLUI 1 76,92
POIANA MARE 5 84,75
GIUBEGA 1 100,00
MACESU DE JOS 1 125,00
AFUMATI 2 142,86
TALPAS 1 200,00

36
37
Componentele pe grupe de vârstă ale mortalităţii infantile:
Anul Neonatală Neonatală Postneonatală
precoce (0 – 6 zile) o/oo (0 – 27 zile)o/oo (1 – 11 luni)o/oo
1996 4.63 6.55 17.33
1997 3.96 6.86 14.92
1998 4.46 9.19 16.42
1999 3.62 5.90 14.90
2000 4.91 7.49 13.06
2001 2.20 4.3 8.7
2002 4.7 7.1 11.8
2003 3.53 6.61 11.52
2004 5,5 9,8 10,1
2005 3,38 5,99 7,68
2006 4.0 2.9 7.4
2007 3,7 7,1 4,1
2008 2,7 5,3 6,1
2009 1.4 3.4 4.5
2010 1.3 2.0 2.3
2011 1.7 4.3 3.8
2012 2.3 4.4 3.4
2013 4,4 5,7 3,03
2014 1,6 3,6 4,5
2015 2,4 4,5 5,2
2016 2.0 2.7 3.3
2017 1.2 2.7 3.5
2018 1.3 2.5 3.9
2019 2,3 3,8 3,0
2020 2.5 4.4 2.7
În perioada 1996 – 2012 mortalitatea neonatală precoce , neonatală şi
postneonatală îmbracă un caracter ondulant , în 2010 înregistrându-se cele mai mici
valori pentru toate cele trei tipuri. Cele mai mari valori s-au înregistrat în 2000 pentru
mortalitatea neonatală precoce, în 1998 pentru mortalitatea neonatală şi 1996 pentru
mortalitatea postneonatală.
Mortalitatea neonatală precoce creste usor in Dolj in 2020 fata de anul precedent
de la de la 2,3 ‰ la 2,5 ‰, mortalitatea neonatală creste inregistrand valoarea 4,4 ‰ si
cea postneonatală este in scadere inregistrand valoarea 2,7 ‰.
Indicatorii se situează în limitele intervalului de încredere.
Valorile inregistrate in 2020 la nivelul judetului Dolj sunt superioare valorilor
inregistrate la nivelul tarii (2,4 ‰ pentru mortalitatea neonatale precoce, 3,6 ‰ pentru
mortalitatea neonatala, 2,6 ‰ pentru mortalitatea postneonatala).

38
Modelul mortalităţii infantile pe cauze este prezentat în continuare:

Decese sub 1 an
Decese datorate: Anul
nr.
%
1998 77 39,49
1999 85 54,84
2000 81 50,00
2001 40 44,44
2002 53 43,44
2003 56 47,46
2004 54 42,86
2005 41 46,07
2006 31 34,83
2007 21 29,58
2008 30 41,09
- bolilor aparatului respirator 2009 23 45,10
2010 12 36,37
2011 15 30,61
2012 19 39,58
2013 14 26,92
2014 14 31.82
2015 20 33.33
2016 9 27.27
2017 16 45.71
2018 13 36.11
2019 12 31.58
2020 14 37.84
- malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi anomaliilor 1998 45 23,08
congenitale 1999 13 8,39
2000 17 10,49
2001 18 20,00
2002 26 23,31
2003 27 22,88
2004 32 25,40
39
 2005 20 22,47
2006 20 22,47
2007 13 18,31
2008 16 21,92
2009 5 9,80
2010 10 30,30
2011 9 18,37
2012 12 25,00
2013 13 25,00
2014 12 27.27
2015 10 16.67
2016 6 18.18
2017 7 20.00
2018 9 25.00
2019 7 18.42
2020 6 16.22
1998 39 20,00
1999 30 19,35
2000 35 21,60
2001 15 16,67
2002 23 18,85
2003 23 19,49
2004 28 22,22
2005 18 20,22
2006 29 32,58
2007 28 39,44
2008 16 21,92
- unor afecţiuni care se situează în perioada perinatală 2009 14 27,45
2010 6 18,18
2011 15 30,61
2012 12 25,00
2013 18 34,62
2014 11 25.00
2015 16 26.67
2016 11 33.33
2017 9 25.71
2018 8 22.22
2019 11 28.95
2020 14 37.84
1998 13 6,67
1999 11 7,10
2000 15 9,62
2001 7 7,78
2002 3 2,46
- leziunilor traumatice 2003 7 5,94
2004 7 5,56
2005 5 5,62
2006 5 5,62
2007 6 8,45
2008 7 9,59
40
 2009 5 9,80
2010 3 9,09
2011 5 10,21
2012 4 8,33
2013 4 7,70
2014 5 11.36
2015 7 11.67
2016 3 9.09
2017 1 2.86
2018 4 11.11
2019 6 15.79
2020 3 8.11
1998 12 6,15
1999 7 4,52
2000 7 4,32
2001 6 6,67
2002 9 7,38
2003 2 1,69
2004 3 2,38
2005 1 1,12
- bolilor infecţioase 2006 2 2,25
2007 0 0,00
2008 1 1,37
2009 2 3,92
2010 0 0,00
2011 1 2,04
2012 1 2,09
2013 0 0,00
2014 2 4.55
2015 1 1.67
2016 1 3.03
2017 0 0.00
2018 0 0.00
2019 0 0.00
2020 0 0.00
1998 4 2,05
1999 4 2,58
2000 3 1,85
2001 1 1,11
2002 3 2,46
2003 2 1,69
- bolilor aparatului digestiv 2004 0 0,00
2005 1 1,12
2006 2 2,25
2007 1 1,41
2008 2 2,74
2009 0 0,00
2010 0 0,00
2011 2 4,08
2012 0 0,00
41
 2013 1 1,92
2014 0 0.00
2015 1 1.67
2016 1 3.03
2017 2 5.72
2018 1 2.78
2019 1 2.63
2020 0 0.00
1998 2 1,02
1999 2 1,29
2000 2 1,24
2001 0 0,00
2002 2 1,64
2003 1 0,85
2004 1 0,79
2005 2 2,25
2006 0 0,00
2007 2 2,82
2008 1 1,37

- bolilor sistemului nervos 2009 0 0,00

2010 2 6,06
2011 1 2,04
2012 0 0,00
2013 1 1,92
2014 0 0.00
2015 2 3.33
2016 1 3.03
2017 0 0.00
2018 1 2.78
2019 0 0.00
2020 0 0.00
- altor cauze 1998 3 1,54
1999 3 1,94
2000 2 1,24
2001 3 3,33
2002 3 2,46
2003 0 0,00
2004 1 0,79
2005 1 1,12
2006 0 0,00
2007 0 0,00
2008 0 0,00
2009 2 3,92
2010 0 0,00
2011 1 2,04
42
 2012 0 0,00
2013 1 1,92
2014 0 0.00
2015 3 5.00
2016 1 3.03
2017 0 0.00
2018 0 0.00
2019 1 2.63
2020 0 0.00

- Structura mortalităţii infantile în anul 2020-

Decesele din perioada neonatală precoce şi neonatală sunt datorate preponderent

de malformaţiile congenitale, iar cele din perioada postneonatală de bolile aparatului
respirator.

Mortalitatea infantilă în relaţie cu unii factori de risc se prezintă astfel:

Decese datorate malformaţiilor congenitale

Anul nr. %
1998 45 23,08
1999 13 8,38
2000 17 10,49
2001 18 20,00
2002 26 23,30
2003 27 22,88
2004 32 25,40
2005 20 22,47
2006 20 22,47
2007 13 18,31
2008 16 21,92
2009 5 9,80
2010 10 30,30
43
 2011 9 18,37
2012 12 25,00
2013 13 25,00
2014 12 27.27
2015 10 16.67
2016 6 18.18
2017 7 20.00
2018 9 25.00
2019 7 18.42
2020 6 16.22

din care

- malformaţii congenitale ale aparatului circulator

Anul nr. %
1998 33 73,30
* Decese datorate afecţiunilor 1999 10 76,92 perinatale
2000 10 58,82
2001
Anul nr. 8 44,44
%
2002
1998 18
39 69,23
20,00
2003
1999 18
30 66,66
19,35
2004
2000 18
35 56,25
21,60
din care: 2005 12 60,00
2001 15 16,67
2006
2002 13
23 69,45
18,85
- traumatisme 2007
2003 10
23 76,92
19,49
obstetricale
Anul
2008
2004 nr. 10
28 %
62,50
22,22
1998
2009
2005 1812 2,56
40,00
20,22
- hemoragii fetale şi 1999
2010
2006 2964 20,00
40,00
32,58 neonatale
2000
2011
Anul
2007 nr. 2867 17,14
77,78
%
39,44
2001
2012
1998
2008 1609
18 0,00
50,00
46,15
21,92
2002
2013
1999
2009 141
11
16 7,18
84,62
53,33
27,45
2003
2014
2000
2010 21056 0,00
41.67
60,00
18,18
2004
2015
2001
2011 1505
10 0,00
50.00
66,67
30,61
2005
2016
2002
2012 1506
12 0,00
100.00
65,22
25,00
2006
2017
2003
2013 1806
12 0,00
85.71
52,17
34,62
2007
2018
2004
2014 1108
23 0,00
88.89
82,14
25.00
2008
2019
2005
2015 1605
13 0,00
71.43
72,22
26.67
2009
2020
2006
2016 1105
17 0,00
83.33
58,62
33.33
2010
2007
2017 1709 0,00
60,71
25.71
2011
2008
2018 1008 0,00
62,50
22.22
2012
2009
2019 1104 0,00
28,57
28.95
2013
2010
2020 1401 0,00
16,67
37.84
2014
2011 04 0.00
26,67
2015
2012 02 0.00
16,67
2016
2013 120 0.00
66,67
201744 0 0.00
2018 0 0.00
2019 0 0.00
2020 1 7.14
 2014 6 54.55
2015 8 50.00
2016 6 54.55
2017 2 22.22
2018 3 37.50
2019 6 54.55
2020 6 42.86

- 2020-
Malformaţiile congenitale au înregistrat cel mai mare procent în cauzele de deces
în ultimii 20 ani în 1998 şi din acestea au predominat malformaţiile aparatului
circulator.
Decese prin traumatisme obstetricale nu s-au mai înregistrat în ultimii 21 ani cu
excepţia unui deces în anul 2002 ceea ce demonstrează profesionalismul de care dau
dovadă medicii specialişti obstetrică- ginecologie, în schimb hemoragiile fetale au
constituit permanent o cauză de deces perinatal culminând cu anul 2004 când s-a
înregistrat procentul record de 82,14%.
Mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator
Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului,
alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în
tabelul alăturat pentru intervalul 2003-2020:
2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

CA 54 41 31 21 30 23 12 15 19 14 14 20 9 16 13 12 14
o
/oo 8,54 6,30 4,99 3,33 4,68 3,56 1,94 2,48 3,12 2,35 2.55 3.51 1.63 2.84 2.33 2.14 2.65

În intervalul 1998-2020 indicatorul OMS propus pentru evaluarea calităţii aerului

a prezentat cea mai mare valoare în 1999 (11,41 o/oo) şi cea mai mică valoare în anul
2016 (1,63o/oo). Privind în mare evoluţia indicatorului corelat cu ceea ce semnifică
45
(calitatea aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea.
Rămâne de văzut prin ce factori, prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea sau
dacă corelarea cu mortalitatea infantilă este întâmplătoare. Pentru anul 2020, an
pandemic COVID-19, valoarea indicatorului a fost 2.65 o/oo.

Evoluţia mortalităţii infantile prin boli ale aparatului respirator în perioada 1998-2020

2.1.4. Mortalitatea perinatală

Se calculează ca născuţi (morţi+decese 0 – 6 zile)/total născuţi. Se exprimă la 1000
născuţi morţi şi născuţi vii.
Are două componente mortinatalitatea şi mortalitatea neonatală precoce.

Indicator/An Dolj Romania

Mortinatalitatea

Mortinatalitatea
Mortalitatea

Mortalitatea

Mortalitatea

Mortalitatea
perinatală

perinatală
neonatală

neonatală
precoce

2011 1.8 0,2 1.7 7.6 4.1 precoce3.5

2012 2.8 0.5 1.1 7.0 3.9 3.2
2013 5.0 1.1 4.0 6.8 3.6 3.3
2014 2.1 0.5 1.7 7.0 3.8 3.3
2015 2.5 0.2 2.4 6.5 3.6 3.0
2016 2.1 0.3 2.0 6.0 3.5 2.7
2017 1.4 0.3 1.2 5.5 3.2 2.5
2018 1.9 0.6 1.3 5.6 3.3 2.4
2019 2,7 0,4 2,3 5,7 3,3 2,4
2020 3.2 0.8 2.5 6.2 3.8 2.4
In anul 2020 in judetul Dolj valoarea inregistrata in mediul urban (3.3 o/oo) este mai
mare decat valoarea inregistrata in mediul rural(3.2 o/oo).
In perioada 2011-2020 mortalitatea perinatala in judetul Dolj a crescut de la 1,8 o/oo
in 2011, la 3,2 o/oo in anul 2020, inregistrand un varf in 2013 cu valoarea 5,0 o/oo .

46
2.1.5. Mortalitatea maternă
Anul Cifre absolute Indicator ( o/oo )
1997 2 0,26
1998 2 0,26
1999 4 0,54
2000 4 0,52
2001 4 0,58
2002 3 0,47
2003 6 0,92
2004 1 0,16
2005 2 0,31
2006 3 0,48
2007 4 0,5
2008 0 0,00
2009 1 0,16
2010 4 0,64
2011 0 0,00
2012 0 0,00
2013 3 0.50
2014 2 0.36
2015 0 0.00
2016 1 0.18
2017 0 0.00
2018 0 0.00
2019 2 0.36
2020 1 0.19

Indicatorul mortalităţii materne este puternic influenţat de numărul de născuţi vii.

Astfel pentru anii 1997,1998, dar si 2005, 2014, 2019 numărul de decese materne a fost
de două pentru fiecare an, dar indicatorii sunt sensibil diferiţi variind între 0,26 o/oo,
0,31o/oo, respectiv 0,36 o/oo.
Decesul matern din 2020 este asociat deceselor materne prin risc obstetrical
indirect cu diagnosticul O99.5 (bolile aparatului respirator complicând sarcina, nașterea
și lăuzia), la grupa de varsta 35-39 ani.

47
 Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj în perioada 1996-2020

___ România ___ Judeţul Dolj

Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj comparativ cu România

în perioada 1996-2020

In Dolj indicatorul mortalităţii materne a înregistrat valori superioare celor

înregistrate la nivel naţional cu excepţia anilor 2008, 2011, 2012, 2015, 2017 şi 2018.

2.2. Statica populaţiei

2.2.1. Nr. locuitori la 01.07.2020: 683962

2.2.2. Repartizarea populaţiei pe medii urban/rural

Anul Judeţ U R B A N R U R A L
Total Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
1994 758895 379575 185271 194304 379320 186181 193139
1995 756318 380860 185799 195061 375458 184216 191242
1996 751938 383988 187428 196560 367950 180602 187348
1997 749311 385614 188087 197527 363697 178318 185379
1998 747840 386089 188080 198009 361751 177332 184419
1999 745204 385466 187574 197892 359738 176255 183483
2000 744243 384174 186631 197543 360069 176538 183531
2001 741825 383048 185808 197240 358777 175840 182937
2002 730214 368398 178389 190009 361816 177444 184372
2003 725342 368080 177978 190102 357262 175458 181804
2004 720554 381702 184200 197502 338852 166672 172180
2005 718874 383965 185032 198933 334909 164667 170242
48
2006 715989 383752 184661 199091 332237 163408 168829
2007 712187 382108 183505 198603 330079 162488 167591
2008 708504 379363 181818 197545 329141 162039 167102
2009 705345 379789 181914 197875 325556 160294 165262
2010 702124 379320 181506 197814 322804 158916 163888
2011 697813 377183 180162 197021 320630 157980 162250
2012 694266 372397 177401 194996 321869 158971 162898
2013 690257 372735 177335 195400 317522 156936 160586
2014 705760 389661 185911 203750 316099 156402 159697
2015 701461 387821 184715 203106 313640 155264 158376
2016 698179 385101 183008 202093 313078 155293 157785
2017 695104 383775 182244 201531 311329 154567 156762
2018 691276 381592 180954 200638 309684 153871 155813
2019 687186 379414 179671 199743 307772 153043 154729
2020 683962 376938 178257 198681 307024 152854 154170

URBAN Craiova Băileşti Calafat Filiaşi Segarcea Bechet Dăbuleni

1994 306825 22740 21314 19903 8703
1995 308031 22588 21347 20199 8695
1996 310833 22650 21461 20220 8819
1997 312891 22405 21374 20181 8763
1998 313530 21350 22257 20254 8698
1999 313173 22214 21116 20252 8711
2000 312358 22086 20857 20263 8610
2001 311326 22026 20692 20374 8630
2002 300487 20780 19197 19425 8509
2003 300843 20642 18955 19251 8389
2004 297291 20491 18732 19207 8342 3966 13673
2005 300182 20320 18571 19142 8267 3973 13510
2006 300587 20143 18380 19011 8230 3998 13403
2007 299429 19992 18258 18944 8266 3963 13256
2008 297539 19802 18070 18771 8203 3945 13033
2009 298643 19645 17816 18751 8198 3917 12819
2010 298740 19536 17707 18650 8122 3873 12692
2011 297510 19413 17382 18463 8080 3850 12485
2012 293567 19228 16961 18339 8091 3869 12342
2013 294510 19150 16732 18206 7989 3883 12265
2014 307290 20159 18769 18571 8066 4397 12409
2015 306115 20010 18583 18494 8013 4371 12235
2016 304030 19848 18396 18351 7984 4360 12132
2017 303321 19737 18188 18269 7957 4333 11970
2018 301924 19502 17951 18161 7894 4307 11853
2019 300375 19373 17747 18069 7865 4306 11679
2020 298488 19231 17534 17985 7885 4276 11539

49
 Repartizarea populaţiei pe medii în perioada 1994-2020

În ultimii 27 ani populaţia judeţului a cunoscut o scădere permanentă cu o

pierdere de 2-3 mii locuitori pe an , pierdere cu 4 mii in ultimii ani(mai puţin în 2014
faţă de 2013 cand s-a inregistrat o crestere a populatiei). Intre anii 1994-2020 piederea a
fost de peste 74 933 de locuitori, scăderea fiind preponderent în rural.
Pentru anul 2012 se constată că populaţia a scăzut doar în urban, în mediul rural
înregistrându-se o creştere faţă de anul precedent.
În anii 2013 si 2014 situatia arata o creştere a populatiei în urban(pe seama
populaţiei feminine) şi o scădere a populaţiei în rural. In anul 2016 un numar de 36 de
localitati au inregistrat cresteri (toate din mediul rural), iar in 2017un numar de 35 de
localitati au inregistrat cresteri(4 din urban si 31 dinl rural).
Pentru anul 2020 se constată că populaţia a scăzut atat în urban cat si în rural fata
de anul precedent. Cresteri ale populatiei s-au inregistrat intr-o localitate din mediul
urban si in 28 localitati din mediul rural.

2.2.3. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă (piramida vârstelor)

Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, sexe la 01.07.2020 -număr-

Grupa de vârstă Total Masculin Feminin

Total 683962 331111 352851
0-1 an 5166 2679 2487
1 -4 ani 25806 13271 12535
5 -9 ani 31508 16235 15273
10-14 ani 33116 17056 16060
15-19 ani 34057 17559 16498
20-24 ani 37096 18894 18202
25-29 ani 40906 20717 20189
30-34 ani 52087 26295 25792
35-39 ani 50335 25462 24873
40-44 ani 56425 28534 27891
45-49 ani 52874 26581 26293
50
 50-54 ani 55880 27705 28175
55-59 ani 38311 18528 19783
60-64 ani 44131 20723 23408
65-69 ani 40028 17895 22133
70-74 ani 32918 13787 19131
75-79 ani 21542 8354 13188
80-84 ani 19278 6704 12574
85 ani şi peste 12498 4132 8366

Dacă ar fi posibilă o piramidă pe grupe de vârstă, ar arata astfel:

În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă, Doljul are o

populaţie activă numeroasă (provenind din generaţiile anilor 70), dar un vârf ascuţit
(durată de viată redusă) şi o bază îngustă (natalitate redusă). Problema principală pe
termen lung este reprezentată de baza îngustă a piramidei (şi cu tendinţă continuă de
îngustare.

51
 Structura pe vârste a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire
demografică determinat de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu
scăderea numărului populaţiei tinere precum şi dominaţia sexului feminin începând cu
vârsta adultului.

52
2.2.4. Distribuţia populaţiei pe localităţi

Populaţia stabilă pe localităţi la 01.07.2020

- număr -
2020
Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3
Total 683962 331111 352851
Mediul urban 376938 178257 198681
Municipiul Craiova 298488 140080 158408
Municipiul Băileşti 19231 9399 9832
Municipiul Calafat 17534 8416 9118
Oraşul Bechet 4276 2116 2160
Oraşul Dăbuleni 11539 5572 5967
Oraşul Filiaşi 17985 8811 9174
Oraşul Segarcea 7885 3863 4022
Mediul Rural 307024 152854 154170
Afumaţi 2479 1210 1269
Almăj 1800 881 919
Amărăştii de Jos 5427 2686 2741
Amărăştii de Sus 1583 780 803
Apele Vii 1932 1007 925
Argetoaia 4553 2302 2251
Bârca 4035 1970 2065
Bistreţ 4180 2145 2035
Botoşeşti-Paia 671 311 360
Brabova 1175 573 602
Brădeşti 4506 2255 2251
Braloştiţa 3726 1920 1806
Bratovoeşti 3177 1539 1638
Breasta 4152 2099 2053
Bucovăţ 208 2102 2106
Bulzeşti 1303 642 661
Călăraşi 5483 2666 2817
Calopăr 3858 1963 1895
Caraula 2474 1276 1198
Cârcea 2894 1422 1472
Cârna 1328 642 686
Carpen 2114 1036 1078
Castranova 3090 1594 1496
Catane 2055 1009 1046
Celaru 4253 2192 2061
Cerăt 4359 2213 2146
Cernăteşti 1656 829 827
Cetate 5194 2552 2642
Cioroiaşi 1414 688 726
53
 - număr -
2020
Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3
Ciupercenii Noi 5091 2478 2613
Coşoveni 3296 1618 1678
Coţofenii din Dos 2266 1105 1161
Coţofenii din Faţă 2091 1034 1057
Daneţi 5560 2798 2762
Desa 4842 2410 2432
Dioşti 2826 1400 1426
Dobreşti 2227 1128 1099
Dobroteşti 1558 770 788
Drăgoteşti 2019 1011 1008
Drănic 2268 1111 1157
Fărcaş 2038 1042 996
Galicea Mare 3920 1955 1965
Galiciuica 1385 669 716
Gangiova 2543 1260 1283
Gherceşti 1769 889 880
Ghidici 2417 1199 1218
Ghindeni 1810 925 885
Gighera 2747 1339 1408
Giubega 2002 1014 988
Giurgiţa 2883 1416 1467
Gogoşu 504 255 249
Goicea 2432 1186 1246
Goieşti 3020 1494 1526
Greceşti 1556 809 747
Întorsura 1422 717 705
Işalniţa 4104 2024 2080
Izvoare 1445 708 737
Leu 4416 2192 2224
Lipovu 3296 1646 1650
Măceşu de Jos 1222 614 608
Măceşu de Sus 1192 583 609
Maglavit 4548 2186 2362
Malu Mare 5806 2938 2868
Marşani 4350 2184 2166
Melineşti 3799 1916 1883
Mischii 1655 833 822
Moţăţei 6730 3323 3407
Murgaşi 2239 1123 1116
Negoi 2424 1205 1219
Orodel 2428 1251 1177
Ostroveni 4747 2289 2458
Perişor 1638 810 828
Pieleşti 3996 1948 2048
Piscu Vechi 2645 1310 1335
54
 - număr -
2020
Localitatea Total Masculin Feminin
A 1 2 3
Pleniţa 4379 2157 2222
Pleşoi 1275 657 618
Podari 6814 3375 3439
Poiana Mare 10133 4912 5221
Predeşti 2068 1034 1034
Radovan 1301 662 639
Rast 3532 1767 1765
Robăneşti 2216 1101 1115
Rojişte 2472 1237 1235
Sadova 8733 4411 4322
Sălcuţa 2152 1061 1091
Scaeşti 2081 1044 1037
Seaca de Câmp 1737 852 885
Seaca de Pădure 882 431 451
Secu 1019 516 503
Siliştea Crucii 1420 709 711
Şimnicu de Sus 5215 2638 2577
Sopot 1671 843 828
Tălpaş 1195 616 579
Teasc 3019 1471 1548
Terpeziţa 1446 728 718
Teslui 2125 1048 1077
Ţuglui 2884 1425 1459
Unirea 3631 1875 1756
Urzicuţa 3010 1470 1540
Valea Stanciului 5190 2564 2626
Vartop 1697 854 843
Varvoru de Jos 2455 1212 1243
Vela 1784 926 858
Verbiţa 1237 639 598

O distribuţie a populaţiei pe zone arondate spitalelor municipale, orăşeneşti şi

comunale arată astfel:

Zona spitalelor T U R
Anul % % %
1998 62.60 66.98 33.02
1999 63.14 66.99 33.01
2000 62.74 66.89 33.11
Craiova 2001 63.10 66,50 33.49
2002 62.40 65.95 34.05
2003 62.56 66,29 33.71
2004 66.55 61.99 38.01
55
 2005 63.89 65.36 34.64
2006 62.94 66.70 33.30
2007 63.61 66.10 33.90
2008 63,46 66,18 33,82
2009 63.34 66.85 33.15
2010 63.26 67.26 32.74
2011 63.60 67.04 32.96
2012 63.62 66.47 33.53
2013 63.77 66.91 33.09
2014 64.09 67.31 32.69
2015 64.19 67.98 32.02
2016 64.24 67.78 32.21
2017 64.73 67.41 32.59
2018 66.21 65.96 34.04
2019 64.55 67.71 32.29
2020 66.40 65.72 34.28
1998 9.86 30.21 69.79
1999 9.69 29.25 70.75
2000 9.70 28.88 71.12
2001 9.66 28.87 71.13
2002 9.64 27.28 72.72
2003 12.14 21.53 78.47
2004 9.57 27.15 72.85
2005 12.02 21.49 78.51
2006 11.19 22.93 77.06
2007 11.36 22,56 77,44
2008 11,53 22,12 77,88
2009 11.79 21.43 78.57
2010 11.96 21.08 78.92
Calafat
2011 11.69 21.31 78.69
2012 11.64 20.98 79.02
2013 11.57 20.95 79.06
2014 11.51 23.10 76.90
2015 11.48 23.09 76.91
2016 11.44 23.03 76.97
2017 11.39 22.98 77.02
2018 10.04 25.87 74.13
2019 11.27 22.91 77.09
2020 10.02 25.58 74.42
1998 7.58 37.70 62.30
1999 7.26 41.04 58.96
2000 7.65 38.80 61.20
Băileşti 2001 7,23 41,02 58,98
2002 7.75 36.72 63.28
2003 7.70 36.95 63.05
2004 7.74 36.73 63.27
2005 7.33 38.57 61.43
2006 7.61 36.95 63.05
2007 7,60 36,95 63,05
56
 2008 7,60 36,79 63,21
2009 7.55 36.86 63.14
2010 7.52 37.02 62.98
2011 7.49 37.11 62.89
2012 7.53 36.79 63.21
2013 7.49 37.04 62.96
2014 7.42 38.51 61.49
2015 7.39 38.58 61.42
2016 7.39 38.47 61.53
2017 6.99 40.61 59.39
2018 7.13 39.58 60.42
2019 7.03 40.13 59.87
2020 7.33 38.36 61.64
1998 6.02 19.33 80.67
1999 6.02 19.43 80.57
2000 6.03 19.18 80.82
2001 6.05 19.24 80.76
2002 6.13 19.02 80.98
2003 6.10 18.97 81.03
2004 6.10 18.98 81.02
2005 6.06 18.99 81.01
2006 6.04 19.04 80.96
2007 6,03 19,26 80,74
2008 6,02 19,22 80,78
2009 5.98 19.43 80.57
2010 5.96 19.42 80.58
Segarcea
2011 5.94 19.50 80.50
2012 5.93 19.66 80.34
2013 5.91 19.60 80.40
2014 5.84 19.56 80.44
2015 5.83 19.61 80.39
2016 5.82 19.65 80.35
2017 5.81 19.69 80.31
2018 5.43 21.05 78.95
2019 6.12 18.72 81.29
2020 5.61 20.54 79.46
1998 4.99 54.37 45.63
1999 5.00 54.33 45.67
2000 5.03 54.18 45.82
Filiaşi 2001 5.07 54.19 45.81
2002 4.98 53.39 46.61
2003 6.47 40.97 59.03
2004 6.52 40.86 59.14
2005 6.48 40.94 59.06
2006 6.49 40.92 59.08
2007 6.49 40.95 59.05
2008 6,51 40,70 59,30
2009 6.50 40.89 59.10
57
 2010 6.50 40.87 59.13
2011 6.50 40.72 59.28
2012 6.53 40.45 59.55
2013 6.52 40.46 59.54
2014 6.40 41.12 58.88
2015 6.40 41.21 58.79
2016 6.41 40.99 59.01
2017 6.41 41.02 58.98
2018 5.97 43.98 56.02
2019 6.42 40.96 59.04
2020 6.42 40.95 59.05
1998 4.94 0 100
1999 4.91 0 100
2000 4.87 0 100
2001 4.87 0 100
2002 5.05 0 100
2003 5.03 0 100
2004 5.01 48.84 51.16
2005 4.20 57.94 42.06
2006 4.94 50.83 49.17
2007 4.91 49.27 50.73
2008 4,88 49,11 50,89
2009 4.84 49.06 50.94
Dăbuleni 2010 4.81 49.07 50.93
2011 4.78 48.98 51.02
2012 4.75 49.09 50.91
2013 4.75 49.30 50.70
2014 4.74 50.26 49.74
2015 4.71 50.21 49.79
2016 4.70 50.26 49.74
2017 4.67 50.21 49.79
2018 5.22 44.76 55.24
2019 4.61 54.73 45.27
2020 4.21 54.93 45.07
1998 2.53 0 100
1999 2.51 0 100
2000 2.51 0 100
CS Pleniţa
2001 2.53 0 100
2002 2.55 0 100
2003-2020 0 0 0
1998 1.48 0 100
1999 1.47 0 100
CS 2000 1.47 0 100
Melineşti 2001 1.49 0 100
2002 1.50 0 100
2003-2020 0 0 0

58
 Populaţia arondată unităţilor sanitare C.S. Pleniţa şi C.S. Melineşti a suferit
modificări ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului MS nr.331/2003 privind
aprobarea structurii organizatorice a unităţilor sanitare din judeţul Dolj.

59
60
2.2.5. Populaţia stabilă în vârstă de 65 ani şi peste la 1 iulie 2020 pe medii şi sexe

65 ani şi peste
Anul Populaţie CA %
2004 720554 121163 16,82
2005 718874 121856 16,95
2006 715989 120668 16.85
2007 712187 120851 16.97
2008 708504 119494 16.87
2009 705345 119342 16.92
JUDEŢUL DOLJ
2010 702124 118299 16.80
2011 697813 117130 16,78
2012 694266 117467 16.92
2013 690257 118779 17,21
2014 705760 120810 17.12
2015 701461 121604 17.34
2016 698179 122202 17.50
2017 695104 122564 17.63
2018 691276 123832 17.91
2019 687186 124122 18,06
2020 683962 126264 18.46
2004 381702 42842 10,96
2005 383965 42815 11.15
2006 383752 42872 11.23
2007 382108 43086 11.28
2008 379363 42668 11.25
2009 379789 43199 11.37
2010 379320 43289 11.40
2011 377183 43394 11,50
2012 372397 43942 11.80
MEDIUL URBAN
2013 372735 45633 12.24
2014 389661 51990 13.34
2015 387821 53791 13.87
2016 385101 55235 14.34
2017 383775 56808 14.80
2018 381592 58936 15.44
2019 379414 60605 15,97
2020 376938 63219 16,77
2004 338852 79321 23,41
2005 334909 79041 23.60
2006 332237 77796 23.42
2007 330079 77765 23.56
2008 329141 76826 23.34
MEDIUL RURAL
2009 325556 76143 23.39
2010 322804 75010 23.24
2011 320630 73736 23,00
2012 321869 73525 22.84
61
 65 ani şi peste
Anul Populaţie CA %
2013 317522 73146 23.79
2014 316099 68820 21.77
2015 313640 67813 21.62
JUDEŢUL DOLJ 2016 313078 66967 21.39
2017 311329 65756 21.12
2018 309684 64896 20.96
2019 307772 63517 20,64
2020 307024 63045 20,53

Populaţia peste 65 ani, in anul 2020, reprezintă 18,46 % din populaţie. Procentul
este mai crescut în mediul rural 20,53% (16,77 % în mediul urban) şi la sexul feminin
21,37 % (15,36 % la sexul masculin).

Populaţia peste 65 ani şi populaţia judeţului în perioada 2004-2020

Proporţia populaţiei peste 65 ani pe medii în perioada 2004-2020 în judeţul Dolj

62
 Proporţia populaţiei peste 65 ani pe sexe în perioada 2006-2020 în judeţul Dolj

În strânsă legătură cu populaţia peste 65 de ani, indicele de dependenţă a

vârstnicilor se calculează ca raport între numărul de persoane vârstnice, inactive
economic (65+) şi numărul de persoane active (15 – 64 ani). În anul 2020 Doljul deţine
27,32 persoane vârstnice inactive la 100 de persoane active.
Pentru anul 2011 în România indicele de dependenţă a vârstnicilor a avut
valoarea 21,4% ; pentru Dolj valoarea indicelui a fost 24,29%.

Populaţia pe grupe de vârstă Indice de

0-14 15- 64 ani peste 65ani dependenţă a
ani populatia activa populaţia
Dolj vârstnicilor(%)
vârstnică
2010 99163 484662 118299 24,41
2011 97852 482231 117130 24,29
2012 96949 479850 117467 24,48
2013 95410 476068 118779 24,95
2014 99163 485787 120810 24,87
2015 97450 482407 124604 25,83
2016 96883 479094 122202 25,51
2017 96802 475738 122564 25,76
2018 95891 471553 123832 26,26
2019 95475 467589 124122 26,55
2020 95596 462102 126264 27,32

2020
Localitatea Total(CA) Peste 65 ani %
(CA)
A 1 2 3
Total 683962 124122 18,06
Mediul urban 376938 60605 15.97
Municipiul Craiova 298488 49850 16,70
Municipiul Băileşti 19231 3106 16,15
Municipiul Calafat 17534 2979 16,99
63
 2020
Localitatea Total(CA) Peste 65 ani %
(CA)
A 1 2 3
Oraşul Bechet 4276 597 13,96
Oraşul Dăbuleni 11539 2970 25,74
Oraşul Filiaşi 17985 2375 13,21
Oraşul Segarcea 7885 1342 17,02
Mediul Rural 307772 63517 20.64
Afumaţi 2479 695 28,04
Almăj 1800 437 24,28
Amărăştii de Jos 5427 1068 19,68
Amărăştii de Sus 1583 350 22,11
Apele Vii 1932 417 21,58
Argetoaia 4553 764 16,78
Bârca 4035 737 18,27
Bistreţ 4180 926 22,15
Botoşeşti-Paia 671 263 39,20
Brabova 1175 380 32,34
Brădeşti 4506 757 16,80
Braloştiţa 3726 491 13,18
Bratovoeşti 3177 660 20,77
Breasta 4152 569 13,70
Bucovăţ 4208 725 17,23
Bulzeşti 1303 429 32,92
Călăraşi 5483 1367 24,93
Calopăr 3858 586 15,19
Caraula 2474 426 17,22
Cârcea 2894 410 14,17
Cârna 1328 387 29,14
Carpen 2114 620 29,33
Castranova 3090 647 20,94
Catane 2055 304 14,79
Celaru 4253 962 22,62
Cerăt 4359 521 11,95
Cernăteşti 1656 406 24,52
Cetate 5194 1004 19,33
Cioroiaşi 1414 378 26,73
Ciupercenii Noi 5091 1118 21,96
Coşoveni 3296 545 16,54
Coţofenii din Dos 2266 463 20,43
Coţofenii din Faţă 2091 332 15,88
Daneţi 5560 1241 22,32
Desa 4842 796 16,44
Dioşti 2826 548 19,39
Dobreşti 2227 518 23,26
Dobroteşti 1558 397 25,48
Drăgoteşti 2019 460 22,78
Drănic 2268 601 26,50
64
 2020
Localitatea Total(CA) Peste 65 ani %
(CA)
A 1 2 3
Fărcaş 2038 344 16,88
Galicea Mare 3920 716 18,27
Galiciuica 1385 301 21,73
Gherceşti 1769 387 21,88
Ghidici 2417 394 16,30
Ghindeni 1810 370 20,44
Gighera 2747 699 25,45
Gingiova 2543 536 21,08
Giubega 2002 430 21,48
Giurgiţa 2883 622 21,57
Gogoşu 504 214 42,46
Goicea 2432 771 31,70
Goieşti 3020 616 20,40
Greceşti 1556 421 27,06
Întorsura 1422 335 23,56
Işalniţa 4104 641 15,62
Izvoare 1445 334 23,11
Leu 4416 1077 24,39
Lipovu 3296 423 12,83
Măceşu de Jos 1222 400 32,73
Măceşu de Sus 1192 380 31,88
Maglavit 4548 1114 24,49
Malu Mare 5806 655 11,28
Melineşti 3799 798 21,01
Mirşani 4350 956 21,98
Mischii 1655 433 26,16
Moţăţei 6730 1583 23,52
Murgaşi 2239 565 25,23
Negoi 2424 386 15,92
Orodel 2428 509 20,96
Ostroveni 4747 1301 27,41
Perişor 1638 355 21,67
Pieleşti 3996 738 18,47
Piscu Vechi 2645 499 18,87
Pleniţa 4379 810 18,50
Pleşoi 1275 258 20,24
Podari 6814 1083 15,89
Poiana Mare 10133 2394 23,63
Predeşti 2068 365 17,65
Radovan 1301 252 19,37
Rast 3532 757 21,43
Robăneşti 2216 567 25,59
Rojişte 2472 460 18,61
Sadova 8733 1244 14,24
Sălcuţa 2152 359 16,68
65
 2020
Localitatea Total(CA) Peste 65 ani %
(CA)
A 1 2 3
Scaeşti 2081 363 17,44
Seaca de Câmp 1737 461 26,54
Seaca de Pădure 882 290 32,88
Secu 1019 228 22,37
Siliştea Crucii 1420 388 27,32
Şimnicu de Sus 5215 912 17,49
Sopot 1671 445 26,63
Tălpaş 1195 247 20,67
Teasc 3019 608 20,14
Terpeziţa 1446 394 27,25
Teslui 2125 520 24,47
Ţuglui 2884 538 18,65
Unirea 3631 667 18,37
Urzicuţa 3010 497 16,51
Valea Stanciului 5190 1276 24,59
Vela 1784 419 23,49
Verbiţa 1237 265 21,42
Virtop 1697 305 17,97
Virvoru de Jos 2455 665 27,09

ZONELE CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ ( populaţie peste 65 ani )

În sudul judeţului sunt 11 localităţi cu populaţie îmbătrânită:Goicea, Cîrna,
Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Gighera, Ostroveni,Valea Stanciului, Drănic, Calarasi,
Dabuleni, Dobrotesti.
În centrul judeţului sunt localităţile: Cioroiaşi, Siliştea Crucii, Afumaţi, Terpeziţa
şi Vîrvorul de Jos.
În nord vestul judeţului localităţi cu populaţie îmbătrânită sunt: Botoşeşti Paia,
Grecesti, Seaca de Pădure, Gogoşu, Sopot, Brabova, Carpen.
În nord estul judeţului sunt localităţile: Bulzeşti, Murgaşi, Mischii.
Localităţi răzleţe: Seaca de Cîmp, Robăneşti.
Se remarcă partea de nord vest dar şi jumătatea de sud a judeţului, zone cu
populaţia cea mai îmbătrânită (domină quartilele 3 şi 4).
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte populaţia peste 65 de ani. Quartila 4 pentru populaţia peste
65 de ani, între 24,55 şi 42,46 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

66
 Localitatea Localitatea
% %
VALEA
TERPEZITA
STANCIULUI 24,59 27,25
CALARASI 24,93 SILISTEA CRUCII 27,32
MURGASI 25,23 OSTROVENI 27,41
GIGHERA 25,45 AFUMATI 28,04
DOBROTESTI 25,48 CARNA 29,14
ROBANESTI 25,59 CARPEN 29,33
ORAS DABULENI 25,74 GOICEA 31,70
MISCHII 26,16 MACESU DE SUS 31,88
DRANIC 26,50 BRABOVA 32,34
SEACA DE CAMP 26,54 MACESU DE JOS 32,73
SOPOT 26,63 SEACA DE PADURE 32,88
CIOROIASI 26,73 BULZESTI 32,92
GRECESTI 27,06 BOTOSESTI-PAIA 39,20
VARVORU DE JOS 27,09 GOGOSU 42,46

67
68
2.3. Mişcarea naturală a populaţiei
2.3.1. a) Natalitatea
Anul Născuţi vii Rata de natalitate (o/oo)
T 7991 10,5
U 3737 10,0
1994
R 4254 11,1
T 7614 10,1
U 3514 9,3
1995
R 4100 10,8
T 7329 9,7
U 3381 8,9
1996
R 3948 10,6
T 7574 10,1
U 3490 9,1
1997
R 4084 11,1
T 7614 10,2
U 3543 9,3
1998
R 4071 11,2
T 7448 10,00
1999 U 3485 9,04
R 3963 11,01
T 7734 10,4
2000 U 3574 9,4
R 4160 11,5
T 6929 9,4
U 3267 8,6
2001
R 3662 10,2
T 6447 8.8
U 2957 8.0
2002
R 3490 9.6
T 6510 9.0
U 3176 8.7
2003
R 3334 9.3
T 6320 8,8
U 3270 8,5
2004
R 3050 9,0
T 6512 9.1
U 3569 9.3
2005
R 2943 8.8
T 6207 8.7
U 3476 9.1
2006
R 2731 8.2
T 6300 8.9
2007 U 3575 9.4
R 2725 8.2
T 6405 9.1
2008 U 3604 9,5
R 2801 8,5
69
 T 6453 9.2
2009 U 3614 9.6
R 2839 8.7
T 6197 8.8
2010 U 3563 9.4
R 2634 8.2
T 6045 8.7
2011 U 3309 8.8
R 2736 8.5
T 6087 8,8
2012 U 3287 8,8
R 2800 8,8
T 5948 8,6
2013 U 3249 8,7
R 2699 8,5
T 5500 7,8
2014 U 3011 7,7
R 5489 7,9
T 5691 8.1
2015 U 3157 8.1
R 2534 8.1
T 5507 7.9
2016 U 3045 7.9
R 2462 7.9
T 5638 8.1
2017 U 3104 8.1
R 2534 8.1
T 5589 8.1
2018 U 3042 8.0
R 2547 8.2
T 5596 8.1
2019 U 3066 8.1
R 2530 8.2
T 5288 7.7
2020 U 2762 7.3
R 2526 8.2

Rata de natalitate în perioada 1994-2000 a avut un caracter uşor ondulant pentru

ca apoi caracterul să se păstreze dar suprapus peste tendinţa permanentă de scădere. Din
2007 se constata o uşoara creştere a natalităţii pana in 2009. Cea mai mare valoare in
intervalul 1994-2020 s-a înregistrat în anul 1994(10,5 o/oo), iar cea mai mică valoare în
anul 2020 (7,7 o/oo).

70
 Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994-2020
Ratele de natalitate comparativ cu ţara : dacă până în 2001 ratele judeţului au fost
comparative cu ratele naţionale, din 2002 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub media
pe ţară. In anul 2020 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub valoarea inregistrata la
nivelul tarii (8,1 o/oo ), dar peste valoarea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare
Sud-Vest Oltenia(7,0 o/oo ).

Natalitate Judetul Dolj Regiunea de Romania

Anul 2020 Dezvoltare Sud-
Vest Oltenia
CA o
/oo CA o
/oo CA o
/oo
Total 5288 7.7 15000 7.0 178609 8.1
Urban 2762 7.3 7435 7.0 95191 7.6
Rural 2526 8.2 7565 7.1 83418 8.6

Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995-2020

Ratele de natalitate pe medii urmează evoluţia ratei de natalitate pe total.

În mediul rural rata de natalitate înregistrează valorile cele mai mari în perioada
1994-2004. Din 2005 are loc o inversare a ratei natalităţii pe medii(rata natalităţii în
mediul urban depăşind rata natalităţii în mediul rural), situaţia putând fi influenţată de
îmbătrânirea populaţiei în mediul rural. Din anul 2014 in mediul rural rata de natalitate
înregistrează valorile cele mai mari (are loc din nou o inversare a ratei natalităţii pe
medii). In anul 2020 in mediul urban se inregistreaza valoarea 7,3 o/oo si pentru mediul
rural 8,2 o/oo .

71
 Evoluţia natalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2020.
Natalitatea la nivel de judeţ, pe medii şi localităţi 2020

Născuţi- Natalitatea
Localitatea (%O)
Vii (CA)
Total 5288 7,7
Total Urban 2762 7,3
Municipiul Craiova 2121 7,1
Municipiul Bailesti 185 9,6
Municipiul Calafat 125 7,1
Oras Bechet 49 11,5
Oras Dabuleni 67 5,8
Oras Filiasi 148 8,2
Oras Segarcea 67 8,5
Total Rural 2526 8,2
Afumati 14 5,6
Almaj 8 4,4
Amarastii de Jos 64 11,8
Amarastii de Sus 15 9,5
Apele Vii 12 6,2
Argetoaia 34 7,5
Birca 45 11,2
Bistret 40 9,6
Botosesti-Paia 1 1,5
Brabova 12 10,2
Bradesti 42 9,3
Bralostita 44 11,8
Bratovoesti 29 9,1
Breasta 27 6,5
Bucovat 30 7,1
Bulzesti 12 9,2
Calarasi 27 4,9
Calopar 31 8,0
Caraula 19 7,7
Carcea 21 7,3
Carna 8 6,0
Carpen 12 5,7

72
 Născuţi- Natalitatea
Localitatea (%O)
Vii (CA)
Castranova 13 4,2
Catane 40 19,5
Celaru 34 8,0
Cerat 50 11,5
Cernatesti 10 6,0
Cetate 53 10,2
Cioroiasi 10 7,1
Ciupercenii Noi 42 8,2
Cosoveni 24 7,3
Cotofenii din Dos 20 8,8
Cotofenii din Fata 35 16,7
Daneti 39 7,0
Desa 44 9,1
Diosti 19 6,7
Dobresti 10 4,5
Dobrotesti 5 3,2
Dragotesti 20 9,9
Dranic 21 9,3
Farcas 15 7,4
Galicea Mare 35 8,9
Galiciuica 13 9,4
Gangiova 24 9,4
Ghercesti 11 6,2
Ghidici 33 13,7
Ghindeni 14 7,7
Gighera 27 9,8
Giubega 10 5,0
Giurgita 15 5,2
Gogosu 1 2,0
Goicea 18 7,4
Goiesti 28 9,3
Grecesti 7 4,5
Intorsura 13 9,1
Isalnita 38 9,3
Izvoare 7 4,8
Leu 31 7,0
Lipovu 40 12,1
Macesu de Jos 8 6,5
Macesu de Sus 10 8,4
Maglavit 26 5,7
Malu Mare 47 8,1
Marsani 29 6,7
Melinesti 26 6,8
Mischii 10 6,0
Motatei 52 7,7
Murgasi 13 5,8

73
 Născuţi- Natalitatea
Localitatea (%O)
Vii (CA)
Negoi 33 13,6
Orodel 21 8,6
Ostroveni 31 6,5
Perisor 11 6,7
Pielesti 51 12,8
Piscu Vechi 23 8,7
Plenita 32 7,3
Plesoi 14 11,0
Podari 68 10,0
Poiana Mare 59 5,8
Predesti 13 6,3
Radovan 9 6,9
Rast 43 12,2
Robanesti 14 6,3
Rojiste 21 8,5
Sadova 87 10,0
Salcuta 18 8,4
Scaesti 14 6,7
Seaca de Cimp 11 6,3
Seaca de Padure 6 6,8
Secu 12 11,8
Silistea Crucii 14 9,9
Simnicu de Sus 36 6,9
Sopot 12 7,2
Talpas 5 4,2
Teasc 26 8,6
Terpezita 16 11,1
Teslui 13 6,1
Tuglui 20 6,9
Unirea 19 5,2
Urzicuta 37 12,3
Valea Stanciului 49 9,4
Virtop 12 7,1
Virvoru de Jos 25 10,2
Vela 10 5,6
Verbita 4 3,2

Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe

localităţi în ceea ce priveşte natalitatea.

Quartila 1 pentru natalitate (între 1,49 şi 6,30) cuprinde următoarele localităţi

(vezi harta):

74
 Localitate %o Localitate %o
BOTOSESTI-PAIA 1,49 VELA 5,61
GOGOSU 1,98 AFUMATI 5,65
DOBROTESTI 3,21 CARPEN 5,68
VERBITA 3,23 MAGLAVIT 5,72
TALPAS 4,18 MURGASI 5,81
CASTRANOVA 4,21 ORAS DABULENI 5,81
ALMAJ 4,44 POIANA MARE 5,82
DOBRESTI 4,49 CARNA 6,02
GRECESTI 4,50 CERNATESTI 6,04
IZVOARE 4,84 MISCHII 6,04
CALARASI 4,92 TESLUI 6,12
GIUBEGA 5,00 APELE VII 6,21
GIURGITA 5,20 GHERCESTI 6,22
UNIREA 5,23 PREDESTI 6,29

ZONELE CU NATALITATE REDUSĂ

Localităţile cu natalitate redusă sunt concentrate astfel:
- în nord-vestul judeţului: Grecesti, Cernatesti, Gogosu, Botosesti Paia, Carpen,Verbita
- in centru: Predesti, Vela, Giubega, Izvoare
- în sud : Poiana Mare, Maglavit,Unirea, Afumati, Giurgita, Carna, Calarasi, Dabuleni,
Dobrotesti, Dobresti
- în est: Talpas, Murgasi, Almaj, Mischii, Ghercesti, Teslui, Castranova, Apele Vii.
Numărul de localităţi cu natalitate scăzută este acelaşi cu numărul de localităţi cu
populaţie îmbătrânită(28), aşa cum evidenţiază cartogramele prin quartila 1.
Comunele Grecesti, Gogosu, Carpen, Botosesti Paia, Afumati,Carna, Dabuleni,
Calarasi, Dobrotesti, Mischii, Murgasi au şi populaţie îmbătrânită .

LOCALITĂŢI CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ, NATALITATE SCĂZUTĂ,

MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV ( localităţi cu probleme
demografice) sunt:

Gogosu, Seaca de Padure, Afumati, Mischii, Robanesti.

75
76
b) Fertilitatea
Anul Grupa de vârstă
15-49 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
T 40,1 58,4 113,6 64,3 20,3 6,7 2,0 0,2
1996 U 29,9 33,8 87,4 59,5 17,9 5,3 1,3 0,1
R 56,7 92,8 145,5 72,9 25,4 10,1 3,2 0,3
T 41,5 64,7 111,3 62,9 25,4 7,6 1,9 0.0
1997 U 30,6 34,5 85,6 58,1 24,4 5,9 1,7 0.0
R 59,6 108,9 143,4 71,0 27,4 11,6 2,4 0.0
T 41,9 63,0 109,8 69,1 28,7 7,4 1,8 0.0
1998 U 31,0 34,8 85,1 62,1 27,5 6,2 1,3 0.0
R 60,3 105,5 142,5 79,8 31,1 10,4 2,8 0,1
T 41,00 58,13 106,15 68,76 28,47 8,19 2,06 0,08
1999 U 30,12 29,65 78,19 64,56 27,62 6,69 1,41 0.0
R 59,81 104,11 147,96 74,90 30,20 11,61 3,48 0,20
T 42,7 61,7 103,6 76,4 31,2 9,5 1,8 0,2
2000 U 31,3 29,4 77,3 73,7 29,6 7,1 1,2 0,2
R 62,0 111,4 141,2 80,0 34,3 14,7 3,2 0,1
T 38,3 54,8 91,8 67,4 28,4 10,1 2,2 0,2
2001 U 28,6 27,2 67,0 66,6 27,8 8,7 1,6 0,1
R 54,8 96,9 128,2 68,6 29,6 13,2 3,6 0,3
T 36.0 47.5 85.4 66.4 28.8 11.2 2.1 0.1
2002 U 26.8 21.5 59.3 63.7 28.7 10.4 1.8 0.1
R 50.7 86.1 125.9 69.8 29.0 12.8 2.7 0.1
T 36,4 45,3 83,2 69,9 33,1 13,2 2,2 0,1
2003 U 28,8 22,9 57,2 71,9 34,2 12,9 1,9 0,2
R 48,8 78,0 125,3 67,1 31,4 13,7 2,7 0.0
T 35.4 45.5 80.6 66.7 34.9 11.6 2.0 0.1
2004 U 28.7 25.7 58.0 68.8 34.6 11.7 2.0 0.1
R 47.0 76.3 121.0 63.3 35.3 11.3 2.0 0.1
T 36,5 48,6 75,1 72,1 38,0 12,0 2,2 0,3
2005 U 31,6 25,7 57,3 77,9 44,2 12,1 1,5 0,2
R 45,1 83,1 106,9 62,7 29,0 11,9 3,7 0,4
T 35,1 45,3 67,8 69,7 40,1 12,7 2,4 0,1
2006 U 31,1 26,5 50,8 73,3 48,6 12,5 1,9 0,1
R 42,0 72,6 98,0 63,5 28,0 12,9 3,5 0,1
T 35,9 48,3 70,6 70,9 39,7 12,0 2,5 0,1
2007 U 32,3 29,9 54,4 75,3 46,2 12,6 2,1 0,1
R 42,0 73,9 98,5 62,9 30,0 11,0 3,4 -
T 36.7 49,6 70,4 71,0 43,5 14,0 2,6 0,1
2008 U 33,0 31,0 50,9 71,2 51,4 14,4 2,3 0,1
R 43,0 73,7 103,5 63,3 31,5 13,3 3,1 -
T 37.2 51.4 69.4 73.3 45.0 13.6 3.4 0.2
2009 U 33.7 33.4 51.3 74.5 51.8 15.8 3.3 0.1
R 43.2 72.7 99.3 71.0 34.4 10.2 3.6 0.4
T 35.9 50.0 61.3 71.3 47.4 16.7 3.0 0.0
2010 U 33.4 31.5 43.5 74.4 55.8 20.5 2.7 0.0
R 40 69.9 89.9 65.4 33.7 11.1 3.4 0.0

77
 T 35.3 49.8 63.9 66.7 46.6 18.5 2.5 0.1
2011 U 31.6 30.5 43.6 67.0 52.3 20.7 2.4 0.0
R 41.4 69.1 95.3 66.0 36.9 15.2 2.7 0.3
T 35,9 43.1 68.7 74.8 51.2 18.5 3.2 0.2
2012 U 32.3 26.5 46.8 73.8 59.2 19.8 3 0.2
R 40.8 59.8 101.9 76.6 39.1 16.7 3.5 0.3
T 35.2 Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără
date date date date date date date
U Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără
2013
date date date date date date date date
R Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără
date date date date date date date date
T 31.4 44.8 57.5 61.2 46.5 17.5 3.4 0.2
2014 U 28.8 25.9 40.9 60.8 52.2 20.4 3.5 0.3
R 35.5 62.4 77.4 61.9 36.1 12.9 3.3 0.1
T 32.6 43.3 61.2 65.5 48.9 19.9 3.9 0.1
U 30.4 27.6 43.7 67.3 54.6 22.7 3.4 0.1
2015
R 35.9 57.4 81.1 62.7 38.3 15.5 4.7 0.1
T 36.9 44.4 66.0 82.3 61.0 23.3 5.2 0.1
2016 U 35.8 26.3 47.9 83.0 71.4 27.7 6.1 0.1
R 38.4 60.4 87.0 81.3 44.0 17.0 4.2 0.2
T 32.6 42.4 62.7 66.9 50.9 23.0 4.1 0.4
2017 U 30.6 27.2 46.0 66.9 57.1 26.1 4.3 0.4
R 35.5 56.5 79.8 67.0 39.5 17.8 3.8 0.3
T 33.4 41.3 62.2 70.8 52.5 21.6 4.4 0.4
2018 U 31.3 25.6 45.0 72.0 58.5 23.9 4.5 0.6
R 36.4 56.0 79.1 69.1 42.1 17.6 4.1 0.2
T 34.2 41.4 60.4 72.2 55.0 24.7 4.0 0.5
2019 U 32.4 26.3 43.6 72.8 62.3 28.4 4.2 0.6
R 36.6 55.8 76.5 71.5 42.9 18.2 3.7 0.4
T 32.8 40.48 61.1 71.4 49.6 24.0 4.7 0.4
2020 U 29.8 28.6 43.1 70.7 54.1 25.0 5.3 0.3
R 36.9 53.0 78.1 72.3 42.6 22.1 3.8 0.5

Rata de fertilitate în perioada 1996-2020 a avut o uşoară tendinţă de creştere până

în 1998 şi apoi a avut un caracter ondulant. Cea mai mare valoare s-a înregistrat în 2000
( 42,7 o/oo ), iar cea mai mică în 2014 (31,4 o/oo ).
În 2020 rata de fertilitate pentru grupa de vârstă 25-29 de ani, înregistrează
cifrele cele mai ridicate.Urmează pe locul doi grupa de vârstă 20-24 ani. La această
grupă de vârstă, în mediul rural, indicatorul are valorile cele mai mari. Pe locul trei se
situează grupa de vârstă 30-34 ani.
Pentru perioada de referinţă 1996-2020 valorile cele mai mari se înregistrează
pentru grupa de vârstă 25-29 ani în anul 2016, pentru grupa de vârstă 20-24 ani in anul
1996 şi pentru grupa de vârstă 15-19 ani in anul 1997.

78
 Evoluţia fertilităţii în judeţul Dolj în perioada 1996-2020

Evoluţia fertilităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1996-2020(exceptand anul 2013)

Fertilitatea pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în anul 2020

Rata de fertilitate în anul 2020 a înregistrat valori inferioare faţă de anul 2019 pe
toate grupele de vârsta cu exceptia grupelor de varsta 20-24 de ani si 40-44 de ani.
Rata de fertilitate în judeţul Dolj înregistrează valori inferioare ratei la nivel de
ţara din 2002.
2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Romania 39.4 39.5 38.9 40.6 41.0 39.4 36.6 37.8 37.4 33.0 33.4 40.7 34.4 35.1 35.3 34.0
Dolj 36.5 35.1 35.9 36.7 37.2 35.9 35.3 35,9 35.2 31.4 32.6 36.9 32.6 33.4 34.2 32.8

79
 Evoluţia ratei de fertilitate în perioada 2000-2020 in judeţul Dolj comparativ cu România

In anul 2020 rata de fertilitate în judeţul Dolj înregistrează valori superioare fata
de rata de la nivelul Regiunii Sud-vest Oltenia (30.4 o/oo)

c) Descendenţa finală :
Indicatorul s-a îmbunătăţit până în 2000 pe seama creşterii numărului de născuţi
vii (cifre absolute) la o populaţie feminină fertilă (15-49 ani). Populaţia fertilă este
într-o continuă scădere în ultimii ani , numărul născuţilor vii a avut un caracter ondulant
şi indicatorul ca atare din 2002 a avut caracter ondulant.

Anul Descendenţa finală

1998 1,179603
1999 1,359318
2000 1,405378
2001 1,287244
2002 1,200870
2003 1,236288
2004 1,211779
2005 1,229846
2006 1,177245
2007 1,247822
2008 1,243797
2009 1.270286
2010 1.23709
2011 1.206019
2012-2013 Fără date
2014 1.155628
2015 1.328936
2016 1.199295
2017 1.252328
2018 1.26609
2019 fara date
2020 1,260074

Indicatorul oferă o imagine asupra comportamentului reproductiv al populaţiei

(reproducere lărgită în viitor dacă valoarea este mai mare decât 2, ceea ce presupune că
o femeie naşte în medie mai mult de doi copii, deci mai mult de o fetiţă şi respectiv
80
reproducere îngustată dacă valoarea este mai mică decât 2). Doljul suferă de fenomenul
de îmbătrânire a populaţiei, având o reproducere îngustată şi în viitor.

d) Indicele brut de reproducere :

Anul Indicele brut de reproducere

1998 0,575646
1999 0,666064 Indicator în creştere până în
2000 0,688635
2000, începe să aibă un caracter
2001 0,630749
2002 0,588426 ondulant în anii următori, pentru ca
2003 0,605781 din anul 2017 sa creasca.
2004 0,593772
2005 0,602625
2006 0,57685
2007 0,611433
2008 0,60946
2009 0.62244
2010 0.606174
2011 0.590949
2012-2013 Fără date
2014 0.566258
2015 0.651179
2016 0.587655
2017 0.613641
2018 81
0.620384
2019 fara date
2020 0,617436
e) Raportul avorturi/ născuţi vii:
Total avorturi/ avorturi la cerere/ avorturi incomplete/ avorturi provocate/
născuţi vii născuţi vii născuţi vii născuţi vii
2001 0,931 0,60 0,33 0,01
2002 1,01 0,65 0,36 0,01
2003 0,89 0,53 0,36 0,001
2004 0.84 0.52 0.31 0.01
2005 0,71 0,41 0,29 0,001
2006 0,73 0,38 0,34 0,101
2007 0,50 0,22 0,28 -
2008 0.53 0.20 0.32 0.0003
2009 0.41 0.12 0.28 0
2010 0.44 0.1 0.34 0
2011 0.44 0.1 0.33 0.0005
2012 0.40 0.11 0.29 0
2013 0.42 0.16 0.26 0.0001
2014 0.36 0.13 0.27 0
2015 0.37 0.12 0.24 0
2016 0.30 0.08 0.22 0
2017 0.24 0.06 0.18 0.0001
2018 0.24 0.08 0.16 0
2019 0.24 0.10 0.14 0.0004
2020 0.18 0.06 0.11 0

82
 Scăderea indicatorului avorturi/născuţi vii a fost semnificativă în anul 2012
comparativ cu perioada anterioară. Această scădere se corelează cu activitatea de
consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea
reproducerii. Pe parcursul ultimilor 10 ani a existat o preocupare de instruire a
medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare şi
sănătatea reproducerii (vezi cap.3 indicatorii PN de sănătatea femeii şi copilului). În
anii 2007, 2009, 2010, 2012, 2014, 2015, 2016, 2018 şi 2020 judeţul nu a înregistrat
nici un avort provocat. Anul 2020 a inregistrat valorile cele mai mici din perioada
2001-2020. Comparativ cu cifra înregistrată la nivel naţional în 2020 indicii la 1000
nascuti vii (178,5 cazuri la 1000 născuţi vii) sunt cu 3.2 procente mai mici în Dolj
(175.3 cazuri la 1000 născuţi vii) . Si indicii la 1000 femei fertile in Dolj (6,8 cazuri la
1000 femei fertile) sunt cu 1,2 procente mai mici decat la nivelul tarii (7.4 cazuri la
1000 femei fertile).

2.3.2. Mortalitatea

a) Rata brută de mortalitate

Anul
Decese Rata de mortalitate (o/oo)
T 10109 13,3
U 3090 8,2
1994
R 7019 18,3
T 10411 13,8
U 3098 8,2
1995
R 7313 19,2
T 10912 14,5
U 3318 8,7
1996
R 7594 20,4
T 10877 14,5
U 3342 8,8
1997
R 7535 20,5
T 10345 13,9

83
 U 3206 8,4
1998
R 7139 19,6
T 10365 13,9
U 3268 8,4
1999
R 7097 19,7
T 9521 12,8
2000 U 3191 8,4
R 6330 17,5
T 9990 13,5
U 3227 9,0
2001
R 6773 18,7
T 10730 14,7
U 3418 9,3
2002
R 7312 20.2
T 10415 14,4
U 3339 9,1
2003
R 7076 19,7
T 10055 13,9
U 3538 9,2
2004
R 6517 19,2
T 10188 14,2
U 3527 9,2
2005
R 6661 19,9
T 9952 13,9
U 3483 9,1
2006
R 6469 19,4
T 9710 13,7
U 3558 9,4
2007
R 6152 18,6
T 9742 13,8
2008 U 3540 9,3
R 6202 18,9
T 9864 14.0
2009 U 3514 9,3
R 6350 19,5
T 10008 14.3
2010 U 3737 9.9
R 6271 19.4
T 9567 13.7
2011 U 3474 9.2
R 6093 19.0
T 9543 13,8
2012 U 3633 9,7
R 5910 18,5
T 9256 13.4
2013 U 3513 9.5
R 5743 18.1
T 9558 13.5
2014 U 3605 9.3
84
 R 5953 18.8
T 9990 14.2
2015
U 3937 10.1
R 6053 19.3
T 9390 13.4
2016
U 3725 9.7
R 5665 18.1
T 9556 13.7
2017 U 3792 9.9
R 5764 18.5
T 9466 13.7
2018 U 3818 10.0
R 5648 18.2
T 9345 13.6
2019 U 3866 10.2
R 5479 17.8
T 10141 14.8
2020 U 4390 11.6
R 5751 18.7
Din 1994 până în 1996 indicatorul a avut un trend ascendent. În intervalul 1996-
2000 rata brută de mortalitate a avut o tendinţă de scădere permanentă. În următorii 2
ani mortalitatea generală a fost în creştere atingând cea mai mare valoare în 2002. Anii
următori sunt marcaţi de o tendinţă de scădere lentă cu uşoare reveniri.
Pentru 2020 indicatorul a avut valoarea 14,8 o/oo, cu 1.2 o/oo mai mult decat in
anul precedent. Valoarea inregistrata la nivelul judetului este cu cu 1,4 procente mai
mare decât valoarea înregistrată la nivel naţional (13,4 o/oo) si cu 0.7 o/oo mai mare decât
valoarea înregistrată la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (14,1 o/oo).

Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2020

85
 __ Mortalitate judeţ __ Mortalitate România
Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1995 – 2020

Evoluţia

mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2020

Valoarea înregistrată în mediul rural este mult mai mare faţă de valoarea din
mediul urban, fenomen datorat probabil gradului ridicat de îmbătrânire demografică.

Mortalitate Judetul Dolj Regiunea de Romania

generala Dezvoltare Sud-
Anul 2020 Vest Oltenia
CA o
/oo CA o
/oo CA o
/oo
Total 10141 14.8 30138 14.1 297345 13.4
Urban 4390 11.6 11759 11.0 147884 11.8
Rural 5751 18.7 18379 17.2 149461 15.5
Valoarea inregistrata la nivelul judetului Dolj este mai mare decat cea inregistrata la
nivelul tarii si decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia,

b) rata standardizată de mortalitate ( standard european ; pentru 1980 şi 1985 după

structura populaţiei României; pentru anii 2011, 2012 şi 2013 indicii mortalităţii
corectate au fost calculaţi cu populaţia stabilă, deoarece INS-ul nu a furnizat populaţia
legală ).

86
 Anul Dolj România
1980 10,3 10,4
1985 11,3 10,9
1989 12,2 11,9
1990 12,0 11,8
1995 12,8 12,2
1996 13,2 12,9
1997 13,0 12,4
1998 12,5 11,9
1999 12,5 11,6
2000 11,2 11,0
2001 11,5 11,0
2002 12,2 11,5
2003 11,9 11,3
2004 11,4 10,8
2005 11,3 10,6
2006 10,9 10,3
2007 10,4 9,8
2008 10,3 9,6
2009 10,0 9,2
2010 10.0 9.1
2011 9.4 8.6
2012 9.3 8.6
2013 8.9 8.3
2014 9.0 8.3
2015 9.4 8.4
2016 8.8 8.1
2017 8.9 8.1
2018 8.7 8.1
2019 8.5 7.9
2020 9.2 8.8

__ Mortalitate România __ Mortalitate Judeţ

Evoluţia mortalităţii standardizate în judeţul Dolj comparativ cu România
în perioada 1995 – 2020

Graficele comparative Dolj- România arată că mortalitatea în judeţul Dolj este

uşor peste media naţională.

87
 b) Modelul mortalităţii pe cauze
Nr. decese
Cauze deces
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Boli ap circulator 6787 6610 6456 6230 6382 6671 6256 6276 6174 5943 6356
Tumori 1467 1382 1457 1467 1463 1534 1470 1512 1509 1487 1514
Boli ap respirator 485 437 428 401 456 509 452 505 504 568 911
Boli ap digestiv 534 449 493 481 511 535 519 527 526 542 572
Accidente, otrăviri,
409 356 346 316 319 340 312 311 315 292 311
traumatisme
Tulburări mentale si de
30 16 15 21 23 20 8 15 15 18 18
comportament
Boli sistem nervos 36 50 74 50 53 80 113 107 123 148 106
Boli infecţioase şi
76 71 84 62 87 68 67 71 68 85 71
parazitare
Boli genito-urinare 77 64 76 78 92 101 79 92 82 97 134
Anomalii congenitale 11 9 15 14 17 14 9 11 15 10 8
Boli endocrine, de
nutriţie şi de metab, boli
40 47 45 40 55 14 25 28 21 24 29
sânge şi org
hematopoetice
Cauze perinatale 10 15 12 18 11 16 11 9 8 11 14
Complicaţii ale sarcinii,
0 0 0 3 2 0 1 0 0 2 1
naşterii, lăuziei
Alte cauze 46 61 51 75 87 88 68 92 106 118 96

Structura deceselor(%)
Cauze deces 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Boli ap circulator 67.82 69.09 67,65 67,30 66,77 66.78 66.62 65.68 65.22 63.60 62.68
Tumori 14.66 14.45 15,27 15,85 15.31 15.36 15.65 15.82 15.94 15.91 14.93
Boli ap respirator 4.85 4.57 4,48 4,33 4.77 5.10 4.81 5.28 5.32 6.08 8.98
Boli ap digestiv 5.33 4.69 5,07 5,20 5.35 5.36 5.53 5.51 5.56 5.80 5.64
Accidente, otrăviri,
4.08 3.72 3,63 3,41 3.34 3.40 3.32 3.25 3.33 3.12 3.07
traumatisme
Tulburări mentale si de
0.30 0.17 0,16 0,23 0.24 0.20 0.09 0.2 0.16 0.19 0.18
comportament
Boli sistem nervos 0.36 0.52 0.78 0.54 0.55 0.80 1.20 1.12 1.30 1.58 1.05
Boli infecţioase şi
0.76 0.74 0,88 0,67 0.91 0.68 0.71 0.74 0.72 0.91 0.70
parazitare
Boli genito-urinare 0.77 0.67 0,80 0,84 0.96 1.01 0.84 0.96 0.87 1.04 1.32
Anomalii congenitale 0.11 0.09 0,16 0,15 0.18 0.16 0.10 0.12 0.16 0.11 0.08
Boli endocrine, de
nutriţie şi de metab,
0.40 0.49 0,47 0,43 0.57 0.14 0.27 0.29 0.22 0.26 0.28
boli sânge şi organe
hemato poetice
Cauze perinatale 0.1 0.16 0,13 0,19 0.12 0.16 0.12 0.09 0.08 0.12 0.14
Complicaţii ale
0 0 0 0,03 0.02 0 0.01 0 0 0.02 0.01
sarcinii, naşterii,lăuziei

88
Alte cauze 0.46 0.64 0.53 0,81 0.91 0.88 0.72 0.96 1.12 1.26 0.94
Decedaţi pe principalele cauze în mediul urban şi rural
Cauze deces Urban
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Boli ap circulator 2252 2150 2195 2110 2147 2400 2226 2199 2223
lipsa
2471
date
Tumori 779 710 742 769 743 797 770 798 801
lipsa 812
date
Boli ap respirator 151 129 131 126 152 167 159 190 208
lipsa 458
date
Boli ap digestiv 221 198 242 213 217 245 246 249 225
lipsa 263
date
Accidente, otrăviri, lipsa 128
170 137 139 129 123 126 122 119 133 date
traumatisme
Tulburări mentale si de lipsa 7
9 2 3 3 4 6 1 4 1 date
comportament
Boli sistem nervos 19 22 31 28 31 45 67 66 71
lipsa 59
date
Boli infecţioase şi lipsa 32
32 18 34 19 38 28 30 34 33 date
parazitare
Boli genito-urinare 38 29 42 40 54 52 44 54 46
lipsa 76
date
Anomalii congenitale 5 6 9 6 8 9 3 3 8
lipsa 2
date
Boli endocrine, de lipsa
date
nutriţie şi de metab, 16
20 23 30 18 34 8 13 18 10
boli sânge şi org
hematopoetice
Cauze perinatale 9 8 9 8 4 5 2 4 4
lipsa 6
date
Complicaţii ale sarcinii, lipsa 0
- - - - 2 0 - - - date
naşterii, lăuziei
Alte cauze 32 42 26 44 48 49 41 54 55
lipsa 60
date

Cauze deces Rural

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Boli ap circulator 4535 4460 4261 4120 4235 4271 4030 4077 3951
lipsa
3885
date
Tumori 688 672 715 698 720 737 700 714 708
lipsa 702
date
Boli ap respirator 334 308 297 275 304 342 293 315 296
lipsa 453
date
Boli ap digestiv 313 251 242 268 294 290 273 278 301
lipsa 309
date
Accidente, otrăviri, lipsa 183
239 219 207 187 196 214 190 192 182 date
traumatisme
Tulburări mentale si lipsa 11
21 14 12 18 19 14 7 11 14 date
de comportament
Boli sistem nervos 17 28 43 22 22 35 46 41 52
lipsa 47
date
Boli infecţioase şi lipsa 39
44 53 50 43 49 40 37 37 35 date
parazitare
Boli genito-urinare 39 35 34 38 38 19 35 38 36
lipsa 58
date
Anomalii congenitale lipsa 6
6 3 6 8 9 11 6 8 7 date

Boli endocrine, de 20 24 25 22 21 6 12 10 11 lipsa

date
nutriţie şi de metab, 702
boli sânge şi org

89
hematopoetice
Cauze perinatale 1 7 3 10 7 11 9 5 4
lipsa
date
8
Complicaţii ale lipsa
date
sarcinii naşterii, - - - 3 - - - - - 1
lăuziei
Alte cauze 14 19 25 31 39 39 27 38 51
lipsa 36
date
În anul 2020 pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor
aparatului circulator, tumorilor, bolilor aparatului respirator.
Datele pentru 2020 arată că situatia pe medii copiază acelaşi model pe
primele trei locuri.

Structura mortalităţii pe cauze în anul 2020

Indicii mortalităţii brute şi standardizate pe primele 5 grupe de cauze medicale de
moarte în anul 2020 sunt evidenţiaţi în tabelul şi graficul următor:

la 100000 de locuitori
Cauze Dolj România
medicale Mortalitate Mortalitate Mortalitate Mortalitate
bruta standardizată bruta standardizată
Boli aparat
929.3 525.4 735.2 444.2
circulator
Tumori 221.4 152.7 224.8 161.0
Boli aparat
92.1 88.8 96.7 120.3
respirator
Accidente 45.5 37.6 40.2 33.9
Boli aparat
83.6 60.6 69.2 52.4
digestiv

90
 Evoluţia mortalităţii standardizate
în judeţul Dolj comparativ cu România în 2020

d) Rata brută de mortalitate pe localităţi

Decedaţi Mortalitatea
Localitatea
(CA) (%o)
Total 10141 14,8
Mediul Urban 4390 11,6
Municipiul Craiova 3362 11,3
Municipiul Bailesti 259 13,5
Municipiul Calafat 219 12,5
Oras Bechet 43 10,1
Oras Dabuleni 220 19,1
Oras Filiasi 172 9,6
Oras Segarcea 115 14,6
Mediul Rural 5751 18,7
Afumati 67 27,0
Almaj 37 20,6
Amarastii de Jos 106 19,5
Amarastii de Sus 41 25,9
Apele Vii 42 21,7
Argetoaia 64 14,1
Birca 84 20,8
Bistret 90 21,5
Botosesti-Paia 11 16,4
Brabova 24 20,4
Bradesti 70 15,5
Bralostita 40 10,7
Bratovoesti 51 16,1

91
 Decedaţi Mortalitatea
Localitatea
(CA) (%o)
Breasta 50 12,0
Bucovat 63 15,0
Bulzesti 54 41,4
Calarasi 100 18,2
Calopar 56 14,5
Caraula 30 12,1
Carcea 33 11,4
Carna 28 21,1
Carpen 43 20,3
Castranova 57 18,4
Catane 35 17,0
Celaru 86 20,2
Cerat 51 11,7
Cernatesti 36 21,7
Cetate 87 16,8
Cioroiasi 36 25,5
Ciupercenii Noi 112 22,0
Cosoveni 39 11,8
Cotofenii din Dos 48 21,2
Cotofenii din Fata 24 11,5
Daneti 104 18,7
Desa 65 13,4
Diosti 62 21,9
Dobresti 47 21,1
Dobrotesti 34 21,8
Dragotesti 48 23,8
Dranic 61 26,9
Farcas 34 16,7
Galicea Mare 65 16,6
Galiciuica 27 19,5
Gangiova 46 18,1
Ghercesti 36 20,4
Ghidici 31 12,8
Ghindeni 43 23,8
Gighera 57 20,7
Giubega 52 26,0
Giurgita 72 25,0
Gogosu 17 33,7
Goicea 80 32,9
Goiesti 63 20,9
Grecesti 29 18,6
Intorsura 28 19,7
Isalnita 48 11,7
Izvoare 30 20,8
Leu 92 20,8
Lipovu 57 17,3
Macesu de Jos 25 20,5
92
 Decedaţi Mortalitatea
Localitatea
(CA) (%o)
Macesu de Sus 38 31,9
Maglavit 87 19,1
Malu Mare 53 9,1
Marsani 93 21,4
Melinesti 79 20,8
Mischii 48 29,0
Motatei 129 19,2
Murgasi 55 24,6
Negoi 43 17,7
Orodel 54 22,2
Ostroveni 103 21,7
Perisor 37 22,6
Pielesti 61 15,3
Piscu Vechi 45 17,0
Plenita 71 16,2
Plesoi 26 20,4
Podari 99 14,5
Poiana Mare 183 18,1
Predesti 26 12,6
Radovan 26 20,0
Rast 66 18,7
Robanesti 68 30,7
Rojiste 35 14,2
Sadova 115 13,2
Salcuta 41 19,1
Scaesti 32 15,4
Seaca de Cimp 46 26,5
Seaca de Padure 41 46,5
Secu 13 12,8
Silistea Crucii 37 26,1
Simnicu de Sus 86 16,5
Sopot 47 28,1
Talpas 16 13,4
Teasc 46 15,2
Terpezita 43 29,7
Teslui 42 19,8
Tuglui 52 18,0
Unirea 70 19,3
Urzicuta 51 16,9
Valea Stanciului 123 23,7
Virtop 40 23,6
Virvoru de Jos 62 25,3
Vela 47 26,3
Verbita 28 22,6
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe
localităţi în ceea ce priveşte mortalitatea generală.
93
 Quartila 4 pentru mortalitatea generală, între 21,98 şi 46,49 cuprinde următoarele
localităţi (vezi harta):

Localitate %O Localitate %O
CIUPERCENII NOI 22,00 SILISTEA CRUCII 26,06
ORODEL 22,24 VELA 26,35 Localităţile cu mortalitate
PERISOR 22,59 SEACA DE CAMP 26,48 crescută sunt concentrate
VERBITA 22,64 DRANIC 26,89 astfel:
VARTOP 23,57 AFUMATI 27,03 - în nord-vestul judeţului:
VALEA STANCIULUI 23,70 SOPOT 28,13 Gogoşu, Seaca de Pădure,
GHINDENI 23,76 MISCHII 29,00 Sopot, Verbita
DRAGOTESTI 23,77 TERPEZITA 29,74 - in centru: Terpeziţa,
MURGASI 24,56 ROBANESTI 30,69 Vîrvoru de Jos, Vela,
GIURGITA 24,97 MACESU DE SUS 31,88 Orodel, Vartop, Giubega,
VARVORU DE JOS 25,25 GOICEA 32,89 Perisor, Cioroiasi, Silistea
CIOROIASI 25,46 GOGOSU 33,73
Crucii
AMARASTII DE SUS 25,90 BULZESTI 41,44
- în sud : Ciupercenii Noi,
GIUBEGA 25,97 SEACA DE PADURE 46,49
Seaca de Camp, Afumati,
Goicea, Macesu de Sus,
Valea Stanciului, Dranic, Giurgita
- în est: Bulzesti, Murgasi, Mischii, Robanesti, Dragotesti, Ghindeni, Amarastii de Sus

94
95
 Indicatori OMS pentru aprecierea calităţii aerului:
-mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator
Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului,
alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în
tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2020:
2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020
CA 54 41 31 21 30 23 12 15 19 14 14 20 9 16 13 12 14
o
/oo 8,54 6,30 4,99 3,42 4,68 3.56 1.94 2.48 3,12 2,35 2.55 3.51 1.63 2.84 2.33 2.14 2.65

Evoluţia

mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj

în perioada 1998 – 2020

-mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele :

96
 Anul Valoarea indicatorului (la 100000 locuitori)
1998 73.14
1999 81.32
2000 68.26
2001 62.95
2002 71.76
2003 63.97
2004 72.44
2005 84.29
2006 74.02
2007 73.29
2008 76,08
2009 68.48
2010 69.07
2011 62.62
2012 61,65
2013 58,09
2014 64.61
2015 72.56
2016 64.74
2017 72.65
2018 72.91
2019 82.66
2020 133.19

Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2020

In anul 2020 decesele prin boli respiratorii includ si decese COVID-19, conform
datelor Centrului National de Informatica si Statistica Sanitara a Institutului National de
Sanatate Publica Bucuresti.

Pe medii mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele a înregistrat valorile:

Anul Valoarea indicatorului (la 100000 locuitori)
Urban Rural
1998 37,30 111,40
1999 47,22 117,86
2000 37,74 100,81
2001 34,46 93,37
2002 34,74 109,45

97
 2003 26,35 102,73
2004 36,68 114,76
2005 43.23 131.38
2006 40,91 112,27
2007 40.30 111.49
2008 40,59 116,97
2009 38.71 103.21
2010 39.81 103.47
2011 34.20 96.06
2012 35.18 99.27
2013 33,80 86,61
2014 39.01 96.17
2015 49.12 94.61
2016 41.29 93.59
2017 49.51 101.18
2018 54.51 95.58
2019 lipsa date lipsa date
2020 121.51 147.55

Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii pe medii în judeţul Dolj

în perioada 1998 – 2020
Conform datelor Centrului National de Informatica si Statistica Sanitara a
Institutului National de Sanatate Publica Bucuresti tabelul de mai jos reflecta numarul
98
de decese si mortalitatea COVID-19 la 100000 locuitori in anul 2020, in Romania si
judetul Dolj:
TOTAL URBAN RURAL MASCULIN FEMININ TOTAL URBAN RURAL MASCULIN FEMININ

ROMANIA 17166 11065 6101 10174 6992 77.5 88.6 63.2 94.1 61.7
DOLJ 281 204 77 172 109 41.1 54.1 25.1 52.0 30.9

- mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele:

Anul Valoarea indicatorului (la 100000 locuitori)
1998 965,71
1999 984,29
2000 878,61
2001 942,81
2002 1043,66
2003 1024.21
2004 972.72
2005 989.32
2006 963,00
2007 941.19
2008 933,66
2009 949.75
2010 966.21
2011 947.25
2012 929,90
2013 902,56
2014 904.27
2015 951.02
2016 896.05
2017 902.89
2018 893.13
2019 864.83
2020 929.29

Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator în judeţul Dolj

în perioada 1998 – 2020

99
 Pe medii mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele a
înregistrat valorile:

Anul Valoarea indicatorului (la 100000 locuitori)

Urban Rural
1998 518,02 1443,53
1999 514,70 1487,47
2000 497,95 1284,75
2001 515,34 1399,20
2002 576,01 1519,83
2003 569,44 1492,74
2004 578,96 1441,78
2005 581.04 1547.41
2006 552,96 1436,63
2007 577.59 1362.10
2008 567,27 1355,95
2009 558.73 1405.90
2010 593.69 1404.88
2011 570.02 1391.01
2012 589.42 1323.83
2013 566,08 1297,55
2014 550.99 1339.77
2015 705.93 1181.52
2016 578.03 1287.22
2017 572.99 1309.55
2018 582.56 1275.82
2019 lipsa date lipsa date
2020 655.55 1265.37

Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator pe medii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2020

100
 Graficele celor trei indicatori propuşi de OMS îmbracă acelaşi caracter ondulant
pentru perioada studiată, cu excepţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii care
pentru anul 2003 a avut tendinţa de creştere, ceea ce ar putea demonstra că
diagnosticele de deces au fost bine exprimate şi că nu ar exista interpunerea altor
factori.
Privind în mare evoluţia indicatorilor corelată cu ceea ce semnifică (calitatea
aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea. Rămâne de
văzut prin ce factori şi prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea .
Anul 2020, an pandemic COVID-19 cu toate masurile de preventie, a avut
repercusiuni pe diferite planuri asupra populatiei, iar impactul poate fi evaluat
deocamdata partial.

Structura deceselor pe cauze in mediul urban în judeţul Dolj în anul 2020

101
 Structura deceselor pe cauze in mediul rural în judeţul Dolj în anul 2020

d) Modelul mortalităţii pe grupe de vârstă :

Date Grupa de vârstă
Anul demografice 0-14 ani 15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani

Populaţie 138380 316475 189400 107683

Decese 299 637 2521 7455
Mortalitate ( o/oo) 2,16 2,01 13,31 69,23
1996
Structura deceselor (%) 2,74 5,84 23,10 68,33
Populaţie 135060 317257 187216 109778
Decese 296 617 2614 7350
Mortalitate ( o/oo) 2,19 1,94 13,96 66,95
1997
Structura deceselor (%) 2,72 5,67 24,04 67,57
Populaţie 133472 316562 186486 111320
Decese 325 529 2387 7104
Mortalitate ( o/oo) 2,43 1,67 12,80 63,82
1998
Structura deceselor (%) 3,40 5,12 23,07 68,67
Populaţie 131135 316517 185070 112482
Decese 260 489 2172 7444
Mortalitate ( o/oo) 1,98 1,54 11,73 66,17
1999
Structura deceselor (%) 2,50 4,72 20,96 71,82
Populaţie 128086 315686 185780 114691
Decese 244 470 2038 6769
Mortalitate ( o/oo) 1,90 1,49 10,97 69,02
2000
Structura deceselor (%) 2,56 4,94 21,41 71,09
Populaţie 125288 314339 184464 117734
Decese 181 451 2180 7178
Mortalitate ( o/oo) 1,44 1,43 11,82 60,97
2001
Structura deceselor (%) 1,81 4,52 21,82 71,95
Populaţie 120355 309360 182054 118445
102
 Decese 183 477 2158 7912
Mortalitate ( o/oo) 1,52 1,54 11,85 66,80
2002
Structura deceselor (%) 1,70 4,45 20,11 73,74
Populaţie 116020 308143 181192 119987
Decese 176 450 2043 7746
Mortalitate ( o/oo) 1.52 1.46 11.28 64.56
2003
Structura deceselor (%) 1.46 4.32 19.62 74.37
Populaţie 112056 307163 180172 121163
Decese 161 454 1975 7465
Mortalitate ( o/oo) 1,44 1,48 10,96 61,61
2004
Structura deceselor (%) 1,60 4,52 19,64 74,24
Populaţie 107806 310294 178918 121856
Decese 138 392 1920 7738
Mortalitate ( o/oo) 1.28 1.26 10.73 63.50
2005
Structura deceselor (%) 1.35 3.85 18.85 75.95
Populaţie 105743 309507 180071 120668
Decese 128 413 1883 7528
Mortalitate ( o/oo) 1,21 1,33 10,46 62,39
2006
Structura deceselor (%) 1,29 4,15 18,92 75,64

Populaţie 103088 308739 179509 120851

Decese 118 374 1831 7387
2007 Mortalitate ( o/oo) 1.14 1.21 10.20 61.12
Structura deceselor (%) 1.22 3.85 18.86 76.07
Populaţie 101470 308227 179313 119494
Decese 111 396 1919 7316
2008
Mortalitate ( o/oo) 1,09 1,28 10,70 61,22
Structura deceselor (%) 1,14 4,06 19,70 75,10
Populaţie 99919 308387 177697 119342
Decese 82 395 1995 7392
2009
Mortalitate ( o/oo) 0.82 1.28 11.23 61.94
Structura deceselor (%) 0.83 4 20.23 74.94
Populaţie 99163 307825 176837 118299
Decese 63 406 1933 7606
2010
Mortalitate ( o/oo) 0.63 1.32 10.93 64.29
Structura deceselor (%) 0.63 4.06 19.31 76
Populaţie 97852 307064 175167 117130
Decese 79 325 1747 7416
2011
Mortalitate ( o/oo) 0.81 1.06 9.97 63.31
Structura deceselor (%) 0.82 3.40 18.26 77.52
Populaţie 96949 305080 174770 117467
Decese 81 331 1753 7378
2012
Mortalitate ( o/oo) 0,84 1,08 10,03 62,81
Structura deceselor (%) 0,85 3,47 18,37 77,31
Populaţie 95410 295195 180873 118779
Decese 78 336 1679 7163
2013
Mortalitate ( o/oo) 0,82 1,14 9,28 60,31
Structura deceselor (%) 0,84 3,63 18,14 77,39
2014 Populaţie 99163 298011 187776 120810
103
 Decese 68 297 1741 7452
Mortalitate ( o/oo) 0.68 1.00 9.27 61.68
Structura deceselor (%) 0.71 3.11 18.21 77.97
Populaţie 97450 293734 188673 121604
Decese 84 329 1685 7892
2015
Mortalitate ( o/oo) 0.86 1.12 8.93 65.06
Structura deceselor (%) 0.84 3.29 16.87 79.00
Populaţie 96883 289797 189297 122202
Decese 59 288 1639 7404
2016
Mortalitate ( o/oo) 0.61 0.99 8.66 60.59
Structura deceselor (%) 0.63 3.07 17.45 78.85
Populaţie 96802 285835 189903 122564
Decese 59 299 1722 7476
2017
Mortalitate ( o/oo) 0.61 1.05 9.07 61.00
Structura deceselor (%) 0.62 3.13 18.02 78.23
Populaţie 95891 281658 189895 123832

2018 Decese 66 245 1718 7437

Mortalitate ( o/oo) 0.69 0.87 9.05 60.06
Structura deceselor (%) 0.70 2.59 18.15 78.56
Populaţie 95475 276607 190982 124122
Decese 57 248 1616 7424
2019
Mortalitate ( o/oo) 0.60 0.90 8.46 59.81
Structura deceselor (%) 0.61 2.65 17.29 79.44
Populaţie 95596 270906 191196 126264
Decese 55 257 1725 8104
2020
Mortalitate ( o/oo) 0.58 0.95 9.02 64.18
Structura deceselor (%) 0.54 2.54 17.01 79.91

104
 Structura deceselor pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2020.
Procentul deceselor la grupa de vârstă 0-14 ani a fost în 2010 sub cotele anilor
1996-2009. În perioada de referinţă structura deceselor a înregistrat urmatoarele cote:
grupa de vârstă 45-64 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 1997, iar grupa de
vârsta peste 65 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 2020.
Evoluţia mortalităţii pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2020

Grupa de vârstă care acumulează cele mai multe decese este grupa peste 65 ani urmată
de grupele adultului, adultului tânăr şi copilăriei.

e) Mortalitatea pe medii

Din datele conţinute în tabelul de la punctul a) reiese că rata brută de mortalitate

pe medii urmează în perioada 1994-2020 modelul mortalităţii generale. Pentru anul
2020 indicatorul a avut valoarea 11.6 o/oo pentru mediul urban( în crestere cu 1,4
procente faţă de anul precedent) şi 18.7 o/oo pentru mediul rural ( în crestere cu 0.9
procente faţă de anul precedent). Din anul 2009 pana in 2019 asistăm la scăderea
mortalităţii generale în mediul rural(1,7 procente).

Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2020.

f) Mortalitatea pe sexe
105
 Rata de
Anul Populaţia Decese
mortalitate (o/oo)
T 751938 10912 14,50
M 368030 5790 15,73
1996
F 383908 5122 13,34
T 749311 10877 14,50
M 366405 5792 15,80
1997
F 382906 5085 13,28
T 747840 10345 13,90
M 365412 9446 14,90
1998
F 382428 4899 12,81
T 745204 10365 13,90
M 363829 5393 14,82
1999
F 381375 4972 13,03
T 744243 9521 12,8
2000 M 363169 4925 13,56
F 381074 4596 12,06
T 741825 9990 13,5
M 361648 5150 14,3
2001 F 380177 4840 12,8

T 730214 10730 14,7

M 355833 5563 15,6
2002
F 374381 5162 13,8
T 725342 10415 14,4
M 353436 5480 15,5
2003
F 371906 4935 13,3
T 720554 10055 13,9
M 350872 5273 15,0
2004
F 369682 4782 12,9
T 718874 10188 14,2
M 349699 5295 15,14
2005
F 369175 4893 13,25
T 715989 9952 13,9
M 348069 5233 15,03
2006
F 367920 4719 12,83
T 712187 9710 13,7
M 345993 5140 14,9
2007
F 366194 4570 12,5
T 708504 9742 13,8
2008 M 343857 5181 13,7
F 364647 4561 13,9
T 705345 9864 14,0
2009 M 342208 5317 15,54
F 363137 4547 12,52
T 702124 10008 14,3
2010 M 340422 5243 15,40
F 361702 4765 13,17
2011 T 697813 9567 13,7
106
 M 338142 4958 14,66
F 359671 4609 12,81
T 694266 9543 13,8
2012 M 336372 4936 14,67
F 357894 4607 12,87
T 690257 9256 13,4
2013 M 334271 4795 14,34
F 355986 4461 12,53
T 705760 9558 13.5
2014 M 342313 4956 14,48
F 363447 4602 12,66
T 701461 9990 14.2
2015 M 339979 5147 15.14
F 361482 4843 13.40
T 698179 9390 13.40
2016 M 338301 4826 14.30
F 359878 4564 12.70
T 695104 9556 13.70
2017 M 336811 4925 14.62
F 358293 4631 12.93

T 691276 9466 13.70

M 334825 4849 14.48
2018
F 356451 4617 12.95
T 687186 9345 13.6
2019 M 332714 4787 14.4
F 354472 4558 12.9
T 683962 10141 14.8
2020 M 331111 5291 15.97
F 352851 4850 13.74

Mortalitatea la sexul feminin în perioada 1996-2000 a fost într-o uşoară scădere

cu cea mai mică valoare în 2000 urmând o perioadă de creştere în 2001, 2002, an cu cea
mai mare valoare a indicatorului, pentru ca în următorii doi ani să înregistreze un trend
descendent. In următoarea perioada aspectul indicatorului a fost ondulant atingând cea
mai mare valoare în 2008. Pentru anul 2020 valoarea indicatorului a fost 13,74 o/oo, în
crestere faţă de anul precedent.
La sexul masculin mortalitatea are acelaşi caracter ca şi mortalitatea la sexul
feminin în perioada studiată, dar scăderea înregistrată în 2003 şi 2004 ani a fost mai
puţin pregnantă, ca de altfel şi scăderea înregistrată în 2008 . Pentru anul 2020 valoarea
indicatorului a fost 15,97 o/oo (în crestere faţă de anul precedent).

107
 Evoluţia mortalităţii pe sexe în judeţul Dolj în perioada 1996-2020.

 Ani potenţiali de viaţă pierduţi

Anul APVP APVP LA 1000 loc.
1996 56652,5 75,30
1997 56297,5 75,10
1998 53642,5 71,70
1999 46887,5 62,90
2000 44675.0 60,02
2001 41480.0 55,92
2002 42885.0 58,73
2003 40992.5 56.51
2004 40180.0 56,76
2005 35890.0 49.93
2006 36495.0 50,97
2007 34242,5 48,08
2008 34515.0 48,71
2009 33240.0 47.13
2010 31030.0 44.19
2011 27862.5 39.93
2012 27947.5 40.25
2013 27302.5 39.55
2014 25435.0 36.04
2015 27910.0 39.79
2016 24300.0 34.80
2017 25510.0 36.70
108
 2018 23912.5 34.59
2019 22802.5 33.18
2020 23702.5 34.65

În perioada 1996-2014 se constată o tendinţă de scădere a APVP atât în cifre

absolute cât şi procentual, graficul avand in anii urmatori un caracter ondulant. Pentru
anul 2020 s-a înregistrat valoarea 34,65 la 1000 locuitori, în crestere cu 1,47 procente
faţă de anul precedent.

109
 Ani de viata pierduti pe primele 5 grupe de cauze medicale de moarte in
Dolj se evidentiaza in tabelul urmator:

Boala
Bolile Bolile Bolile
Anul
aparatului Tumori aparatului Accidente aparatului
circulator respirator digestiv
2016 27523.02 18927.75 4333.68 8029.29 7511.81
2017 29011.92 19398.57 5441.51 7750.66 8005.56
2018 29112.41 19715.33 5771.7 7527.80 7738.12
2019 29367.51 19305.40 7031.21 8857.13 8586.91
2020 30858.60 18773.00 6912.30 7065.20 8591.50

110
 Ani de viaţă potenţiali ajustaţi pentru incapacitate (DALY – criteriu de
identificare a problemelor de sănătate la nivel de judeţ) :

Structura DALY pe cauze, Dolj, 1998

Grupa de boală Cod x) Nr. DALY % Nr. DALY / 1000 loc

Total 154609
Boli infecţioase 1-79 3252 2,10 4,36
Tumori maligne 80-176 14140 9,14 18,94
Boli sânge + hemato 203-233 1150 0,74 1,54
Boli ale tiroidei 234-240 - - -
Diabet 241-245 633 0,41 0,85
Boli endocrine 246-298 2481 1,60 3,32
Tulb. mentale organice 299-305 103 0,07 0,14
Tulb. de comportament 306-355 21462 13,88 28,65
Boli SNC 356-397 5475 3,54 7,33
Boli cardio-vasculare 445-497 58478 37,82 78,35
Boli ap. respirator 498-542 9670 6,25 12,95
Boli ap. digestiv 543-591 10673 6,90 14,30
Boli ţes. subcutanat 592-625 59 0,04 0,08
Boli ap. osteo-articular 626-669 2069 1,34 2,77
Boli ap. genito-urinar 670-732 1701 1,10 2,28
Sarcină, naştere, lehuzie 733-776 77 0,05 0,10
Boli perinatale 778-820 1423 0,92 1,91
Malformaţii 821-878 3090 2,00 4,14
Accidente 879-975 11257 7,28 15,08
x
Conform cu ICD – Revizia a 10 –a

111
 Problemele de sănătate la nivel de judeţ în funcţie de criteriul DALY la 1000 de
locuitori, 1998 .

Grupa de boli
B. ap. Tulb. Accid. B. B. Nr. de
Judeţele Tumori B.
card. ment. şi de traum. ap. ap. probleme
maligne SNC
vasc. comport. otrăv. dig. resp.
Arad X X X X 4
Bacău X 1
Bihor X X 2
Botoşani X X X X X 5
Brăila X X 2
Caraş Severin X 1
Călăraşi X 1
Cluj X 1
Constanţa X X X X 4
Covasna X 1
Dolj X X 2
Galaţi X X X 3
Giurgiu X X X X X 5
Harghita X 1
Hunedoara X 1
Ialomiţa X X X 3
Iaşi X X X X 4
Maramureş X X X 3
Mehedinţi X X 2
Mureş X X 2
Olt X X 2
Prahova X 1
Satu-Mare X X 2
Sălaj X X 2
Sibiu X 1
Teleorman X X X X 4
Timiş X 1
112
Tulcea X X 2
Vaslui X X X X 4
Vâlcea X 1
Vrancea X X 2
Mun. Bucureşti X 1

2.3.3 Sporul natural

Spor natural (o/oo)
Anul Cifre absolute
T -2118 -2,8
U 647 1,8
1994
R -2765 -7,2
T -2795 -3,7
U 416 1,1
1995
R -3213 -8,4
T -3583 -4,8
U 63 0,2
1996
R -3646 -9,8
T -3303 -4,4
U 148 0,3
1997
R -3451 -9,4
T -2731 -3,7
U 337 0,9
1998
R -3068 -8,4
T -2917 -3,91
U 217 0,64
1999
R -3134 -8,69
T -1786 -2,4
2000 U 383 1
R -2170 -6,0
T -3062 -4,1
U 40 -0,4
2001
R -3102 -8,5
T -4283 -5,9
U -461 -1,3
2002
R -3822 -10,6
T -3905 -5.4
U -163 -0.4
2003
R -3742 -10.4
T -3735 -5,1
2004 U -268 -0,7
113
 R -3467 -10,2
T -3676 -5.1
U 42 0.1
2005
R -3634 -10.85
T -3745 -5,2
U -7 -0.02
2006
R -3738 -11,2
T -3410 -4,8
U 17 0,04
2007
R -3427 -10,4
T -3337 -4,7
U 64 0,2
2008
R -3401 -10,4

T -3411 -4.8
2009 U 100 0.3
R -3511 -10.8
T -3811 -5.5
2010 U -174 -0.5
R -3637 -11.2
T -3522 -5.0
2011 U -165 -0.4
R -3357 -10.5
T -3456 -5,0
2012 U -346 -0,9
R -3110 -9,7
T -3308 -4.8
2013 U -264 -0.80
R -3044 -9.60
T -4058 -5.7
2014 U -594 -1.6
R -3464 -10.9
T -4299 -6.13
2015 U -780 -2.01
R -3519 -11.22
T -3883 -5.5
2016 U -680 -1.8
R -3203 -10.2
T -3918 -5.6
2017 U -688 -1.8
R -3230 -10.4
T -3877 -5.6
2018 U -776 -2.0
R -3101 -10.0
T -3749 -5.5
2019 U -800 -2.1
R -2949 -9.6
T -4853 -7.1
114
 2020 U -1628 -4.3
R -3225 -10.5

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018

Evoluţia sporului natural în judeţul Dolj în perioada 1994-2020

Sporul natural în perioada 1994-2020 a fost permanent negativ. Anul 2000 a

înregistrat cel mai bun spor natural (-2,4 o/oo ) cu un spor pozitiv în urban (+1 o/oo ). Anul
2020 a înregistrat cel mai crescut spor natural în sens negativ de -7.1 o/oo pe seama
mediului rural (-10,5 o/oo). Anii 2004, 2005 au înregistrat aceeaşi valoare -5,1 o/oo , iar
anii 2011 si 2012 aceeaşi valoare -5,0 o/oo.

În intervalul de referinta remarcăm că mediul rural a inregistrat mereu valori

negative, iar mediul urban a înregistrat valori negative din 2001 (2001-2004, 2006,
2010-2020).

Evoluţia sporului natural pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2020.

115
Evoluţia sporului natural în perioada 1995-2020 în judeţul Dolj comparativ cu România

Valorile înregistrate la nivelul judeţului Dolj sunt peste valorile la nivel de ţară în
sens negativ ( excedentul natural negativ se menţine accentuat ).

Spor Judetul Dolj Regiunea de Romania

natural Dezvoltare Sud-
Anul 2020 Vest Oltenia
CA o
/oo CA o
/oo CA o
/oo
Total -4853 -7.1 -15138 -7.1 -118736 -5.3
Urban -1628 -4.3 -4324 -4.0 -52693 -4.2
Rural -3225 -10.5 -10814 -10.1 -66043 -6.9
Valoarea inregistrata la nivelul judetului Dolj este mai mare decat valoarea inregistrata
la nivelul tarii, pe total si pe medii. Valoarea inregistrata in Dolj este egala cu valoarea
de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, dar valorile pe medii in Dolj
depasesc valorile inregistrate la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Spor Natural Spor Natural

Localitatea
(CA) (%O)
Total -4853 -5,5
Total Urban -1628 -4.3
Municipiul Craiova -1241 -4,2
Municipiul Bailesti -74 -3,8
Municipiul Calafat -94 -5,4
Oras Bechet 6 1,4
Oras Dabuleni -153 -13,3
Oras Filiasi -24 -1,3
Oras Segarcea -48 -6,1
Total Rural -3225 -10.5
Afumati -53 -21,4
Almaj -29 -16,1

116
 Spor Natural Spor Natural
Localitatea
(CA) (%O)
Amarastii de Jos -42 -7,7
Amarastii de Sus -26 -16,4
Apele Vii -30 -15,5
Argetoaia -30 -6,6
Birca -39 -9,7
Bistret -50 -12,0
Botosesti-Paia -10 -14,9
Brabova -12 -10,2
Bradesti -28 -6,2
Bralostita 4 1,1
Bratovoesti -22 -6,9
Breasta -23 -5,5
Bucovat -33 -7,8
Bulzesti -42 -32,2
Calarasi -73 -13,3
Calopar -25 -6,5
Caraula -11 -4,4
Carcea -12 -4,1
Carna -20 -15,1
Carpen -31 -14,7
Castranova -44 -14,2
Catane 5 2,4
Celaru -52 -12,2
Cerat -1 -0,2
Cernatesti -26 -15,7
Cetate -34 -6,5
Cioroiasi -26 -18,4
Ciupercenii Noi -70 -13,7
Cosoveni -15 -4,6
Cotofenii din Dos -28 -12,4
Cotofenii din Fata 11 5,3
Daneti -65 -11,7
Desa -21 -4,3
Diosti -43 -15,2
Dobresti -37 -16,6
Dobrotesti -29 -18,6
Dragotesti -28 -13,9
Dranic -40 -17,6
Farcas -19 -9,3
Galicea Mare -30 -7,7
Galiciuica -14 -10,1
Gangiova -22 -8,7
Ghercesti -25 -14,1
Ghidici 2 0,8
Ghindeni -29 -16,0
Gighera -30 -10,9
Giubega -42 -21,0
117
 Spor Natural Spor Natural
Localitatea
(CA) (%O)
Giurgita -57 -19,8
Gogosu -16 -31,7
Goicea -62 -25,5
Goiesti -35 -11,6
Grecesti -22 -14,1
Intorsura -15 -10,5
Isalnita -10 -2,4
Izvoare -23 -15,9
Leu -61 -13,8
Lipovu -17 -5,2
Macesu de Jos -17 -13,9
Macesu de Sus -28 -23,5
Maglavit -61 -13,4
Malu Mare -6 -1,0
Marsani -64 -14,7
Melinesti -53 -14,0
Mischii -38 -23,0
Motatei -77 -11,4
Murgasi -42 -18,8
Negoi -10 -4,1
Orodel -33 -13,6
Ostroveni -72 -15,2
Perisor -26 -15,9
Pielesti -10 -2,5
Piscu Vechi -22 -8,3
Plenita -39 -8,9
Plesoi -12 -9,4
Podari -31 -4,5
Poiana Mare -124 -12,2
Predesti -13 -6,3
Radovan -17 -13,1
Rast -23 -6,5
Robanesti -54 -24,4
Rojiste -14 -5,7
Sadova -28 -3,2
Salcuta -23 -10,7
Scaesti -18 -8,6
Seaca de Cimp -35 -20,1
Seaca de Padure -35 -39,7
Secu -1 -1,0
Silistea Crucii -23 -16,2
Simnicu de Sus -50 -9,6
Sopot -35 -20,9
Talpas -11 -9,2
Teasc -20 -6,6
Terpezita -27 -18,7
Teslui -29 -13,6
118
 Spor Natural Spor Natural
Localitatea
(CA) (%O)
Tuglui -32 -11,1
Unirea -51 -14,0
Urzicuta -14 -4,7
Valea Stanciului -74 -14,3
Virtop -28 -16,5
Virvoru de Jos -37 -15,1
Vela -37 -20,7
Verbita -24 -19,4

Cinci localităţi au înregistrat sporuri naturale pozitive ( o localitate in mediul

urban si patru localitati în mediul rural); cel mai bun spor natural l-a înregistrat în 2020
localitatea Cotofenii din Fata (+5,3 o/oo).

Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe

localităţi în ceea ce priveşte sporul natural.

Quartila 1 pentru sporul natural între -39,68 şi -15, 62 cuprinde următoarele localităţi:
(vezi harta):

Localitate %o Localitate %o
SEACA DE PADURE -39,68 MURGASI -18,76
BULZESTI -32,23 TERPEZITA -18,67 Localităţile din
GOGOSU -31,75 DOBROTESTI -18,61 această quartilă se suprapun
GOICEA -25,49 CIOROIASI -18,39 peste localităţile din quartila
ROBANESTI -24,37 DRANIC -17,64 4 a mortalităţii (cu exceptia
MACESU DE SUS -23,49 DOBRESTI -16,61 a 5 localitati: Cernatesti,
MISCHII -22,96 VARTOP -16,50 Izvoare, Dobresti,
AFUMATI -21,38 AMARASTII DE SUS -16,42 Dobrotesti,Almaj).
GIUBEGA -20,98 SILISTEA CRUCII -16,20
SOPOT -20,95 ALMAJ -16,11
VELA -20,74 GHINDENI -16,02
SEACA DE CAMP -20,15 IZVOARE -15,92
GIURGITA -19,77 PERISOR -15,87
VERBITA -19,40 CERNATESTI -15,70

119
120
 2.4. Mişcarea mecanică (migraţia) 2020:

Stabiliri de domiciliu pe medii de rezidenta, tara, regiune de dezvoltare si judet:

Judetul Dolj Regiunea de Romania

Anul Dezvoltare Sud-
2020 Vest Oltenia
CA CA CA
Total 10871 33838 367569
Urban 3534 12211 177498
Rural 7337 21627 190071

Plecări cu domiciliul pe medii de rezidenta, tara, regiune de dezvoltare si judet:

Judetul Dolj Regiunea de Romania

Anul Dezvoltare Sud-
2020 Vest Oltenia
CA CA CA
Total 11327 39514 367569
Urban 6279 21035 216164
Rural 5048 18479 151405

121
 2.5 Morbiditatea populaţiei

2.5.1. Morbiditatea prin boli transmisibile (o/oooo) în perioada 2007-2020

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
SALMONELLOZE 1.88
1,78 2.60 0.41 1.64 1.37 0.86 1.30 0.57 2.32 1.34 0.14 1.60 0
DIZENTERIE Fara Fără
3,01 2.74 4.52 3.56 3.29 7.06 0.5 0,54 0.00 0.00 0.3 0
BACILARĂ date date
TIA Fara Fara
6,16 1.51 1.37 3.70 4.25 2.88 4.64 2,15 4.64 0.00 0.29 0
date date
GIARDIOZĂ 398.77
373,04 442,75 394,.27 386.05 323.74 149.94 296.11 234.22 264.52 344.52 851.20 235.30 124.42
BDA 468,.3 359.,7 753.23
548,47 379.61 493.26 578.45 560.30 396.17 471.96 877.83 494.12 481.96 283.64
6 6
LEPTOSPIROZĂ Fără
0,55 0.00 0.14 0.00 0.14 0.00 0.00 0,00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
date
TUSE
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
CONVULSIVĂ
SCARLATINĂ 6,44 11.13 1.10 1.23 3.42 2.16 1.4 1.28 1.5 3.49 7.52 7.48 3.8 2.1
MENINGITĂ Fără
0,96 1.51 0.68 0.55 0.55 0.58 0.29 0.14 0.27 0.27 0.00 0.00 0
MENINGOCOCICĂ date
ERIZIPEL Fără Fără Fără Fără Fără Fără 0.00
6,71 6.51 4.52 4.11 5.07 0.00 0
date date date date date date
TRICOMONIAZĂ Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără
23,97 1.09 1.64 4.66 4.66 0.00 0
date date date date date date date
MENINGITĂ
6,57 2.19 1.51 1.78 1.51 1.73 2.74 3.83 1.70 6.71 2.69 1.28 2.91 0
VIRALĂ
SUSPICIUNE Fără 0.00 0.00 0.00
0,00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 0 0 0.00 0
POLIO date
VARICELĂ 401,66 175.15 247,05 187.07 242.39 187.39 207,9 248.24 267.0 526.05 446.83 390.81 334.1 238.6
RUJEOLĂ 3,01 0.41 0.00 0.00 0.55 9.94 3.3 0.14 0.00 23.19 82.3 2.71 8.2 0
RUBEOLĂ 7,94 1.78 0.27 0.27 0.68 192.15 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
HEPATITĂ TIP A 10,82 6.30 8.22 15.47 15.20 23.05 12.7 1.56 1.1 2.15 77.1 21.3 5.3 0
HEPATITĂ TIP B 3,70 2.33 2.60 1.78 3.29 2,16 3.00 1.70 1.4 2.17 0.89 0.00 0.3 0
OREION Fără 0.00 0.00
12,60 5.20 1.23 0.14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
date
TRICHINELOZĂ Fără Fără Fără Fără
0,27 0.14 0.00 0.00 0.00 0.29 0.14 0.00 0.00 0
date date date date
MENINGITĂ
0,82 1.23 1.10 0.55 0.96 0.58 0.72 0.99 0.31 0.81 0.27 0.32 0.00 0.29
BACTERIANĂ
ENCEFALITĂ 0.00 0.00 0.00 0.14 0.27 0.00 0.00 0.14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.58 0
ANGINĂ
16,02 49.03 42.73 46.84 39.85 38.03 52.43 61.64 84.15 129.70 90.4 273.96 299.19 177.06
STREPTOCOCICĂ
GRIPĂ 0.00 1.23 43.69* 1.51 7.26 1.01 1.01 0.99 5.26 7.25 3.27 3.32 27.35 165.07

PNEUMONIE
2532,96 2508.31 3251.24 2595.81 2595.81 1701.51 1381.03 1197.15 1819.15 2795.67 3231.7 1969.9 2051.8 1131.2

HEPATITĂ TIP C
0.00 0.00 0.00 0.14 0.00 0.14 0.43 0.14 0.5 0.31 0.14 0.2 0.00 0
TETANOS
0.00 0.00 0.00 0.14 0.82 0.29 0.00 0 0.15 0,17 0.00 0.00 0.00 0
MONONUCLEOZA
0.41 1.37 0.14 0.00 0.00 2.59 2.30 2.13 5.88 5.37 9.24 6.51 10.33 2.05

* Morbiditatea pentru gripă în anul 2009 a fost influenţată de cazurile de gripa H1N1

S-au înregistrat următoarele date de morbiditate (o/oooo )pentru:

122
 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2019
2016 2017 2018 2020
BOTULISM Fără
0.00 0.14 0.00 0.14 0.00 0.00 0.00 0.14 0.00 0.00 0.00 0.00 0
date
SIFILIS RECENT 13.96
3.02 7.65 1.2 1.4 1.43 1.0 0
INFECTII
1.87 1.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
GONOCOCICE
INFECTIA HIV 5.52 0
1.87 3.68 3.25 3.29 3.22 3.04
INFECTIA cu E.Coli 33.03
5.33 16.29 14.70 19.6 16.07 8.29 0.15
ENTERITA prin 28.73
1.58 7.79 17.63 53.97 39.11 56.36 8.63
Rotavirus
SHIGELOZA CU
SHIGELLA FEXNERI 0.86 0 0.31 0.81 0.54 0.00 0.00 0
(GRUPA B)
SHIGELOZA CU
SHIGELLA SONNEI 0.86 0.99 0.00 0.27 0.14 0.00 0.29 0
(GRUPA D)
CONJUNCTIVITA 135.83 118.74 114.16 112,36 120.6 121.23 79.59 34.5
VIRALA
*INFECTII AC. CAI 17918.7
7138.76 4998.44 8799.84 14553.55 31339 9597.4 3891.01
RESPIRATORII SUP 8
*INFECTII AC. CAI
1198.82 1280.89 1842.31 2725.32 2364.95 4732.48 1420.1 756.77
RESPIRATORII INF

Morbiditatea boli infecţioase şi parazitare o

/oooo

T 10445,57
U 12254,95
2004
R 8603,27
T 7784,70
U 7801,07
2005
R 7788,04
T 12278,59
U 11800,28
2006
R 12765,88
T 9043.92
U 10133.33
2007
R 7934.70
T 8465.74
2008 U 9434.63
R 7479.22
T 10700.97
2009 U 11115.70
R 10278.71
T 8980.52
2010 U 9752.50
R 8194.50
T 9020.92
2011 U 9877.36
R 8144.75
T 9426,96
2012 U 9775.85
R 9023.24
123
 T 11.263,38
2013 U 9756,98
R 13.008,39
T 10902.12
2014 U 9654.98
R 1645.45
T 10524.21
2015 U 8547.61
R 7254.32
T 11887.23
2016 U 10200.67
R 13838.55
T 14009.29
2017 U 14453.14
R 13453.15
T 14164.68
2018 U 14517.40
R 13750.13
T 14686.71
2019 U 13337.41
R 16335.47
2020 T 6814.71
U 6242.41
R 7517.38

Morbiditatea prin boli infecţioase în perioada 2004-2020

124
 Morbiditatea prin boli transmisibile în anul 2020

În anul 2020 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri

infectiile acute ale căilor respiratorii superioare, pneumonia, infectiile acute ale căilor
respiratorii inferioare, BDA, varicela, angina streptococica, gripa, giardioza. Ca o
concluzie generală anul 2020 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă.
125
 În intervalul studiat 1994-2020 a scăzut morbiditatea prin tuse convulsivă, iar
din 2006 nu s-au mai înregistrat cazuri.
Hepatita virală tip B ca efect al unei bune activităţi de imunizare a înregistrat în
ultimii ani o scădere marcantă în perioada 1996-2002, cel mai mic prag fiind atins în
2018, cand nu s-au inregistrat cazuri.
Dizenteria bacilară a înregistrat valori crescute la începutul intervalului 1994-
1997 , caracter ondulant intre anii 1998-2000. Din 2003 indicatorul este în scădere, iar
din 2017, 2018 si 2020 nu s-au mai inregistrat cazuri.

Evoluţia morbidităţii prin dizenteria bacilară, tuse convulsivă, hepatită tip B

în perioada 1994-2020
În perioada 1994-2002 a scăzut morbiditatea prin rujeolă, rubeolă, oreion ca
urmare a extinderii programului de imunizări. În perioada 2001-2004 nu s-au mai
înregistrat cazuri de rujeolă. În perioada 2005-2019 judeţul a înregistrat cazuri de
rujeolă cu cel mai înalt indicator în 2017.
La oreion indicatorul a înregistrat valoarea cea mai mare în 2004. Din 2011 nu s-
au înregistrat cazuri de oreion.
În anul 2012 s-a înregistrat un număr de 1334 cazuri rubeolă fiind considerat un
an epidemic pentru această boală. Majoritatea cazurilor au fost raportate la grupa de
vârsta 15-20 de ani, care nu a intrat programul naţional de imunizări pentru această
afecţiune. Din anul 2013 nu s-au înregistrat cazuri de rubeolă.
Gripa,în intervalul 1994-2007, a înregistrat un vârf epidemic în anul 1999.
Valoarea 43,69 o/oooo din 2009 este determinată de cazurile de gripă H1N1.In 2020 s-a
inregistrat valoarea 165,07 o/oooo.

Evoluţia morbidităţii prin rujeolă, rubeolă, oreion, gripă

în perioada 1994-2020
126
 Din anul 2008 calendarul de vaccinare a inclus de la 01.10.2008 vaccinul DTPa -
vaccin diftero-tetano-pertussis acelular, DTPa-VPI- vaccin diftero-tetano-pertussis
acelular-poliomielitic inactivat (care din 2011 s-a imbunatatit si cu o componenta
Haemophilus B - DTPa-VPI-Hib vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B) si a demarat vaccinarea antiHPV. In anul 2009 a fost introdusă
vaccinarea împotriva gripei H1N1. In functie de fondurile disponibile în calendarul de
vaccinare din 2013 se va include vaccinul pneumococic conjugat.

CALENDARUL VACCINĂRILOR ÎN ROMÂNIA conform Ord.MS.nr.377/2017

VÂRSTA RECOMANDATĂ TIPUL DE VACCINARE COMENTARII

primele 24 ore Vaccin hepatitic B (Hep B)1   în maternitate
2 - 7 zile Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)
2 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Vaccin pneumococic conjugat2
4 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B) 
Vaccim pneumococic conjugat2
11 luni  Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B) 
Vaccin pneumococic conjugat2
12 luni  Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)  medicul de familie
5 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie
6 ani ) 
2
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic (DTPa-VPI
14 ani  Vaccin diftero-tetanic pentru adulţi/vaccin medicul de familie
diftero-tetano-pertussis acelular

NOTĂ:
1) in situatia in care vaccinul hepatitic B nu este disponibil pentru administrare in primele
24 de ore de la nastere, copiilor nascuti din mame Ag HBs pozitive li se va aplica
temporar urmatoarea schema de vaccinare: 
2)  
VÂRSTA RECOMANDATĂ TIPUL DE VACCINARE COMENTARII
6 saptamani Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)doza I
30 de zile de la prima doza Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)doza II
30 de zile de la a doua doza Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie
poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)doza III
127
 La varsta de 11 luni copiii vor fi vaccinati conform Calendarului national de vaccinare,
respectiv vor primi a IV-a doza de Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
Copiii nascuti din mame Ag HBs negative vor fi vaccinati conform Calendarului
national de vaccinare, incepand cu varsta de 2 luni fara a mai fi necesare recuperarea dozei de
vaccin hepatitic B care nu afost administrate la nastere
2
)Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus în calendarul naţional de vaccinare în funcţie
de fondurile disponibile.
Pentru administrarea tuturor vaccinurilor se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă
Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B
DTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B-hepatitic B
ROR = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

128
 2.5.2 Morbiditatea spitalizată.

Structura externărilor pe afecţiuni în judeţul Dolj ( date obţinute de la D.S.P. Dolj

şi care nu includ situaţia existentă la nivelul Spitalului Clinic C.F. Craiova** şi
Spitalului Militar ):

Nr. bolnavi externaţi

Nr.
Cauza de boală
crt.
2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020
1 Aparat respirator 27183 24988 22775 22873 22002 22367 19641 20191 20734 19943 11465
2 Aparat digestiv 18727 13540 15900 17326 14087 13635 12937 13183 12639 13220 6556
3 Aparat circulator 18931 15754 15170 14576 14007 13344 12706 13124 13120 13942 7759
4 Aparat genito - 11529 9462 8778 9026 8162 8376 7968 7938 7610 6496 3456
urinar
5 Traumatisme, 9251 8255 8082 7635 7131 6709 6169 6248 6681 5956 3405
otrăviri
6 Sistem osteo - 12577 10228 9328 9813 9236 9270 8677 8831 8902 9677 3209
articular
7 Boli infecţioase 9694 8094 8011 8215 7978 8327 8882 9961 8591 8730 5960
şi parazitare
8 Tumori maligne 18219 12837 15084 10536 9925 9336 8787 7462 6814 10676 6520
9 Tulburări mintale 5587 6079 5704 5963 5987 5424 5620 5964 6000 6410 3522
10 Boli sistem
nervos şi ale 8506 8476 8436 8372 8065 7618 7468 6959 7109 7553 3515
organelor de simţ

11 Boli endocrine,
de nutriţie, şi 5087 3014 3783 4076 3880 4579 4015 2789 3463 4043 1304
metabolism
12 Boli piele şi ţesut
celular 2511 2566 2502 2671 2173 2127 1907 1982 2051 2127 1048
subcutanat
13 Boli sânge şi org. 6292 3334 2912 3074 2670 2033 1632 960 849 1052 572
hematopoetice
14 Anomalii 533 499 436 491 427 489 429 354 374 374 220
congenitale
15 Altele 32187 25526 17982 22316 21236 19376 20018 20231 18980 15499 11033
TO T A L 137578 135783 149475 186814 164626 152652 146963 136966 126856 125698 69544

129
 %

Cauza de boală

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020
crt

1 Aparat respirator 14.55 16.37 15,72 15.56 16.06 16.60 15.48 16.00 16.73 15.86 16,49
2 Aparat digestiv 10.02 8.87 10,97 11.79 10.29 10.12 10.20 10.45 10.20 10.52 9,43

130
 3 Aparat circulator 10.13 10.32 10,47 9.92 10.23 9.90 10.02 10.40 10.59 11.09 11,16
4 Aparat genito -
6.17 6.20 6,06 6.14 5.96 6.22 6.28 6.29 6.14 5.17 4,97
urinar
5 Traumatisme,
4.95 5.41 5,58 5.20 5.21 4.98 4.86 4.95 5.39 4.74 4,90
otrăviri
6 Sistem osteo -
6.73 6.7 6,44 6.68 6.74 6.88 6.84 7.00 7.18 7.70 4,61
articular
7 Boli infecţioase
5.19 5.30 5,53 5.59 5.82 6.18 7.00 7.89 6.93 6.94 8,57
şi parazitare
8 Tumori maligne 9.75 8.41 10,41 7.17 7.25 6.93 6.93 5.91 5.50 8.49 9,38
9 Tulburări mintale 2.99 3.98 3,94 4.06 4.37 4.02 4.43 4.73 4.84 5.10 5,06
10 Boli sistem
nervos şi ale 4.55 5.55 5,82 5.70 5.89 5.65 5.89 5.52 5.74 6.01 5,05
organelor de simţ
11 Boli endocrine,
de nutriţie si 2.72 1.97 2,61 2.77 10.23 3.40 3.17 2.21 2.79 3.22 1,88
metabolism
12 Boli piele şi ţesut
celular 1.34 1.68 1,73 1.82 1.59 1.58 1.50 1.57 1.66 1.69 1,51
subcutanat
13 Boli sânge şi org.
3.37 2.18 2,01 2.09 1.95 1.51 1.29 0.76 0.69 0.84 0,82
hematopoetice
14 Anomalii
0.28 0.33 0,30 0.33 0.31 0.36 0.34 0.28 0.30 0.30 0,32
congenitale
15 Altele 17.23 16.73 12,41 15.18 15.50 14.38 15.78 16.03 15.31 12.33 15,86

* In anii 2013 si 2014 datele de morbiditate spitalizata in judetul Dolj includ si datele
de morbiditate spitalizata ale Spitalului Clinic C.F. Craiova
Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri în 2020
bolile aparatului respirator, bolile aparatului circulator, bolile aparatului digestiv.
Numărul de internări a scazut faţă de anul precedent. Pe cauze de boala a scazut
numarul de internari pe toate afectiunile.

131
 Structura externărilor pe afecţiuni în anul 2020

Structura externărilor pe afecţiuni şi grupe de vârstă

In anul 2020 situatia a fost urmatoarea:
Nr. externări pe grupe de vârstă
Nr.
crt. Cauza de boală sub 1-4 5-14 15-64 peste
1an ani ani ani 65ani
1 Aparat respirator 223 2238 1340 4710 2954
2 Aparat digestiv 106 467 544 3272 2167
3 Aparat circulator 4 5 6 2732 5012
4 Aparat genito-urinar 31 85 139 2104 1097
5 Traumatisme, otrăviri 3 127 353 1859 1063
6 Sistem osteo-articular 3 13 30 1748 1415
7 Boli infecţioase şi parazitare 44 351 281 4126 1158
8 Tumori maligne 1 43 136 3164 3176
9 Tulburări mintale 1 44 174 2827 476
10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 9 96 112 1399 1899
11 Boli endocrine, de nutriţie si metabolism 11 81 65 710 437
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 16 58 83 579 312
13 Boli sânge şi organe hematopoetice 2 29 102 267 172
14 Anomalii congenitale 56 69 37 46 12

Grupa de vârstă 0-1 an înregistrează 25,45 % din bolnavii externati pentru

anomalii congenitale
Grupa de vârstă 15-64 ani, care reprezintă la nivel de judeţ 67,56 % din populaţia
judeţului, este interesată în procent de:
- 35, 21 % din bolnavii externaţi pentru bolile aparatul circulator
- 39,80 % din bolnavii externaţi pentru bolile SN şi ale organelor de simţ
- 41,08 % din bolnavii externaţi prin afecţiunile aparatului respirator
- 46,68 % din bolnavii externaţi pentru boli de sânge si organe hematopoetice
- 48,53 % din bolnavii externaţi pentru tumori maligne
- 49,91 % din bolnavii externaţi pentru boli ale aparatului digestiv
- 54,45 % pentru boli endocrine, de nutriţie si metabolism
- 54,47 % din bolnavii externaţi pentru bolile sistemului osteo-articular
- 54,60 % din bolnavii externaţi pentru traumatisme, otrăviri
- 55,25 % din bolnavii externaţi pentru boli de piele şi ţesut celular subcutanat
- 60,88 % din bolnavii externaţi pentru boli genito-urinare
- 69,23 % din bolnavii externaţi pentru boli infecţioase şi parazitare
- 80,27 % din bolnavii externaţi pentru tulburări mintale
Populaţia peste 65 de ani care reprezintă 18,46 % din populaţia judeţului are
urmatoarea structura a externărilor din unităţile spitaliceşti in judeţul Dolj pentru anul
2020 pentru această grupă de vârstă :
- afecţiunile aparatului circulator: 64,60 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune

132
 - afecţiunile sistemului nervos şi organelor de simţ: 54,03 % din bolnavii externaţi
pentru această afecţiune
- tumori maligne: 48,71 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
- afecţiunile sistemului osteo-articular: 44,09 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune
- boli endocrine, de nutriţie si metabolism: 33,51 % pentru această afecţiune
- afecţiunile aparatului digestiv: 33,05 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
- afecţiunile aparatului genito-urinar: 31,74 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune
- traumatisme, otrăviri: 31,22 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune
- boli de sânge si organe hematopoetice: 30,07 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune
- boli de piele şi ţesut celular subcutanat: 29,77 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune
-afecţiunile aparatului respirator: 25,77 % din bolnavii externaţi pentru această
afecţiune
- boli infecţioase şi parazitare: 19,43 % din bolnavii externaţi pentru aceasta clasa de
boli

Structura şi morbiditatea pe afecţiuni în anul 2020:

Nr.
Cauza de boală CA % %ooo
crt.
1 Aparat respirator 11465 16,49 1676,26
2 Aparat circulator 7759 11,16 1134,42
3 Aparat digestiv 6556 9,43 958,53
4 Tumori maligne 6520 9,38 953,27
5 Boli infecţioase şi parazitare 5960 8,57 871,39
6 Tulburări mintale 3522 5,06 514,94
7 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 3515 5,05 513,92
8 Aparat genito -urinar 3456 4,97 505,29
9 Traumatisme, otrăviri 3405 4,90 497,83
10 Sistem osteo -articular 3209 4,61 469,18
11 Boli endocrine, de nutriţie si metabolism 1304 1,88 190,65
12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 1048 1,51 153,22
13 Boli sânge şi org. hematopoetice 572 0,82 83,63
14 Anomalii congenitale 220 0,32 32,17

133
134
 Din totalul externărilor de 69544 grupele de vârstă au fost interesate astfel:
- sub 1 an: 1,91 %
- 1-4 ani: 5,50 %
- 5-14 ani: 5,08 %
- 15-64 ani: 56,11 %
- peste 65 ani: 31,39 %

Structura externărilor se apropie de structura populaţiei pe grupe de vârstă din

judeţ.
Din totalul populaţiei de 683962 locuitori în anul 2020 au fost externaţi din
unităţile sanitare cu paturi 69544 bolnavi (10,17%). Din evidenţele actuale nu putem
evidenţia numărul real de persoane spitalizate ci doar numărul externărilor.

Frecvenţa spitalizării calculată pe grupe de vârstă populaţionale pentru anul 2020

s-a prezentat astfel:

Grupa de vârstă Populaţia Număr bolnavi %

externaţi
0-1 an 5166 1331 25,76
1-4 ani 25806 3828 14,83
5-14 ani 64624 3531 5,46
15-64 ani 462102 39023 8,44
peste 65 ani 126264 21831 17,29
TOTAL 683962 69544 10,17

Frecvenţa spitalizării

Anul Frecvenţa spitalizării (%)

2009 23,34
2010 26,61 În perioada 2001-2006
2011 21,88
frecvenţa spitalizării a fost într-o
2012 20,87
2013 21,29 continuă scădere care poate să aibă la
2014 19,41 bază tendinţa de rezolvare a cazurilor
2015 19,21 în sectorul prespitalicesc (cabinet
2016 18,17
2017 135
18,15
2018 17,93
2019 18,29
2020 10,17
medic de familie, ambulatorii de specialitate). Pentru anul 2020 s-a înregistrat valoarea
10,17 %.
Datele au fost oferite de Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatate
Publica din cadrul Institutului National de Sanatate Publica Bucuresti.

Frecvenţa spitalizării în perioada 2009-2020

2.5.3. Indici de evidenţă pentru unele boli considerate probleme de sănătate.

Nr Anul
.
Boala
2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020
crt
.
% % % % % % % % % % % % % % %
1 Tuberculoză
0,28 0.27 0.29 0.17 0.16 0.15 0.15 0.14 0.12 0.10 0.08 0.08 0.08 0.07 0.05
☺
2 Guşă ☻ 0,75 0,78 0.82 0.84 0.87 0.87 0.90 0.95 0.99 1.10 1.05 1.09 1.11 1.14 1.17
3 Diabet ☻ 2,65 3,13 3.60 3.92 4.2 4.56 4.87 5.12 5.32 5.69 6.08 6.52 6.91 7,22 7,26
4 Distrofie
0,03 0,03 0.02 0.03 0.13 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02
☺
5 Rahitism
0,06 0,06 0.05 0.05 0.05 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04
☺
6 Anemii☻ 0,32 0,33 0.34 0.33 0.33 0.32 0.31 0.32 0.32 0.35 0.33 0.33 0.33 0.34 0.35
7 Tulb.
1,03 1,04 1.12 1.16 1.19 1.23 1.27 1.84 1.88 2.09 1.98 2.02 2.07 2.10 2.12
mentale☻
8 Epilepsie
0,42 0,45 0.47 0.49 0.51 0.52 0.54 0.55 0.55 0.61 0.57 0.58 0.58 0.59 0.59
☺
9 R.A.A. ☺ 0,11 0,10 0.11 0.14 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.11 0.10 0.10 0.09 0.10 0.10
10 C.R.C. ☺ 0,09 0,09 0.09 0.09 0.09 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 0.08 0.09 0.08 0.08 0.08
11 H.T.A. ☻ 7,90 8,60 9.16 9.39 9.74 9.85 10.05 10.24 10.50 11.68 11.09 11.28 11.57 11.86 12.04
12 C.I.C. ☺ 4,27 4,51 4.66 4.78 4.86 4.94 4.99 5.02 4.98 5.43 4.99 4.97 4.99 4.99 4.97
13 C.P.C☺ 0,15 0,15 0.15 0.15 0.16 0.15 0.16 0.15 0.14 0.15 0.13 0.13 0.11 0.11 0.11
14 B.C.V. ☺ 1,33 1,45 1.55 1.65 1.72 1.57 1.45 1.47 1.50 1.65 1.53 1.54 1.54 1.54 1.51
15 B.P.C.O.
1,29 1,38 1.48 1.56 1.65 1.66 1.71 1.78 1.82 2.02 1.89 1.91 1.94 1.97 1.98
☻
16 Ulcer ☺ 1,53 1,60 1.65 1.65 1.66 1.67 1.65 1.63 1.59 1.69 1.57 1.55 1.53 1.50 1.48

136
17 Ciroza si
alte
hepatite 0,26 0,29 1.88 2.00 2.09 2.09 2.13 2.14 2.13 2.33 2.16 2.16 2.17 2.16 2.15
cronice☺
18 I.R.C. ☺ 0,15 0,18 0.24 0.26 0.27 0.28 0.29 0.31 0.34 0.39 0.39 0.41 0.41 0.43 0.43
19 Calculoză
0,64 0,68 0.73 0.75 0.76 0.75 0.74 0.75 0.75 0.82 0.76 0.77 0.78 0.77 0.79
☻
20 Anomalii
0,13 0,13 0.13 0.13 0.07
Fără Fără
0.09 0.09 0.10 0.09 0.10 0.10 0.10 0.10
☺ date* date*
21 Sifilis 0,02 0,02 0.02 0.01 0.04 0,04
Fără
0.03 0.04
Fără Fără Fără 0.001 Fara Fara
date date date date date date
22 Cancer☻ 2,28 2,40 2.53 2.65 2.74 2.87 2.99 2.74 3.16 3.29 3.42 3.55 3.72 3.91 4.04

*in 2011 si 2012 avem indici de evidenta doar pentru anomalii aparat circulator

Nr Anul
.
2011

2012

2013

2015

Boala
2014

2016

2017

2018

2019

2020
crt
.
% % % % % % % % % %
1 Anomalii
0,14 0,14 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05
ap circ☺
0,06 0.06

2 Scleroza
0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03
multipla☺ 0,03 0.03
3 Maladia
0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.02 0.01
Down☺
0,02 0.02

4 Malaria☺ 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Obezitate
0.79 0.88 1.02 0.97 0.99 1.00
☻ 1,02 1.04

6 Boli
1.25 1.11 1.24 1.17 1.20 1.23
psihice☻
1,24 1.25

7 Boala
Alzheimer 0.13 0.14 0.16 0.15 0.16 0.17 0,18 0.18
☺

☺ = semnifică scăderea indicatorului în 2020 faţă de anul anterior

☻ = semnifică creşterea indicatorului în 2020 faţă de anul anterior

Datele mai sus inserate reprezinta prelucrarea datelor din darile de seama privind
principalii indicatori ai cunoasterii starii de sanatate de la medicii de familie. Pentru
tuberculoza, tumori maligne, diabet zaharat s-au folosit datele de la cabinetele de
specialitate.
Pentru anul 2020 medicii de familie cunosc:
- 89,83 % din bolnavii TBC
137
 - 32,29 % din bolnavii cu tumori maligne
- 56,11 % din bolnavii cu diabet zaharat
Tendinţa de creştere pentru majoritatea afecţiunilor sesizată în 2008( ca urmare a
derulării Programului Naţional privind Evaluarea Stării de Sănătate în Asistenţa
Medicală Primară -PN 8, PNESS- program care a permis investigarea gratuită a tuturor
cetăţenilor indiferent de calitatea de asigurat începând cu 01.07.2007 pana la sfârşitul
anului 2008) se menţine.
În 2020 probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de
vedere al indicelui de evidenţă: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburări
mentale si de comportament, BPCO, boli cerebro-vasculare, boala ulceroasă , boli
psihice .

Evoluţia indicilor de evidenţă pentru principalele probleme de sănătate

din judeţul Dolj în perioada 1995-2020

Din evidenţele cabinetelor medicilor de familie în anul 2020 primele 5 locuri pe

localităţi înregistrează la:
138
- HTA ( 44 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 12,05-12,22): Goicea (29,58 %), Murgasi (25,52 %), Perisor (24,39%),
Bratovoesti (21,42 %), Maglavit(20,04 %);

- Ciroze şi alte hepatite cronice (53 localităţi cu valori ale indicelui peste limita
superioară a intervalului de încredere 2,06-2,13): Ciupercenii Noi (4,90 %), Sopot (4,80
%), Argetoaia (4,79%), Perisor (4,79 %), Unirea (4,71 %);

- Diabet zaharat (29 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a
intervalului de încredere 3,95-4,04): Orodel (8,20 %), Murgaşi (7, 47 %), Tuglui
(6,60 %), Galicea Mare (6,03 %),Cosoveni (5,97 %),;

- CIC (49 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 4,67- 4,77): Murgasi (12,38 %), Pleşoi (11,23 %), Cioroiasi (9,87 %),
Galiciuica (9,68 %), Bratovoesti (9,56 %);

-Tulburări mentale si de comportament (53 localităţi cu valori ale indicelui peste

limita superioară a intervalului de încredere 2,15-2,22): Brabova (7,65 %), Murgasi
(5,53 %), Sopot (5,39 %), Perisor (4,73 %), Diosti (4,52%);

- BPOC (54 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
3încredere 1,97 -2,03): Gogosu (6,31 %), Bucovăţ (4,34 %),Bulzesti (4,02 %),
Ghindeni (3,85 %), Bratovoiesti (3,89%);

- Boala ulceroasă (50 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a
intervalului de încredere 1,44-1,50): Gogosu (4,59 %), Murgasi (4,02 %), Bulzesti
(3,87 %), Brabova (3,70 %), Ciupercenii Noi (3,61 %);

- Boli cerebro-vasculare (53 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a
intervalului de încredere 1,66-1,72): Sopot (8,98 %), Cioroiaşi (7,76 %), Malu Mare
(6,90 %), Dobresti (5,25 %), Gogosu (5,15 %);

- Tumori (37 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de
încredere 1,26-1,31): Cârna (3,34 %), Murgaşi (3,23 %), Macesu de Sus (2,87 %),
Seaca de Padure (2,68 %),Cioroiasi (2,64 %),.

139
140
Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi.

Quartila 4 pentru hipertensiunea arterială cu valori între 14,26-29,58 %

cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

BULZESTI 14,38 SILIŞTEA CRUCII 17,12

TEASC 14,48 COSOVENI 17,15
DOBRESTI 14,68 GHERCEŞTI 17,21
MELINESTI 15,22 BUCOVAT 17,41
TERPEZIŢA 15,27 SECU 17,66
BÎRCA 15,47 MĂCEŞU DE SUS 17,82
OSTROVENI 15,54 DRAGOTESTI 18,53
ALMAJ 15,86 BRABOVA 18,84
LEU 15,93 MAGLAVIT 20,04
TUGLUI 16,26 BRATOVOIEŞTI 21,42
VELA 16,30 PERIŞOR 24,39
URZICUŢA 16,46 MURGAŞI 25,52
GOIESTI 16,74 GOICEA 29,58
TESLUI 17,07

Quartila 4 pentru cardiopatia ischemică cronică cu valori între 6,39-12,38 %

cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

URZICUŢA 6,47 COSOVENI 7,92

CERAT 6,54 VELA 7,93
MALU MARE 6,71 MAGLAVIT 8,39
TESLUI 6,72 GOGOŞU 8,41
SEACA DE PĂDURE 6,92 DOBROTEŞTI 8,81
PERIŞOR 7,28 SOPOT 8,83
OSTROVENI 7,31 BRABOVA 9,00
PIELESTI 7,42 SECU 9,32
ARGETOAIA 7,48 DRAGOTESTI 9,44
BÎRCA 7,50 BRATOVOIEŞTI 9,56
AMARASTII DE JOS 7,70 GALICIUICA 9,68
VERBITA 7,75 CIOROIAŞ 9,87
CIUPERCENII NOI 7,75 PLEŞOI 11,23
DIOSTI 7,82 MURGAŞI 12,38

141
 Quartila 4 pentru diabetul zaharat cu valori între 4,10- 8,20 % cuprinde
următoarele localităţi ( vezi harta):

BĂILEŞTI 4,10 DRAGOTESTI 4,77

MELINESTI 4,16 CRAIOVA 4,77
MARSANI 4,17 GOIESTI 4,85
AMARASTII DE JOS 4,19 BUCOVAT 4,91
CARPEN 4,24 ROBANESTI 5,16
UNIREA 4,31 ALMAJ 5,32
PLENITA 4,37 PLEŞOI 5,34
COTOFENII DIN DOS 4,40 SECU 5,50
SEGARCEA 4,44 CELARU 5,74
SILIŞTEA CRUCII 4,47 COSOVENI 5,97
VALEA STANCIULUI 4,51 GALICEA MARE 6,13
GOICEA 4,65 TUGLUI 6,60
MĂCEŞU DE SUS 4,68 MURGAŞI 7,74
LEU 4,71 ORODEL 8,20

La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 54,89 % cazuri din cele 49625
ramase in evidenta la sfarsitul anului 2019 la nivelul judetului.

Quartila 4 pentru ciroza şi alte hepatite cronice cu valori între 2,87-5,09 %

cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):

COSOVENI 2,87 SECU 3,43

CALAFAT 2,87 BRABOVA 3,45
VERBIŢA 2,88 FILIASI 3,45
IZVOARE 2,94 OSTROVENI 3,49
PLEŞOI 2,94 MOTATAI 3,51
DRAGOTESTI 2,97 MĂCEŞU DE SUS 3,69
TESLUI 3,04 GALICEA MARE 3,86
CÂRNA 3,04 CARPEN 3,96
DIOSTI 3,05 MAGLAVIT 4,14
GHINDENI 3,14 CIUPERCENII NOI 4,26
BRATOVOIEŞTI 3,30 UNIREA 4,69
MARSANI 3,31 ARGETOAIA 4,76
MURGAŞI 3,32 PERIŞOR 4,85
DRANIC 3,40 SOPOT 5,09
 Quartila 4 pentru tulburările mintale cu valori între 3,06- 7,65 % cuprinde
următoarele localităţi ( vezi harta):

ORODEL 3,06 GOICEA 3,68

LEU 3,10 MALU MARE 3,78
URZICUŢA 3,18 LIPOV 3,79
CELARU 3,28 MĂCEŞU DE SUS 3,86
IZVOARE 3,28 TESLUI 3,91
BÎRCA 3,30 ARGETOAIA 3,99
APELE VII 3,31 SECU 4,22
CASTRANOVA 3,35 GALICEA MARE 4,37
MAGLAVIT 3,37 BRATOVOIEŞTI 4,44
AMARASTII DE JOS 3,42 DIOSTI 4,52
GOIESTI 3,49 PERIŞOR 4,73
GHERCEŞTI 3,50 SOPOT 5,39
GHINDENI 3,52 MURGAŞI 5,53
DRAGOTESTI 3,65 BRABOVA 7,65

Quartila 4 pentru boli pulmonare cronice obstructive cu valori între 2,66-6,31%

cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):

DRANIC 2,66 CIUPERCENII NOI 3,40

COSOVENI 2,68 IZVOARE 3,42
VERBIŢA 2,72 MAGLAVIT 3,44
MOTATAI 2,75 URZICUŢA 3,45
PISCU VECHI 2,77 DRAGOTESTI 3,45
SEACA DE PĂDURE 2,90 DOBROTEŞTI 3,55
PERIŞOR 2,91 LIPOV 3,61
NEGOI 2,94 ARGETOAIA 3,79
DOBRESTI 3,00 UNIREA 3,80
BĂILEŞTI 3,00 BRATOVOIEŞTI 3,84
SECU 3,04 GHINDENI 3,85
CALAFAT 3,05 BULZESTI 4,02
MURGAŞI 3,14 BUCOVAT 4,34
FARCAS 3,39 GOGOŞU 6,31
 Quartila 4 pentru boala ulceroasa cu valori între 2,06- 4,59 % cuprinde
următoarele localităţi (vezi harta):
RADOVAN 2,06 CETATE 2,56
APELE VII 2,09 PREDESTI 2,63
GOIESTI 2,09 GHINDENI 2,70
PIELESTI SANDIT 2,12 CALAFAT 2,74
ARGETOAIA 2,13 MAGLAVIT 2,76
DRANIC 2,22 GOICEA 2,79
POIANA MARE 2,30 PLEŞOI 2,79
SILIŞTEA CRUCII 2,31 SEACA DE PĂDURE 3,01
UNIREA 2,36 PERIŞOR 3,58
GHERCEŞTI 2,37 CIUPERCENII NOI 3,61
TESLUI 2,39 BRABOVA 3,70
GRECESTI 2,43 BULZESTI 3,87
DRAGOTESTI 2,48 MURGAŞI 4,02
DOBRESTI 2,51 GOGOŞU 4,59
Quartila 4 pentru boli cerebro-vasculare cu valori între 2,50- 8,98 % cuprinde
următoarele localităţi ( vezi harta):

DRAGOTESTI 2,51
GOICEA 2,52
MARSANI 2,59
URZICUŢA 2,60
TESLUI 2,62
DRANIC 2,63
MURGAŞI 2,65
RADOVAN 2,66
APELE VII 2,69
BUCOVAT 2,76
FARCAS 2,76
BRATOVOIEŞTI 3,05
VERBIŢA 3,14
MĂCEŞU DE SUS 3,23
VELA 3,23
CALAFAT 3,39
SEACA DE PĂDURE 3,43
PERIŞOR 3,70
GHINDENI 3,84
CIUPERCENII NOI 4,12
SECU 4,33
LIPOV 4,33
MAGLAVIT 4,71
GOGOŞU 5,15
DOBRESTI 5,25
MALU MARE 6,10
CIOROIAŞ 7,76
SOPOT 8,98
 CORELAREA PROBLEMELOR DEMOGRAFICE CU INDICII DE EVIDENŢĂ
PENTRU BOLILE CRONICE ÎN LOCALITĂŢILE CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ,
NATALITATE SCĂZUTĂ, MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV
Pentru identificarea localităţilor cu probleme s-a folosit metoda scorului,
folosindu-se poziţiile din quartilele corespunzătoare indicatorilor: populaţie peste 65 de
ani, natalitate, mortalitate, spor natural.
Localitate Poziţie Poziţie
Poziţie Poziţie
q4 q1
q1 q4 Scor Boli cronice
peste Spor
Natalitate Mortalitate
65 ani Natural
Gogosu 1 2 3 3 2,25 Da
Seaca de Padure 4 38 1 1 11 Da
Afumati 11 16 10 8 11,25 Da
Mischii 21 24 11 7 15,75 Da
Robanesti 23 29 6 5 15,75 Da
Goicea 8 55 4 4 17,75 Da
Seaca de Camp 19 30 12 12 18,25 Da
Dobrotesti 24 3 30 17 18,5 Da
Vela 37 15 13 11 19 Da
Murgasi 26 19 20 15 20 Da

Se evidenţiază localităţile : Gogosu, Seaca de Padure, Afumati, Mischii,

Robanesti, Goicea, Seaca de Camp, Dobrotesti, Vela, Murgasi cu probleme
demografice în primul rând şi medicale (vezi harta).
Localitatea Silistea Crucii inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni: ulcer,
diabet zaharat, CPC, HTA, TBC, tumori, calculoza, IRC, boli psihice, obezitate si peste
limita superioara a intervalului de incredere: CRC, anemii,boli cerebro-vasculare,BPOC
Localitatea Carpen inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni: diabet zaharat,
ciroza si alte hepatite cronice,epilepsie, B Alzheimer si peste limita superioara a
intervalului de incredere: maladia Down
Localitatea Bulzesti inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni: HTA, ulcer,
BPOC, calculoza, CPC, epilepsie, B. Alzheimer, scleroza multipla, obezitate, TBC si
peste limita superioara a intervalului de incredere: M. Down
Localitatea Afumati inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni: scleroza multipla,
TBC si peste limita superioara a intervalului de incredere: anemii.
Localitatea Varvoru de Jos: nu inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni; peste
limita superioara a intervalului de incredere: boli cerebro-vasculare .
Localitatea Izvoare înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni: BPOC, ciroza si
alte hepatite cronice, gusa, tulburari mintale, tumori, calculoza , epilepsie, boli psihice
si peste limita superioara a intervalului de incredere: anomalii congenitale.
Localitatea Terpezita înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni: HTA, CPC,
IRC, calculoza si peste limita superioara a intervalului de incredere: anomalii
congenitale aparat circulator, boli cerebro-vasculare.
Localitatea Gogosu: înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni: boli cerebro-
vasculare, ulcer, BPOC, CIC, IRC, CPC, TBC si peste limita superioara a intervalului
de incredere: anemii, malnutritie
Localitatea Brabova înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni: ulcer, HTA, CIC,
ciroza si alte hepatite cronice, tulburari mintale, boli psihice, CPC, gusa, calculoza,
IRC, epilepsie, anomalii congenitale si peste limita superioara a intervalului de
incredere: anemii, malnutritie, boli cerebro-vasculare, BPOC, anomalii congenitale,
anomalii congenitale aparat circulator.
Localitatea Cioroiasi înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni: boli cerebro-
vasculare, CIC, gusa, tumori, IRC, epilepsie B. Alzheimer, obezitate si peste limita
superioara a intervalului de incredere: cardiopatie reumatismala cronica, BPOC, ciroza
si alte hepatite cronice.

Aspecte ale inegalităţilor teritoriale din punct de vedere al indicilor de evidenţă,

privind bolile netransmisibile, sunt prezentate pe cartogramele anexate (în funcţie
de intervalele de încredere şi de quartile). Analizând cele două tipuri de
cartograme constatăm că mai fidel reprezintă situaţia teritorială cartogramele
realizate pe baza quartilelor.
 Evoluţia indicilor de evidenţă pentru afecţiunile nominalizate
în raportul stării de sănătate pentru anul 2020 (tbc, cancer, guşă, boli venerice)

Quartila 4 pentru tbc cu valori între 0,10-0,25 % cuprinde următoarele localităţi

(harta s-a intocmit conform raportarilor dispensarelor tbc):
La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 89,23 % cazuri din cele ramase in
evidenta la sfarsitul anului 2020 la nivelul judetului.
BÎRCA 0,10 GALICIUICA 0,14
GOIESTI 0,10 DESA 0,14
URZICUŢA 0,10 PREDESTI 0,15
GIUBEGA 0,10 DRAGOTESTI 0,15
CÂRCEA 0,10 BOTOŞEŞTI PAIA 0,15
CALARASI 0,11 RADOVAN 0,15
AMARASTII DE JOS 0,11 CALOPAR 0,16
ALMAJ 0,11 MELINESTI 0,16
GHERCEŞTI 0,11 ROBANESTI 0,18
PERIŞOR 0,12 SCAEŞTI 0,19
DOBROTEŞTI 0,13 VALEA STANCIULUI 0,19
COTOFENII DIN DOS 0,13 ARGETOAIA 0,20
SILIŞTEA CRUCII 0,14 GIURGITA 0,21
DANETI 0,14 TĂLPAŞ 0,25
 TBC reprezintă o problemă de sănătate cu care se confruntă judeţul Dolj.
„Condiţionarea economico-socială face din tbc un adevarat barometru al nivelului de
trai al populaţiei. Riscul de infecţie creşte în raport cu vârsta deoarece reactivitatea
organismului se reduce odata cu înaintarea în vârstă”.

Doljul era pe primul loc atât în ceea ce priveşte incidenţa(urmat de judeţele Iaşi ,
Bacău, Timişoara) cât şi prevalenţa (urmat de judeţele Constanţa, Iaşi, Bacău) aşa cum
arată studiile în anii 2011 şi 2012.

In anul 2020, conform datelor din anuarul statistic, judetul Dolj ocupa locul cinci
in ceea ce priveste incidenta prin tuberculoza cu o valoare 47,9 %ooo (296 cazuri noi)
peste valoarea inregistrata la nivelul tarii (31,2% ooo), dupa judetele Olt,Tulcea,Vaslui,
Teleorman, in scadere cu 25,7 %ooo fata de anul precedent. Incidenta la copii 0-14 ani a
inregistrat valoarea 8,9 %ooo (8 cazuri noi), in scadere cu 2,1 %ooo fata de anul
precedent.

Quartila 4 pentru guşă cu valori între 1,33 -3,20 % cuprinde următoarele

localităţi ( harta s-a intocmit conform raportarilor medicilor de familie):

PIELESTI 1,34 GHINDENI 1,93

GALICEA MARE 1,37 BUCOVAT 2,00
MAGLAVIT 1,40 BRATOVOIEŞTI 2,01
AMARASTII DE JOS 1,44 BÎRCA 2,09
GOIESTI 1,46 MALU MARE 2,16
CRAIOVA 1,53 ARGETOAIA 2,19
CALAFAT 1,55 CASTRANOVA 2,27
PREDESTI 1,56 CIUPERCENII NOI 2,34
SEACA DE PĂDURE 1,56 DRAGOTESTI 2,43
COSOVENI 1,61 TESLUI 2,81
GOICEA 1,62 BRABOVA 2,94
IZVOARE 1,64 MURGAŞI 2,96
CELARU 1,82 MĂCEŞU DE SUS 3,20
CIOROIAŞ 1,88
 Quartila 4 pentru tumori cu valori între 1,50-3,34 % cuprinde următoarele
localităţi (harta s-a intocmit conform raportarilor medicilor de familie):
La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 33,23 % cazuri din cele 26896
ramase in evidenta la sfarsitul anului 2019 la nivelul judetului.

CRAIOVA 1,50 ROBANESTI 1,72

VÎRTOP 1,51 MARSANI 1,72
DRAGOTESTI 1,51 AFUMATI 1,75
RADOVAN 1,52 BUCOVAT 1,76
LEU 1,59 OSTROVENI 1,77
DOBRESTI 1,59 DOBROTEŞTI 1,90
GOIESTI 1,59 GOICEA 2,14
UNIREA 1,60 BRATOVOIEŞTI 2,23
SILIŞTEA CRUCII 1,61 BULZESTI 2,53
TESLUI 1,61 CIOROIAŞ 2,64
PERIŞOR 1,64 SEACA DE PĂDURE 2,68
IZVOARE 1,64 MĂCEŞU DE SUS 2,87
MAGLAVIT 1,64 MURGAŞI 3,23
TUGLUI 1,66 CÂRNA 3,34
Pentru boli venerice, avem date pentru judetul Dolj privind cazurile noi pentru
anii 2012-2020:
Nr Nr cazuri noi
Boala
crt 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Infecţie CA 28 22 12 0 0 0 0 0 0
1 gonococică % ooo
3.8 3.4 2.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
CA 47 46 54 8 9 0 9 6 0
2 Sifilis
% ooo 7.2 7 8.3 1.2 1.4 0.00 1.4 1.0 0.0

Incidenta prin boli venerice a fost mai crescuta la nivelul judetului Dolj
comparativ cu tara pana in 2014. Incidenta prin infectie gonococica in judetul Dolj in
2020, de fapt de 6 ani, a fost 0 % ooo (in Romania 2012:1.6 %ooo , 2013:1,7 %ooo,
2014: 0.9 %ooo, 2015:0.4 %ooo, 2016:0.6 %ooo, 2017:0.4 %ooo, 2018: 0,2 %ooo, 2019:
0.2%ooo, 2020: 0,1 %ooo), iar pentru sifilis a fost 0 %ooo (in Romania 2012: 8.5 %ooo ,
2013: 6,9 %ooo, 2014: 6.5 %ooo, 2015: 4,8 %ooo, 2016: 4,8 %ooo, 2017: 4,3 %ooo, 2018:
3,3 %ooo, 2019:3.1%ooo, 2020:1.6%ooo).

În anul 2014, următoarele localitati au inregistrat cazuri noi pentru bolile cu

transmitere sexuala:
Gonoree : Craiova, Bechet, Bradesti.
Pentru aceasta afectiune cazurile au fost repartizate astfel:
- pe sexe: masculin 10 cazuri; feminin 2 cazuri
 - pe medii: urban 11 cazuri; rural 1 caz

Sifilis : Craiova, Filiasi, Calafat, Dabuleni, Poiana Mare, Cetate, Salcuta,

Motatei, Bradesti, Urzicuta, Sadova, Maglavit, Murgasi, Farcas, Melinesti, Plenita,

Pentru aceasta afectiune cazurile au fost repartizate astfel:

- pe sexe: masculin 33 cazuri; feminin 21 cazuri

- pe medii: urban 37 cazuri; rural 17 cazuri

In 2014 au ramas in evidenta 269 pacienti cu sifilis, indice de evidenta 0.04 %

(216 pacienti in 2013, indice de evidenta:0,03 %).

2.5.4. Prevalenţa unor boli cronice

Nu există date la nivelul judeţului deoarece întreaga documentaţie culeasă de la
nivelul celor 4 cuiburi anchetate în 1997 ( DM 14 Craiova, DM Leu- Zănoaga, DM
Brădeşti, DM Băileşti ) a fost trimisă spre prelucrare la MS. Rezultatele anchetei nu
ne-au fost comunicate prin sistemul retroinformaţiei.
 3. Programe de sănătate în judeţul Dolj :
3.1 Program naţional de prevenire şi control al bolilor transmisibile

Program / Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Subprogram
Program naţional de nr doze vaccin achiziţionate centralizat 83059 56039 48799 43785 51012 63903

imunizare
nr. total vaccinari 122673 151445

Subprogram de nr. activităţi desfăşurate 69 102 81 63 72 75 88 86*

supraveghere şi
control al BT
prioritare
Subprogram de nr. teste ELISA HIV efectuate la 374 117 150 28 225 393 194 540
supraveghere şi gravide
control al infecţiei nr. teste rapide HIV efectuate la 4092 4507 5271 2425 3210 4168 904 894
HIV gravide în maternitate
nr. teste rapide HIV efectuate la 861 560 620 375 575 724 86 0
grupele de risc
nr. teste rapide HIV efectuate la alte 527 877 1184 988 946 1737 393 137
categorii
Subprogram de nr. contacţi examinaţi 11259 10411 10202 13282 10371 13766 15538 9002

supraveghere şi nr. cazuri care beneficiază de 753 814 702 1121 557 781 252 350
control al
chimioprofilaxie
tuberculozei
nr. intradermoreacţii la PPD - 525 498 1973 538 1215 704 554

nr. vizite de supravizare în teritoriu 1 36 1 1 1 1

efectuate de medicii specialişti
Subprogram de nr. gravide din judeţ testate serologic 352 358 - - - - - -
supraveghere şi pentru sifilis
control al bolilor cu
transmitere sexuală
Program de nr. cazuri de IN depistate în sistem de - - - - 56 100 272
supraveghere şi sentinelă, pe secţii şi tip de infecţii
control al infecţiilor
nosocomiale (IN) nr. cazuri de IN depistate în sistem de 104 84 148 304 359 331 524 788
rutină, pe secţii şi tip de infecţii

*S-au instituit și s-au aplicat măsurile de prevenire și control la cazurile de boli

transmisibile înregistrate:
Referitor la pandemia COVID-19, datele din raportul DSP sunt urmatoarele:
 15376 cazuri confirmate,
 277 persoane decedate, 281 cifra de la INSP si trecuta la capitolul mortalitate
 26 cazuri reinfecții,
 506 focare.
 3.2Program naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi
muncă
Program / Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Subprogram
Program naţional nr. acţiuni specifice de evaluare a 29 54 21 20 18 27 20 24 19
de monitorizare a factorilor de risc din mediu pentru starea
factorilor de sănătate
determinanţi din nr. acţiuni specifice de evaluare a efectelor 56 20 20 20 15 21 20 20 20
mediul de viaţă şi radiaţiilor ionizante pentru starea de
muncă sănătate
nr. acţiuni specifice de evaluare a 144 17 25 21 16 19 23 18 20
factorilor de risc alimentari pentru starea
de sănătate
nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de 96 * * * * * * * *
sănătate a copiilor şi adolescenţilor din
colectivităţi
nr. acţiuni specifice de evaluare a stării 100 16 16 8 9 15 13 7 12
de sănătate a expuşilor profesional

*In prezent face parte din PN de evaluare si promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate

3.3Program naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile

Program / Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Subprogram
Depistare activa nr cazuri testate cu 1560 492 153 61 19 16 0
precoce a formular FS1 completat ** ** ** ** ** ** **
cancerului de in integralitate
col uterin
Profilaxie în nr. pacienti inclusi in 2025 1612 1912 1842 1965 1949 1806 1873 659
patologia programe
psihiatrică şi intraspitalicesti de
psihosocială reabilitare
Nr copii si adolescenti 1073 2134 1856 613 1220
inclusi in programul
pentru prevenirea
aparitiei tulburarilor de
alimentatie si a altor
tulburari asociate la
copil si adolescent
Nr copii si adolescenti 1260 518 843
instruiti in cadrul
programului de
instruire pentru
dezvoltarea abilitatilor
emotionale ale copiilor
si adolescentilor in
vederea prevenirii
tulburarilor anxioase si
depresive
Nr persoane instruite in 332 477 760 719 644 0
psihiatria comunitara
Transplant de nr cupluri sterile 11 10 6 15 22 26 16 13 10
organe, ţesuturi beneficiare de
celule de proceduri FIV si ET
origine umana
Subprogram de Rata de succes a 63.64 53.65 37.5 61.53 45.45
fertilizare in procedurilor(%)
vitro si
embriotransfer
Monitorizare nr. pacienţi cu 905 * 830 * - - - - - - -
activă a dizabilităţi de
bolnavilor cu ambulaţie introduse in
dizabilităţi de registru
ambulaţie
* Date numai de la Spitalul Clinic Municipal Filantropia
** Fara date de la reteaua Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, aflat în
subordinea Ministerului Sănătăţii;
Situatia epidemiologica ( pandemia cu virusul SARS-CoV2 ) nu a facut posibila
participarea beneficiarelor PN de depistare activa precoce a cancerului de col uterin la
acest program si nici derularea PN de sanatatea mintala in colectivitati de copii si
adolescenti(s-a facut restul platilor pentru echipele care au instruit copiii si adolescentii
in 2019).
Aspecte privind derularea PN de diabet zaharat
Automonitorizare

Acest tip de activitate profilactică a depins de alocaţia bugetară, mai ales din
anul 2003 şi a permis automonitorizarea pacienţilor insulinodependenţi.

Pompe de insulină

Din 2003 Centrul Clinic Judeţean Diabet Nutriţie Boli Metabolice Dolj a fost
inclus în programul de montare şi susţinere a pompelor de insulină. La sfârşitul anului
2010 existau 52 pompe de insulină funcţionabile.
 Din anul 2011 nu mai avem date, PN derulându-se prin Spitalul Clinic Judeţean
de Urgenţă Craiova, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii

Monitorizare

Prin această activitate au fost testate rudele de gradul 1 ale pacienţilor diabetici.
În anul 2002 cifra absolută este aşa de mare pentru că în indicator au fost
cuprinse şi testările efectuate în timpul campaniilor de educaţie pentru sănătate având
diverse sponsorizări. Din 2007 programul nu a mai finanţat o astfel de activitate.

Indice de depistare

Concluzie: în perioada 2002-2004 deşi cifrele absolute de depistare au avut un

caracter ondulant, indicatorul de depistare a avut un caracter uşor ascendent.
Pentru perioada 2002-2006 graficele prezentate pun în evidenţă că în timp ce
numărul de pacienţi în tratament creşte, numărul depistărilor active în rândul rudelor de
gradul I creşte, activităţile profilactice ( primare, secundare ) sunt în scădere .
Din 2007 nu mai avem date pentru această activitate.
Pacienţi trataţi

Numărul de pacienţi trataţi cu insulină, ADO, insulină+ADO, a fost într-o

creştere permanentă cu cca 800-900 cazuri/an.
 Din 2007 tratamentul pacienţilor de diabet a trecut pe circuitul farmaciilor
deschise*. O situaţie corectă şi completă a numărului de pacienţi trataţi o deţine CJAS.
La nivelul cabinetelor de diabet şi boli de nutriţie situaţia multianuală a
pacienţilor de diabet (pacienţi în tratament plus pacienţi pe dietă) se prezintă astfel:

Pacienţi aflaţi în
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
evidenţă
ambulatoriu 27678 29520 31860 33818 35316 37556 39911 42485 45307 47425 49625 49655
cabinete medici 19354 20497 21628 22279 22720 23586 24283 24981 25796 26394 27237 27859
de familie
tratament * * * * * * * * * * * *

Tabelul şi graficul pun în evidenţă următoarele aspecte:

-activitatea de monitorizare a evidenţei primare pentru această boală organizată
de DSP Dolj, prin serviciul de programe a permis îmbunătăţirea evidenţei corecte la
nivelul medicului de familie privind pacienţii aflaţi în tratament cât şi a unor pacienţi
aflaţi pe dietă(evidenţă absolut necesară în vederea conducerii schemelor terapeutice
pentru alte afecţiuni). Dacă în 2003 procentul de pacienţi cunoscuţi de medicul de
familie din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă la nivelul ambulatoriului era de 58%,
începând din 2004 acesta a crescut la 67%, pentru ca în 2006 şi 2007 să se situeze la
69%, iar pentru anii 2008, 2009, 2010 : 70%. Procentul pacienţilor cunoscuţi de
medicul de familie pentru 2011 a fost 68 %, pentru 2012 a fost 66 %, pentru anul 2013
a scazut la 64 %, pentru anul 2014 a fost 63 %, pentru anul 2015 fost 60.84 % pentru
anul 2016 a fost 58.80 %, pentru anul 2017 a fost 56.94%, pentru anul 2018 a fost
55,65%, pentru anul 2019 a fost 54,89 %, iar pentru anul 2020 procentul a fost la 56,11
%. Restul până la 100% poate fi reprezentat de pacienţii diabetici aflaţi doar pe dietă.
- din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă în 2003, 52% au beneficiat de tratament,
iar in 2004 procentul este de 58%.
 Din cele două aspecte sesizate reiese că medicul de familie a avut un rol
important până în 2010 în urmărirea pacienţilor şi depistarea celor ce sunt în tratament.
În anul 2007 a avut loc activitatea de instruire medicilor de familie(336) în
vederea monitorizării şi tratamentului bolnavilor de diabet zaharat .
Din 2011 există un sistem electronic (RoDiab web) de înregistrare a pacienţilor
cu diabet într-o bază de date unică la nivelul întregii ţări.

De la l iulie 2007 a demarat Programul Naţional privind Evaluarea Stării de

Sănătate în Asistenţa Medicală Primară (PN 8, PNESS), program finanţat din
venituri proprii prin transfer către fondul de asigurări sociale de sănătate de către MSP
şi derulat până la 31decembrie 2008.
Datele pentru derularea programului în 12 luni în perioada 1iulie -30 iunie 2008
sunt oglindite în tabelul de mai jos:
  România Dolj
Adresabilitate Peste 55% 56.58%
Pers neasigurate 5.70 % 16,00%
Risc îmbolnăvire total 37% 54,17%
Risc diabet 30% 29.24%
Risc cardio-vascular 7% 7.70%
Risc oncolog gen din care 6% 12.59 %
5,44% din populaţia
Risc onco col 1.93%  feminină
2,50% din populaţia
Risc onco sân  1.25% feminină
3.88% din populaţia
Risc onco uter  2.08% feminină
0.77% din populaţia
Risc onco colo-rectal   generală
Risc osteoporoză 2,64% populaţia >55 ani
Nr. contracte medici familie 10388 408
din care în rural 4521 =42,07% 213 = 52,21%
Nr. analize/ persoana 6.38 6.42
Cost
mediu/analize/persoana 39.26 lei 41.27 lei
Cost mediu /persoana 50.11 lei 50.04 lei

Ca efect al derulării programului incidenţa diabetului zaharat (raportată la 1000

locuitori) a crescut de la 3,14%o în 2007 (2248) la 6,77%o în 2008 (4848), iar numărul
bolnavilor aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (25480) a fost cu 12,55(3189) mai mare
decât bolnavii aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (22291).
O analiză a derulării programului in judeţul Dolj comparativ cu ţara de la
implementarea lui la 01.07.2007 reiese din tabelele şi graficele următoare(nu avem date
pentru România la 18 luni de derulare):
 ADRESABILITATE

Adresabilitate %
PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI
3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni
(01.07- (01.07-31.12. (01.07. 2007- 01.07. 2007- 01.07. 2007-
30.09.2007 2007) 31.03. 2008) 30.06. 2008) 31.12. 2008)

Dolj 58,37 59,60 60,84 55 56.67

România 41,67 48,80 50,33 56.58 Nu avem date

PERSOANE NEASIGURATE

Persoane PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI

neasigurate 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni
% (01.07- (01.07-31.12. (01.07. 2007- 01.07. 2007- 01.07. 2007-
30.09.2007 2007) 31.03. 2008) 30.06. 2008) 31.12. 2008)

Dolj 15,93 16,05 16,45 16 17.37

România 10 11,03 11,06 5.70 Nu avem date
 RISCURI

PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI

Riscuri 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni
% (01.07- (01.07-31.12. (01.07. 2007- 01.07. 2007- 01.07. 2007-
30.09.2007 2007) 31.03. 2008) 30.06. 2008) 31.12. 2008)

Dolj România Dolj România Dolj România Dolj România Dolj România

Diabet 32,95 23,4 30,19 29,26 29,47 29,66 29.24 30 27.58

Nu
Cardio- 15,8 11,4 10,72 9,98 8,71 8,12 7.70 7 6.89
avem
vascular date
Cancer 10,82 12 13,69 9,03 11,34 6,87 12.59 6 5.41

Disfuncţionalităţi apărute în perioada derulării programului :

Deşi o problemă a reprezentat-o în anul 2007 lipsa tehnicii de calcul, aceasta s-a
rezolvat în anul 2008. Astfel toţi furnizorii de servicii medicale au primit laptop-uri ( şi
imprimante) în care a fost creată baza de date pentru acest program, facilitând stocarea
rapidă a fişierelor de export către MS . Conectarea la internet a permis contactarea
rapidă a acestor furnizori pentru anunţuri importante sau raportarea unor situaţii.
Tehnica de calcul a rămas în dotarea furnizorilor deşi programul s-a încheiat.
Totuşi principala problemă a fost aceea a taloanelor:
  taloanele neprimite
  pierderea sau deteriorarea taloanelor 
În urma acţiunii în care s-au implicat reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică
Dolj şi asistenţi medicali comunitari, din cele 64697 plicuri colectate la sediul CAS
Dolj şi redistribuite primăriilor, doar 61 de primării (din cele 111 primarii ) au raportat
date referitoare la 55854 plicuri(83.33%): redistribuirea a 35823 plicuri (55.37%),
rămânând 20031 plicuri (35.86%) nedistribuite (cauze: deces, adresa necunoscută,
neconcordanţă, alte situaţii)
Realizările PNESS pe perioada 1 iulie-31 decembrie 2008:
- impact pozitiv în mediul rural prin deplasarea laboratorului pentru investigaţii
- depistarea cazurilor noi de diabet, anemie, dislipidemie în rândul populaţiei
- persoanele asigurate au putut beneficia prin trimiterea de către medicul de familie în
serviciile de sănătate în vederea consultului, investigaţiilor şi tratamentului de
specialitate pentru afecţiunea depistată prin program
- o şansă pentru persoanele neasigurate de a beneficia de analize gratuite şi de a se lua
în evidenţa unui medic de familie
- cetăţenii au devenit din ce în ce mai interesaţi de sănătatea lor
- a crescut nivelul de informare a populaţiei privind prevenirea bolilor şi necesitatea
prezentării la medic pentru depistarea îmbolnăvirilor şi tratamentul acestora
- programul a ajutat la prevenirea îmbolnăvirilor şi la depistarea precoce a unor boli
 3.4 Program naţional de evaluare si promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
Programul national are 2 domenii:
- domeniul 1 interventii pentru un stil de viata sanatos
- domeniul 2 cu componentele - 2.1evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor
(din 2013, care are ca scop evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor; activitatea
in anul 2020 este prezentata in partea b.8)
- 2.2 evaluarea starii de sanatate a populatiei generale
(din 2012, care are ca scop evaluarea starii de sanatate a populatiei si se finalizeaza
anual prin Raportul starii de sanatate al comunitatii-judetul Dolj prezentat in acest
material si care se poate vizualiza si pe site-ul DSP Dolj:www.dspdolj.ro)

Domeniul 1

Program/ Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Subprogram
Subprogram -nr evenimente/ 32 27 28 31 25 27 36 20 24 23 29 27 11
de evaluare campanii
si promovare naţionale IEC
a sanatatii si -nr activităţi de 9486 11072 11243 11115 10679 9780 9859 6452 14065 10415 28180 129037 6602
educatie IEC derulate la
pentru nivel local în
sanatate cadrul
Dom 1 campaniilor
interventii naţionale
pentru un stil
de viata
sanatos

Finanţare program de promovare a unui stil de viata sanatos

în perioada 2001-2020
 După 1990 prin înlocuirea termenului de <educaţie sanitară> cu cel de <promovarea
sănătăţii şi educaţie pentru sănătate>, noile abordări stabilite prin Charta de la Ottawa
pentru promovarea sănătăţii au devenit cunoscute şi chiar implementate, toate având
scop îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii. Acest scop nu se poate atinge decât
printr-o activitate continuă, responsabilă, îmbunătăţită, diversificată şi monitorizată.
Toate aceste activităţi s-au realizat şi se realizează prin campanii de informare,
comunicare, educare, pentru schimbarea comportamentelor şi adoptarea unui stil de
viaţă sănătos.
Începută timid, cu întâlniri informale, susţinere de lecţii, ore de educaţie pentru
sănătate, calitatea acestei activităţi s-a îmbunătăţit mult , prin atragerea în parteneriate
de ONG-uri şi instituţii care astăzi derulează multe din activităţi asigurând astfel
sustenabilitatea acestora. De la 2-3 persoane în 1999, în prezent promovarea sănătăţii
beneficiază de resurse umane bine pregătite (medici şcolari, asistenţi comunitari,
mediatori sanitari, psihologi, medici de familie, cadre didactice), voluntari ai ONG-
urilor partenere (studenţi, elevi, părinţi, preoţi). Este esenţial pentru componenta de
promovarea sănătăţii, să se dezvolte o legătura permanentă între instituţiile
comunitare şi ONG care pot îmbunătăţi calitatea intervenţiilor şi rezultatele
programelor de prevenţie precum si implicarea unitatilor medicale private care si-au
dezvoltat mult capacitatea si disponibilitatea in transmiterea si informarea pacientilor
dar si a populatiei generale.
Printr-o monitorizare a performanţelor şi a rezultatelor pot fi identificate
oportunităţile şi punctele slabe ce pot afecta performanţa, pot fi promovate cele mai
eficiente dintre intervenţii spre a fi cunoscute şi contracarate.
Beneficiind de formare şi competenţe s-a format o reţea locală de formatori în
promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate care se implică tot mai responsabil şi
voluntar în acest tip de activităţi în comunitate.
Foarte important a fost extinderea retelei de asistenti comunitari si mediatori
sanitari atat de necesari in activitatile din comunitatile rurale si implicarea lor in
activitatea de prevenire a infectiei cu SARS CoV-2 (triaj epidemiologic, campanie de
vaccinare antiCOVID).
S-a continuat participarea in diverse studii de cercetare initiate de colaboratori ce
au avut ca scop fie identificarea unor noi nevoi de informare şi conştientizare în
grupurile ţintă fie in imbunatatirea si dezvoltarea de servicii de sanatate, etc.
Instrumentele de lucru în promovarea sănătăţii sunt intr-o continua dezvoltare şi
diversificare, adaptate situatiei pandemice dar si nevoilor reale si actuale.
Deşi activitatea de educaţie pentru sanatate este una calitativă, se poate spune cu
certitudine că în domeniul promovării sănătăţii s-a produs schimbarea de mentalitate
si a fost asimilat conceptul de stil de viata sanatos, iar pentru asta nu e nevoie doar de
statistici care sunt relevante, rezultatele se văd printre oameni: ei caută informaţia şi
prin asta îşi asumă responsabilitatea personală asupra propriei sănătăţi. Situatia
epidemiologica creata de pandemie a facut ca activitatea ”clasica „ de Promovarea
sanatatii sa fie afectata ( acest lucru este vizibil in datele acestui raport), transmiterea
informatiilor transferandu-se in sfera canalelor de comunicare on line si socialmedia.
 Activitati derulate in anul 2020:
1. Coordonarea activitatii de promovarea sănătăţii a furnizorilor de servicii de educaţie şi
promovarea sanatatii după cum urmează :
- Medici scolari: Nr. actiuni=1704/ Nr. beneficiari =69441
- Asistenti comunitari: Nr. acţiuni=1796/ Nr. beneficiari =32818
- Mediatori sanitari: Nr. acţiuni=395/ Nr. beneficiari =5611
- Activitati in parteneriat:10 /380 beneficiari
2. Activitati de mediatizare a evenimentelor, campaniilor sau interventiilor din cadrul
Programului National de Promovarea Sanatatii, cu accent pe pandemia cu virusul SARS
Cov 19 promovate on line si pe retelele de socializare impreuna cu partenerii, (interviuri,
comunicate, postari etc) = 46
3. Au fost redactate materiale de promovare utilizate pentru campaniile IEC: 5 titluri
pliante tipărite în tiraj de 15000 de bucati, postere (5 titluri) in tiraj de 3000 bucati, 40
calendare si 70 agende. Aceste materiale au fost distribuite catre toti partenerii in functie
de solicitari. In perioada pandemiei am beneficiat si de materiale de promovare (flyere si
postere) de la Crucea Rosie si Ministerul Sănătații.
4. Nr evenimente /campanii nationale IEC din calendarul OMS=27
Nr. activităţi IEC derulate în calendarul campaniilor = 5244 actiuni
S-au punctat zilele internationale dedicate sanatatii din calendarul OMS:
-Luna Sănătații Mintale/Ziua mondială a Depresiei -230 actiuni/4612 beneficiari
-Luna Sănătații Reproducerii -475 acțiuni/8074 beneficiari
-Luna Vaccinării/ Săptamana Europeana a Vaccinarii/20-25 aprilie/- 346 acțiuni/13341
beneficiari
-Luna Prevenirii Cancerului/ Săptămana Europeana de Luptă Împotriva Cancerului/25-
31 mai -495acțiuni/8096 beneficiari
-Luna Informării despre Alcool si Efectele lui asupra Sănătații Publice -102acțiuni/
1530 beneficiari
-Luna Informării privind Activitatea Fizică / -173acțiuni/3460 beneficiari
-Luna privind Mediul/Schimbări Climatice/Expuneri la Ultraviolete (postări pe rețele
social media)
-Luna Informării privind Siguranța Pacientului/Ziua Mondială pentru Siguranța
Pacientului/17 septembrie/ -66acțiuni/1650beneficiari
-Luna informării despre Nutriție/ Ziua Natională a Alimentației si a Combaterii Risipei
Alimentare /16 octombrie/- 197acțiuni/2686beneficiari
-Ziua Informării privind Consumul de Tutun/ Ziua Natională fara Tutun/
125acțiuni/1602 beneficiari
-Luna prevenirii Bolilor Transmisibile( TB, HIV, Hepatita)/ Ziua Mondială de Lupta
Împotriva Hiv/Sida/ 1 decembrie - 116acțiuni/7327 beneficiari
5. Campanii si intervenții IEC destinate priorităţilor de sănătate specifice locale -7
- Campania de prevenire a infecției cu SARS-CoV 2 -1176 activități/19770 beneficiari
inclusiv Campania de redeschidere a unităților de învățământ în contextul
pandemiei COVID 19 -1361acțiuni/24538 beneficiari
- Campania de promovare a unui stil de viață sănătos – 258 acțiuni /3870 beneficiari
- Campania de promovare a vaccinării împotriva gripei si afecțiunilor de sezon- 960
acțiuni 25497 /beneficiari
- Campania de promovare a igienei în școli si grădinițe – 996 acțiuni/ 22559 beneficiari
- Campania de prevenirea a evenimentelor epidemiologice de sezon - 953
acţiuni/17365 beneficiari
- Campania de promovare a sănătații reproducerii – 260 acțiuni/ 2256beneficiari
- Campania de prevenire a TBC-ului-70 actiuni/860 beneficiari

6. Intervenții pentru promovarea sănătătii în comunităti și grupuri vulnerabile

(sustenabilitate RO 19 03 in proiectul norvegian)- 531 actiuni/6054beneficiari

Alte activități :
- Comunicarea rezultatelor testelor PCR către unitățile medicale si către beneficiarii
direcți în cazul rezultatelor negative ;
- Supravegherea epidemiologică în cadrul Aeroportului Inernațional Craiova ;
- Monitorizarea incidenței numărului de cazuri COVID/jud. Dolj ;
- Activități de CallCenter si consiliere telefonica

3.5 Program naţional de sănătate a femeii şi copilului

Program
Intervenţii/ Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Obiective
Profilaxia anemiei -nr gravide 1892 1226 1401 1305 - - - - - - -
feriprive la gravidă tratate
profilactic cu
preparate de fier

Profilaxia -nr gravide 97 117 118 62 121 199 224 269 211 213 111
sindromului de imunizate cu
izoimunizare Rh ** imunoglobulina
anti D

Profilaxia -nr copii 397 155 122 112 82 176 186 351 173 182 135
malnutriţiei la prematuri trataţi
prematuri ** cu lapte praf
special
Profilaxia -număr sugari
morbidităţii infantile care au 996 1409 625 905 798 1217 947 1066 913 661 934
datorate distrofiei la beneficiat de
copilul 0-1-an prin lapte praf (nr
administrare de mediu lunar)
lapte praf

Profilaxia -nr copii 0-3 ani 7858 6628 9564 3797 - - - - - - -

rahitismului profilaxie
carenţial al copilului rahitism
carenţial
Profilaxia anemiei -nr sugari 2-12 1790 1936 2050 1998 568 - - - - - -
feriprive la copil luni profilaxie
ane mie feriprivă
Screening pentru -nr nou-născuţi 265 63 75 57 69 173 285 204 317 350 234
depistarea precoce a examinaţi pentru
retinopatiei de retinopatie de
prema turitate, prematuritate
tratamentul şi
dispensarizarea
bolnavilor **

Prevenirea Nr. nou-nascuti 56 997 2073

deficientelor de auz beneficiari de
prin screening screening auditiv
auditiv la nou-
nascuti **
Screening pentru -nr copii testaţi 1834 1307 1871 2326 2589 3570 2611 2818 2117
depistarea precoce a
fenilcetonuriei si
hipotitoidismului
congenital **
Prevenţia -nr copii trataţi 76 138 33 0
tratati
morbiditatii asociate astm bronşic trataţi trataţi 3 134 167 142 171 25 61
290 120 57
si a complicatiilor testati
testati testati testati testati testati testati testati
testaţi testaţi
prin diagnostic
precoce precum si
monitorizarea unor
afecţiuni cronice ale
copilului
-nr comunităţi în 121 120 120 119 119 131 203 201 201 201 201
care activează
Dezvoltarea sistem asistenţi medi
de asistenţă cali comunitari
comunitară* -nr mediatori 7 6 6 5 5 6 15 15 14 15 16
sanitari 1post
vacant

*Luând în calcul şi satele comunelor în care activează cei 20 asistenţi medicali

comunitari în 2004, respectiv 30 în 2005, 30 în 2006, 46 în 2007, 42 în 2008 si 2009, 41
în 2010, 40 în 2011, 2012, un numar 39 asistenţi medicali comunitari în 2013 şi 2014,
un numar 43 asistenţi medicali comunitari în 2015(si inca 8 pe proiect norvegian), un
numar 79 asistenţi medicali comunitari în anul 2016, un numar 95 asistenţi medicali
comunitari în anii 2017 si 2018 si un numar 96 asistenţi medicali comunitari în anii
2019 si 2020
** Program derulat de/şi de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova
Acest program naţional nu reflectă pe judeţ situaţia întru cât din 2011 Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se află direct în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Activitatea asistentilor medicali comunitari este raportata de catre acestia in

sistem on line, direct la Ministerul Sanatatii din anul 2020 si este reflectata pentru
judetul Dolj in tabelul de mai jos:
Nr.
asistenti
medicali
Nr. cazuri Nr. cazuri
comunitari Nr. Nr. cazuri
abordate la identificate/
angajati cu beneficiari Nr. abordate
solicitarea monitorizate Nr. cazuri abordate
plata de la deserviti actiuni de impreuna
medicului de pana la preluarea impreuna cu
bugetul de din care: prevenire cu
familie si sub de catre serviciul mediatorul sanitar
stat prin - copii derulate asistentul
supraveghere medical de
JUDET

transfer - gravide social

DOLJ

a acestuia urgenta
dela
Ministerul
Sanatatii
2366 ( in 13
copii localitati sunt
98 5486
56740 angajati asistent
(96+2 (99293 9796 531 7857
gravide medical comuni
POCU) beneficiari)
tar si mediator
2175
sanitar )
 Activitatea mediatorilor sanitari este raportata de catre acestia in sistem on line,
direct la Ministerul Sanatatii din anul 2020 si este reflectata pentru judetul Dolj in
tabelul de mai jos:

Nr. beneficiari
Nr. mediatori sanitari angajati Nr. cazuri
deserviti
cu plata de la bugetul de stat Nr. actiuni de abordate impreuna
din care:
prin transfer de la Ministerul prevenire derulate cu asistentul
JUDET
DOLJ

- copii
Sanatatii medical comunitar
- gravide
- copii 4741
16
- gravide 632 5713 2390

Din 2003 au existat preocupări privind evaluarea şi monitorizarea stării de

sănătate la populaţia considerată din punct de vedere socio- economic defavorizată
(populaţia rromă) în cadrul Programului Naţional 3, a intervenţiei 4, obiectiv 1
Dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară.
După recensământ s-au înregistrat 31326 rromi.
Din indicatorii PN o mare parte se răsfrâng asupra populaţiei defavorizate
Deşi scăderea avorturilor în ultimii ani nu este semnificativă ea se corelează cu
activitatea de consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de
sănătatea reproducerii. Pe parcursul a 6 ani 2001-2006 a existat o preocupare de
instruire a medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare
şi sănătatea reproducerii (vezi cap 2.3.1.e)
Scăderea mortalităţii infantile în 2003, 2005 şi mai ales în 2006 s-a datorat şi
cuprinderii unui număr din ce în ce mai mare de sugari în intervenţiile şi obiectivele
PN de sănătate a femeii şi copilului. Cuprinderea în activităţile profilactice privind
malnutriţia la prematur, rahitismul, anemia feriprivă, astm bronşic a fost cu oscilaţii
nefireşti, ea fiind în funcţie de sumele alocate acestui program (vezi cap 2.1.3)
In Dolj a fost implementat de către Organizaţia World Vision România un proiect
pilot „Iniţiativa pentru sănătatea si nutriţia gravidei si copilului mic”. Studiul din
perioada ianuarie-iunie 2010 s-a făcut pe un eşantion reprezentativ din mediul rural si
s-a bazat pe un chestionar standard aplicat la femeile in vârsta de 15-49 ani împliniţi
pana la 1 ianuarie 2010 (251 chestionare valide). Studiul aduce informaţii variate,
inedite si interesante. Din concluzii prezentam câteva aspecte:
- cel mai frecvent(67%) apa folosita in gospodărie pentru gătit si băut este apa din
fântâna/put intr-o zona recunoscuta ca având una din cele mai mari încărcări cu nitriţi
din Europa
- 7 din 10 gravide au declarat ca au fost luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină
şi încă 2 din 10 au ajuns la medicul de familie în trimestrul doi. Luarea în evidenţă este
cu atât mai precoce cu cât este vorba de prima sau a doua sarcină, cu cât vârsta femeii
la momentul naşterii este mai mare şi cu cat venitul lunar este mai ridicat
- pe toata durata sarcinii mamele au beneficiat în medie de 8 consultaţii/ gravidă.
Informaţiile calitative arată ca asistenţii medicali comunitari constituie o verigă
extrem de importantă în realizarea activităţilor în teren şi în asigurarea legăturii mai
strânse dintre sectorul medical şi beneficiarii săi vulnerabili, cu rezultate foarte bune
pentru individ şi comunitate din perspectiva indicatorilor privind sănătatea mamei şi
copilului
- majoritatea gravidelor au fost investigate clinic, paraclinic si imagistic
-diagnosticul şi tratamentul anemiei la gravidă reprezintă o realitate care pune probleme
în practica de zi cu zi
- naşterea se realizează excepţional în afara mediului spitalicesc, iar în cazuri
excepţionale în care femeile au născut la domiciliu/dispensar acestea afirmă că au fost
asistate de un cadru medical mediu
- utilizarea metodelor contraceptive moderne în scopul prevenirii sarcinilor nedorite
arată că programul naţional de planificare familială a produs o modificare favorabila
a comportamentului femeilor din mediul rural
- judeţul Dolj performează în materie de consiliere privind alăptarea şi îngrijirea nou-
născutului; mamele au primit informaţii de la medicul de familie şi asistentul medical
comunitar, Prima alăptare a nou născutului e întârziată mai ales la copiii născuţi prin
cezariană; 4 din 10 bebeluşi au fost alimentaţi exclusiv la sân pana la vârsta de 3 luni şi
încă 3 din 10 mai sunt alimentaţi cu lapte matern pana la 6 luni; 4 din 10 mame au
recurs la lapte praf pentru alimentaţia mixtă în mare parte procurat gratuit prin
programul naţional
- domeniul cel mai deficitar in materie de îngrijire a copilului pana la 2 ani pare a fi cel
legat de practicile (nu de cunoştinţele femeilor) de diversificarea alimentaţiei : diferenţe
marcate intre vârsta minima si maxima la care sunt introduse in alimentaţia copilului
diverse alimente noi. Consilierea susţinuta a femeii şi eventual a factorilor influenţiali
din familia acesteia este extrem de importantă
- un aspect îngrijorător este legat de gradul de recunoaştere de către mame a
semnelor/simptomelor de alarmă la copil ce ar putea impune un consult medical; deficit
informaţional pe teme majore legate de creşterea si îngrijirea copilului (mamele par sa
se alerteze mai uşor in cazul copiilor sub 1 an)
- din discuţiile focus grupuri transpare importanţa asigurării produselor cu regim de
gratuitate(suplimente de fier si vitamina D)
- este foarte important rolul asistenţilor medicali comunitari; finanţarea acestora este
asigurată de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul consiliilor locale (primăriilor) ,
iar coordonarea tehnică este asigurată de DSP.
Informaţiile studiului pot constitui instrumente utile pentru decidenţii şi
profesioniştii din sectorul sanitar şi pentru autorităţile locale în vederea alegerii celor
mai bune abordări în materie de asigurare şi promovarea sănătăţii femeii şi copilului.
 HARTA JUDETUL DOLJ ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI MINISTERUL SANATATII 2020

98 AMC = 96 MS + 2 PROIECT POCU IN 76 LOCALITATI = 74 MS + 2 PROIECT POCU

 HARTA JUDETUL DOLJ MEDIATORI SANITARI MINISTERUL SANATATII 2020

16 Mediatori sanitari in 15 LOCALITATI

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DOLJ

 PLANIFICARE FAMILIALĂ 31 Decembrie 2020

7 cabinete planificare familială ( 12 medici cu competenţă PF din 5 oraşe)

 B.STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE MEDIU

1. Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc

alimentari şi de nutriţie
Obiective
Activităţi Realizari
specifice
OBIECTIVUL - au fost catagrafiate 55 suplimente alimentare
I din unităţile de distribuţie din judeţ şi au fost
Coordonarea, transmise catre CRSP Timişoara;
1.1Monitorizarea calitatii
implementarea - au fost prelevate 2 tipuri de suplimente
suplimentelor
şi derularea alimentare pentru determinări fizico- chimice
alimentare :
Programelor şi microbiolgice şi trimise către CRSP
Naţionale de Timişoara;
Sănătate - au fost prelucrate, centralizate şi raportate
privind datele specifice sintezei anuale.
protejarea 1.2Monitorizarea
sănătăţii prin consumului de aditivi - a fost trimisă adresa la CRSP Tg. Mureș
prevenirea alimentari:
îmbolnăvirilor - au fost prelevate şi trimise probe de
asociate 1.3Evaluarea factorilor ambalaje din material plastic în vederea
factorilor de de risc din materiale care determinării valorii de migrare globală;
risc alimentari vin în contact cu - au fost prelucrate, centralizate şi raportate
şi de nutriţie, alimentele: datele specifice sintezei anuale
conform - au fost catagrafiate 72 produse alimentare în
metodologiilor vederea identificării tuturor produselor/
aprobate de ingredientelor alimentare care au fost supuse
MS 1.4Monitorizarea
tratamentului cu radiaţii ionizante;
alimentelor tratate cu
- au fost recoltate 2 probe pentru determinari
radiaţii :
specifice;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale
- au fost completate 50 de fise de ancheta
1.5 Supravegherea stării
alimentara cu 351 rezultate analize medicale;
de nutriţie şi a
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
alimentaţiei populaţiei:
datele specifice sintezei anuale.
1.6 Monitorizarea - au fost catagrafiate 21 de alimente cu adaos
alimentelor cu adaos de de vitamine, minerale sau alte substanţe;
vitamine, minerale şi - a fost recoltata 1 proba pentru determinari
alte substanţe: specifice;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.

178
 -au fost prelevate trimestrial 20 probe de sare
1.7Monitorizarea iodată din: depozite de distribuţie, unităţi
nivelului de iod din sarea comerciale şi au fost trimise către DSP
iodată pentru consumul Vălcea în vederea determinării de iodat de
uman: potasiu şi iod total;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale.
- au fost prelevate probe de alimente cu
1.8 Evaluarea riscului destinaţie nutriţională specială în vederea
chimic şi bacteriologic al determinării contaminării microbiologice şi a
alimentelor cu destinaţie conţinutului de nitraţi, metale grele ( Pb şi
nutriţională specială: Cd ) şi a reziduurilor de pesticide
( organoclorurate, organofosforice) au fost
trimise către CRSP Cluj şi CRSP Iaşi;
- au fost prelucrate, centralizate şi raportate
datele specifice sintezei anuale
OBIECTIVUL 2.1. Desfăşurarea
II activitatii de evaluare a
Monitorizarea conformării la normele
şi evaluarea de igienă şi sănătate
- au fost eliberate 100 de referate de
riscurilor publică a
notificare sanitară;
privind proiectelor de
siguranţa amenajare–construire
alimentului pentru obiectivele cu
profil alimentar;
2.2Desfăşurarea
activitatii de evaluare a
conformării la normele
de igienă şi sănătate
publică pentru - 138 controale igienico- sanitare de evaluare
obiectivele cu profil a condiţiilor de funcţionare a unităţilor cu
alimentar în baza profil alimentar;
solicitării de certificare a
conformităţii depusă de
agentul economic la
sediul D.S.P.
2.3Desfăşurarea - 5 referate de autorizare sanitară în vederea
activitatii de evaluare a eliberării ASF pentru unităţi cu profil
conformării la normele alimentar
de igienă şi sănătate
publică pentru
obiectivele cu profil
alimentar în baza

179
solicitării de autorizare
depusă de agentul
economic la sediul
D.S.P.
- au fost prelevate 100 probe alimentare în
2.4 Efectuarea de
vederea determinărilor microbiologice şi
activităţi de prestări
fizico – chimice, valoarea totală a
servicii la solicitarea
probelor recoltate pe prestări servicii este
agenţilor economici şi a
de 12639 lei.
persoanelor fizice

180
2. Apa pentru consumul uman
2.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
Reglementarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman
se efectuează în baza:
- Legii nr.458/2002, cu modificările şi completările ulterioare; republicată în 2011
- HG nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi
distribuţiei apei potabile; republicată în 2013
- Ordonanţei nr.22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile
- Ord MS 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 cu modificarile si completarile ulterioare

2.2 Situaţia aprovizionării cu apă

În anul 2020 au fost verificate următoarele aprovizionări cu apă:
- în mediul urban 10 staţii, autorizate sanitar, aparţinând următoarelor localităţi:
Craiova (4 staţii), Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea.
- în mediul rural 49 de staţii şi reţele de distribuţie, din care:
I. autorizate sanitar 37, aparţinând următoarelor localităţi: Almăj, Apele Vii, Bârca,
Breasta, Brădeşti (satele Brădeşti, Tatomireşti, Răcarii de Jos- reţele de distribuţie),
Braniște și Balta Verde- Com.Podari-reţele de distribuţie, Bulzeşti, Caraula, Călăraşi,
Cârcea, staţia Banu Mărăcine-Com.Cârcea, Coşoveni , Coţofenii din Faţă, Carpen (şi
satul Cleanov), Ciupercenii Vechi, Giubega, Goicea,Galicea Mare, Goeşti, Izvarna,
Işalniţa, Com.Işalniţa- reţea de distribuţie, Maglavit, Malu-Mare şi satul Preajba- reţele
de distribuţie, Măceşu de Jos, Perişor, Mărăcine (Comuna Perişor), Pleniţa, Castrele
Traiane (Com.Pleniţa), Podari, Poiana Mare, Răcarii de Sus- reţea de distribuţie,
Robăneşti, Seaca de Câmp, Şimnicu de Sus, Criva-Com.Vîrvoru de Jos, Gabru-
Com.Vîrvoru de Jos
II. neautorizate sanitar 12, aparţinând următoarelor localităţi: Braloştiţa, Cetate,
Moţăţei, Giurgiţa, Gîngiova, Greceşti, Negoi, Sadova, Vîrvoru de Jos, Vîrvoru de Sus-
Com.Vîrvoru de Jos, Ciutura-Com.Vîrvoru de Jos, Urzicuţa ;
Există două staţii de apă proprie, autorizate sanitar, aparţinând RA Aeroport Craiova şi
Complexului Energetic Oltenia
2.3. Concluzii
Localităţile urbane, în proporţie de 100%, au alimentare cu apă prin sisteme
publice centralizate, iar în localităţile rurale verificate în anul 2020 sunt 49 de sisteme
centralizate, din care, autorizate sanitar 37, iar neautorizate sanitar 12. Pentru restul
localităţilor rurale care au staţii de apă nu avem date din anul 2020.
Apa din localităţile urbane corespunde STAS-ului. În apa din mediul rural se
constată prezenţa nitraţilor, a amoniului sau/şi a germenilor peste limita admisă.
Pentru alimentarea Municipiului Craiova , S.C.Compania de Apă Oltenia SA
mai înmagazinează în rezervoarele Staţiei Şimnic şi apă provenită din Staţia Izvarna,

181
aflată pe teritoriul Judeţului Gorj, autorizată sanitar în 2020 de către Colectivul de
Igiena Mediului din cadrul DSP Dolj.
2.4. Apa potabilă distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici
2.4.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
- Lege republicată 458/2002, republicată în 2011 - privind calitatea apei potabile
- Hotarâre Guvern 974/2004, republicată în 2013 – pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii
de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile
- Ordonanţa nr. 95/29.08.2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi
sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999 la Convenţia privind protecţia şi
utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale.
- Directiva 98/83 CE, privind calitatea apei destinate consumului uman.
- Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele din domeniul sănătăţii publice
- Ordonanţa nr.22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile
- Ord MS 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 cu modificarile si completarile ulterioare

Termenul de aprovizionări mici se referă la localităţile în care se distribuie apă

potabilă unui număr de până la 10.000 consumatori, iar volumul de apă distribuit este
între 10 şi 1000 m³/ zi.
Scopul metodologiei de supraveghere a apei potabile ce se distribuie în sistem
centralizat în zonele de aprovizionare mici:

 Parametrii apei potabile luaţi în considerare şi analizaţi în anul 2020 sunt

următorii:
1. Pesticide cu acțiune perturbatoare endocrină determinate din probele de apă
prelevate din sisteme mici de apă potabilă din fiecare judeţ (în funcţie de
criteriile de includere),
2. Mangan, fier, arsen, seleniu şi stibiu din probele de apă prelevate din
sistemele alimentate din surse de apă subterane din localitățile incluse în
program.
Screeningul calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în localităţile cu o
populaţie mai mică sau egală cu 5.000 de locuitori, pentru parametrii chimici:
 Pesticide cu acțiune perturbatoare endocrină: DDT și izomeri, dieldrin,
gamma- HCH, malathion, clordan, erbicide triazinice (atrazina, simazina,
propazina, trietazina etc.) și parathion. Se vor analiza acei parametri pentru
care laboratorul are capacitate analitică.
 Metale: mangan, fier, arsen, seleniu și stibiu în vederea identificării de ZAP
neconforme.

Pesticide cu acțiune perturbatoare endocrină

182
Fundamentare
Perturbatorii/disruptorii endocrini sunt substanțe chimice care în anumite doze,
pot interfera cu sistemele endocrine. Orice sistem din organism controlat de hormoni
poate fi afectat de perturbatorii endocrini.
"Un perturbator endocrin este o substanță exogenă sau un amestec care
modifică funcția sistemului endocrin și în consecință, provoacă efecte negative asupra
sănătății într-un organism intact, în descendenți sau în subpopulații" (definiție Comisia
Europeană).
Tulburările endocrine pot fi asociate cu dezvoltarea disfuncțiilor de învățare, cu
tulburare severă de deficit de atenție, cu probleme cognitive și de dezvoltare a
creierului, deformări ale corpului, inclusiv ale membrelor, cancer de sân, cancer de
prostată, tiroidă și alte tipuri de cancer, probleme de dezvoltare sexuală cum ar fi
feminizarea bărbaților sau efecte de masculinizare asupra femeilor, etc.
Multe substanțe chimice care au fost identificate drept disruptoare endocrine sunt
pesticide. Aproximativ 105 de substanțe pot fi enumerate, iar din acestea, 46% sunt
insecticide, 21% erbicide și 31% fungicide; unii dintre aceștia au fost retrași din uzul
general cu mulți ani în urmă, dar se găsesc încă în mediul înconjurător în mai multe țări
(ex. DDT și atrazin).
Expunerea umană la perturbatori endocrini are loc prin ingerarea alimentelor
(contribuția majoră), a prafului și a apei, prin inhalarea de gaze și particule din aer și
prin piele.

Criterii de includere:
- sisteme de distribuţie apă alimentate cu apă de profunzime sau de suprafață situate în
zone cu activitate agricolă extensivă, în special culturi de porumb.
- posibilitatea de emisii antropice (deversările de ape reziduale rezultate din industria
pesticidelor, scurgeri din depozite de pesticide degradate, din spălarea echipamentului
de protecţie folosit la aplicarea pesticidelor sau curăţirea recipientelor în care au fost
aceste substanţe) care pot influenţa calitatea apelor utilizate în scop potabil.
În anul 2020 au fost prelevate probe de apă după cum urmează:
- pentru determinări de fier, mangan, pesticide, seleniu și stibiu din localitățile:
Coțofenii din Dos, sat Mihăița (com.Coțofenii din Dos), Brădești, Breasta, Ișalnița
- pentru determinări de fier, mangan, seleniu și stibiu din localitățile: Coțofenii
din Față, sat Tatomirești, Răcarii de Jos, Răcarii de Sus, Almăj
Valorile concentrațiilor maxime admise pentru parametrii determinați nu au fost
depășite decât la parametrul mangan din proba prelevată de la stația de apă Coțofenii
din Dos.

Fundamentare
Scopul acestei activităţi este de a identifica sistemele de aprovizionare cu apă
potabilă alimentate din surse de apă subterane cu conţinut crescut de fier mangan, arsen,
seleniu şi stibiu.

183
 Având în vedere ponderea mare a rezultatelor neconforme înregistrate pentru
parametrii fier și mangan în perioada 2016-2018 în probele de apă prelevate din
sistemele de apă aprovizionare cu apă din județele arondate CRSP Cluj se dorește
extinderea activități la nivel național.
De asemenea se intenționează identificarea de ZAP neconforme pentru parametri
arsen, seleniu şi stibiu din județele arondate CRSP Timișoara și Cluj.
- parametrul arsen se va analiza numai din probele de apă prelevate din sistemele de
aprovizionare mici selectate din judeţele: Arad, Timiș, Bihor și Satu-Mare ( ceea
ce semnifică faptul că, la efectuarea analizei acestui parametru în alți ani, nu s-au
detectat valori ale arsenului care să facă județul nostru eligibil pentru monitorizarea
arsenului) .
- Determinarea parametrilor seleniu şi stibiu s-a efectuat în cadrul laboratoarelor de la
C.R.S.P.: Timişoara şi Cluj, din probe de apă potabilă recoltate de cãtre D.S.P. judeţene
arondate teritorial centrelor regionale amintite. Au fost analizate 153 de probe, 63 la
C.R.S.P. Cluj şi 90 la C.R.S.P. Timişoara. În toate situaţiile, valorile s-au situat sub
nivelul CMA.

2.5 Apele îmbuteliate pentru consumul uman –nu exista producatori pe teritoriul
judetului in 2019
2.5.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare
- Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile
- Hotarâre Guvern 974/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie
sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a
producţiei şi distribuţiei apei potabile
- Ordin al Ministerului Sănătăţii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a
procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale
naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă
- Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele din domeniul sănătăţii publice
- Ordin MS 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 cu modificarile si completarile ulterioare
Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate are
următoarele obiective:
1) Catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare şi a produselor de apă potabilă
îmbuteliată pe teritoriul ţării.
2) Evaluarea implementării legislaţiei în domeniu: autorizarea sanitară a producţiei şi
distribuţiei; notificarea produselor; înregistrarea produselor în Registrul apelor
potabile îmbuteliate; aplicarea principiilor din sistemul HACCP de producţie a
alimentelor

184
3) Evaluarea calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegera informaţiilor referitoare
la sursele de apă folosite, şi la tipul de apă îmbuteliată.
4) Evaluarea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegera
informaţiilor referitoare la analizele de control şi de audit efectuate, şi referitoare la
laboratoarele care efectuează aceste analize.

2.5.2. Monitorizarea de audit şi de control a apelor potabile îmbuteliate – altele decât

apele minerale naturale sau decât apele de izvor- nu s-a efectuat în 2020.

 2.6 Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de

fântână

2.6. 1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare

Reglementarea, supravegherea inspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman
se efectuează în baza următoarei legislaţii:
 Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
 Hotărâre nr. 974/2004 din 15/06/2004 pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a
Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;
 Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă;
 Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
 Ordin MS 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 cu modificarile si
completarile ulterioare

Nu au fost înregistrate cazuri de methemoglobinemie acută infantilă in 2020, în

judeţul Dolj
În anul 2010 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural (Cetate şi Ciupercenii Noi); în
anul 2011 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural (Dobridor şi Ciupercenii Noi ); în
anul 2012 nu s-au înregistrat cazuri; în anul 2013 s-au înregistrat 3 cazuri; în anii 2014
2015 si 2016 nu s-au înregistrat cazuri; în anul 2017 s-au înregistrat 2 cazuri ( 1 urban,
1 rural), în anul 2018 s-au înregistrat 7 cazuri; în anul 2019 s-au înregistrat 3 cazuri.

Judeţ Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2020 2019 2018 2017 2014 2013 2012 2011 2010
2015
2016

CA CA CA CA CA CA CA CA CA
populaţie populaţie populaţie populaţie populaţie populaţie populaţie populaţie populaţie
rurală si rurală si rurală rurală si rurală rurală rurală rurală rurală
urbana urbana 0-1 an urbana 0-1 an 0-1 an 0-1 an 0-1 an 0-1 an
0-1 an 0-1 an 0-1 an

185
Dolj 0 3 7 2 - 3 - 2 2

2.7 Supravegherea calităţii apei de fântână şi a apei arteziene de utilizare publică

Scopul programului este reprezentat de implementarea unor măsuri la nivel local pentru
ameliorarea calităţii apei din fântânile publice, şi a surselor de apă arteziană, precum şi
adoptării unor măsuri de promovare a sănătăţii cu suportul specialiştilor DSP şi a
medicilor de familie.
Obiective:
- realizarea unei bazei de date prin identificarea şi catagrafierea surselor
individuale (fântâni publice) şi a celor arteziene utilizate pentru consum uman,
din mediul rural şi/sau din zonele periurbane;
- screening-ul calităţii apei din sursele menţionate, caracterizarea acestora din
punct de vedere fizico-chimic, microbiologic şi al radioactivităţii ;
- ameliorarea calităţii apei potabile provenite din aceste surse prin implicarea
factorilor decidenţi ai autorităţilor locale;
- creşterea nivelului de educaţie pentru sănătate a populaţiei în legătură cu
consumarea unei ape sanogene.
În județul Dolj se remarcă un nivel mai crescut al azotaților și frecvente
neconformități ale parametrilor microbiologici, cu precădere al numărului de colonii la
22° C și la 37° C.
Calitatea apei potabile în județul Dolj 2020
Parametru Probe sub Probe sub CMA Probe peste CMA
LD
Parametri fizico-chimici
pH 100%
Turbiditate 2%
Oxidabilitate 100%
Conductivitate 100%
Duritate totală 100%
Amoniu 12%
Azotiţi 100%
Azotaţi 46%
Fier - - -
Mangan - - -
Parametri microbiologici
Bacterii coliforme 92%
Escherichia coli 64%
Număr de colonii la 22° C 92%
Număr de colonii la 37° C 92%
Enterococi 58%

Măsuri corective

186
Comparativ cu anul precedent, nu se constată o ameliorare semnificativă a calităţii apei
destinate pentru consum uman, având ca surse fântânile publice . Majoritatea județelor
unde s-au înregistrat neconformități ale apei din surse arteziene și fântâni publice, au
dispus următoarele măsuri:
- Notificarea UAT cu privire la neconformitățile înregistrate, cu obligativitatea ca
acestea să informeze DSP despre măsurile întreprinse, precum și populația despre
faptul că apa din aceste surse nu este bună de băut;
- Instalarea de plăcuțe de avertizare cu inscripția ”apa nu este bună de băut” sau
”apa nu este bună de folosit pentru sugari și copii mici”, după caz;
- Curățarea și dezinfecția fântânilor a căror parametri microbiologici nu sunt
conformi;
- Asigurarea cu apă potabilă pentru sugari și copii până în 3 ani, în cazul depășirii
parametrului nitrat;
- Reanalizarea probelor de apă după remedierea deficiențelor.

3.Apele de îmbăiere

3.1. Informaţii cu caracter general  

DSP Dolj a identificat o zonă de îmbăiere la Dunăre care este neamenajată,
neautorizata sanitar.
DSP DJ a prelevat şi analizat în timpul sezonului de îmbăiere 4 probe de apă din
aceste zone. S-au determinat indicatorii microbiologici E. coli şi enterococci intestinali.
Rezultatele analizelor nu se încadrează la valorile obligatorii.
Lipsesc facilităţile pentru plajă, apă potabilă, coşuri de gunoi.
-denumirea ariei de imbaiere: zona naturala neamenajata Calafat-Bascov
- număr arii de îmbăiere- 1
- număr utilizatori: 1000/sezon

     Rezultatele analizelor la indicatorii microbiologi şi fizico-chimici din zona

naturală de îmbăiere neamenajată (DSP sau LA) sunt prezentate in urmatorul tabel:

187
 Denumirea zonei: Labortorul care a executat analizele: Laboratorul de Diagnostic și
BAȘCOV- Investigare în Sănătate Publică
CALAFAT
INDICATORI MICROBIOLOGICI
Data prelevarii 03.07.2020 22.07.2020 18.08.2020 01.09.2020
E. Coli/100 mL 4000 3200 1600 1400
Enterococi 210 170 100 300
intestinali/100 mL

Numarul cazurilor de îmbolnăvire (pe cod de boală) şi numărul de accidente înregistrate

în zona naturală de îmbăiere în anul 2020

datorate calităţii apei de îmbăiere condiţiilor din zona de

îmbăiere
suspecte diagnosticate suspecte diagnosticate
Număr cazuri de 0 0 0 0
îmbolnăvire (pe cod de
boală)
Număr accidente 0 0 0 0
înregistrate

3.2. Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu apa de îmbăiere – în anul 2020 nu s-au
înregistrat îmbolnăviri în rândul utilizatorilor, în relaţie cu apa de îmbăiere

4. Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei din zonele urbane

4.1. Date climatice/meteorologice(temperatura medie anuală, maxima anuală, minima
anuală,umiditatea relativă, precipitaţii, direcţia vântului)
I. Staţia meteorologică Craiova:
- temperatura medie anuală = 12,80C
- temperatura maxima anuală = 360C /31.08.2020;01.09.2020
- temperatura minimă anuală = -80C/07.01.2020
- umiditatea relativă a aerului (%) = 70
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 510,5
- viteza maximă anuală a vântului ; direcţia vitezei maxime – 13,6 m/s– VNV
II. Staţia meteorologică Calafat:
- temperatura medie anuală = 13,5
- temperatura maxima anuală = 37,30C/31.07.202020
- temperatura minimă anuală = - 9,20C/08.01.2020
- umiditatea relativă a aerului (%) = 70
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 547,5
- viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – 11,5 m/s - ESE
III. Staţia meteorologică Băileşti:
- temperatura medie anuală = 12,90C

188
 - temperatura maxima anuală = 36,20C/30.07.2020;31.08.2020
- temperatura minimă anuală = - 8,80C/08.01.2020
- umiditatea relativă a aerului (%) = 72
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 549,1
- viteza maximă anuală a vântului ; direcţia vitezei maxime – 15,8m/s- VNV
IV. Staţia meteorologică Bechet:
- temperatura medie anuală = 12,90C
- temperatura maxima anuală = 37,50C/31.08.2020
- temperatura minimă anuală = -9,80C/08.01.2020
- umiditatea relativă a aerului (%) = 73
- precipitaţii atmosferice (l/m2) = 475,0
- viteza maximă anuală a vântului – ; direcţia vitezei maxime –12 m/s- VNV
4.2.Descriere generală
Zona urbană are o populaţie de 376938 locuitori
Proporţia persoanelor peste 65 de ani este de 16,77%
Altitudinea medie 126m
Suprafaţa medie 602.59km2
Cu o densitate a populaţiei 625,49/km 2
4.3. Surse de poluare a aerului
- descrierea principalelor surse de poluare
Principalele surse de poluare sunt:
1. Industriale: CET 1 Işalniţa, CET 2 Şimnic, S.C. ELPRECO S.A., RA
Termoficare Craiova;
2. Trafic;
3. Încălzire
Natura poluanţilor existenţi: SO2, NOx,, NH3, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile.
Felul încălzirii existente predominant: cu gaze, lemne, cărbuni.
Nu s-au semnalat accidente de poluare în 2020
4.4. Date de evaluarea expunerii populaţiei
           - descrierea reţelei de monitorizarea calităţii aerului din localitate
- controlul nivelelor de poluare exterioară(puncte fixe, puncte mobile)
            - controlul surselor generatoare de poluanţi atmosferici(surse fixe, surse mobile)
Structura reţelei din judetul Dolj

A . P.M. Dolj, în cadrul contractului PHARE RO2002/000-586.04.12.03., a pus

în funcţiune un sistem automat de monitorizare a calităţii aerului în
aglomerarea urbană Craiova. Sistemul este alcătuit din 5 staţii automate (Calea
Bucureşti, Primărie, Maria Tănase, Işalniţa, Breasta), serverul pentru colectare
date şi două panouri de informare a publicului (English Park şi Sediul A.P.M.
Dolj)

189
Staţiile sunt dotate cu instrumente pentru monitorizarea şi analiza poluanţilor
gazoşi şi pulberilor în suspensie (SO2, NO, NO2, NOx, VOC, O3, CO, PM10,
PM2.5, date meteo), achizitor date, sisteme de comunicaţie şi echipamente de
laborator

În cadrul reţelei nu se monitorizează TSP, ci fracţiile PM10 şi PM2,5 din totalul

de pulberi în suspensie, conform Legii 104/2011.
Supravegherea stării de sănătate a populației în relație cu poluarea aerului
ambient, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce revin MS conform Legii 104/2011, se
precizeaza la art 14 unde sunt menționate următoarele :

(1) Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele atribuții și

responsabilități:

a) asigură, la nivel național, respectarea dispozițiilor prezentei legi;

b) elaborează strategiile din domeniul prevenirii îmbolnăvirilor determinate de poluarea
atmosferei;
c) elaborează metodologiile de evaluare a riscului asupra stării de sănătate a populației,
vizând și protecția grupurilor sensibile ale populației, inclusiv copiii, ca urmare a
expunerii la poluanții atmosferici;
d) evaluează riscurile asupra stării de sănătate a populației, vizând și protecția
grupurilor sensibile ale populației, inclusiv copiii, și elaborează rapoarte anuale cu
privire la starea de sănătate a populației la nivel național corelată cu datele de calitate a
aerului înconjurător, pe care le pune la dispoziția autorității publice centrale pentru
mediu;
e) poate efectua activități suplimentare de monitorizare a calității aerului înconjurător și
măsurări indicative, cu prelevare pasivă sau secvențială în puncte fixe, pentru a evalua
riscurile pentru starea de sănătate a populației, potrivit prevederilor prezentei legi;
f) participă la elaborarea și reactualizarea normelor și reglementărilor privind calitatea
aerului înconjurător;
g) informează populația cu privire la riscurile pentru sănătatea populației în relație cu
calitatea aerului înconjurător;
h) raportează organismelor internaționale specializate datele referitoare la starea de
sănătate a populației în relație cu calitatea aerului înconjurător.
(2) Structurile teritoriale ale autorității publice centrale pentru sănătate au următoarele
responsabilități:
a) participă la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de calitate a aerului și a
planurilor de acțiune pe termen scurt;
b) în cazul în care sunt informate de către autoritatea publică teritorială pentru protecția
mediului despre existența riscului de depășire a pragului de alertă și/sau a pragului de
informare, evaluează în regim de urgență riscurile pentru sănătatea populației și propun
măsuri imediate și preventive care trebuie luate pentru protecția sănătății populației, în
general, și pentru protecția grupurilor sensibile, în special, inclusiv copiii.

190
 TABEL: CO µg/m3 la nivelul staţiilor în 2009,2010 şi 2011
Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
Luna/ (Piaţa Centrală)
An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 0,86 0.5 0.8 0,85 0.62 0,79 0.33 0,5
0,8
Feb 0,46 0.5 0,39 0,38 0.62 0,43 0.3 0,27
Mar 0,24 0.3 0,42 0,21 0.32 0,44 0.08 0,16
Apr 0,2 0.18 0,11 0,18 0.10 0,13 0.08 0,06
Mai 0,15 0.13 0,08 0,12 0.12 0,09 0.04 -
Iunie 0,12 0.11 0,07 0,09 0.1 0,06 0.05 -
Iulie 0,13 0.1K 0,09 0,15 0.1K 0,06 0.06 -
Aug 0,14 0.4K 0,12 0,18 0.6K 0,10 0.08 -
Sept 0,23 0.5K 0,14 0,18 0.4K 0,11 0.07 0,12
Oct 0,3 0.29 0,34 0,27 0.3 0,35 0.11 0,13
Nov 0,7 0.54 0,73 0,71 0.47 0,64 0,34 0.16 0,39
Dec 0,75 0.93 0,84 0,76 0.89 - 0,45 0.47 0,47

191
 TABEL: NO( µg/m3 ) la nivelul staţiilor in 2009, 2010 şi 2011
Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
Statia/ (Piaţa Centrală)
Luna/ 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
An
Ian 18,2 15 23 23.6 6 18 33.3 18 27 12.3 6 5.57 4
7 1 4
Feb 20,8 16 15 17.1 6 11 30.3 16 20 10.8 5 6.56 5
1 1 2 1
Mar 10,2 18 17 10.8 6 11 19.1 12 19 5.1 5 5.4 5
5 9
Apr 9 9 7 10 7 7 20 15 12 5 5 6 6
Mai 10 8 6 7 7 10 16 12 13 5 4 6 7
Iunie 7 8 6 6 6 12 17 12 5 5 5 5
Iulie 8 7K 7 4 6K 10 18 10K 10 5 4 5K
Aug 7 7K 7 7 6K 8 27 10K 14 5 4 5K
Sept 12 11K 10 10 11K 9 48 17K 22 6 5 6K
Oct 22 17 22 10 13 18 31 25 39 7 4 4 11
Nov 45 31 33 26 20 21 39 46 53 8 9
Dec 26 32 43 12 20 23 29 36 38 5 9

192
 TABEL: NO2 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor in 2009,2010 şi 2011
Staţia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
Luna/ (Piaţa Centrală)
An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 19,4 37 40 44.6 17 43 35.2 23 29 14.3 17.7 10
9 3 4 8 2
Feb 32,3 44 35 23.3 16 50 32.9 27 28 14.5 14 17.0 12
4 8 5 2 5
Mar 25,3 42 38 20.6 11 61 30.9 20 30 13.6 10 18.1 6
5 3 5 5
Apr 20 29 23 16 14 35 34 22 23 13 12 19 10
Mai 32 23 22 22 14 27 24 22 23 15 17 11 11
Iunie 25 19 20 19 15 28 27 19 16 13 11 12
Iulie 37 20K 15 22 17K 24 34 25K 24 24 13 14K
Aug 29 21K 20 23 21K 25 53 26K 29 21 15 12K
Sept 36 24K 28 22 27K 33 59 27K 42 15 15 12K
Oct 35 29 35 18 34 46 27 25 39 11 14 9 32
Nov 44 40 51 30 32 33 23 26 44 19 20
Dec 42 40 54 23 31 34 26 25 29 22 16

193
 TABEL: NOX ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta

Luna/ (Piaţa Centrală)
An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 47.3 61 76 75.4 26 68 84.6 52 71 29.2 26.6 21
76 4 8 9
Feb 64.9 68 58 46.4 25 67 79.2 52 59 24.6 21 27.4 20
2 9 4 8 2
Mar 39 70 64 37.1 20 78 60.2 30 59 21.2 18 26.3 14
5 5 5
Apr 34 43 34 31 24 45 64 45 42 21 20 28 19
Mai 48 35 31 33 25 42 49 42 43 22 23 20 22
Iunie 36 32 30 27 24 47 52 37 24 20 20 20
Iulie 48 31K 26 28 26K 39 61 41K 39 32 20 23K
Aug 40 31K 31 34 31K 37 94 41K 50 29 22 20K
Sept 56 41K 42 37 43K 46 133 53K 75 24 22 21K
Oct 69 55 68 33 53 73 74 63 98 21 20 15 49
Nov 113 87 102 69 62 66 68 96 126 31 33
Dec 81 89 119 41 62 67 71 80 87 29 30

194
 TABEL: SO2 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta

Luna/ (Piaţa Centrală)
An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 27.19 10 27 24.79 13 14.55 17 26 16.24 16 16 10.94 20 15
Feb 19.35 12 20 19.66 15 13.47 23 21 13.93 20 18 10.36 28 10
Mar 21.05 12 19 20.15 12 16.65 15 20 15.68 15 16 15.05 23 12
Apr 13 9 16 10.12 9 11 12 16 14 16 16 16 20 9
Mai 18 9 17 15.03 10 18 12 20 26 15 13 18 14 10
Iunie 19 11 20 13.51 13 15 15 20 17 16 9 22 16 10
Iulie 20 17K 17 16.40 23K 19 22K - 24 20K - 23 17K -
Aug 17 13K 22 13.95 17K 17 18K - 17 21K - 19 13K -
Sept 18 10K 34 15.42 11K 18 14K - 25 18K - 18 12K 7
Oct 11.78 11 22 10.9 9 13 13 - 15 15 - 15
12
-
Nov 13.16 16 27 13 19 19 15 - 17 29 29 -
Dec 10.74 13 29 12.47 25 19 14 16 17 11 19 21 9 21

195
 TABEL: Benzene ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Staţia/ Calea Bucureşti (Piaţa Primărie Billa Işalniţa Breasta

Luna/ Centrală)
An
2009

2010

2011

2009

2010

2011

2009

2010

2011

2009

2010

2011

2009

2010

2011
Ian 2,65 2.23 4.35
Feb 2.61 1.98 3.52
Mar 2.05 1.15 1.88
Apr 1.89 1.02 2.07 1.85
Mai 1.31 1.37 1.06 1.3
Iunie 0.96 1.49 1.57
Iulie 1.20 1 1.55K
Aug 1.87 2.00K
Sept 2.23 2.68K
Oct 2.34 3.33
Nov 3.27 5.16 3.25 7.06
Dec 2.98 5.74 3.26 7.66

196
 TABEL: O3 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta

(Piaţa Centrală)
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 20.2 45 27 13.2 31 - 24.4 51 43
8 8 4
Feb 39.0 42 48 16.4 25 - 38.8 56 58
5 7 3
Mar 49.4 50 49 59.0 25 - 52.7 59 65
5 5 5
Apr 64 53 47 55 32 - 56 54 65
Mai 53 56 30 53 41 - 49 52 60
Iunie 51 74 33 57 61 - 59 49 62
Iulie 56 90K 58 60 67K - 53 64K 69
Aug 53 98K 57 58 70K 39 58 65K 67
Sept 44 58K 63 39 57K 38 52 55K 70
Oct 38 31 35 32 40 18 37 35 43
Nov 26 21 18 20 24 32 29 30
Dec 29 20 21 21 24 37 34 25

197
 TABEL: PM10 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta

(Piaţa Centrală)
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Ian 33 29 37 35 60.8
2
Feb 33 23 38 33 28.8
9
Mar 33 32 37 47 21.4
1
Apr 36 13 33 27 22
Mai 24 6 23 20 16
Iunie 45 - 23 - 13
Iulie - 32 -
Aug 40 - 36 -
Sept 41 23K 38 37 22 -
Oct 26 20 29 30 25 -
Nov 38 29 49 32 32 56
Dec 46 29 44 45 53

198
 Tabel: Concentraţii de PM10 grv ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2010

Luna Calea Bucureşti Primarie Billa Isalnita Breasta

(Piaţa Centrală)
2011 2011 2011 2011 2011
Ian - - 43 - -
Feb - - 36 - -
Mar - - 62 - -
Apr - - 31 - -
Mai - - 26 - -
Iunie - - 25 - -
Iulie - - - - -
Aug - - - - -
Sept - - - - -
Oct 28 - - - -
Nov 47 - 57 - -
Dec 53 - 58 - -

Tabel: Concentraţii de PM2,5 grv ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011

Luna Calea Bucureşti Primarie Billa Isalniţa Breasta
(Piaţa Centrală)
2011 2010 2011 2011 2011 2011
Ian - 36 - - -
Feb - 29 - - -
Mar - - - - -
Apr - - - - -
Mai - - - - -
Iunie - - - - -
Iulie - 25K - - - -
Aug - - - - -
Sept - 16K - - - -
Oct - 18K - - - -
Nov - 26K - - - -
Dec - - - - -

Tabel : Concentraţii de toluene ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
(Piaţa Centrală)
2011 2011 2011 2011 2011
Ian - - - - -

199
Feb - - - - -
Mar - - - - -
Apr - - - - -
Mai - - - - -
Iunie - - - - -
Iulie - - - - -
Aug - - - - -
Sept - - - - -
Oct - - - - -
Nov 4,06 4,98 - - -
Dec 4,55 4,51 - - -

Concentraţii de Ethylbe ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
(Piaţa Centrală)
2011 2011 2011 2011 2011
Ian - - - - -
Feb - - - - -
Mar - - - - -
Apr - - - - -
Mai - - - - -
Iunie - - - - -
Iulie - - - - -
Aug - - - - -
Sept - - - - -
Oct - - - - -
Nov 0,77 0,57 - - -
Dec 1,06 0,8 - - -

Concentraţii de P-Xylen ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
(Piaţa Centrală)
2011 2011 2011 2011 2011
Ian - - - - -
Feb - - - - -
Mar - - - - -
Apr - - - - -
Mai - - - - -
Iunie - - - - -
Iulie - - - - -
Aug - - - - -
Sept - - - - -
Oct - - - - -
Nov 0 0,47 - - -
Dec 1 0,54 - - -

Concentraţii de m -Xylen ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011

Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
(Piaţa Centrală)
2011 2011 2011 2011 2011
Ian - - - - -

200
Feb - - - - -
Mar - - - - -
Apr - - - - -
Mai - - - - -
Iunie - - - - -
Iulie - - - - -
Aug - - - - -
Sept - - - - -
Oct - - - - -
Nov 2,96 1,36 - - -
Dec 3,87 1,61 - - -

Concentraţii de o-Xylen ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta
(Piaţa Centrală)
2011 2011 2011 2011 2011
Ian - - - - -
Feb - - - - -
Mar - - - - -
Apr - - - - -
Mai - - - - -
Iunie - - - - -
Iulie - - - - -
Aug - - - - -
Sept - - - - -
Oct - - - - -
Nov 0,57 0,97 - - -
Dec 0,91 0,58 - - -

Pentru anii 2012- 2020 valorile sunt doar pentru concentraţiile medii pe an/pe staţii:
Concentraţii medii pe an/pe staţii* (ug/m3)
Calea Primărie Billa Isalniţa Breasta Calafat
Bucureşti (fond urban) (fond
Poluanti Anul
(Piaţa industrial)
monitorizati
Centrală)
(trafic)

2011 32 37 29 18 -
2012 35 30 31 - 16
2013 50 Nu avem date 40 Nu avem date Nu avem date
2014 16 Nu avem date 26 Nu avem date Nu avem date
2015 17 17 18 Nu avem date Nu avem date
2016 33 26 28 21 Nu avem date
NO2
2017 21 23 41 14 16 18
2018 33 26 28 21 Nu avem date Nu avem date
Date insuficiente Date insuficiente 32 18.6 Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
2019 capturi de 20-60% capturi de 10-
40%
2020 31 20 32 15 Nu avem date Nu avem date
SO2 2011 22 25 20 13 18
2012 17 18 19 22 18

201
 2013 8 12 14 14 Nu avem date
2014 8 Nu avem date 7 Nu avem date Nu avem date
2015 12 14 13 Nu avem date Nu avem date
2016 13 10 10 Nu avem date Nu avem date
2017 9 9 11 14 12 11
2018 13 10 10 Nu avem date Nu avem date Nu avem date
Date insuficiente Date insuficiente 12 11 Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
2019 capturide 20-60% capturide10-40%

2020 10 11 13 14 Nu avem date Nu avem date

SO2* 2011 22 25 20 13 18
(concentraţia 2012 - - 19 22 -
medie/zi conform 2013- Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
Ord.592) 2020
2011 - - - - -
2012 2,78 2,058 - - -
2013 1.66 Nu avem date Nu avem date
2014- Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2018
Benzen
Date insuficiente Date insuficiente Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
2019 capturi de 20-60% capturi de 10-
40%
2020 4.45 3.96 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2011 0,34 0,29 - 0,27 -

2012 0,4 - - - 0,17
2013 0.47 Nu avem date Nu avem date
2014 0.81 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2015 0.37 0.24 Nu avem date Nu avem date Nu avem date

CO 2016 0.36 0.30 0.30 Nu avem date Nu avem date

2017 0.39 0.28 Nu avem date Nu avem date 0.16 0.83

2018 0.36 0.30 0.30 Nu avem date Nu avem date Nu avem date
Date insuficiente Date insuficiente Nu Nu Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
2019 capturi de 20-60% capturi de 10-
40%
2020 0.32 0.27 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2011 45 45 40 - -
2012 - - 36 - -
2013- Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2016
2017 26 Nu avem date 33 Nu avem date 23 Nu avem date
PM10
2018 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
Date insuficiente Date insuficiente 31 Nu Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
2019 capturi de 20-60% capturi de 10-
40%
2020 23 26 33 Nu avem date Nu avem date
PM10 grav 2011 - - - - -
2012 30 - - - -
2013 21 22 28 Nu avem date Nu avem date

2014 20 Nu avem date 27 Nu avem date Nu avem date

2015 22 Nu avem date 31 Nu avem date Nu avem date

2016 Nu avem date Nu avem date 22 Nu avem date Nu avem date

2017 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

202
 2018 Nu avem date Nu avem date 22 Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2019 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2011 - - - - -
2012 23 - - - -
PM10 nef
2013- Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2020
2011 - - - -
2012 23,76 - - -
2013 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2014 Nu avem date 32 Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2015 Nu avem date 19 Nu avem date Nu avem date Nu avem date

PM 2,5 grav 2016 Nu avem date 16 Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2017 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
2018 Nu avem date 16 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date
Date insuficiente Date insuficiente Nu Nu Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
2019 capturi de 20-60% capturi de 10-
40%
2011 - - 44 54 -
O3 2012 - - 49 61 64
2013 Nu avem date Nu avem date 56 66 Nu avem date
2014 Nu avem date Nu avem date 44 Nu avem date Nu avem date

2015 Nu avem date Nu avem date 62 Nu avem date Nu avem date

2016 Nu avem date Nu avem date 57 51 Nu avem date

2017 Nu avem date Nu avem date 38 46 43 Nu avem date

2018 Nu avem date Nu avem date 57 51 Nu avem date Nu avem date
2019 Date insuficiente Date insuficiente 39.64 40.7 Nu avem date Nu avem date
pentru evaluare- pentru evaluare-
capturi de 20-60% capturi de 10-
40%
2020 32 40
Pulberi
sedimentabile 2020 4.38 3.8875 3.36
g/m2/an
Pb 2020 0.0127
Cd 2020 1.97
Ni 2020 10.19

203
 TABEL: pulberi sedimentabile 2009

Luna RA Craiova Staţia de tratare a apei Valea Vlăicii RA Bechet

Işalniţa
Ianuarie 1,0623 1,6483 2,3186
Februarie 1,1524 0,9114 2,2657
Martie 1,6718 3,92 6,0877
Aprilie 1,76360 4,43273 3,13423 2,52
Mai 3,75065 7,85607 13,01871 3,78
Iunie 2,4598 3,35748 7,35784 2,52
Iulie 4,41588 3,74948 5,22536 6,30
August 1,71304 3,1556 4,38452 3,6
Septembrie 2,0482 1,97372 3,25752 5,76
Octombrie 1,5150 3,3457 3,94 5,4
Noiembrie 1,1093 1,7659 4,9509 3,6
Decembrie 2,99488 2,87455 6,25432 3,06

204
N.B. Datele privind monitorizarea poluanţilor atmosferici sunt transmise de la Agenţia
de Protecţia Mediului
4.5. Evaluarea impactului asupra sănătăţii  
Aceste monitorizări sunt necesare , cunoscând fiind faptul că în acţiunea poluării
asupra sănătăţii distingem acţiunea directă, caracterizată prin efectul patogen al
poluanţilor, în funcţie de natura, concentraţia şi timpul de acţiune a acestora şi acţiunea
indirectă rezultată din efectul dăunator asupra mediului.
S-a analizat din punct de vedere al categoriei de poluanţi PM10 datorită
implicării complexe a acestui poluant in afecţiunile respiratorii. In anul 2011 se constata
o scădere a concentraţiei acestuia in aerul atmosferic .
Mortalitatea prin afecţiuni respiratorii ca şi indicator OMS nu a cunoscut variaţii
mari în perioada 2008-2020, perioada analizată din punct de vedere al calităţii aerului
( după cum se vede în graficele următoare).
„Probabil că încep să se vadă eventualele măsuri pentru îmbunătăţirea aerului
ambiental”.
Mentionam ca anul 2020, an pandemic COVID-19, cu toate masurile de
preventie, a avut repercusiuni pe diferite planuri asupra populatiei, iar impactul poate fi
evaluat deocamdata partial.

Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj

în perioada 1998 – 2020

205
 Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj
în perioada 1998 – 2020

In prezent studiile efectuate de Institutul Naţional de Sănătate Publica Bucureşti

au început să se axeze pe fracţiunea cu diametrul de 2.5 microni, fracţiune se pare cea
mai responsabilă de efectele asupra sănătăţii populaţiei.
Pentru evaluarea aerului ambiant (Exterior) si actiunea asupra sanatatii
populatiei, la nivelul tuturor DSP judetene: metodologia cuprinde doua anexe (A si B)
si este aplicata de compartimentul supraveghere in sanatatea publica in colaborare cu,
compartimentul de statistica medicala si cu alte institutii locale, daca este cazul, in
vederea completarii datelor solicitate in anexele metodologiei.
Completarea se face anual, cu predare pana in data de 15 februarie a anului in curs cu
date referitoare la anul anterior.
Anexele sunt completate :
- numai pentru orasul capitala de judet ( cu specificare)
- pentru localitatile in care se afla termocentrale care folosesc ca si materie prima
carbunele
- unde este cazul, pentru alte localitati urbane cu specific de poluare industriala a
aerului.
Valorile determinate sunt pentru Municipiul Craiova și Comuna Ișalnița

      4.5.1 Date pentru municipiul Craiova in anul 2020

Poluanţii monitorizaţi de APM sunt:
NO2-la 4 staţii SO2, CO- la 3 staţii, O3- la 2 staţii, PM 10grav, PM 2,5grav - la 1 staţie.

POPULATIE/SEXE BARBATI FEMEI TOTAL

AN 2020 140080 158408 298488

POPULAŢIAGRUPE DE VÂRSTĂ 0-14 ANI 15-64 ANI Peste 65 ANI

AN 2020 39569 49850

  209069

206
  
Ratele au fost calculate la 1000 locuitori

DATE DE MORTALITATE

TOTAL
MUNICIPIUL CRAIOVA
Cifre absolute Rata calculată

MORTALITATE INFANTILĂ 8 3.77

MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI
5 2.36
RESPIRATORII
MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 3362 11.3
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI
524 1,76
RESPIRATORII
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CARDIO-
2519 8,43
VASCULARE
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
Nu avem date
VASCULARE
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE
1123 3.76
RESPIRATORII

DATE DE MORBIDITATE
(INCIDENŢĂ)

TOTAL
MUNICIPIUL CRAIOVA
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE GENERALĂ- TOTAL 38246 128,13
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 4988 16,71
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
Nu avem date
VASCULARE
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CARDIO-
630 2,11
VASCULARE
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 1203 4,03

DATE DE MORBIDITATE
SPECIFICĂ
TOTAL
MUNICIPIUL CRAIOVA
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) 1259 4,22
MORBIDITATE PNEUMONIE(J12-J18) 1560 5,23
MORBIDITATE BRONŞITĂ ŞI BRONSIOLITĂ
ACUTĂ(J20-J21)
106 0,36
MORBIDITATE BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 36 0,12
MORBIDITATE EMFIZEM (J43.0- J43.9) 1 0.003
MORBIDITATE ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 159 0,53
MORBIDITATE INFARCT MIOCARDIC ACUT
(I21.0-I22.9)
16 0,05

ADMISIBILITATEA ÎN SPITAL
PRIN:

207
 TOTAL
MUNICIPIUL CRAIOVA
Cifre absolute Rata calculată
I.A.C.R.S.(J00-J06) 918 3,08
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 10 0,03
EMFIZEM (J43.0- J43.9) 1 0.003
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 37 0,12
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 218 0,73

NUMĂR ZILE SPITALIZARE

PRIN:

TOTAL
MUNICIPIUL CRAIOVA
Cifre absolute Rata calculată
I.A.C.R.S.(J00-J06) 3985 13,35
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 14 0,05
EMFIZEM (J43.0- J43.9) 5 0,02
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 149 0,5
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 1316 4,41

Date pentru comuna Işalniţa în anul 2020

POPULATIE/SEXE BARBATI FEMEI TOTAL

AN 2020 2024 2080 4104

POPULAŢIAGRUPE DE VÂRSTĂ 0-14 ANI 15-64 ANI peste 65ANI

AN 2020
525 2938 641

DATE DE MORTALITATE
TOTAL
COMUNA IŞALNIŢA
Cifre absolute Rata calculată
MORTALITATE INFANTILĂ 0 0
MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI RESPIRATORII 0 0
MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 48 11.7
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 0 0
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CARDIO-
26 6,34
VASCULARE
MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
11 2,68
VASCULARE
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE
0 0
RESPIRATORII

208
DATE DE MORBIDITATE(INCIDENŢĂ)
TOTAL
COMUNA IŞALNIŢA
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE GENERALĂ- TOTAL 231 56,29
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 38 9,26
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO-
6 1,46
VASCULARE
MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CARDIO-
16 3,9
VASCULARE
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 231 56,29

DATE DE MORBIDITATE SPECIFICĂ

COMUNA IŞALNIŢA TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) 13 3,17
MORBIDITATE PNEUMONIE(J12-J18) 16 3,9
MORBIDITATE BRONŞITĂ ŞI BRONSIOLITĂ
ACUTĂ(J20-J21)
2 0,49
MORBIDITATE BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 0 0
MORBIDITATE EMFIZEM (J43.0- J43.9) 0 0
MORBIDITATE ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 1 0,24
MORBIDITATE INFARCT MIOCARDIC ACUT
(I21.0-I22.9)
1 0,24

ADMISIBILITATEA ÎN SPITAL PRIN:

COMUNA IŞALNIŢA TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
I.A.C.R.S.(J00-J06) 12 2,92
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 0 0
EMFIZEM (J43.0- J43.9) 0 0
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 0 0
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 3 0,73

NUMĂR ZILE DE SPITALIZARE PRIN:

COMUNA IŞALNIŢA TOTAL
Cifre absolute Rata calculată
I.A.C.R.S.(J00-J06) 67 16,33
0 0
4.5.2
BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42)
EMFIZEM (J43.0- J43.9) 0 0
ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 0 0
INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 21 5,12
Evaluarea manifestarilor de tip alergic si a factorilor de risc asociati din mediul de
viata si munca-date 2016

Astăzi, termenul de alergie este restrâns la hipersensibilitatea imunologică de tip

alergic.

Manifestarile de tip alergic reprezinta o importanta problema de sanatate publica

fiind implicati cu cea mai mare frecventa alergeni naturali, cat si compusi fizico-

209
chimici, factori biologici , de origine antropogena, prezenti in aerul atmosferic, aerul
interior din cladiri, apa, alimente, cosmetice, etc. De cele mai multe ori sunt implicati
acarieni Dermatophagoides pteronyssinus, farinae si fungi din speciile frecvent
intalnite in Europa : Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, care emit
compusi organici volatili, realizeaza spori, produc micotoxine.

În Europa, numărul de cazuri de alergii, care se corelează cu expunerea la mucegaiuri a

crescut în mod dramatic. Etanşeizarea excesivă a încăperilor, ventilaţia insuficientă, materiale
de construcţie noi pot fi cauza creşterii umidităţii în clădiri si aparitia mucegaiului. În Belgia
peste 90% din locuinţele cu umiditate mare sunt contaminate cu specii de microfungi
(Penicillium, Cladosporium, Aspergillus...). Studii epidemiologice efctuate în SUA şi Canada
au evidenţiat la copii cu vârsta de 9-11 ani o legătură între simptome specifice respiratorii şi
prezenţa mucegaiului în locuinţă.
În ultimul timp datorită introducerii în viaţa cotidiană a unei multitudini de antigeni de natură
sintetică proveniţi în special din bunurile de larg consum (cosmetice, detergenti, alimente,
materiale textile), numărul persoanelor alergice a crescut.
Supraaglomerarea întreţine şi umiditate crescută în locuinţă, un factor favorizant de apariţie a
igrasiei şi de dezvoltare a fungilor şi creşterea frcvenţei de apariţie şi agravarea unor
afecţiuni ale tractului respirator, boli alergice, etc.
Speciile frecvent întîlnite în clădiri de locuit din Europa sunt:
1.Cladosporium sphaerospermum, colonii negre sau verde închis, cu spori de 4-5µm.
Identificate în 60% din locuințele cu persoane cu teren atopic. Au rol în producerea de
sinuzite alergice. Eliberează hemolizina. Se dezvoltă pe pereţi şi pe orice material textil.
2.Aspergillus versicolor, colonii verzi, produc spori de 2-3µm. Implicate în producerea
astmului, rinite,dermatite, sinuzite alergice si chiar manifestări inflamatorii acute. Se dezvoltă
pe pereţi umezi şi pe tapet. Produc aflatoxine şi VOC, dau miros de mucegai care irită
mucoasa nazală şi trahee.
3. Aspergillus fumigates, colonii verzi şi spori de 2-3µm. Hipersensibilitatea este menţionată
la 44 tipuri antigenice. Produce gliotoxine care afectează activitatea cytochinelor. În interior
se dezvoltă pe plante ornamentale, iar sporii sedimentaţi rezistă mult timp. Se dezvoltă în
urma proceselor termofile, prin descompunerea substanţelor organice din sol sau compost.
4.Penicillium aurantio-griseum, colonii verzi, spori de 2-3µm implicaţi în producerea
astmului. Miceliile sunt vizibile. Se dezvoltă pe încălţăminte din piele, fructe ,vegetale.
5.Stachybotrus chartarum, colonii negre ce se dezvoltă în zone concentrice, cu spori de 10
µm, produc toxine( verrucarin, satratoxin G si H) foarte toxice şi iritante ale mucoaselor.
Eliberează hemolizine care produc hemoragii pulmonare în special la copii. Se dezvoltă pe
suprafeţe umede, în special pe celuloză şi tencuieli. Macroscopic apar colonii concentrice
negre.
6. Chaetomium globosum, în arhive, librării, locuinţe.
7. Alternaria alternate deţine locul trei după praf şi polen , în producerea astmului. Este un
parazit al plantelor.
8. Aureobasidium pullulans se dezvoltă în apa care condensează în baie, praful din carpete.
9. Serpula lacrymans (macrofungi) se dezvoltă în clădiri pe suprafeţe din lemn sau celuloză.

210
10 Peziza domestica (macrofungi) pe tencuieli umede, tavan sau pământ.
În condiţii de umiditate crescută fungii se dezvoltă în locuinţe şi afectează sănătatea pe
diferite căi:
 Emisii de compuşi organici volatili- MVOCs (microbial volatile organic compounds)
cu efecte iritante,
 Realizează spori prin care se reproduc şi se adaptează condiţiilor de microclimat
(milioane de spori/ cm2 colonie)
 Produc mycotoxine care nu sunt volatile, dar se întâlnesc în aer pe spori sau pe
particule de praf, care se inhalează sau vin în contact cu pielea
Prezenţa fungilor în clădiri se asociază cu:
 Simptome iritante de căi respiratorii şi conjunctivale, care dispar după întreruperea
expunerii
 Infecţii respiratorii recurente la copii, sinuzite, bronşite, otite,
 Boli cronice ca astmul, alveolite alergice extrinsece, rinite, urticarie, eczemă, a căror
frecvenţă în toate îările europene este în creştere.
Studiul permite evaluarea manifestarilor alergice pe baza simptomatologiei specifice
corelata cu prezenta alergenilor in mediul de locuit si ocupational. Modificarile
climatice globale prin variatiile mari de temperatura si umiditate genereaza o serie de
modificari asupra florei terestre cu cresterea polenului, spori, mucegaiuri, frecvent
incriminate in intretinerea si declansarea afectiunilor alergice. Prelungirea perioadei de
vegetație și intensificarea precipitațiilor va favoriza dezvoltarea vegetatiei in exces, cu
riscuri crescute pentru persoanele cu activități în aer liber.
Potrivit ultimului raport, Comisia Europeană a inițiat stabilirea, la nivelul UE, a
unei politici de promovare a unor măsuri de limitare a efectelor negative ale
schimbărilor climatice în diferite sectoare de activitate.
În anul 2009, Comisia Europeană a publicat ”Cartea Albă - Adaptarea la schimbările
climatice: „Către un cadru de acțiune la nivel european”, prin care se trasează modul
de abordare a promovării politicilor și măsurilor de adaptare naționale, astfel încât la
nivel european să se asigure un impact negativ minim asupra sistemelor economice si
sociale și un grad de protecție și conservare adecvat al resurselor naturale.
 HIALINE: Rețeaua de informare asupra impactului asupra sănătății al alergenilor
din aer (Health Impacts of Airborne Allergen Information)
 CLIMATE-TRAP: Adaptare la schimbările climatice prin formare, evaluare si
pregătire (Climate Change Adaptation by Training, Assessment and
Preparedness).
Strategia națională privind schimbările climatice 2013-2020, abordează:
 procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii
obiectivelor naționale asumate,
 adaptarea la efectele schimbărilor climatice(ASC) va urmări armonizarea cu
evoluția Platformei Europene de Adaptare la efectele schimbărilor climatice,
CLIMATE-ADAPT, stabilit la nivel european ca o bază de date utilă pentru
colectarea și diseminarea informației, datelor și studiilor de caz.

211
  ca răspuns la apelul UE la acțiune, Ministerul Mediului și Pădurilor a elaborat
Strategia națională privind schimbările climatice și, legat de aceasta, Planul
Național de Acțiune pentru 2005-2007 si s- a elaborat „Ghidul privind adaptarea
la efectele schimbărilor climatice”.
In Europa manifestarile de tip alergic cuprind peste 150 milioane de persoane si se
estimeaza ca in urmatori 15 ani, peste 50% din populatia europeana va suferi de
aceasta patologie.

Gell și Coombs definesc 4 tipuri de reacții de hipersensibilitate imunologică, în funcție

de elementele sistemului imunitar implicate în producerea lor:

 Hipersensibilitate de tip I , anafilaxic (mediată prin anticorpi de tip IgE, numiți și

reagine)
 Hipersensibilitate de tip II, citotoxic (mediată prin anticorpi de tip IgG sau IgM)
 Hipersensibilitate de tip III, prin complexe imune solubile (mediată prin
complexe imune antigen-anticorp de tip IgG)
 Hipersensibilitate de tip IV, întârziată, mediată celular prin limfocite T.

Alergiile sunt produse, la organismele sensibilizate, de antigene exogene (provenite din

mediul extern) numite alergene. Majoritatea alergenelor sunt, proteine glico-proteine și,
mai rar, glucide pure, substanțe chimice cu molecula mică (izocianați, anhidride sau
formaldehida), precum și unele metale (de exemplu crom si nichel).

Alergenele sunt conținute și/sau vehiculate de diverși factori din mediul extern:

 factori fizici: căldura, frigul (crioalergene)

 factori chimici: substante chimice, substanțe folosite în industria alimentară,
medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale si insecte, latex etc.
 factori biologici: bacterii, virusuri, paraziti, toxine microbiene, insect, polen,
fructe (căpșuni, zmeura, kiwi, ananas etc.) praf, fulgi, păr și scuame de animale,
seruri, heterologe, vaccinuri, etc.

Alergia la praf este frecvent intalnita si determinate de compozitia din particule de

poluanti atmosferici iritanti si co-sensibilizanti (diesel, dioxid de sulf, monoxid de
carbon, oxizi de azot, ozone, agenti biologici etc) sau particule iritante de diverse
dimensiuni, care pot contribui prin inflamatia mucoaselor expuse (respiratorii si
oculare) la declansarea manifestarilor alergice la persoane predispuse.

Alergia la praful de casa este incriminate de multe ori, cauza este data de prezenta
in praful organic a unor acarieni microscopici: Dematophagoides pteronzssimus si
D. farina.

212
 Cele mai frecvente manifestari sunt rinita alergica simpla, rinoconjunctivita,
simpla sau asociata cu astm bronsic alergic sau chiar si cu manifestari cutanate de
tipul dermatitei atopice.

TESTE ALERGICE

Pentru precizarea diagnosticului si a hipersensibilitatii la alergeni se efectueaza mai

multe investigatii, in cadrul laboratoarelor de specialitate:

1. Teste cutanate Se bazează pe folosirea unei doze mici de alergen, care se

amplasează pe piele sau se injectează intradermic pentru a urmări dacă apare o
reacție alergică locală. Sunt disponibile trei tipuri de teste cutanate:

 Testul prick: se plasează pe piele o picătură de soluție diluată de alergen și se

efectuează scarificarea sau înțeparea tegumentului subiacent, pentru a permite
pătrunderea soluției în piele. Testul este pozitiv pentru alergenul respectiv dacă
apare o indurație sau înroșire pruriginoasă a pielii la locul de contact.
 Testul intradermic: Se injectează intradermic o cantitate mică de soluție diluată
de alergen și se urmărește dacă apare sau nu o reacție inflamatorie locală,
similară cu cea descrisă la testul prick. Este un test mai sensibil decât testul prick,
dar cu un procent mai mare de reacții fals pozitive.
 Testul patch: se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o doză mică de
alergen și se menține pe piele timp de 24-72 de ore, urmărind apariția reacției
cutanate locale.

2. Teste serologice

 Dozarea titrului de IgE specifice

 ALCAT test da posibilitatea separarii alergiilor alimentare de intolerantele
( sensibilitatile alimentare). Alergiile alimentare dau manifestari de tip histaminic
acute, pe cand intolerantele alimentare sunt mostenite genetic si determina o
stimulare cronica a imunitatii, determinand reactii inflamatorii cornice digestive,
migrene, obezitate, stare de oboseală cronică, urticarie, boli de piele, artrite ș.a.

3. Tratamentul specific urmareste evitarea alergenului in special din alimentative

si in al doilea rand teste de hiposensibilizare specifica.

SCOPUL PROIECTULUI- OBIECTIVE GENERALE

Studiul urmareste evaluarea manifestarilor de tip alergic, la nivel populational si
identificarea principalilor factori de risc ce se pot asocia acestor efecte.
1. Pe baza unui chestionar de simptome s-au obtinut  date privind:
 identificarea persoanei incluse in studiu: vârstă, sex, ocupaţie

213
  tipul manifestărilor alergice si frecventa lor
 antecedentele heredo-colaterale alergice
 antecedente personale de tip alergic, prezenţa terenului atopic
 factori etiologici si factori de risc asociati prezenţi in mediul de locuit şi
ocupaţional. Se va acorda o atentie sporita calitatii aerului interior ocupational si
non–ocupational, alimentatie, comportament uman.
Chestionarul s-a aplicat la un numar de persoane calculat pe criterii statistice, pentru
un eşantion reprezentativ la nivel naţional, pe grupe de vârstă, sexe si mediul de
rezidenta (urban / rural): 50 de persoane
Repartitia pe grupe de varsta / judete

Repartitia in raport de starea civila a subiectilor este de cca 55% din subiecti
necasatoriti, 39% sunt casatoriti, iar restul de 6% sunt divortati sau locuiesc cu un
partener stabil.
Repartitia pe judete si ultima scoala absolvita este prezentata in graficul urmator, iar
pe total esantion se observa o repartitie echilibrata intre treptele de invatamant urmate,
astfel:
 Invatamantul primar are o pondere de 22%
 Gimnaziul apare ca forma de pregatire la 23%
 Liceul este forma de pregatire la aproximativ 1/3 din subiecti, cu o pondere
de 29,3%
 Studiile superioare sunt prezente la 22,7%
 Fara studii in procent de 0,8%.
 Un procent de 0,9 % nu au specificat gradul de pregatire (nonrespondenti)

214
Aceasta structura a lotului elimina factorii de eroare in prelucrarea datelor, prin
cuprinderea tuturor gradelor de invatamant cu o pondere aproximativ egala si a gradului
de informare asupra problemelor de sanatate
1-Scoala primara; 2- Gimnaziu; 3- Liceu;4- Studii superioare;5 -Fara studii
Frecventa reactiilor de tip alergic in antecedente pe judete

JUDET Q7 Total
DA NU
Numar cazuri 25 75 100
DOLJ
% din JUDET 25,0% 75,0% 100,0%
Numar cazuri 1620 2304 3924
Total
% din JUDET 41,3% 58,7% 100,0%

Pe primele locuri s-au situat judetele Braila (98 cazuri/98%), Ilfov (33
cazuri/91,7%), Arges (88 cazuri/88%), Gorj (44 cazuri/88%), municipiul Bucuresti (37
cazuri/74%) iar pe ultimele locuri Vrancea (30 cazuri/12%) si Giurgiu (4 cazuri/8%).
Au prezentat simptome in cadrul afectiunilor alergice un procent de 48% dintre
subiecti si au mentionat pana la 8 simptome, cu diverse localizari:
 14% cu 1 simptom,
 12.7% cu 2 simptoame,
 10.7% cu 3 simptoame)
Ca simptomatologie in cadrul manifestarilor alergice subiectii au consemnat:
 Lacrimare semnalata de 86% din subiecti
 iritatia conjunctivelor/prurit (mancarime)- s-a consemnat pentru
13%subiecti (514)
 edemul pleoapei - s-a consemnat pentru 255 (6.5%) subiecti
 secretii nazale apoase s-a consemnat pentru 651 (16.6%)subiecti
 tuse s-a consemnat pentru 629 (16%) subiecti
 stranut s-a consemnat pentru 800 (20.4%) subiecti
 Respiratie suieratoare s-a consemnat pentru 467 (11.9%) subiecti
 Urticarie s-a consemnat pentru 775 (19.8%) subiecti
 Urticarie s-a consemnat pentru 775 (19.8%) subiecti
 Varsaturi s-a consemnat pentru 171 (4%) subiecti
 Diaree s-a consemnat pentru 141 (3.6%) subiecti
Frecventa afectiunilor alergice pe grupe de varsta se prezinta astfel:
Astmul bronsic este prezent cu cea mai mare frecventa 29% la persoanele cu
varsta peste 60 ani urmate de grupa de varsta 20-59 ani in procent de 27%. Deci
aproximativ jumatate din cazurile de astm bronsic sunt prezente la persoanele in
activitate.

215
 Cazurile de eczema au cea mai mare frecventa la persoanele din grupa de varsta
20-59 ani cu 30%, urmate pe locul doi de copiii de 10-11 ani cu frecventa de 26% ,
iar pe locul trei de persoanele peste 60 ani cu o frecventa a cazurilor de 25%.
Rinita alergica prezinta peste 1/3 din cazuri tot la grupa de varsta 20-59 ani,
frecventa fiind de 37% pentru restul grupelor de varsta frecventele fiind
asemanatoare, in jur de 20%
Conjunctivita alergica apare cu aceeasi frecventa la grupa de varsta 20-59 ani ca
si rinita alergica si anume de 37% , dar cu o frecventa mult mai mica la copiii de
10-11 ani de 16%.
Alergiile alimentare sunt prezente cu cea mai mare frecventa atat la grupa de
varsta 20-59 ani de 31% cat si la copii in procent de 29%.
Alergiile la medicamente apar in procent de 31% la persoane cu varsta peste 60
ani si in procent de 27 % la persoanele cu varsta cuprinsa intre 20-59 ani.
Socul anafilactic la grupa 20-59 ani insumeaza aproape jumatate din cazuri 49,2%
urmate de cazurile la peste 60% care cuprind aproape 1/3 (29%)din numarul de
cazuri.
Afectiuni alergice Repartitie DA NU Total
Judetul Dolj cazuri

Q10.1 Numar cazuri 4 96 100

astm bronsic % din JUDET 4,0% 96,0% 100,0%
Q10.2 Numar cazuri 2 98 100
eczema % din JUDET 2,0% 98,0% 100,0%
Q10.3 Numar cazuri 4 96 100
rinita alergica % din JUDET 4,0% 96,0% 100,0%
Q10.4 Numar cazuri 6 94 100
conjunctivita alergica % din JUDET 6,0% 94,0% 100,0%
Q10.5 Numar cazuri 3 97 100
alergie alimentara % din JUDET 3,0% 97,0% 100,0%
Q10.6 Numar cazuri 2 98 100
alergie la medicamente % din JUDET 2,0% 98,0% 100,0%
Q10.7 Numar cazuri 0 100 100
soc anafilactic % din JUDET 0,0% 100,0% 100,0%

Repartitia cazurilor de astm bronsic/judete

Q10.1- astm bronsic
JUDET Total
DA NU
Numar cazuri 4 96 100
DOLJ
% din JUDET 4,0% 96,0% 100,0%
Numar cazuri 434 3489 3924
Total
% din JUDET 11,1% 88,9% 100,0%

216
 Pe primele locuri s-au situat judetele Ilfov (18 cazuri/50%), Neamt (32 cazuri/
31.4%), Dambovita (32 cazuri/28.8%), Arges (28 cazuri/28%) iar pe ultimele locuri
Vrancea (6 cazuri/2.4%), Tulcea(2 cazuri/1.4%),Teleorman (0 cazuri/0%).

Frecventa cazurilor de eczema pe judete: nu s-au inregistrat diferente semnificative

statistic pe judete; Frecventele cele mai mari s-au inregistrat in judetele: Ilfov (6
cazuri /16.7%), Mures (12 cazuri/12%),Timis (13 cazuri/11.3%), Bucuresti (5
cazuri/10%);
Cele mai scazute procente s-au consemnat pentru Vrancea (2cazuri/08%), Braila
(1 caz/1%), Brasov (1caz/1%) Alba (2cazuri/1.3%);
Frecventa cazurilor de eczema:
JUDET Q10.2- eczema Total
DA NU
Numar cazuri 2 98 100
DOLJ
% din JUDET 2,0% 98,0% 100,0%
Numar cazuri 159 3765 3924
Total
% din JUDET 4,1% 95,9% 100,0%

Frecventa rinitei alergice pe judete- nu s-au inregistrat diferente semnificative statistic

pe judete. Frecventele cele mai mari s-au inregistrat in Bucuresti( 16cazuri/32 %) si
judetele:Timis(33 cazuri /28.7 %),Ilfov(10 cazuri /27.8 %), Neamt ( 27 cazuri/ 26.5 %);
Cele mai scazute procente s-au consemnat pentru: Harghita (1 caz/ 1 %), Dolj
(4 cazuri/ 4 %), Giurgiu ( 2 cazuri/ 4 %), Bistrita ( 5 cazuri / 5 %), Covasna (5 cazuri/
5%), Brasov ( 6 cazuri/5.8 %), Cluj ( 7cazuri/ 6.7 %), Arad ( 8cazuri / 8 %).
Frecventa rinitei alergice:

JUDET Q10.3- rinita alergica Total

DA NU
Numar cazuri 4 96 100
DOLJ
% din JUDET 4,0% 96,0% 100,0%
Numar cazuri 485 3439 3924
Total
% din JUDET 12,4% 87,6% 100,0%

Frecventa conjunctivitei alergice pe judete

Nu s-au inregistrat diferente semnificative statistic pe judete.
Frecventele cele mai mari s-au inregistrat in Bucuresti ( 8 cazuri/16 %), judetele:Timis
(14 cazuri/12.2 %), Ilfov (4 cazuri/ 11.1 %), Maramures ( 11cazuri/ 11 %);
Cele mai scazute procente s-au consemnat pentru: Vrancea ( 1caz/0.4 %), Caras-
Severin ( 1caz/ 1 %), Harghita, Sibiu, Giugiu,Gorj (1caz/ 2 %) ; Teleorman (0 cazuri)
Frecventa conjunctivitei alergice:
JUDET Q10.4- conjunctivita Total
alergica
DA NU

217
 Numar cazuri 6 94 100
DOLJ
% din JUDET 6,0% 94,0% 100,0%
Numar cazuri 182 3742 3924
Total
% din JUDET 4,6% 95,4% 100,0%

Frecventa alergiei alimentare pe judete

Frecventele cele mai mari s-au inregistrat in judetele: Suceava (28 cazuri / 28 %),
Botosani ( 20cazuri /20 %), Calarasi ( 17cazuri/ 17 %), Gorj ( 8cazuri/ 16 %).
Cele mai scazute procente s-au consemnat pentru : Brasov ( 2cazuri/ 1.9 %) Giurgiu
(1 caz/ 2 %), Dolj ( 3cazuri/ 3 %), Tulcea ( 5cazuri/ 3.4 %), Vrancea ( 10cazuri/ 4 %),
Prahova ( 5cazuri /4.8 %).
Frecventa alergiei alimentare :
JUDET Q10.5 – alergie Total
alimentara
DA NU
Numar cazuri 3 97 100
DOLJ
% din JUDET 3,0% 97,0% 100,0%
Numar cazuri 341 3583 3924
Total
% din JUDET 8,7% 91,3% 100,0%

Frecventa alergiei la medicamente pe judete

Frecventele cele mai mari s-au inregistrat in judetele:Gorj (16 cazuri /32 %), Ilfov
( 10cazuri /27.8 %), Arges ( 26cazuri /26 %), Botosani(26 cazuri /26 %);
Cele mai scazute procente s-au consemnat pentru Teleorman ( 1caz/ 2 %), Dolj
( 2cazuri /2 %), Mehedinti (3 cazuri / 3 %), Arad (3 cazuri/ 3 %).
Frecventa alergiei la medicamente

JUDET Q10.6 – alergie la Total

medicamente
DA NU
Numar cazuri 2 98 100
DOLJ
% din JUDET 2,0% 98,0% 100,0%
Numar cazuri 352 3572 3924
Total
% din JUDET 9,0% 91,0% 100,0%
Frecventa socului anafilactic pe judete
Frecventele cele mai mari s-au inregistrat in judetele: Braila ( 7cazuri /7 %), Ilfov
(2 cazuri / 5.6 %)
Cele mai scazute procente s-au consemnat pentru Arad, Bacau, Bistrita, ( 1caz/ 1 %),
Neamt, Prahova, Sibiu(0 cazuri)
Frecventa socului anafilactic
JUDET Q10.7 – soc anafilactic Total
DA NU
Numar cazuri 0 100 100
DOLJ
% din JUDET 0,0% 100,0% 100,0%
Numar cazuri 59 3865 3924
Total
% din JUDET 1,5% 98,5% 100,0%

218
 Frecventa simptomelor acuzate pe perioada manifestarilor alergice, prezentate in
tabelele de mai sus pe grupe de varsta se prezinta astfel:
 copiii de 10-11 ani au cele mai multe simptome la nivelul globilor oculari
( lacrimare, prurit, edemul pleoapei) cu frecventa de 29% , respiratii suieratoare,
asmatiforme la 28%
 la grupa de varsta 17-18 ani cele mai multe simptome sunt cele digestive si
manifestari tip urticarie cu procent de 38 %
 la grupa de varsta 20-59 ani predomina simptomele de cai respiratorii superioare
20-25%
 la persoane peste 60 ani cu cea mai mare frecventa apare urticaria 38%,
manifestarile conjunctivale 29%, tuse 25%
Cu cea mai mare frecventa sunt alergiile la praf de casa, semnalate cu o frecventa
de 20% pe total esantion. Praful de casa are componenta organica si contine dejectii si
fragmente de acarieni, care sunt prezenti la temperatura si umiditate crescute. Ei nu
inteapa, dar se hranec cu celule tegumentare dscuamate de pe perne, saltele, covoare.
Sunt persoane care dezvolta o hipersensibilitate la pulmonara la exoschelet sau
dejectiile lor.
Pe locul doi cu o frecventa de 12% sunt alergiile alimentare, care declanseaza pe
langa simptome digestive si cutanate, chiar manifestari alergice la nivel respirator.
Alergiile alimentare trebuie disociate de manifestarile digestive nonimune ca:
intoleranta la lactoza, colon iritabil, gastroenterita infectioasa. La copilul mic frecvent
incriminate sunt alimentele pe baza de: lapte, soia, oua, arahide, iar la copiii mari si
adulti la nuci, fructe de mare. Pacientii alergici la latex frecvent au si alergie la banane,
kiwi, avocado.
Alergia la mucegaiuri detine locul trei ca frecventa de 11,6%
Alergia la medicamente are o frecventa de 10,7%. Este foarte bine cunoscuta
alergia la penicilinecu reactii imediate, inclusiv anafilaxia, care poate determina deces
in cateva minute, urticaria, edem angioneurotic.
Conditiile de microclimat din cladiri sunt de cele mai multe ori factori
declansatori, fiind descris in literatura de specialitate Sindromul Cladirilor Bolnave
(SBS) prezentate in tabel
In locuinta cu cea mai mare frecventa sunt compusii degajati prin arderea
combustibililor pentru incalzire si pregatirea hranei, cea mai mare frecventa de 67%
o au microcentralele termice de apartament. Sistemele de aer conditionat in cazul
cand nu sunt intretinute/ salubrizate corect pot dezvolta pe filtre germeni de tipul
Legionella care intretin si declanseaza afectiuni respiratorii, fiind prezente in
proportie de 22%. In 17% din locuinte se fumeaza, o sursa importanta de incarcare a
aerului interior cu poluanti. Cu frecventa mai mica este incriminat disconfortul
termic, poluarea aerului, prezenta condensului si a insectelor vectoare.

219
 Locul de munca are conditii de calitate putin mai bune prin frecventa mai mica a
parametrilor considerati exceptand disconfortul termic si aerul poluat reclamati cu o
frecventa mai mare , comparativ cu cei de habitat
Surse de poluare in mediul interior

locuinta locul de munca /scoala

Combustibil pentru incalzire 2634/67.1% 1778/45.3%
cucentrala termica
Sistem de aer /soba
conditionat 867/22.1% 710/18.1%
Condens/mucegai 257/ 6.5% 145/3.7%
Insecte/gandaci 171/4.4% 114/2.9%
Disconfort termic 145 / 3.7 % 262 / 6.7 %
Aer poluat 174 / 4.4 % 239 / 6.1%
Fumatori 670 / 17.1 % 444 / 11.3 %

Masurile de protectie fata de alergii pe care in principal fiecare individ le aplica

sunt cele care se adreseaza tipului de alergen implicat si a unor deprinderi care sa
reduca expunerea.
1.evitare consum alimente alergizante-835 (21.3%)
2.evitare medicamente la care sunt alergic-657 (16.7)
3.nu port accesorii, din metale la care sunt alergic (nichel) -257 (6.5%)
4.asternuturi impermeabile pentru saltele, perne -509 (13.0%)
5.inlocuirea pernelor cu puf -860 (21.9%)
6.inlocuirea saltele, paturi, covoare, - 610 (15.5%)
7.indepartarea prafului prin metode umede – 1562 (39.8%)
8.ventilatie naturala -1623 (41.4%)
Aplicarea unor masuri de protectie individuala fata de alergenii la care sunt
sensibili:

220
  cu cea mai mare frecventa de aproximativ 60% sunt posibile in mediul de
locuit.
 La locul de munca masurile de protectie aplicate sunt de doua ori mai
reduse ,
 In institutii de invatamant / publice masuri de protectie sunt prezente
pentru 29.7% din cazuri, iar in timpul liber 43.2%.
4.5.3 Impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei- date 2019
Indeplinirea obligatiilor ce revin MS prin Hotărârea nr. 739/2016 pentru
aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică
bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului național
de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020
trebuie monitorizate conform :
Art. 1. – Se aprobă Strategia națională privind schimbările climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020,
prevăzută în anexa nr.
Art. 2. - Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea
Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe
emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, prevăzut în anexa nr. 2.
In Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind
schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru
perioada 2016-2020 in Capit. 3, punct 4.10 - Sanatate publică și servicii de răspuns în
situații de urgență - la actiuni propuse sunt specificate urmatoarele :
1. Politici specifice privind detectarea, evaluarea, notificarea, validarea și răspunsul
la toate evenimentele de sănătate ce pot fi datorate schimbărilor climatice -
Număr de sisteme de avertizare precoce existente/ implementate
2. Asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacității de depistare precoce a
evenimentelor climatologice cu efect asupra sănătății publice;acțiunea se va
realiza pe baza cartografierii fiecărui tip de amenințare privind schimbările
climatice - Harta zonelor cu risc pentru sănătatea umană
Schimbările climatice reprezintă deja o componentă reala a vieții planetei noastre,
efectele lor negative fiind resimțite atât in plan economic, cât și social. Temperaturile
cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, gheața și zăpada se topesc, iar nivelul mării
crește. Se preconizează că fenomenele meteorologice și climatice extreme care au drept
rezultat pericole de genul inundațiilor și al secetei vor deveni mai frecvente și mai
intense în numeroase regiuni. Efectele asupra ecosistemelor, a diverselor sectoare
economice, a sănătății și confortului oamenilor, precum și vulnerabilitatea acestora
variază la nivel european. În general, efectele schimbărilor climatice vor avea o
distribuție inegală în Europa, atât în ceea ce privește momentul, cât și locul producerii.

221
De exemplu, zona mediteraneeană va fi mai afectată de efecte precum decese umane
cauzate de căldură, restricții privind apa, pierderea habitatelor, cererea de energie pentru
răcire și incendii forestiere.
Într-un scenariu cu emisii ridicate (o creștere a temperaturii globale cu 3,2 ºC–5,4 °C
în perioada2081-2100), zonele de coastă pot suferi pierderi economice de aproximativ
39 de miliarde EUR pe an până în 2050 și de până la 960 de miliarde EUR pe an către
sfârșitul secolului.
Dovezile preliminare indică o contracție substanțială a ecosistemelor tundrei alpine
din Europa, chiar dacă încălzirea globală va rămâne în limita de 2 °C prevăzută de
Acordul de la Paris. Pe lângă faptul că are un rol esențial în reglarea cantității de apă și
în furnizarea de apă dulce pentru consum uman, tundra alpină susține turismul și
comunitățile rurale și, de asemenea, găzduiește specii endemice care nu se găsesc decât
în Europa.
Schimbările climatice au deja un impact asupra sănătății: a crescut numărul deceselor
cauzate de căldură în unele regiuni și a scăzut numărul celor cauzate de frig în altele.
Asistăm deja la modificarea distribuției unor boli transmise prin apă sau vectori.Sunt
din ce în ce mai numeroase dovezile că Europa este vulnerabilă și la efectele
schimbărilor climatice de dincolo de frontierele sale, reflectate de exemplu în comerț, în
fluxurile financiare internaționale, în migrație și în securitate. Riscurile climatice se fac
simțite peste granițe, din cauza nenumăratelor interconexiuni, globale și complexe, între
oameni, ecosisteme și economii.
Prevenirea schimbărilor climatice periculoase este o prioritate esențială pentru Uniunea
Europeană. Europa depune eforturi susținute pentru a-și reduce substanțial emisiile de
gaze cu efect de seră și încurajează totodată și alte națiuni și regiuni să facă același
lucru. Pentru anul 2030, principalele obiective ale UE sunt:
reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990,
utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel puțin 27 % din consumul total de
energie
creșterea cu cel puțin 27 % a eficienței energetice
Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest
efort internațional. Concepută ca punct de pornire în această misiune, Strategia
Națională privind Schimbările Climatice oferă suportul,viziunea și reperele viitoarelor
acțiuni concrete. Documentul a fost promovat prin HG nr. 529/2013 și publicat în
Monitorul Oficial din Iulie, 2013.
Prognozele meteorologice pe termen mediu şi lung pentru România justifică apelul la
acţiuni imediate emis de factorii de decizie. Modelele climatice demonstrează că
temperaturile medii anuale în România vor continua să crească constant, mai ales vara
şi iarna. Astfel, în pofida faptului că România va continua să aibă o climă temperată şi
patru anotimpuri, clima temperată va fi semnificativ modificată în următorii 50-100 de
ani. La nivel naţional, va avea loc o creştere cu 2OC a temperaturilor medii în
anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste 3OC a temperaturilor medii în anotimpul de
vară, 3,5OC în nord şi 4,3OC în sud. În zonele situate în afara arcului carpatic, în
special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarnă, în timp ce în

222
zonele din sudul şi sud-estul ţării se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de
vară. Valurile de căldură vor fi o apariţie obişnuită şi vor afecta în special zonele
urbane, temperatura va fi ridicată datorita densităţii mari a construcţiilor, punând în
pericol sănătatea populaţiei.
În ansamblu, principalele efecte ale schimbărilor climatice, temperaturile în creştere,
reducerea stratului de zăpadă, frecvenţa şi intensitatea sporită a evenimentelor extreme,
creşterea nivelului mării şi a temperaturii mării, reducerea biodiversităţii, incendii mai
mari şi mai dese ale pădurilor, vor avea efecte negative asupra stării de sănătate a
populației rezidente sau chiar a turiștilor.

Pentru anul 2020, în județul Dolj au fost raportate un număr de 5 cazuri:

- 1 degerătură
- 1 insolatie
- 1 caz provocat de substanțe arzânde

5. Starea de sănătate a comunităţii în relaţie cu calitatea locuirii

5.1. Planul urbanistic al localităţii Craiova
§ zona de locuit cuprinde următoarele cartiere: Calea Bucureşti, Brazda lui
Novac, 1 Mai, Rovine, Lăpuş - Argeş, Craioviţa Nouă, Craioviţa Veche, Valea
Roşie (Eroilor), Nicolae Titulescu, Centru, Romaneşti, Lascăr - Catargiu.
§ principalele artere de circulaţie Calea Bucureşti, Nicolae Titulescu
( Severinului), Carol I, B-dul Decebal (Rocadă), Râului, N. Romanescu,
Brestei.
§ principalele surse de poluare sonoră
o Surse mobile: mijloace de transport rutier (auto, tramvai)
o Surse fixe: CET II Şimnic
S-au evaluat documentaţii privind amplasarea, amenajarea, construirea sau modificarea
pentru funcţionarea unor obiective:
-locuinţe
-unităţi care desfăşoară o activitate cu risc pentru sănătatea populaţiei în vederea
emiterii Notificării de asistenţă de specialitate de sănătate, conform Ordinului
Ministerului Sănătăţii nr.1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare
sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea
obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei.

Număr de notificări în 2020= 388

5.2. Deşeuri urbane :

SC IRIDEX GROUP SALUBRIZARE SRL își desfășoară activitatea în

județul Dolj în conformitate cu prevederile contractului nr.370/22.05.2018 de
”Delegare prin concesionare a gestiunii unor activități componente ale serviciului de
salubrizare, respectiv colectarea și transportul deșeurilor municipale și a altor

223
 fluxuri de deșeuri în județul Dolj, precum și operarea stației de sortare și transfer
Goicea”.
Pentru gestionare cât mai facilă, ariile administrativ-teritoriale din județul
Dolj au fost împărțite în 8 zone de colectare, fiecare fiind administrată de un
coordonator zonal și deservite de echipaje care prestează serviciul de colectare,
formate din:
- 17 persoane care deservesc un număr de 14 unități administrativ-teritoriale, din
care face parte și UAT Băilești;
- 13 persoane care de servesc un număr de 8 unități administrativ-teritoriale, din
care face parte și UAT Calafat;
- 22 persoane care deservesc un număr de 13 unități administrativ-teritoriale, din
care fac parte UAT Bechet și UAT Dăbuleni;
- 26 persoane care deservesc un număr de 16 unități administrativ-teritoriale, din
care face parte și UAT Segarcea
- În ceea ce privește serviciile de salubritate prestate în UAT Filiași, acestea au
făcut obiectul unei proceduri separate, activitatea s-a desfășurat în conformitate
cu prevederile contractului nr.20852/5152/8921/18.11.2020, cu un număr de 6
angajați.

Cantitățile de deșeuri colectate în perioada 01.11-31.12.2020 din UAT-urile

Băilești, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Segarcea, Filiași, pe tipuri de generator,
exprimate în tone sunt:

UAT Deșeuri Deșeuri Deșeuri Deșeuri Deșeuri Deșeuri

menajere reziduale reciclabile asimilabile reziduale reciclabile
colectate celor
în nov.- menajere
dec.2020
Băilești 794,64 764,62 30,02 59,11 59,11 0
Calafat 686,96 662,21 24,75 66,71 66,63 0,08
Bechet 76,24 73,57 2,67 10,82 10,82 0
Dăbuleni 679,34 642,41 36,93 24,86 24,86 0
Segarcea 270,02 259,56 10,46 23,82 23,76 0,06
Filiași 393,42 Deșeuri colectate în amestec

Indicele de producere a deșeurilor menajere și asimilabile cu deșeul menajer în

Kg/persoană/zi:

UAT Total Număr de populație Indicele de producere a

colectat transmisă de UAT deșeurilor (Kg/persoană/zi)
nov.-
dec.2020 în
Kg
Băileşti 853,75 17537 0,80
Calafat 753,67 Nu avem date Nu avem date

224
Bechet 87,06 2100 0,80
Dăbuleni 704,2 7674 1,50
Segarcea 293,84 Nu avem date Nu avem date
Filiaşi 393,42 Nu avem date Nu avem date

5.3. Morbiditatea posibil asociată cu managementul deficitar al deşeurilor urbane

Morbiditatea la lucrătorii din salubritate, angajaţi ai Iridex Group Salubrizare în aria

-Dolj:

a) Hepatita A- 0
b) Dizenterie -0
c) BDA - 0
d)Leptospiroză-0
e) Trichineloză-0
f) Infecţii cutanate – 0
g) Plăgi tăiate – 0
h) Parazitoze intestinale - 0
i) Giardioză - 0
j) Intoxicaţii chimice - 0

-Craiova: Plăgi tăiate

Intoxicaţii
Giardioza
Hepatita A

Oxiuraza
Dizenterie

Trichine

cutanate
Leptospi

chimice
Infecţii
BDA

loza
roza

Anul CA/
%o

CA 3 1 0 0 0 1 3 0 0 0
2009
%o 3.68 1.23 0 0 0 1.22 3.68 0 0 0
CA 0 0 0 0 0 30 4 0 0 0
2010
%o 0 0 0 0 0 36.58 4.88 0 0 0
CA 1 0 0 0 0 3 4 0 0 0
2011
%o 1.22 0 0 0 0 3.66 4.88 0 0 0
CA 1 0 4 0 0 3 6 0 0 0
2012
%o 1.35 0 5.38 0 0 4.04 8.08 0 0 0
CA 0 0 3 0 0 5 0 0 0
2013
%o 0 0 4.09 0 0 6.82 0 0 0
CA Fara Fara Fara Fara Fara Fara Fara Fara Fara Fara
2014
%o date date date date date date date date date date
CA 0 0 2 0 0 0 6 0 0 0
2015
%o 0 0 2.73 0 0 0 8.19 0 0 0
CA 0 0 1 0 0 2 9 0 0 0
2016
%o 0 0 1.33 0 0 2.86 11.98 0 0 0
CA 1 0 2 0 0 0 5 0 0 0
2017
%o 1.78 0 3.57 0 0 0 8.93 0 0 0
CA 1 0 0 0 0 2 0 0 0 0
2018
%o 1.36 0 0 0 0 2.72 0 0 0 0
2019 CA 0 0 0 0 0 2 8 0 0 0

225
 %o 0 0 0 0 0 2.69 10.75 0 0 0
2020 CA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
%o 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Evolutia morbiditatii la muncitorii din salubritate din Craiova

in perioada 2009-2020

5.4 Activităţi privind impactul asupra sănătăţii şi mediului generat de managementul

deşeurilor menajere doar in 2015
- culegerea datelor privind sistemul de gestionare al deşeurilor la nivel local;
- completarea chestionarelor de percepţie a riscurilor generate de deşeuri: 50 de
chestionare, 29 persoane de sex feminin şi 21 persoane de sex masculin;
Nu s-a primit un feed-back de la Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti care a
coordonat acţiunea

5.5 - Poluarea solului şi evaluarea riscului pentru sănătate

5.5.1 Structura de reglementare

- Directiva 2004/35/CE– privind protecţia solului,
- Directiva 1991/676/CE – privind nitraţii,
- Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protecţia solului.
- HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi
subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I
- HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele
terestre au fost afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I.
- Ordin 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării
mediului

226
 5.5.2 Aprovizionarea cu apa, sanitația și helmintiazele transmise prin sol la copiii
institutionalizați – nu s-a efectuat

SCOPUL PROIECTULUI - OBIECTIVE SPECIFICE

Scop
Supravegherea si reducerea morbiditatii prin helmintiaze transmise prin sol, la copii, grupa
de varsta 1-14 ani ( prescolari – 1-4 ani si scolari – 5-14 ani)
Parazitoza intestinală determinată de geohelminţi reprezintă una din cele mai frecvente
infecţii la nivel mondial.
La nivel global cele mai importante helmintiaze transmise prin sol sunt:
- ascaridioza (Ascaris lumbricoides)
- tricocefaloza (Trichuris trichiura)
- paraziții Necator americanus sau Ancylostoma duodenale
Helmintiazele transmise prin sol sunt mai răspândite în rândul copiilor care trăiesc în
condiţii de sanitaţie precare.
Factorii care influenţează apariţia acestor parazitoze :
• Lipsa accesului la apă potabilă şi canalizare adecvată.
• Nivel de trai scăzut.
• Nivel de educaţie sanitară scăzut.
• Aplicare defectuoasă a măsurilor de igienă, în special în colectivităţile care
reprezintă grupe populaţionale la risc (şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni, spitale).
• Factori climatici precum: umiditate şi temperaturi ridicate
Avand in vedere faptul ca, mai ales in mediul rural in Romania, exista comunitati care nu
beneficiza de alimentare cu apa si/sau canalizare in sistem centralizat, exista posibilitatea
ca patologia reprezentata de helmintiaze transmise prin sol sa reprezinte o problema de
sanatate publica. Tinand cont de faptul ca exista diferente semnificative din punct de
vedere al asigurarii conditiilor de sanitatie de la un judet la altul si chiar in interiorul
aceluiasi judet, trebuie facuta o analiza punctuala in vederea identificarii particulare a
locurilor unde trebuie aplicate masuri de profilaxie.
Aceasta se poate realiza in primul rand prin masuri de educatie sanitara si in al doilea rand
prin administrare medicamentoasa profilactica, numai acolo unde este cazul. OMS
recomanda aceasta masura profilactica numai in zonele in care prevalenta helmintiazelor
transmise prin sol este mai mare de 20%.
- Aplicarea chestionarului de perceptie si transmiterea la INSP – termen 31.03.2016 –
Chestionarul se va aplica in numar de 30 chestionare/judet . Criteriile de includere ale
participantilor sunt :
a)Parinti ai copiilor cu varsta cuprinsa intre 1-4 ani institutionalizati intr-o locatie din
mediul rural care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa potabila, nici de canalizare in
sistem centralizat – 15 chestionare

227
b)Parinti ai copiilor cu varsta cuprinsa intre 5-14 ani institutionalizati intr-o locatie din
mediul rural care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa potabila, nici de canalizare in
sistem centralizat – 15 chestionare

5.5.3 GUȘA ENDEMICĂ

Afecţiunile produse prin deficit iodat include totalitatea efectelor carenţei iodate
asupra proceselor de creştere şi diferenţiere la populaţia expusă, ce pot fi
prevenite asigurând acesteia un aport normal de iod.
În România s-a constatat o prevalență ridicată a gușii în aria subcarpatică înca din
anul 1947. Gușa endemică agravează starea de sănătate a unei populații,
constituind o îngrijorare deosebită din punct de vedere medical, social, economic,
cultural și politic, reprezentând o problemă importantă de sănătate publică.
Prin urmare, Modulul de Gușa Endemică, ca parte componentă al platformei
informatice ReSanMed, vine în sprijinul monitorizarii cazurilor de imbolnavire si
a istoricului, respectiv evolutiei acestora in functie de repartizarea geografica din
Romania. Acest modul furnizeaza informatii necesare pentru corelarea factorilor
de risc cu aparitia cazurilor de imbolnavire,pentru reevaluarea zonelor endemice
gusogene si pentru elaborarea de masuri profilactice adecvate in randul grupurilor
populationale cu vulnerabilitate crescuta. Raportarea cazurilor de imbolnavire
pentru modulul Gusa endemica, de catre Directiile de Sanatate Publice Judetene
se efectueaza trimestrial, cu posibilitatea de completare ulterioara a anumitor
informatii, fata de momentul inregistrarii cazului in platforma electronica.
Pentru anul 2020 au fost raportate un număr de 5 cazuri .
In ceea ce priveste codul de identificare a cazului de boală la externare, s-a
conturat urmatoarea situație:
-E01: tulburări tiroidiene și afecțiuni înrudite, legate de deficitul de Iod (gușa
difuză și nodulară) – 5 cazuri;

6. Zgomotul urban şi efectele sale asupra sănătăţii

6.1 Monitorizarea nivelurilor de zgomot urban nu s-a mai efectuat din anul 2013.
Monitorizarea s-a efectuat în 2012, prin aplicarea unui număr de 50 chestionare, în
zone rezidenţiale diferite.
LOCALITATE %
Distributia nivelului de trafic pe localităţi :
TRAFIC RUTIER INTENS
Tg. Mures 100,00
Bucuresti 57,20
Bacau 52,00
Sibiu 52,00
TRAFIC RUTIER MEDIU
Arad 40,00
Baia Mare 34,00
Craiova 34,00
Sibiu 26,00
TRAFIC RUTIER REDUS
Ploiesti 51,90
Brasov 228 51,00
Timisoara 50,00
Constanta 45,50
Frecvenţa numărului de simptome percepute la zgomot, pe grupa de vârsta şi sexe, pe
ţară (nu avem date pe Dolj):

FRECVENTA (%)
COPII ADULTI
Q24 F M M F TOTAL
SIMPTOM
(Si)
Oboseala 2.9 3.1 57.2 65.2 52.2
Irascibilitate 1.8 2.0 39.1 58.2 46.1
Anxietate 0.1 0.1 7.6 10.8 9.8

229
 FRECVENTA (%)
Depresie 0.1 0.1 4.4 8.2 7.1
Cefalee 0.2 0.7 23.7 31.8 25.2
Palpitatii - - 7.2 14.0 13.2
Tahicardie - - 6.0 13.4 11.7
Cresterea TA 0.1 0.1 13.7 14.9 15.4
Dificultate la 4.1 5.6 12.8 17.3 19.9
învăţat
Stress 1 1 38.2 49.4 37.2
Tulb.atenţie 2.7 4.8 26.8 30.9 30.4
Tulb.somn 2.0 2.4 45.0 58.8 44.0
insomnii / treziri

7. Radiaţii ionizante
7.1. Expunerea profesională la radiaţii ionizante
· Numărul total de expuşi profesional la radiaţii ionizante:585 din care 579 în
sectorul medical şi 6 în sectorul industrial

Anul Număr total de expuşi profesional la radiaţii ionizante

2009 734
2010 760
2011 755
2012 792
2013 822
2014 777
2015 832
2016 874
2017 811
2018 897
2019 600
2020 579

230
 Evoluţia numărului de expuşi profesional la radiaţii ionizante în perioada 2009-2020

· Număr de depăşiri reale ale limitelor de doză anuală : 0

- Concluziile supravegherii stării de sănătate a personalului expus
profesional la radiaţii, ca urmare a controlului medical periodic:
- 585 cu control medical periodic
- 0 decese
- o persoana scoasa din mediu cu modificări ale stării de sănătate
( dementa mixta , forma moderata)

7.2. Expunerea medicală la radiaţii ionizante

Număr total obiective nucleare = 178 din care 176 medicale şi 2 industriale
Situaţia expunerii medicale a populaţiei în anul 2020, în judeţul Dolj, a fost
următoarea:
1.Total expuneri pentru diagnostic medical: 85642, din care:
- 37721 radiografii;
- 1144 mamografii;
- 454 radioscopii;
- 42587 radiografii dentare;
- 2662 computer tomografii.
2. Proceduri angiografice/intervenţionale = 622
3. Proceduri de teleterapie = 426
4. Proceduri de brahiterapie = 26
5. Proceduri de medicină nucleară: - proceduri diagnostice =neraportat
- proceduri terapeutice = 0

231
 Expuneri 2017 2018 2019 2020*
Radiografii 72535 78923 66125 37721
Radioscopii 7919 3301 1386 454
Radiografii dentare 50906 49255 44906 42587
Tomografii computerizate 10956 5727 4051 2662
Mamografii 801 8838 2086 1144
Angiografice/interventionale 290 558 404 622
Teleterapie 697 494 141 426
Brahiterapie 151 10 22 26
Medicina nucleara- - - 104 -
diagnostic
Total 144255 146859 119225 85642

*Scaderea numarului de investigatii radiologice se poate justifica prin

adresabilitatea redusa a pacientilor catre serviciile de radiologie in contextul
epidemiologic generat de pandemia cu virusul SARS-CoV2 cat si de lipsa raportarilor
din partea unor laboratoare de radiodiagnostic si radioterapie.
Numărul raportat nu este cel real, deoarece s-au primit raportările a 30 % din
totalul unităților

232
Tabelele si graficele urmatoare prezinta situatia expunerii in judetele Dolj, Olt, Gorj şi
Mehedinţi in perioada 2011-2018

Expuneri 2011 2012 2013 2014 2015 2016* 2017* 2018**

Radiografii 308 455 352 156 425 281 483 040 507 839 223 972 264 850 316275
Radioscopii 42 182 52 263 77 618 94 660 85 384 20 095 14 795 10096
Radiografii 23 345 18 956 25 024 36 052 33 841 29 148 72 367 59747
dentare
Tomografii 20 527 34 749 42 658 52 817 42 117 22 258 35 672 37762
computerizate
Mamografii 6 913 8 062 9 053 2 674 4 954 11838
Total 394509 458124 577494 674631 678234 298147 392638 435718

*Scaderea numarului de investigatii radiologice se justifica prin lipsa raportarilor

de catre unele laboratoare de radiodiagnostic, medicina nucleara si radioterapie.
**Numărul raportat nu este cel real, deoarece s-au primit raportările a 65 % din
totalul unităților din DJ, OT, GJ, MH.

Proceduri 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Proceduri angiografice 260 701 179 354 336 280 1308 1053
Proceduri prin 1264 916 1377 2373 1261 679 697 334
teleterapie
Proceduri prin 40 45 45 47 52 18 151 27
brahiterapie manuala
Proceduri de medicina 115 121 854 1236 1086 0 0 0
nucleara

233
7.3. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii apei
Au fost colectate 148 probe de apă potabilă, apă de suprafaţă, depuneri
atmosferice şi aerosoli, efectuându-se un număr de 254 de analize.
Funcţie de natura probei, cât şi de rezultatul obţinut, s-au efectuat determinări
radiometrice alfa şi beta sau separări radiochimice de Cs-137 şi Rn-222.
Nu au fost găsite valori peste limitele maxime admise la radioactivitatea alfa şi
beta, iar rezultatele separărilor radiochimice s-au încadrat în valorile medii anuale
(pentru acestea neexistând valori maxime admise).

Anul Nr probe colectate Nr analize efectuate Nr probe cu valori peste

limitele maxime admise
2009 201 0
2010 189 0
2011 166 274 0
2012 201 357 0
2013 189 366 0
2014 175 340 0
2015 174 324 0
2016 195 368 0
2017 131 220 0
2018 174 308 0
2019 164 358 0
2020 148 254 0

7.4. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii alimentului

Au fost colectate 17 probe, efectuându-se un număr de 38 de analize.
Funcţie de natura probei, cât şi de rezultatul obţinut, s-au efectuat determinări
radiometrice alfa şi beta sau separări radiochimice de Cs-137, Sr-90 şi Ra-226.
Nu au fost găsite valori peste limitele maxime admise la radioactivitatea alfa şi
beta, iar rezultatele separărilor radiochimice s-au încadrat în valorile medii anuale
(pentru acestea neexistând valori maxime admise).

Anul Nr probe colectate Nr analize efectuate Nr probe cu valori peste

234
 limitele maxime admise
2009 118 0
2010 103 0
2011 41 175 0
2012 41 145 0
2013 40 144 0
2014 52 188 0
2015 40 126 0
2016 40 66 0
2017 34 57 0
2018 44 112 0
2019 14 64 0
2020 17 38 0

7.5. Concluziile supravegherii stării de sănătate a populaţiei din zona de influenţă a

obiectivului nuclear major Koslodui:
Orice obiectiv nuclear reprezintă în cazul unei funcţionari defectuoase sau al unui
accident, un potenţial risc pentru sănătatea umană. Conform metodologiei de
supraveghere a stării de sănătate a populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor
obiective nucleare, prin Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din cadrul
Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, sunt analizate anual o serie de date
demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii.
Populaţia supravegheată în zona de influienţă a CNE Kozlodui cuprinde 69379
locuitori în anul 2020, cu domiciliul în mai multe localităţi rurale situate pe o rază de
30km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie
vârstnica, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 ani decât
populaţia întregii ţări.

INDICATORI URMĂRIŢI Zona

Incidenţa Incidenţa Mortalitatea Mortalitatea Mortalitatea Populaţia
leucemiilor tumorilor specifică specifică generală
Anul la 100000 maligne prin cancer leucemii la 1000
locuitori la 100000 la 100000 la 100000 locuitori
locuitori locuitori locuitori
2008 19.97 293.28 172.22 3.74 16.66 80129
2009 21,27 284.04 139.19 6.27 15.75 79917
2010 21.42 222.98 181.41 8.82 16.89 79379
2011 3.9 321.20 209.80 3.90 15.40 77202
2012 19.2 256.00 161.28 8.96 15.08 78125
2013 12.99 291.03 197.48 5.20 14.77 76968
2014 14.51 295.53 189.98 5.28 15.13 75797
2015 11.97 282.15 179.67 7.98 15.79 75136
2016 7.05 220.92 151.59 8.23 11.84 85100
2017 19.50 278.52 201.92 11.14 13.97 71809
2018 8.15 370.81 195.59 2.72 14.71 73623
2019 6,90 371,03 216,55 4,14 14,63 72500
2020 14,41 305,57 196,02 2,88 15,07 69379

235
 Evolutie indicatori in Zona in perioada 2008-2020

INDICATORI URMĂRIŢI
Mortalitatea Mortalitatea Mortalitatea generală Mortalitatea
generală generală la 1000 locuitori generală
Anul la 1000 locuitori la 1000 locuitori Regiunea de Dezvoltare la 1000 locuitori
Zona Judeţ Dolj Sud-Vest Oltenia România
2008 16.66 13.80 12.70 11.80
2009 15.75 14.00 12.80 12.00
2010 16.89 14.30 13.00 12.10
2011 15.40 13.70 12.50 11.80
2012 15.08 13.80 12.60 12.00
2013 14.77 13.40 12.20 11.70
2014 15.13 13.50 12.80 11.40
2015 15.79 14.20 12.90 11.70
2016 11.84 13.40 12.40 11.60
2017 13.97 13.70 12.60 11.80
2018 14.71 13.70 12.50 11.90
2019 14,63 13,60 12,60 11,70
2020 15,07 14.80 14.10 13.40

236
 Evolutie indicatori in perioada 2008-2020

7.6.Urgenţe radiologice ( incidente şi accidente nucleare raportate, cauze, măsuri

luate,concluzii) Nu au existat incidente şi accidente nucleare.

7.7. Expunere la radon şi descendenţi în locuinţă ( comparaţie cu limitele normale)

Nu s-au efectuat măsurători din cauza lipsei de personal.

7.8. Locuri de muncă cu expunere mărită la radon şi descendenţi

Nu s-au efectuat măsurători din cauza lipsei de personal.

8. Evaluarea stării de sănătate şi factorii de risc din colectivităţile de copii şi tineri

8.1. Comportamente cu risc - (fumat, consum de alcool, droguri, agresivitate,
comportament sexual, etc.)
Număr copii şi tineri investigaţi (clasele VII-XII): = 0
Nu s-au aplicat chestionare, fiind an pandemic
8.2. Identificarea factorilor de risc psihologici şi sociali specifici unităţilor de
învăţământ ca prim pas în elaborarea de măsuri ţintite de intervenţie, pentru promovarea
unui mediu propice bunei dezvoltări emoţionale şi sociale prin aplicarea chestionarelor
de evaluare a profilului psiho-social din mediul şcolar (CEPPSMS) în unităţi de

237
învăţământ liceal cu performanţe şcolare superioare şi mediocre în număr egal, la loturi
de profesori şi elevi.
Nr chestionare privind profilul psiho-social aplicate cadrelor didactice si elevilor:
- 0 chestionare aplicate cadrelor didactice
- 0 chestionare aplicate elevilor
Nu s-au aplicat chestionare, fiind an pandemic

8.3 Chestionare pentru evaluarea respectarii masurilor de preventie SARS-CoV2 in

unitatile de invatamant prescolar si scolar
- 60 chestionare aplicate unitatilor de invatamant

8.4. Triajul epidemiologic:

Urban Rural Total

Nr. unitati de inv. 223 587 810

Nr. copii inregistrati 113941 58373 172314

Nr. copii examinati 62530 16286 78816

Nr. copii depistati cu boli transmisibile 489 146 635

8.5. Dispensarizarea
NUMAR DE CAZURI BOLI DISPENSARIZATE PE GRUPE DE VARSTA
0-4 ani 4-7 ani 7-11 ani 11-15 ani 15-19 ani
(cresa) (gradinite) (clasele I-IV) (clasele V-VIII) (clasele IX- XII)*

28 426 1084 1487 1711

8.6 Monitorizarea raţiilor alimentare din colectivităţi în vederea cunoaşterii principiilor
nutritive şi a caloriilor consumate zilnic, prin anchete alimentare. În cazul constatării de
abateri faţă de raţiile recomandate pe vârste s-a recurs la modificarea meniurilor şi
revizuirea modului de aprovizionare cu alimente.
8.7Morbiditatea si activitatea cabinetelor medicale scolare si studentesti anul 2020-2021
8.7.1.Cabinete scolare si studentesti

Nr Specificaţie Total Grădiniţe Şcoli - licee Şcoli Unităţi de

238
 învăţământ
profesionale
crt superior
Mediu Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Preşcolari/elevi/
studenti înscrişi
1
în unităţile de
71872 2264 2527 560 45562 1704 1635 - 22148 -
învăţământ
din care:
2
asistaţi medical 60714 982 348 225 36893 757 1325 - 22148 -
3 Unităţi 145 10 85 6 54 4 4 - 2 -
Număr -
4 cabinete 95 7 35 6 55 1 2 - 3
medicale
Număr -
5 cabinete 8 0 - - 6 - - - 2
stomatologice
-
Număr posturi
6
medici familie 4 12 1 9 3 3 - - -

din care: -
7
ocupate
2 7 - 6 2 1 - - -
-
Număr posturi
8
medici şcolari
73 0 13 - 57 - - - 3

din care: -
9
ocupate
73 0 13 - 57 - - - 3
-
Număr posturi
10
medici dentişti
13 0 2 - 7 - - - 4

din care: -
11
ocupate
11 0 2 - 5 - - - 4
-
Număr posturi
12 asistenti 132 19 46 15 79 4 1 - 6
medicali

din care: -
13
ocupate
120 16 41 15 73 1 1 - 5

8.7.2.Examene medicale de bilant

Număr Total 13027

preşcolari/elevi/ Preşcolari la intrarea în
consultaţi cu colectivitate(la copii 3 ani) 2505

239
 Clasa I 2646
Clasa a IV-a 2667
Clasa a VIII-a 2004
Clasa a XII-a 2740
ocazia
examenelor Anul II învăţământ superior
medicale de 12
bilanţ An II şcoala profesională şi de
ucenici 453

8.7.3.Rezultatele examenelor medicale de bilant

Aprecierea nivelului de dezvoltare fizica

Greutate

TOTAL 13027
Nr. subiecţi cu greutate foarte mică 127
Nr. subiecţi cu greutate mică
794
Nr. subiecţi cu greutate medie
(mijlocie) 8779
Nr. subiecţi cu greutate mare 1890
Nr. subiecţi cu greutate foarte mare
1437
Inaltime

TOTAL 13027
Nr. subiecţi cu înălţime foarte mică
108
Nr. subiecţi cu înălţime mică 671
Nr. subiecţi cu înălţime medie
(mijlocie) 9621
Nr. subiecţi cu înălţime mare 1989
Nr. subiecţi cu înălţime foarte mare
638

Diagnosticul de dezvoltare fizica

TOTAL 13027
- armonică 9013

240
- dizarmonică cu plus de greutate 2529
- dizarmonică cu minus de greutate 1485

8.7.4.Morbiditate. Prevalenta de moment(ramasi in evidenta)

Total
Nr.crt. Cod Specificare nr.
cazuri
1   Total 7780
2 014-017 Tuberculoză (indiferent de localizare) 6
3 054-056 Hepatită virală (în ultimele 12 luni) 2
4 080–160; 166-176 Tumori maligne 10
5 161-165 Leucemii 7
6 177-202 Tumori benigne 9
7 203 Anemii prin carenţă de fier 60
8 204-207; 209-211 Alte anemii cronice 7
9 208 Talasemie 32
Alte boli ale sângelui şi org.
10 212-233
hematopoietice
11
11 234-240 Guşă simplă şi alte boli ale tiroidei 38
12 241-245 Diabet zaharat 62
13 246-261 Alte boli endocrine şi de metabolism 135
14 264 Hipotrofie ponderală 412
15 264 Hipotrofie staturală 221
16 272; 274 Sechele de rahitism 210
17 279 Obezitatea de origine neendocrină 874
338-341; 343-345; 299-
18
324
Alte tulburări mintale 30
19 325-330 Tulburări nevrotice 51
20 331-337; 348-349 Instabilitate psihomotorie 33
21 342 Intârziere mintală uşoară 104
22 346 Intârziere mintală de nivel neprecizat 42
23 347 Tulburări de vorbire 218
Tulburări de comportament şi de
24 350-354
adaptare şcolară
102
25 356-372; 375-397 Alte boli ale sistemului nervos 126
26 373-374 Epilepsie 95
Tulburări de vedere, altele decât prin
27 423-424; 415
vicii de refracţie
115
28 420-422 Vicii de refracţie 2790
Alte boli cronice ale ochiului şi
29 425-427
anexelor sale
38
30 430-431 Otita medie cronica 3
Tulburâri de auz (hipoacuzia,
31 440-441
surditatea)
25

241
 442-444; 438-439; 432- Alte boli cronice ale urechii şi
32 1
436 apofizei mastoide
Reumatismul articular acut (în ultimii
33 445-447 1
5 ani)
34 448-452 Cardiopatii reumatismale cronice 3
B. hipertensive (incl.oscilaţiile
35 453-457
tensionale pubertare sau post pubert.)
28

36 467-476 Alte forme de cardiopatii 39

37 485 Alte boli vasculare periferice 2
38 487 Bolile arterelor şi arteriolelor 0
39 488 Bolile capilarelor 0
522-526; 528;
40
514-515; 518-521
Alte boli cronice ale ap. respirator 80
41 516 Sinuzita cronică 30
Afecţiuni cronice ale amigdalelor şi
42 517
vegetaţiilor adenoide
246
Astmul (bronşic şi bronşita
43 527
asmatiformă)
414
44 555 - 558 Ulcerul gastric şi duodenal 0
Boli cronice hepatice (hepatice,
45 578 - 583
ciroze)
2
Afecţiuni cronice biliare (litiazice şi
46 584 - 588
nelitiazice)
2
47 589 - 591 Alte boli cronice ale ap. digestiv 43
Boli ale pielii şi ţesutului celular
48 592 - 625
subcutanat
278
Afecţiuni reumatice cronice (fără
49 632-635; 646-653
status post RAA)
8
50 636 – 639 Deformaţii câştigate ale membrelor 37
Deformaţii câştigate ale coloanei
51 643 – 645
vertebrale
401
Alte boli cronice ale
52 640 – 642 sist.osteoart.,muşchilor şi ale ţesut. 78
conjunctiv
Glomerulonefrita (în ultimele 12
53 678 – 683 0
luni)
54 670 – 677 Sindromul nefrotic şi nefrozele 4
55 690-693; 685-686 Alte boli cronice ale ap. urinar 27
56 687-689 Calculoza căilor urinare 15
57 709-713; 725-728 Afecţiuni ale org. genitale feminine 39
Anomalii congenitale ale inimii şi ale
58 829-833 69
ap. circulator
Anomalii congenitale ale sistemului
59 851 - 857 65
osteoarticular
8.7.5.Consultatii

Total
Specificare
99026

242
 Total examene medicale în scop curativ,
efectuate de: 35043
- Medic din cab. școlar/studențesc 31678
- Medic de familie 2374
- Medicul Dentist 991
Total examene medicale periodice in scop
profilactic, efectuate de: 63983
- Medic din cab. școlar/studențesc 59618
- Medic de familie 1220
- Medicul Dentist 3145

Incidenta(cazuri noi de imbolnavire)

Cod 999 Boala Total
  Total 16504
001-079 Boli infecţioase şi parazitare, din care: 592

054-056 - hepatita virală 1

036 - infecţie gonococică 0
033 - sifilis recent 0

065-067 - dermatomicoze şi alte micoze 96

013 - boli diareice 154

080-202 Tumori 10

234-298 Boli endocrine, metabolism, nutriţie 541

203-233 Boli ale sângelui şi organelor hematopoietice 94

299-355 Tulburări mintale 115

356-397 Boli ale sistemului nervos 546

398-427 Boli ale ochiului 496

428-444 Boli ale urechii şi apofizei mastoide 155

445-497 Boli ale aparatului circulator 59

498-542 Boli ale aparatului respirator, din care: 3537

498-503 - boli ale căilor respiratorii superioare 299

243
 506-511 - pneumonie 96
504-505 - gripă 2

543-591 Boli ale aparatului digestiv, din care: 6034

543-552 - boli ale cavităţii bucale, din care: 3073

544 - caria dentară 2341

592-625 Boli ale pielii şi ţesutului subcutanat 614

670-732 Boli ale aparatului genito-urinar 558

879-975 Accidente, traumatisme, otrăviri 3153

8.7.6.Tratamente

Specificare Total
Total 24154
Medicină generală 19561
Stomatologie 615
Alte specialităţi 3978

8.7.7.Acţiuni de prevenţie efectuate de medic în cabinetul medical şcolar

Numar copii examinati dupa fiecare vacanta

Nr.copii
Nr.copii Nr. copii Nr. copii
examinaţi
examinaţi examinaţi examinaţi
Specificare după vacanţa
după vacanţa după vacanţa după vacanţa
din
de vară de iarnă de primăvară
noiembrie

Total copii examinaţi 43461 4623 28191 39544

Nr. copii depistaţi cu
boli infecţioase şi
parazitare 111 7 60 65

Numar controale privind respectarea conditiilor de igiena

Nr.abateri de
Specificare Nr.controale
la norme

Nr. controale efectuate în spaţiul de învăţământ 7379 84

Nr. controale efectuate în spaţiul de cazare 2435 32
Nr. controale efectuate în bloc alimentar 3454 24

244
Nr. controale efectuate în grupuri sanitare 7635 145
Nr. exudate faringiene recoltate 219 xx
Nr.acţiuni de verificare a examinării personalului
didactic şi administrativ 545 xx
Nr. scutiri medicale totale pentru educaţie fizică 466 xx

8.7.8.Educatie sanitara

Educatie pentru sanatate (EPS)efectuata pentru elevi

Nr.ore
Nr.ore Nr.ore Nr.ore Nr. ore
efectuate Nr.ore
efectuate efectuate efectuate efectuate
de efectuate
Specificare de de de de cadrul
medicul de
medicul medicul asistenţii mediu
dentist diriginte
şcolar familie medicali dentist
şcolar
Nr.ore EPS pentru nutriţie
sănătoasă şi prevenirea obezităţii 528 42 34 454 2 59
Nr.ore EPS de educaţie pentru
promovarea activităţii fizice 510 42 34 442 2 9
Nr.ore EPS pentru prevenirea
fumatului 296 50 8 281 - 3
Nr.ore EPS pentru prevenirea
consumului de alcool 308 52 17 269 - -
Nr.ore EPS pentru prevenirea
consumului de droguri, inclusiv
substanţe etnobotanice 251 37 22 215 1 4
Nr.ore EPS pentru viaţa de
familie, inclusiv boli cu
transmitere sexuală 661 52 25 200 1 4
Nr.ore EPS pentru prevenirea
accidentelor rutiere, acţiuni în
caz de dezastru 174 22 16 121 - -
Nr.ore de educaţie privind un stil
de viaţă sănătos 128 12 1 93 - 15
Nr.ore EPS pentru grupele ,,
sanitarii pricepuţi,, 1095 46 122 1071 1 1
Nr.de ore EPS pentru realizarea
profilaxiei cariei dentare şi a
anomaliilor dentomaxilare 95 14 - 73 - -
Nr. de ore EPS pentru activităţi
de educaţie pentru sănătate în
domeniul sănătăţii orodentare 94 2 86 61 2 3
Educatie pentru sanatate (EPS)efectuata pentru personalul didactic
Nr.ore
Nr.ore Nr.ore Nr.ore Nr. ore
efectuate Nr.ore
efectuate efectuate efectuate efectuate
de efectuate
Specificare de de de de cadrul
medicul de
medicul medicul asistenţii mediu
dentist diriginte
şcolar familie medicali dentist
şcolar
Nr.ore EPS pentru nutriţie
sănătoasă şi prevenirea obezităţii 214 - 28 165 1 19

245
Nr.ore EPS de educaţie pentru
promovarea activităţii fizice 219 - 8 97 - 14
Nr.ore EPS pentru prevenirea
fumatului 162 - 16 106 2 14
Nr.ore EPS pentru prevenirea
consumului de alcool 131 - 19 78 1 12
Nr.ore EPS pentru prevenirea
consumului de droguri, inclusiv
substanţe etnobotanice 108 - 17 67 - 13
Nr.ore EPS pentru viaţa de
familie, inclusiv boli cu
transmitere sexuală 77 - 16 45 - 7
Nr.ore EPS pentru prevenirea
accidentelor rutiere, acţiuni în
caz de dezastru 35 - 1 22 - 5
Nr.ore de educaţie privind un stil
de viaţă sănătos 512 - 96 422 1 87
Nr.ore EPS pentru grupele ,,
sanitarii pricepuţi,, 7 - - 4 - -
Nr.de ore EPS pentru realizarea
profilaxiei cariei dentare şi a
anomaliilor dentomaxilare 14 - 70 20 1 -
Nr. de ore EPS pentru activităţi
de educaţie pentru sănătate în
domeniul sănătăţii orodentare 19 - 90 25 - 5
Educatie pentru sanatate (EPS)efectuata pentru parinti
Nr.ore
Nr.ore Nr.ore Nr.ore Nr. ore
efectuate Nr.ore
efectuate efectuate efectuate efectuate
de efectuate
Specificare de de
medicul
de de cadrul
de
medicul medicul asistenţii mediu
dentist diriginte
şcolar familie medicali dentist
şcolar
Nr.ore EPS pentru nutriţie
sănătoasă şi prevenirea obezităţii 53 - 5 46 - 21
Nr.ore EPS de educaţie pentru
promovarea activităţii fizice 40 - 4 32 - 15
Nr.ore EPS pentru prevenirea
fumatului 42 - 2 28 - 16
Nr.ore EPS pentru prevenirea
consumului de alcool 33 - 2 27 - 11
Nr.ore EPS pentru prevenirea
consumului de droguri, inclusiv
substanţe etnobotanice 27 - 1 22 - 6
Nr.ore EPS pentru viaţa de
familie, inclusiv boli cu
transmitere sexuală 28 - - 19 - 16
Nr.ore EPS pentru prevenirea
accidentelor rutiere, acţiuni în
caz de dezastru 16 - - 15 - 6

246
Nr.ore de educaţie privind un stil
de viaţă sănătos 110 - 15 102 - 36
Nr.ore EPS pentru grupele
"sanitarii pricepuţi" 6 - - 3 - 1
Nr.de ore EPS pentru realizarea
profilaxiei cariei dentare şi a
anomaliilor dentomaxilare 4 - 6 5 5 6
Nr. de ore EPS pentru activităţi
de educaţie pentru sănătate în
domeniul sănătăţii orodentare 6 - 8 7 3 4

9. Activitatea Colectivului de medicina muncii în perioada 01.01.- 31.12.2020 a vizat

următoarele obiective:
1. Întocmire referate de evaluare a unităţilor/ activităţilor supuse avizării/ autorizării
sanitare/ verificarea condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare pentru societăţile
înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului: 67 unităţi.
2. S-au vizat/ autorizat unităţile de asistenţă medicală în vederea examinării ambulatorii
a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicule
sau tramvaie, conform Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1159/2010 privind aprobarea
Listei unităţilor de asistenţă medicală autorizate pentru examinarea ambulatorie a
candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicule
sau tramvaie: 19 unităţi sanitare.
3. Cercetarea şi declararea după caz, a cazurilor semnalizate de boli profesionale: 5
cazuri de boli profesionale.
4. Expertizarea şi aplicarea legislaţiei privind încadrarea locurilor de muncă în condiţii
deosebite: 67 buletine de determinare prin expertizare.
5. S-au efectuat pentru caracterizarea locurilor de muncă determinări de factori de risc
profesionali (fizici): la evaluarea factorilor de risc pentru expertizarea locurilor de
muncă, la cerere (14 unităţi):
- zgomot (58 determinări)
- microclimat (9 determinări)
- iluminat ( 23 determinări)
6. S-au colectat, analizat şi raportat date privind efectuarea controlului medical periodic,
a supravegherii condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare, precum şi morbiditatea cu
ITM, de la medicii de medicina muncii din judeţ.
7. S-a verificat aplicarea legislaţiei sanitare cu privire la respectarea condiţiilor de
muncă la toate unităţile inspectate: 67 unităţi.
8. PN II, Domeniul 3 - DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ŞI
PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN
MEDIUL DE MUNCĂ.
- s-au evaluat locurile de muncă cu factori de risc profesional in cadrul P.N.II
PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR
DETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢĂ SI DE MUNCĂ şi s-au aplicat 30
chestionare pe activităţi.
Activităţile au fost următoarele:

247
1.1. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc
ocupaţionali:
A). Elaborarea modelului de raport de medicina muncii ca instrument de colectare
standardizată a datelor privind sănătatea lucrătorilor - Metodologie expunere agenţi
cancerigeni;
B). Supravegherea respectării cerințelor minime legislative privind sănătatea și
securitatea în muncă a lucrătorilor expuși la riscuri generate de vibrații;
1.2. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor în expunerea la radiaţii
ionizante și neionizante: expunerea profesională la radiaţii ionizante și neionizante
1.3. Valorificarea rezultatelor rapoartelor privind cazurile noi de boală
profesională la nivel naţional: monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a
absenteismului medical prin boală profesională
Pentru sinteza MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI
A ABSENTEISMULUI MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ:
În anul 2020 se menţine tendinţa de scădere a numărului de cazuri înregistrată în
ultimii ani.
În Judetul Dolj s-a inregistrat un număr de 5 boli profesionale.

Pneumoconiozele au înregistrat un caz în judeţul Dolj. Ca şi explicaţie a

ponderei crescute a numărului de silicoze faţă de numărul total de boli profesionale
declarate ar fi continuarea supravegherii medicale a celor expuşi la SiO2lc după
încetarea activităţii profesionale şi depistarea activă a cazurilor.
Dintre pneumoconioze, cazul a fost înregistrat ca Asbestoză.
Ocupaţia la care s-a înregistrat cazul a fost bobinator

Repartitia pneumoconiozelor înregistrate între anii 2009-2020 în judeţul Dolj, a

fost urmatoarea:

Judeţul Total PNEUMOCONIOZE

Dolj din care Silicoză Silico Asbestoză Antracoză Micatoză
tuberculoză
2009 34 34 0 0 0
2010 23 21 1
2011 17 13 1 2 1
2012 29 27 0 2 0
2013 75 74 0 0 1
2014 11 8 1 1 1
2015 3 3 0 0 0
2016 5 4 1 0 0
2017 9 8 0 1 0
2018 7 5 1 1 0 0
2019 8 6 0 0 2 0
2020 1 0 0 1 0 0
248
 Figura nr.1: C
E

Evolutia cazurilor de pneumoconioze din judeţul Dolj între anii 2009-2020

Diferenţierea cazurilor de pneumoconioze pe agenţi este următoarea:

Unitatea economică Diagnostic Nr. Cazuri

COMPLEXUL ENERGETIC ASBESTOZA 1

OLTENIA- Sucursala
Electrocentrale Isalnita

Intoxicaţiile profesionale cronice

Numărul cazurilor de intoxicaţii profesionale la nivel naţional a fost în continuă

scădere în ultimii 10 ani ca urmare a reducerii expunerii la aceste noxe, a apariţiei
noilor tehnologii performante şi a perfecţionării mijloacelor şi echipamentelor de
protecţie individuală şi colectivă.

Repartitia intoxicatiilor profesionale in perioada 2009- 2020 pentru judeţul Dolj

este urmatoarea:

249
 Evolutia cazurilor de intoxicaţii profesionale din judeţul Dolj
in perioada 2009-2020.

Astmul bronşic profesional

Numărul total al cazurilor de îmbolnăvire prin astm bronşic profesional în ultimii
ani înregistrează o uşoara scadere faţă de anii anteriori, păstrând tendinţa generală a
evoluţiei din anii anteriori.

In judeţul Dolj în anul 2020 nu a fost declarat nici un caz de astm bronşic alergic
de etiologie profesională,
Repartiţia cazurilor de astm bronşic profesional si rinita alergica de etiologie
profesionala pe anii 2009-2020 a fost următoarea:

Repartiţia cazurilor de astm bronşic profesional si rinita alergica de etiologie profesionala

din judeţul Dolj între anii 2009-2020
Bolile profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi
sisteme ale organismului:

În anul 2020 in judeţul Dolj, s-a declarat un numar de 3 boli profesionale prin
suprasolicitare
Repercusiunile asupra stării de sănătate a individului sunt multiple: absenteism,
scăderea productivităţii şi a calităţii muncii. Problema suprasolicitării musculo-osteo-
articulare este răspândită în domeniul profesional şi este o cauză importantă de
absenteism medical.

250
 Cazurile nou declarate au fost discopatiile, inclusiv hernia de disc,
spondilodiscartroza toate de etiologie profesională

Anul Nr total boli profesionale Număr boli profesionale cauzate de

suprasolicitarea osteo-musculo-articulară
2009 241 81
2010 149 63
2011 73 28
2012 191 110
2013 284 130
2014 75 30
2015 12 4
2016 23 6
2017 29 7
2018 18 2
2019 18 5
2020 5 3

Evolutia cazurilor de boli profesionale cauzate de suprasolicitare osteo-musculo-articulară

din judeţul Dolj intre anii 2009-2020

Repartiţia cazurilor în funcţie de unitatea economică unde s-a produs

îmbolnăvirea şi diagnostic, coroborate cu agentul cauzal, a fost urmatoarea:

Nr. crt. Unitatea economică Diagnostic Agent cauzal Nr cazuri

1 SC POPECI UTILAJ Hernie de disc Suprasolicitare osteo- 1
GREU CRAIOVA lombară L5-S1 de musculo-articulară,
etiologie Manipulare de greutăţi
profesională
2 POŞTA ROMÂNĂ Discopatie lombară Suprasolicitare osteo- 1
faza a IV-a musculo-articulară
3 SC POPECI UTILAJ Spondilodiscartroză Suprasolicitare osteo- 1
GREU CRAIOVA musculo-articulară

251
Boli profesionale ale aparatului respirator (exceptând pneumoconiozele, astmul
bronşic profesional şi rinita alergică):

BPOC.Laringita cronica

In anul 2020, în judeţul Dolj, nu s-au înregistrat cazuri de boală profesionala a

aparatului respirator

Repartiţia cazurilor de boli profesionale ale aparatului respirator pe anii 2009-

2020 a fost următoarea:

Evolutia cazurilor de boli profesionale respiratorii

(exceptând pneumoconiozele astmul broşic şi rinita alergică)
în judeţul Dolj între anii 2009-2020
In perioada 2009-2019 în judeţul Dolj, cel mai mare numar de cazuri (67) s-a
inregistrat în anul 2013.

Alte boli profesionale inregistrate in judetul Dolj:

Afecţiuni dermatologice profesionale

În cadrul tabloului general al îmbolnăvirilor profesionale din România, afecţiunile
cutanate au pondere redusă în totalul morbidităţii profesionale.
La nivelul judeţului Dolj in anul 2020 nu s-au inregistrat cazuri
Situatia pentru perioada 2016-2020 este următoarea:

Anul Afecţiuni dermatologice profesionale Nr

cazuri
2016 Dermită de contact de etiologie profesională 1
2017 0
2018 0
2019 Dermatită de contact de alergica profesională 1
2020 0

252
 Evolutia cazurilor de afectiuni dermatologice profesionale
în judeţul Dolj între anii 2016-2020

Boli infecţioase de etiologie profesională

Bolile infecţioase de etiologie profesională reprezintă acele boli infecţioase care

se produc la lucratorii ce vin în contact cu diverşi agenţi biologici patogeni, categoria
cea mai expusă fiind cea care lucrează în sectorul medico-sanitar.
La nivelul judeţului Dolj, in anul 2020, nu s-au inregistrat cazuri.

Boli profesionale cauzate de expunerea la zgomot

Cazurile de boli profesionale prin expunere la zgomot înregistrate în 2020 sunt
reprezentate de un caz de Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală de etiologie
profesionala la un compresorist.
Numărul cazurilor noi declarate de boli profesionale determinate de expunerea la
zgomot, la nivel national, este în uşoară scădere faţă de anul precedent.
La nivelul judetului Dolj situatia a fost urmatoarea in anul 2020:

Unitatea economică Diagnostic Nr. Cazuri

COMPLEXUL ENERGETIC Hipoacuzie 1

OLTENIA- Sucursala neuropsihosenzorială (compresorist)
Electrocentrale Isalnita bilaterală de etiologie
profesională
După cum se observă din graficele ilustrate mai sus, incidenţa bolilor profesionale
este în scădere comparativ de la un an la altul datorită unei mai bune monitorizări a
locurilor de muncă şi instituirea unor măsuri de profilaxie adecvate. De menţionat, de
asemenea cazurile de subdiagnosticare şi nesemnalare a cazurilor de boli profesionale.
Evidenţa bolilor profesionale, ca şi a bolilor multifactoriale, constituie documentaţia de
bază în evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor în raport cu factorii de risc, precum şi
în vederea stabilirii unor măsuri eficiente de profilaxie.
Este evidenta subdiagnosticarea cancerelor profesionale, in conditiile in care
incidenta cancerului, pe plan mondial este in continua crestere, iar complexitatea

253
actuala a proceselor tehnologice si a factorilor de mediu industrial determina expunerea
lucratorilor la un numar tot mai important de agenti fizici si chimici cu potential
cancerigen. Explicatia acestui fenomen ar putea consta in plurifactorialitatea cancerului,
timpul mare de latenta pana la instalarea bolii, lipsa unui Registru national al
cancerelor, dar si in lipsa datelor la nivel national cu privire la numarul de lucratori
expusi la noxe cancerigene si lipsa evidentelor locurilor de munca unde s-au identificat
riscuri in acest sens, datorate, la randul lor lipsei unei metodologii standardizate de
colectare a informatiilor.
Se impune o crestere a gradului de constientizare a medicilor de medicina
muncii cu privire la necesitatea supravegherii speciale a lucratorilor cu risc de
expunere/expusi la agenti cancerigeni, cresterea calitatii supravegherii medicale a
lucratorilor sanatosi care sunt sau au fost expusi la agenti cancerigeni profesionali
pentru care sunt stabilite valori limita de expunere in mediul profesional, precum si
actualizarea tipului de informatii colectate conform ultimelor reglementari legislative
(europene si nationale) – DIRECTIVA (UE) 2017/2398.
În ceea ce priveşte sinteza PN II – PROGRAMUL NATIONAL DE
MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANTI DIN MEDIUL DE VIATA SI
MUNCA EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE
JUDEŢUL DOLj: - au fost întocmite cerinţele din metodologie.
În ceea ce priveşte sinteza PN II – PROGRAMUL NATIONAL DE
MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANTI DIN MEDIUL DE VIATA SI
MUNCA SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII CERINȚELOR MINIME
LEGISLATIVE PRIVIND SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ A
LUCRĂTORILOR EXPUȘI LA RISCURI GENERATE DE VIBRAȚII au fost
întocmite cerinţele din metodologie.
Activitatea de prevenire şi protecţie are ca scop asigurarea celor mai bune
condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale în rândul
lucrătorilor şi adaptarea la progresul ştiinţei şi tehnicii. În conformitate cu aceste
reglementări, obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea, în toate aspectele referitoare
la muncă, revine conducătorului unităţii, iar obligaţiile lucrătorilor nu afectează
principiul responsabilităţii angajatorului. Măsurile tehnico-organizatorice şi medicale
întreprinse sau care ar trebui întreprinse de angajatori din punct de vedere al medicinii
muncii vizează 3 elemente: condiţiile de muncă, sănătatea lucrătorilor, climatul de
muncă.
Condiţiile de muncă:
- Inventarierea şi evaluarea riscurilor pentru sănătate şi securitate
- Măsuri de prevenire
- Măsuri de igienă industrială
- Conceperea locului de muncă pe baze ergonomice
- Măsuri de igienă psiho-socială
- Comunicare
Sănătatea lucrătorilor – pentru a obţine, menţine, promova lucrătorii în stare
bună de sănătate sunt necesare cel puţin următoarele:

254
 - Program de supraveghere sanitară pentru substanţele sau situaţiile
potenţial periculoase pentru sănătatea fizică şi psiho-socială
- Control medical periodic
- Gestionarea absenteismului prin analiza absenteismului care ar
trebui să evidenţieze absenţele de scurtă durată, şi repetate din cadrul
concediilor medicale şi problemele medicale legate de plasarea, reeducarea şi
reinserţia profesională a muncitorilor cu handicap ca urmare a unui accident,
răniri sau boli, provocate sau nu de muncă
- Promovarea muncii şi a modului de viaţă sănătoase, prin
programe de consiliere şi de educaţie sanitară privind igiena alimentară,
alimentaţia sănătoasă, consumul de tutun, medicamente, alcool, etc.
Climatul de muncă – pentru a promova şi menţine un climat şi un mediu de
muncă sănătoase, trebuie să se ia în considerare cel puţin următoarele aspecte în ceea ce
priveşte sănătatea şi securitatea:
- Angajamentul din partea conducerii –conducerea organizaţiei trebuie să
exprime clar intenţiile şi misiunile, iar planurile de acţiune să fie stabilite şi realizate.
- Munca în echipă – modul adecvat de funcţionare a echipei reprezintă un factor
important.
- Gestiunea resurselor umane – o bună politică a resurselor umane.
Studiul morbidităţii profesionale în judeţul Dolj evidenţiază o serie de aspecte de
ansamblu, dar şi specifice care ne conduc la următoarele concluzii:
1. Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul
de muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de medicina muncii; în
acest context se impune accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii din
România, indiferent de locul de muncă, pentru cuprinderea reală a acestor probleme.
2. Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de
management al riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de
muncă, participă ca membru al comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având
datoria de a semnala şi comunica riscurile profesionale, pentru luarea de către cei
responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-organizatorică şi medicală.
3. Desi având o tendinţă de scădere în timp existenţa bolilor profesionale necesită
măsuri energice din partea angajatorilor în crearea unor locuri de muncă sănătoase
pentru a preveni apariţia acestor boli în echipă cu ceilalţi specialişti din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
10. Intoxicaţiile acute neprofesionale
10.1 Intoxicaţiile acute neprofesionale cu substante chimice
10.1.1Caracteristicile de persoană ale intoxicaţiilor
In 2020 nu s-au înregistrat cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu substante
chimice.
Numărul de cazuri de intoxicaţii: 20 în 2010; 14 în 2011; 1 în 2012; 0 în 2013; 7 in
2014; 3 cazuri in 2015; 0 cazuri in 2016, 2017, 2018, 2019 si 2020
§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de sex şi grupa de vârstă:
Anul Număr cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide

255
 total Sex Grupa de vârstă
M F 0-14 15-64 65-74
2010 20 10 10 0 18 2
2011 14 6 8 2 12 0
2012 1 1 0 0 1 0
2013 0 0 0 0 0 0
2014 7 4 3 0 6 1
2015 3 0 3 1 2 0
2016-2020 0 0 0 0 0 0

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide

pe sexe în perioada 2010-2020

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide

pe grupe de vârsta în perioada 2010-2020

§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de localitatea de domiciliu:

2012: Pleşoi DJ-1;
2014: Craiova DJ-1, Motatei DJ-1, Amarastii de Sus DJ-1. Olt-3, Mehedinti-1;
2015: Racovita DJ-1, Turburea GJ-1,Ghindeni DJ-1,
10.1.2. Informaţii legate de toxic
§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de produsul sau substanţa activă
care a generat intoxicaţia:
Număr Produs sau substanţa activă
cazuri/an Insecticide Rodenticide Necunoscute
2010 9 0 11
2011 8 2 4
2012 0 0 1
2013 0 0 0
2014 0 0 7
2015 0 256
0 3
2016-2020 0 0 0
 Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de produs sau substanţa activă în perioada 2010-2020

10.1.3. Informaţii legate de intoxicaţie

§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de locul şi data producerii

intoxicaţiei:

2012: Pleşoi DJ 29.04.2012(1);

2013-nu au fost cazuri;
2014: Craiova DJ 20.04.2014(1), Motatei DJ 13.06.2014(1), Amarastii de Sus DJ
22.08.2014 (1), Olt (3/25.03;5.07;27.06.2014), Mehedinti(1/4.06.2014);
2015: Racovita DJ 06.07.2015(1), Gorj Tulburea 22.06.2015(1), Ghindeni
DJ19.06.2015(1)

§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de modalitatea de producere a

contactului cu toxicul:

Număr Modalitatea de producere a contactului

cazuri/an Orala Dermală şi inhalare Necunoscuta
2010 16 2 2
2011 13 1 0
2012 0 1 0
2013 0 0 0
2014 6 1 0
2015 2 0 1
2016-2020 0 0 0

257
 Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de modalitatea de producere a contactului în perioada 2010-2020

§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de natura intoxicaţiei :

Număr Natura intoxicaţiei

cazuri/an Voluntara Accidentala Necunoscuta
2010 6 10 4
2011 10 4 0
2012 1 0 0
2013 0 0 0
2014 5 2 0
2015 0 2 1
2016-2020 0 0 0

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide

în funcţie de natura intoxicaţiei în perioada 2010-2020

258
§ Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de forma intoxicaţiei:

Număr Forma intoxicaţiei

cazuri/an Fără urmări Forma uşoară Forma medie Forma gravă
2010 2 2 9 7
2011 8 2 2 2
2012 1 0 0 0
2013 0 0 0 0
2014 6 0 0 1
2015 2 0 1 0
2016-2020 0 0 0 0

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide

în funcţie de forma intoxicaţiei în perioada 2010-2020

§ Nevoia de tratament şi/sau spitalizare (cu specificarea numărului de zile de

spitalizare):
Număr Nevoie tratament si/sau spitalizare
cazuri/an Internare Nespitalizare
1 zi 2zile 3zile 4zile 6 zile 8 zile
2010 4 4 3 4 0 4 1
2011 7 1 3 4 1 0 1
2012 1 0 0 0 0 0 0
2013 0 0 0 0 0 0 0
2014 1 0 3 3 0 0 0
2015 0 0 0 0 1 0 2
2016-2020 0 0 0 0 0 0 0

259
 Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide
în funcţie de nevoia de spitalizare în perioada 2010-2020
§ Incapacitatea generată de intoxicaţii:
0 cazuri în 2010, 1 caz în 2011, 0 in 2012, 2013, 2014, 2015
§ Numărul de decese:
0 în 2010, 1 caz în 2011, 0 in 2012, 0 in 2013, 1 in 2014, 0 in 2015, 2016, 2017,
2018, 2019, 2020
10.2 Intoxicaţiile accidentale cu monoxid de carbon, bauturi alcoolice, ciuperci sau
alte produse (droguri / tigări) care nu se incadreaza in categoria produse chimice

Motivare: Monitorizarea intoxicațiilor accidentale şi voluntare cu substanţe şi produse

din categoria celor enunţate mai sus are rolul de a atrage atenţia autorităților asupra
realităţii, pentru a informa populația, pentru a găsi masuri de prevenire educative şi
sociale mai bune
Datele au fost centralizate şi analizate la nivelul CRSP Iaşi şi transmise la CNMRMC.

INTOXICAȚII ACCIDENTALE:
Intoxicatii accidentale 2019 2020
cu:
monoxid de carbon 12 6
medicamente 18 10
ciuperci 1 0
băuturi energizante 3 0
alcool etilic 2 1
substanțe necunoscute 1 0
benzină sau motorină 1 0
țigări 1 0
droguri 1 0
substanțe de curățenie 6 0

11.Deşeurile rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare

11.1 Modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală

260
 In judeţul Dolj există 11 unităţi medicale cu paturi, în rest sunt unități sanitare cu
spitalizare de zi private, care raporteaza lunar datele privind modul de gestionare a
deşeurilor rezultate din activitatea medicală:
1.Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;
2.Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
3.Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babes
Craiova;
4.Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;
5.Spitalul Municipal Calafat;
6.Spitalul Municipal Băileşti;
7.Spitalul Orăşenesc Filiaşi;
8.Spitalul Orăşenesc Segarcea;
9.Spitalul Aşezămintele Brâncoveneşti Dăbuleni;
10. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare;
11. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna;
12. Centrul de Dializă Fresenius Nephrocare România SRL ;
13. Centrul de Dializă Diaverum Craiova;
14. Maternitatea Eiffelmed ;
15. Maternitatea Rogadent ;
16. Centrul Medical Mogoş Med ;
17. Centrul de Oncologie Oncolab ;
18. Centru de Oncologie Onco-Life Center ;
19. Centrul de Oncologie Sfântul Nectarie;
20. Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova;
21. Open Medical SRL;
22. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Dolj;
23. Institutul de Medicina Legală;
24. SC CM Phoenix SRL;
25. SC Top Med Bunavestire;
26. SC Dr. Ianoși SRL;
27. Regina Maria CMU- Policlinica Centrală Craiova;
28. Centrul Medical Tommed;
29. SC Cardiomed SRL;
30. Onco Clinic Consult SA;
31. Centrul medical Sama SA;
32. Gyn-Med SRL.
33. DSP Dolj

Gestionarea deşeurilor medicale se efectuează conform Ord. 1226/ 2012.

Cantitatea totală de deșeuri medicale este prezentată pe coduri:

261
 Cod deseu
Cod Deseu/
Tip deseu
180101 180102
2020 (180103*) (180103*) 180103* 180104 180106 180107 180108 180109 180110
G 22745,795 17190,63 391239,651 40729,5 8704,77 84,81 6272,26 85,08 0
T 911 X 4989,1 X 0 0 X X 0
DO X X X 37792,3 X X X X X
Anuale

I 21826,895 17190,63 386155,151 X 8714,77 84,81 6272,26 85,08 X

Cant.

RS 136,2 17,1 3998,5 25,7 2255,1 0 0 0 0

RS
anul trecut 1,2 0 213,4 8 130 0 0 0 0

Legenda:
G :generate:
T: tratate:
DO: depozit de deseuri nepericuloase:
I: incinerate;
RS :ramas in stoc

Cod deseu

Cantitatea medie pe 180101 180102

coduri de deseuri (180103*) (180103*) 180103* 180104 180106 180107 180108 180109 180110
Generata/kg/luna 250,8408333 1432,55 32603,30 3394,13 725,40 7,07 522,69 7,09 0,00

Cod deseu

180101 180102
DCTD 487052 (180103*) (180103*) 180103* 180104 180106 180107 180108 180109 180110
%-G 4,67 3,53 80,33 8,36 1,79 0,02 1,29 0,02 0,00
%-CDI %
% tratare - incinerare % RS -
88,53 DI 1,36 DI 97,69 DI 0,953944292  

In tabelul urmator se regasesc date privind cantitatile de deseuri periculoase rezultate

din activitatea medicala/cod deseu/judet/an 2017:
DSP - Nr
mediu Nr total
Judet de
Nr paturi 180101 180102
180103* 180106* 180108* 180110*
u.s. care ocupate- (180103*) (180103*)
au paturi- Kg/an Kg/an Kg/an Kg/an
medie Kg/an Kg/an
raportat medie

Alba 13.0 2112 36576 11729.95 13362.55 104515.58 9045.50 4691.10 0.00
Arad 17.0 2529 48888 15697.64 8147.53 164308.41 13081.53 1794.48 0.00
Arges 17.0 3256 66628 13977.10 13912.85 115365.55 6568.75 2517.00 0.00
Bacau 24.3 3395 64170 16262.78 13969.35 222413.06 27859.45 1587.20 0.00
Bihor 21.0 4859 117557 33000.92 17050.85 311318.88 19302.61 1958.00 0.00
Bistrita 8.0 1594 26966 13980.40 14241.00 103135.30 12274.30 0.00 0.00
Botosani 16.0 2619 53917 12483.36 2901.00 97615.50 461.77 865.00 1.50
Braila 10.0 1965 43004 12132.20 3219.00 97757.46 1697.70 41.50 0.00
Brasov 18.3 3111 56700 19322.50 16145.00 328705.40 19052.00 2829.00 0.00
Bucuresti 47.1 14895 297414 153560.70 75488.41 2053756.22 93799.74 82558.90 0.00
Buzau 11.0 2555 50813 10912.68 10567.13 190971.95 1253.70 2356.70 0.00

262
Calarasi 8.0 1188 21958 7367.60 6506.55 64368.81 8187.05 386.55 0.00
Caras 10.0 1831 33289 17383.03 4538.24 95450.08 1528.64 1012.71 0.00
Cluj 42.0 6505 125848 42187.91 22129.29 692706.25 30009.60 5888.90 30.00
Constanta 39.0 4568 86018 44213.02 13858.11 201649.03 6662.56 2696.12 0.00
Covasna 7.0 1837 32154 6153.46 3655.50 77919.71 2829.00 1002.00 0.00
Dambovita 9.8 2483 40659 14377.80 10864.50 361603.79 31560.60 3137.10 0.00
Dolj 24.5 4479 97073 25568.02 10259.00 254503.16 5857.25 5860.65 0.00
Galati 14.8 2913 56809 65239.08 10973.20 185465.89 5108.90 29.00 0.00
Giurgiu 5.0 781 2787 1749.30 3503.80 34769.49 1527.00 83.00 0.00
Gorj 12.0 2422 44640 13445.20 8198.00 101704.35 6868.73 0.20 0.00
Harghita 9.0 2029 35421 7698.92 7512.94 105173.96 2927.26 1106.47 0.00
Hunedoara 16.0 3496 64544 11313.69 6452.12 143567.41 11196.45 1288.77 0.00
Ialomita 9.0 661 17289 4578.24 5637.15 54655.31 10986.90 455.00 0.00
Iasi 32.0 7464 173854 26530.71 26761.81 529664.47 39586.70 6214.95 0.00
Ilfov 6.0 825 15435 3927.54 4199.50 34919.07 4842.71 463.30 0.00
Maramures 22.8 3078 58663 7052.10 5864.76 167061.64 2314.40 2409.20 0.00
Mehedinti 9.6 1748 34653 8239.85 1572.20 64392.66 448.90 3301.55 0.00
Mures 26.6 4352 81026 58729.21 13883.09 292242.94 9880.90 1352.05 0.00
Neamt 11.0 2527 43063 28081.99 4059.88 702900.66 1297.05 1774.30 0.00
Olt 7.0 1995 43343 14941.35 2422.41 103690.91 19192.12 545.25 0.00
Prahova 36.0 4141 80761 21958.11 11075.30 226765.68 11298.06 5711.50 0.00
Salaj 9.0 1374 23416 8192.54 3134.00 98811.33 805.50 656.00 0.00
Satu Mare 9.0 1833 30467 6941.15 12062.20 87278.55 5059.00 654.55 0.00
Sibiu 16.0 2705 52555 20723.61 27637.30 307399.10 24876.45 678.40 0.00
Suceava 40.0 3138 64726 13690.16 20016.90 259714.57 2430.03 2020.80 0.00
Teleorman 8.8 1974 34931 8588.41 6232.71 62049.51 7295.80 67.94 0.00
Timis 27.0 4969 95715 36782.88 26917.50 563849.10 24910.29 6916.90 0.00
Tulcea 6.6 1129 14803 11671.66 4069.80 54333.35 557.30 387.20 0.00
Valcea 12.0 2299 44885 15035.00 6341.40 82882.70 4024.00 1430.30 0.00
Vaslui 8.0 2019 42216 27144.76 3821.10 120991.80 3028.80 566.50 0.00
Vrancea 12.0 1202 29296 4156.31 2313.02 106531.31 1551.10 407.80 0.00
Suma 708 126855 2484930 896722.82 485477.94 10028879.88 493046.10 159703.84 31.50

DATE DIN SINTEZA PE ŢARĂ

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor medicale in 2017
Colectarea deseurilor medicale la nivelul unitatilor sanitare se realizeaza utilizand
urmatoarele recipiente, si anume:
 pentru colectarea deseurilor infectioase 96% din unitatile sanitare investigate au
precizat ca utilizeaza sac galben;
 pentru colectarea deseurilor infectioase si a deseurilor anatomo-patologice si
partilor anatomice 87% din unitatile sanitare folosesc cutie de carton cu sac
galben in interior;

263
  pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare, 97% din unitatile sanitare
folosesc recipiente din material plastic rigid rezistente la actiuni mecanice, cu
inchidere temporara
 pentru colectarea deseurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale de
prevenire a infectiilor 89% din unitati folosesc sac negru sau transparent din
plastic.
 iar 22% din unitati au precizat ca utilizeaza alte ambalaje (recipiente din
plastic/metal cu inchidere temporara si definitiva, portsac, europubele) si pentru
celelalte categorii de deseuri medicale, respectiv deseuri chimice periculoase,
medicamente expirate, deseuri chimice nepericuloase.

Transportul intern al deşeurilor medicale

Transportul deseurilor medicale in incinta unitatilor sanitare se realizeaza cu
utilizarea echipamentelor de transport, astfel: 66% au raportat ca deţin si utilizeaza
containere mobile in spatiul de stocare temporara a deseurilor, 33 % au precizat ca
folosesc si carucioare speciale pentu transportul intern al deseurilor, iar 1% din unitati
transporta exclusiv manual deseurile, deoarece cantitatea este destul de redusa.
In ceea ce priveste situatia mijloacelor de transport in cadrul unitatii sanitare,
acestea au raportat ca utilizeaza un lift dedicat special pentru transportul deseurilor, in
proportie de 20% sau un lift cu respectarea stricta a unui interval orar - 19% din
unitati. Un procent de 55% din unitatile sanitare au precizat ca nu dispun de lift utilizat
doar pentru transportul deseurilor medicale, iar 6% nu detin lift, conform
caracteristicilor constructive ale unitatii sanitare.
S-a observat ca o parte din unitatile sanitare au raspuns afirmativ in ceea ce
priveste imbunatatirea transportului intern (19%), la nivelul unitatii sanitare, prin
achizitionarea de carucioare/containere noi si inlocuirea celor uzate fizic si moral,
crearea unor circuite separate privind transportul deseurilor medicale fata de traseul
personalului medical/pacientilor/vizitatorilor (acolo unde permite infrastructura cladirii)
si reabilitarea unor lifturi pentru transportul deseurilor.
Stocarea temporară a deşeurilor medicale
Unitatile sanitare au mentionat faptul ca detin spatii de stocare temporara a deseurilor
generate.
Instruirea si formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea
deseurilor rezultate din activitatea medicala
Intr-un procent de 44% unitatile sanitare realizeaza instruirea trimestrial/
semestrial, 13% anual, 30% din unitati au realizat instruiri mai mult de 5/an, 5% au
specificat ca se realizeaza instruirea, dar fara a preciza intervalul de timp, iar restul nu
au completat. Timpul alocat cursului de instruire este in medie de 1-2 ore. Personalul
participant la curs este reprezentat de: medici, asistenti, infirmieri, ingrijitoare, personal

264
auxiliar si personal administrativ.
11.2. Cazuri noi de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a deşeurilor
rezultate din activitatea medicală
Numărul de cazuri de boală asociate manipulării necorespunzătoare a deşeurilor
rezultate din activitatea medicală:
În anul 2020 s-a raportat un număr de 6 accidente cu ace de seringi sau alte
obiecte ascuțite și nici un caz de accident din care poate rezulta transmiterea unei
infecţii serioase sau vătămarea.

Anul Numar accidente

cu ace si seringi
2016 4
2017 11
2018 11
2019 18
2020 6

11.3 Identificarea şi descrierea punctelor critice privind gestionarea deşeurilor la nivelul

unităţilor sanitare
Depozitarea temporară pe secţie până la cântărirea deşeurilor în spaţii special
amenajate, încuiate, în care nu au acces pacienţii sau însoţitorii acestora până la
efectuarea cântăririlor.

Cantitatile de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala, raportate de catre DSP,
exprimate in tone la nivel de judet – anul 2017

265
C. DETERMINANTI COMPORTAMENTALI

C1 Populaţia rezidentă de 15 ani şi peste după consumul de tutun, pe sexe, medii de

rezidenţă, macroregiune şi regiune de dezvoltare

Regiune de dezvoltare Sexe Total Din care, după frecvența consumului Persoane Informații
Medii de rezidență persoane de tutun (%): care nu nedisponibile

266
 de 15 ani şi Total Zilnic Ocazional consumă (%)
peste fumători tutun (%)
A 1 2 3 4 5 6
TOTAL 16835792 25.3 19.6 5.7 73.4 1.2
Masculin 8141877 39.2 31.8 7.4 59.3 1.5
Feminin 8693915 12.4 8.2 4.2 86.7 0.9
Urban 9202535 26.9 20.9 6.1 72.1 0.9
Rural 7633257 23.4 18.1 5.4 75.1 1.5
MACROREGIUNEA 4 3295443 26.4 20.1 6.3 72.9 0.7
Masculin 1597306 43.2 34.5 8.8 56 0.7
Feminin 1698137 10.6 6.6 4.1 88.7 0.7
Urban 1768880 27 20.9 6.1 72.5 0.5
Rural 1526563 25.7 19.2 6.6 73.3 1
SUD-VEST OLTENIA 1735566 23.1 16.8 6.3 76.3 0.6
Masculin 846095 39.8 30.5 9.3 59.6 0.5
Feminin 889471 7.2 3.7 3.5 92.2 0.6
Urban 797588 21.7 15.6 6.1 77.7 0.6
Rural 937978 24.3 17.7 6.6 75.2 0.5

267
C2 Populatia rezidenta de 15 ani si peste dupa frecventa consumului de bauturi alcoolice in ultimele 12
luni precedente interviului, pe sexe, medii de rezidenta, macroregiune, regiune de dezvoltare

Macroregiune Total Total Din care, după frecvența consumului de alcool (%): Persoane Persoane Informaţii
Regiune de dezvoltare persoane persoane Zilnic 6 4 2 3 O Mai care nu care nu nedisponibile
Sexe de 15 ani care sau zile pe zile pe zile pe zile dată rar au consumă (%)
Medii de rezidență şi peste consumă aproape săptămână săptămână săptămână pe pe de o consumat alcool
alcool zilnic lună lună dată alcool în (%)
(%) pe ultimele
lună 12 luni
(%)

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
TOTAL 16835792 57.2 3.7 1.5 4.9 8.6 11.1 15.6 11.7 22.3 19.2 1.3
Masculin 8141877 72.6 7.1 3 9.2 13.8 14.7 16.3 8.6 16.3 9.5 1.5
Feminin 8693915 42.8 0.6 0.2 1 3.7 7.6 15 14.7 27.9 28.4 0.9
Urban 9202535 57.1 2.3 1.2 3.9 8 11.6 16.9 13.1 23.7 18.3 1
Rural 7633257 57.4 5.4 2 6.2 9.3 10.4 14.1 10 20.6 20.4 1.6
MACROREGIUNEA 3295443 53.4 3.8 1.4 5 9.7 9.6 13.4 10.4 24 21.8 0.7
4
Masculin 1597306 70.2 7.2 2.8 9.7 15.9 14.5 13.6 6.5 18.4 10.7 0.7
Feminin 1698137 37.7 0.6 0.2 0.6 3.9 5 13.2 14.1 29.3 32.3 0.7
Urban 1768880 53.3 2.2 1 3.8 8.4 10.5 15.7 11.8 24.9 21.4 0.4
Rural 1526563 53.6 5.7 2 6.5 11.3 8.6 10.7 8.9 23 22.3 1.1
SUD-VEST 1735566 58.7 6.5 2.3 7.1 11.2 10.2 11.4 9.8 23 17.8 0.6
OLTENIA
Masculin 846095 75.1 12.1 4.5 13.5 16.7 13.3 9.6 5.4 15.9 8.5 0.5
Feminin 889471 43.1 1.1 0.3 1.1 6 7.4 13.1 14.1 29.7 26.6 0.6
Urban 797588 56.2 4.5 1.9 5.5 9.4 10.6 13.1 11.2 23.4 19.9 0.5
Rural 937978 60.8 8.2 2.8 8.5 12.8 9.9 9.9 8.7 22.6 16 0.6

268
C3 Populatia rezidenta de 18 ani si peste dupa indicele masei corporale pe sexe, medii de rezidenta
Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare
                   
Macroregiuni Total Persoane, după indicele masei corporale (IMC) (%): Persoane pentru care
nu s-a putut calcula
Regiune de persoane
IMC1) (%)
dezvoltare de
 
Sexe 18 ani şi
 
Medii de rezidență peste
Subponderale Cu Supraponderale Cu obezitate  
   
greutate
    (clasa I, clasa II şi morbidă):
normală
   
  Sub 18,5 18,51- 25,00-29,99 Total Din care, persoane cu
  24,99 persoane IMC între:
kg/m2 kg/m2 kg/m2 obeze
      30,00- 35,00- Peste
34,99 39,99 40
        kg/m2 kg/m2 kg/m2
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
TOTAL 16158345 1.3 43 46.4 9.3 8.1 1 0.3 0.1
Masculin 7784342 0.7 36.2 54.1 9 7.9 0.8 0.3 *
Feminin 8374003 1.9 49.2 39.2 9.7 8.2 1.2 0.3 0.1
Urban 8873652 1.5 43.7 44.8 10 8.7 1 0.3 -
Rural 7284693 1.1 42.1 48.3 8.5 7.2 0.9 0.3 0.1
MACROREGIUNEA 4 3177540 0.7 47 45 7.3 6.6 0.5 0.3 -
Masculin 1541667 0.4 40.1 52 7.6 6.9 0.2 0.5 -
Feminin 1635873 0.9 53.6 38.4 7.1 6.3 0.8 * -
Urban 1705316 1 47.4 42.7 8.9 7.8 0.7 0.4 -
Rural 1472225 0.3 46.6 47.6 5.5 5.2 0.2 0.1 -
SUD-VEST OLTENIA 1672417 0.8 45.6 47.3 6.3 5.9 0.4 * -
Masculin 810639 0.4 38.5 54.8 6.3 6 0.2 0.1 -
Feminin 861778 1.2 52.2 40.2 6.4 5.8 0.6 - -
Urban 770005 1.5 50.8 41.5 6.2 5.7 0.4 0.1 -
Rural 902412 0.3 41.1 52.2 6.4 6.1 0.3 - -
C4 Populatia rezidenta de 1 an si peste care a consumat fructe zilnic, dupa numarul de portii de fructe
269
si numarul mediu de portii de fructe consummate zilnic pe sexe, medii de rezidenta,
macroregiuni si regiuni de dezvoltare
    Din care, după numărul de porții de fructe  
consumate zilnic (%):
Macroregiuni Total 1-5 portii 6-10 11-15 Informații Numărul
persoane portii portii nedisponibile mediu de
de 1 an și portii de
Regiuni de dezvoltare peste care Fructe
Sexe au consumate
Medii de rezidenta consumat zilnic(portii/zi)
fructe
  zilnic

 
TOTAL 6018020 99.3 0.5 0.1 0.1 1.7
Masculin 2677347 99.3 0.6 0.1 * 1.7
Feminin 3340673 99.4 0.5 * 0.1 1.8
Urban 3954340 99.1 0.7 0.1 0.1 1.8
Rural 2063680 99.8 0.2 - - 1.7
MACROREGIUNEA 1038151 99.9 0.1   - 1.6
4
Masculin 461314 100 - - - 1.6
Feminin 576837 99.9 0.1 - - 1.7
Urban 673054 100 - - - 1.6
Rural 365096 99.8 0.2 - - 1.7
SUD-VEST 505166 99.9 0.1  - - 1.6
OLTENIA
Masculin 234638 100 - - - 1.5
Feminin 270529 99.7 0.3 - - 1.7
Urban 308092 100 - - - 1.5
Rural 197074 99.6 0.4 - - 1.7

C5. Populatia rezidentă de 1 an si peste care a consumat legume zilnic după

numărul de portii de legume si numărul mediu de portii de legume

270
consumate zilnic, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de
dezvoltare

    Din care, după numărul de porții de legume  

consumate zilnic (%):
Macroregiuni Total 1-5 6-10 11-15 Informații Numărul
persoane porții porții portii nedisponibile mediu de
de 1 an și porții de
Regiuni de dezvoltare peste legume
Sexe care au consumate
Medii de rezidenta consumat zilnic(portii/zi)
  legume
zilnic
 
A 1 2 3 4 5 6
TOTAL 5965341 99.5 0.4 0.1 * 1.6
Masculin 2772744 99.3 0.5 0.2 - 1.6
Feminin 3192596 99.7 0.2 0.1 * 1.5
Urban 3838154 99.4 0.5 0.1 * 1.6
Rural 2127187 99.6 0.1 0.3 - 1.6
MACROREGIUNEA 4 1027204 99.9 0.1 - - 1.5
Masculin 477985 99.9 0.1 - - 1.5
Feminin 549219 99.9 0.1 - - 1.5
Urban 641682 99.9 0.1 - - 1.4
Rural 385522 99.8 0.2 - - 1.6
SUD-VEST OLTENIA 530329 99.8 0.2 - - 1.5
Masculin 251763 99.8 0.2 - - 1.5
Feminin 278566 99.7 0.3 - - 1.5
Urban 320735 99.8 0.2 - - 1.4
Rural 209594 99.7 0.3 - - 1.7

271
C6. Populaţia rezidentă de 15 ani si peste după efortul fizic depus în timpul petrecut muncind (acasă, la locul de muncă,
la scoală etc.) într-o săptămână obisnuită, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare
Macroregiuni Regiuni de dezvoltare Total persoane Persoane care desfășoară o muncă ce presupune efort fizic (%): Persoane care nu Informații
de 15 ani şi peste desfășoară nicio nedisponibile (%)
Sexe Total Cea mai mare Cea mai mare Cea ai mare muncă ce
Medii de rezidenţă parte a parte a parte a presupune efort
timpului stau timpului merg timpului fizic (%)
așezate sau în sau realizează desfășoară
picioare sarcini cu efort munci grele
fizic moderat sau munci
solicitante din
punct de
vedere fizic
2 3 4 5

TOTAL 16835792 89.7 56.9 25.2 7.5 10.4 *

Masculin 8141877 91.1 52.6 25.5 13 8.9 *
Feminin 8693915 88.4 61 25 2.4 11.6 *
Urban 9202535 88.7 66.3 18.7 3.7 11.3 *
Rural 7633257 90.9 45.6 33.1 12.1 9.2 -
MACROREGIUNEA 4 3295443 91.9 58.2 28.2 5.5 8.1  
Masculin 1597306 93 54.7 29.1 9.1 6.9 0.1
Feminin 1698137 90.9 61.5 27.3 2.1 9.1 -
Urban 1768880 91.3 63.8 24.5 3 8.6 0.1
Rural 1526563 92.6 51.8 32.5 8.3 7.4 -
SUD-VEST OLTENIA 1735566 92.6 55.3 32.1 5.2 7.3
Masculin 846095 93.4 51.4 33.1 8.9 6.4 0.1
Feminin 889471 91.8 59.1 31.2 1.6 8.2 -
Urban 797588 92.1 59.5 29.7 3 7.7 0.2
Rural 937978 93 51.8 34.2 7 7 -

272
C7 Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, medii de
rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

Macroregiuni Regiuni de Total Persoane după starea de sănătate declarată (%):

dezvoltare persoane
Sexe
Medii de rezidență

Foarte Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea

bună
A 1 2 3 4 5 6

TOTAL 19904887 40.2 36.4 17.2 5 1.2

Masculin 9718518 44.2 36.7 14.5 3.8 0.8
Feminin 10186369 36.5 36.1 19.8 6.1 1.5
Urban 10720082 40.9 36.9 16.4 4.8 1
Rural 9184805 39.4 35.8 18.2 5.3 1.3
MACROREGIUNEA 3840055 41.5 36.8 17.4 3.4 0.8
4
Masculin 1877190 45 37.4 14.8 2.5 0.5
Feminin 1962865 38.3 36.2 20 4.3 1.2
Urban 2051545 39.5 39.3 17.2 3 1.1
Rural 1788510 43.9 33.9 17.7 3.9 0.5
SUD-VEST 2024765 42.1 36.1 16.9 3.8 1
OLTENIA
Masculin 994821 46.8 36.3 13.4 3 0.4
Feminin 1029944 37.6 35.9 20.3 4.7 1.5
Urban 932583 42.5 37.3 15.4 3.3 1.5
Rural 1092182 41.8 35.2 18.2 4.3 0.6

273
C8 Populatia rezidentă de 3 ani şi peste după perioada în care a realizat ultima vizită la
medicul stomatolog sau ortodont, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de
dezvoltare

Macroregiuni Regiuni de dezvoltare Total Persoane Din care (%): Persoane Persoane
Sexe persoane de care au care au care nu au
Medii de rezidență 3 ani şi efectuat cel apelat la apelat la
peste puţin o stomatolog stomatolog
vizită la sau sau
Cu mai Cu mai Cu mai
stomatolog ortodont cu ortodont
puţin de 3 mult de 3 mult de 6
sau 12 luni în niciodată
luni în luni în luni în
ortodont în urmă sau (%)
urmă urmă, dar urmă, dar
ultimele 12 mai mult
mai puţin mai puţin
luni (%) (%)
de 6 luni de 12 luni

A 1 2 3 4 5 6 7

TOTAL 19548859 15.8 5.4 4 6.4 71.2 13

Masculin 9528848 15.8 5.5 4 6.3 70.2 14
Feminin 10020011 15.8 5.4 4.1 6.4 72.2 12
Urban 10514556 19.3 6.6 5.1 7.6 72.1 8.5
Rural 9034303 11.7 4.1 2.7 4.9 70.1 18.2
MACROREGIUNEA 4 3799602 13.8 4.8 3.3 5.7 75.1 11.1
Masculin 1852366 13.8 4.9 3.5 5.4 74.7 11.5
Feminin 1947236 13.9 4.8 3.1 6 75.5 10.6
Urban 2024196 15.6 6.4 3.5 5.7 75.4 9
Rural 1775406 11.8 3.1 3 5.7 74.8 13.4
SUD-VEST OLTENIA 1995733 12.3 3.5 3.6 5.2 73.3 14.4
Masculin 977913 12.6 3.7 3.7 5.1 71.5 15.9
Feminin 1017821 12.1 3.3 3.5 5.2 75 12.9
Urban 913233 15.3 6.3 3.7 5.3 73.5 11.2
Rural 1082500 9.8 1.2 3.5 5.1 73.1 17.1

274
D Necesitatea serviciilor de sanatate
D1 Distributia populatiei rezidente dupa necesitatea serviciilor medicale,dupa necesitatea
serviciilor stomatologice, dupa necesitatea prescrierii de medicamente, dupa necesitatea
serviciilor de sanatate mintala

Medii de rezidență Total MACROREGIUNEA 4

Activităţi de îngrijire persoane
personală Gradul de
dificultate
Total SUD-VEST
OLTENIA

A 1 2 3
TOTAL persoane 19904887 3840055 2024765
Sevicii medicale(%): 100 100 100
Au avut nevoie, dar nu și- 5.3 5.7 3.5
au permis aceste servicii
Au avut nevoie si și-au 68.2 59.6 60.2
permis aceste servicii
Nu avut nevoie, de aceste 26.5 34.7 36.3
servicii
Informații nedisponibile      
Servicii stomatologice 100 100 100
(%)
Au avut nevoie, dar nu și- 6.3 4.7 2.7
au permis aceste servicii
Au avut nevoie si și-au 59 48.3 45.2
permis aceste servicii
Nu avut nevoie, de aceste 34.6 46.8 51.7
servicii
Informații nedisponibile 0.1 0.2 0.4
Prescrierea de 100 100 100
medicamente(%):
Au avut nevoie, dar nu și- 4.7 5.6 3.1
au permis aceste servicii
Au avut nevoie si și-au 68.3 59.4 59.5
permis aceste servicii
Nu avut nevoie, de aceste 27 35 37.3
servicii
Informații nedisponibile * - -
Servicii de sănătate 100 100 100
mentală(%):
Au avut nevoie, dar nu și- 0.7 0.5 0.4
au permis aceste servicii
Au avut nevoie si și-au 41.7 37.4 34.7
permis aceste servicii
Nu avut nevoie, de aceste 57.6 62.1 64.9
servicii
Informații nedisponibile * - -

ANEXA

275
Influenta conditiilor climatice asupra mortalitatii datorata bolilor cardiovasculare
in judetul Dolj
Liliana Velea , Roxana Bojariu(1), Mihaela Udriștioiu(2), S. Săraru(2),
(1)

Ludmila Angela Prunariu(3)

(1)
Administraţia Naţională de Meteorologie, Bucureşti, România, (2)Universitatea din
Craiova, Dep. de Fizica, (3)Directia de Sanatate Publica, Dolj,
Introducere
Rapoartele Comisiei Europene de Statistica (EUROSTAT) privind mortalitatea
din cauze cardiovasculare in perioada 1999-2010 arată că regiunea Sud-Vest Oltenia
prezintă a doua cea mai mare rată de mortalitate din țară datorată bolilor
cerebrovasculare si de asemenea o rată destul de ridicată a mortalității datorată
infarctului miocardic. În județul Dolj, unul din cele cinci județe din cadrul regiunii SV
Oltenia, conform raportului din 2014 al Direcției de Sănătate Publică rata totală a
mortalitații este ușor mai mare decât media națională, iar principala cauză de deces
(71.33% din numărul total de decese în 2003; 67.30% în 2013) o constituie bolile
cardiovasculare, atât în mediul urban cât și în mediul rural.
Lucrarea de fața reprezintă un prim pas în documentarea legăturii dintre condițiile
climatice și aspecte privind starea de sănătate a populației, studiu abordat în cadrului
unui acord de colaborare științifică încheiat între Administrația Națională de
Meteorologie, Direcția de Sănătate Publică Dolj și Departamentul de Fizică al
Universității din Craiova. În această lucrare analiza este orientată către studiul statistic
al datelor medicale privind mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare și influența
condițiilor climatice din judetul Dolj.
Date si metode
Datele medicale privind numărul lunar de decese in judetul Dolj în perioada
2003-2015 sunt puse la dispoziție de către Direcția de Sănătate Publică Dolj. Datele
sunt clasificate in patru categorii în funcție de cauza principală a decesului și anume
infarct miocardic (I), hipertensiune (HT), boli cerebrovasculare (C) și alte cardiopatii
ischemice (AC). Datele privind mortalitatea includ numărul total de decese înregistrate
în judetul Dolj într-o lună, nefiind stratificate în funcție de vârstă, sex sau zona de
rezidență (rural/urban). Condițiile climatice locale sunt descrise cu ajutorul valorilor
medii lunare ale temperaturii maxime (Tmax) și minime (Tmin) a aerului, umidității
aerului (RH) și a presiunii atmosferice (P), calculate din setul de date ROCADA; în
plus, este utilizată și amplitudinea termică zilnică (DTR) definită ca diferența dintre
valorile maximă și minimă a temperaturii medii zilnice a aerului.
Rezultate
Numarul lunar al deceselor datorate bolilor cardiovascualre, separate in patru
categorii, in judetul Dolj au fost disponibile pentru perioada 2003-2015, iar evolutia lor
temporala este prezentata in Fig.2. Se observa o tendinta liniara (R 2=0.3794) pentru
numarul de decese datorate hipertensiunii arteriale (HT) si, mai slab pronuntata, si
pentru decesele datorate infarctului miocardic (I). Din contra, mortalitatea datorata altor
cardiopatii ischemice (AC) prezinta o tendinta liniara negativa (R 2=0.277); o tendinta
similara dar mai slab pronuntata se observa de asemenea pentru decesele datorate

276
bolilor cerebrovasculare (C). Tendintele sunt mai proununtate pentru intreaga perioada
de disponibilitate a datelor de mortalitate (2003-2015). Dar, intrucat datele
meteorologice au fost disponibile numai pentru 2003-2013, restul analizei se limiteaza
la acest utlim interval de timp.

Fig.2. Seria temporala a numarului lunar de decese datorate bolilor cardiovascualre, separate
pentru 4 categorii, pentru perioada 2003-2015.
Seriile temporale din Fig.2 prezinta o componenta periodica bine evidentiata, cu
valori mai mari in timpul lunilor de iarna. Analiza autocorelatiilor pentru cele 4
categorii de cauze ale mortalitatii (Fig.3) indica o componenta sezoniera puternic
marcata (intarziere de 6 luni) pentru decesele datorate (C)., urmata de decesele datorate
(I),ceea ce sugereaza o posibila corelatie cu variatiile climatice sezoniere. Pentru
celelalte 2 categorii, seriile temoprale prezinta o autocorelatie mult mai slaba, sugerand
o legatura mai slaba cu factorii climatici sezonieri.

Fig.3. Autocorelatia nr de decese datorate celor 4 cauze de mortalitate considerate pentru perioada
2003-2013.
Numeroase studii au aratat ca in iarna mortalitatea datorata bolilor
cardiovascualre este mai mare decat in timpul verii. O astfel de variatie sezoniera este

277
evidenta indiferent de locatia geografica si de amplitudinea variatiilor climatice
sezoniere, in timp ce amplitudinea ciclului sezonier al mortalitatii este influentat de
locatia geografica (ex. este mai mica in tarile din apropierea Ecutaorului) precum si de
factori socio-economici. Pentru datele analizate, ciclul anual al mortalitatii datorate
celor 4 cauze (Fig.4) prezinta valori minime in general in Septembrie si valori maxime
in Ianuarie, cu exceptia mortalitatii datorate HT care prezinta maximul in Martie;
amplitudinea ciclului anual, exprimat ca raport intre valorile maxime si minime lunare
multianuale intr-un an, variaza intre 1.5 pentru infarctul miocardic si 1.7 pentru bolile
cerebrovascualre, fiind in acelasi interval de marime cu cele pentru alte tari din
Emisfera Nordica.

Fig.4 Ciclul anual al mortalitatii datorate celor 4 cauze consdireate pentru perioada 2003-2013
in judetul Dolj.
In continuare este investigata relatia dintre mortalitatea datorata bolilor
cardiovascualare si factorii climatici utilizand coeficientul de corelatie liniara Pearson
intre seriile temporale ale mortalitatii si valorile medii lunare ale Tmin, Tmax, RH
(umiditatea relativa) DTR (amplitudinea termica zilnica =Tmax-Tmin pentru o zi) si
Air_p (presiunea atmosferica) (Tabelul 1). Desi la scara temporala zilnica exista o
relatie neliniara intre rata mortalitatii datorate bolilor cardiovascualre si temperatura
ambianta, prezenta unei componente sezoniere puternic marcate in unele din seturile de
date de mortalitate justifica alegerea unei corelatii liniare ca prim instrument de
analiza. Unele studii similar ce utilizeaza valori medii lunare au pus de asemenea in
evidenta o corelatie liniara intre mortalitate si temperatura medie lunara. In acest studiu,
corelatiile cele mai puternice au fost gasite, cum era de asteptat, intre mortalitatea
datorata bolilor cerebrovasculare si indicii climatici relativi la temperatura (Tmax,
Tmin,DTR), care de asemenea prezinta o variatie sezoniera puternica; o corelatie mai
slaba dar totusi semnificativa este observata in raport cu umiditatea relativa. In fara de
bolile cerebrovasculare, numarul de decese datorat infarctului miocardic este de
aseemenea bine corelat, desi mai slab, cu indicii de temperatura si cu umiditatea

278
relativa. Mortalitatea datorata HT si A_C prezinta o corelatie slaba cu oricare din
parametrii climatici, la scara lunara considerata.

Tabelul 1. Coeficienti liniari de corelatie intre mortalitatea datorata hieprtensiunii arteriale (HT),
bolilor cerebrovasculare (C), altor boli ischmice ale inimii (A_C) si infarctului miocardic(I) cu indicia
climatici Tmin (temp minima lunara media a aerului), Tmax (temp. maxima lunara media a aerului)
DTR (amplitudinea termica zilnica – medie lunara), RH (umiditate relativa medie lunara) si Air_p
(presiunea atmosferica medie lunara). In afara de coeficientii notati cu font italic, toti coeficientii sunt
semnificativi statistic la nivelul p<0.05
Este important de observat ca pentru toate cele 4 cauze de deces considerate,
corelatia cu indicii de temperatura este negativa, in timp ce corelatia cu umiditatea
relativa si presiunea atmosferica este pozitiva –desi ultima nu este semnificativa
statistic. Aceasta corelatie negativa cu temperatura este documentata in literatura
stiintifica, fiind independenta de locatia geografica a datelor de mortalitate utilizate.
Interpretarea semnului negativ al corelatiei este evident pentru lunile de iarna, cand
temperaturile scazute – fie ca valori zilnice/lunare maxime/minime – pot duce la un
numar mai mare de morti datorate bolilor cardiovasculare (CVD). Efectul vremii reci
asupra populatiei cu risc datorat CVD se poate extinde dincolo de ziua expunerii, cu o
intarziere de pana la o luna, explicand astfel numarul relativ mare (desi in scadere) de
decese datorate CVD in timpul lunilor de iarna. Efectul temperaturilor mari, in schimb,
este cunoscut ca avand o intarziere mult mai mica (1-3 zile dupa expunere), astfel incat
explicatia corelatiei negative dintre decesele datorate CVD si temperaturile din timpul
verii este mai putin evidenta. Mai mult, judetul Dolj etse caracterizat de valori mari ale
temperaturii in vara (media lunara a Tmax fiind in jur de 30 oC in Iunie-August) si de
situatii frecvente cu comfort termic pronuntat - in jur de 10-20 zile in Iunie-August cu
valori ale indicelui temperatura-umezeala (ITU) peste pragul de alerta de 80 unitati. Ar
fi de asteptat ca astfel de conditii de vreme severa sa aiba un impact asupra mortalitatii
datorate CVD si la scara lunara, la scara zilnica fiind deja bine documentat in literatura
stiintifica. Mai multe explicatii posibile pentru numarul de decese datorate CVD mai
mare in iarna decat in vara pot fi gasite in literatura stiintifica, precum efectul de
amplificare al bolilor respiratorii/gripei, ritmuri de senzitivitate individuale diferite,
translatari in momentul temporal al evenimentelor ce duc la deces, disponibilitatea- in
timpul verii- a unui numar mai scazut de persoane susceptibile- datorita mortalitatii
ridicate din iarna; de asemenea, un impact direct al stresului termic din vara, amplificat
de mediul urban poate fi o cauza. Totusi, judetul Dolj este o zona predominant rurala.

Fig.5 Corelatia incrucisata intre cele 4 cauze de deces si paramatrii climatici considerati.

279
 In continuarea analizei, este cautata o posibila conexiune intre numarul de decese
datorate CVD si temperaturile ridicate utilizand metoda corelatiei incrucisate, cu
intarzieri negative de la 1 la 12 luni (Fig. 5), asa cum este sugerat de functiile de
autocorelatie identificate pentru seturile de date de mortalitate,
Corelatii pozitive puternice intre moartalitatea datorata bolilor cerebrovasculare si
valorile medii lunare ale Tmin si Tmax sunt identificate pentru intarzieri intre 5 si 7
luni; o corelatie similara, dar mai slaba, poate fi observata pentru mortalitatea datorata
infarctului miocardic. Pentru celalte doua cause de deces, corelatia incrucisata nu
prezinta rezultate semnificative, asa cum era de asteptat din moment ce seriile
temporale ale acestora nu prezinta componenta sezoniera bine marcata.
Corelatia intarziata intre (C), (I) si temperatura sugereaza ca expunerea la
temperaturi ridicate in vara - atat la temperaturile mari din timpul zilei (Tmax) cat si la
cele din timpul noptii (Tmin) poate avea o contributie la mortalitatea din timpul
sezonului rece, fiind un posibil factor de declansare sau amplificare a unor probleme
legate de /datorate CVD. O astfel de explicatie este in acord cu perceptia subiectiva a
temperaturilor mari de catre persoanele suferind de CVD; totusi, o analiza bazata pe
date mai detaliate este necesara pentru confirmarea acestei explicatii. Acelasi tip de
corelatie intarziata, desi mai slaba, este observata si pentru amplitudinea zilnica a
temperaturii DTR; in acest caz, corelatia cea mai puternica este negativa, cu o intarziere
de 1 luna, sugerand un raspuns mult mai rapid fata de variatiile temperatura zilnice
decat fata de variatiile la scara lunara.

Concluzii

280
 • Temperaturile mai scăzute în timpul iernii sunt bine corelate cu o mortalitate
mai mare datorată C și I
• Valorile medii ale temperaturilor maxime și minime în timpul verii pot avea o
contribuție la creșterea mortalității în timpul iernii (efect întârziat cu 5-7 luni)
• Umiditatea relativă ridicată / scăzută simțită în aceeași lună este un factor de
risc pentru C și I
• Expunerea la amplitudinea zilnică mare a temperaturii are un efect întârziat de 1
lună.
• Situațiile atmosferice extreme subterane (vrăji reci, undele de căldură) sunt mai
puțin observabile la scară lunară, deoarece nu au o componentă sezonieră.
• Modelele de regresie pot reproduce variabilitatea temporală a deceselor (C, I),
dar valorile de vârf sunt subestimate; vârfurile pot fi cauzate de factori non-
climatici, dar variația sub-lunară a caracteristicilor atmosferice poate avea o
contribuție.
• Disponibilitatea datelor privind mortalitatea zilnică ar permite o analiză mai
detaliată a relației dintre mortalitatea cauzată de vreme și cu BCV și poate oferi o
bază solidă pentru proiectarea măsurilor de prevenire în sectorul sănătății publice.
Hipertensiune (HT), infarct miocardic (I); alte boli ischemice (A_C); Bolile
cerebrovasculare (C)

Cuprins

281
Note de sinteza 2
A.Aspecte generale 5
1.Elemente generale de caracterizare a judeţului 5
1.1. Harta judeţului 5
1.2. Număr de localităţi 5
1.3. Grad de dezvoltare economic 5
1.4. Grad de alfabetizare 12
1.5. Proporţia de persoane cu handicap 19
2. Starea de sănătate a populaţiei 20
2.1. Indicatori sintetici ai stării de sănătate 20
2.1.1. Speranţa de viaţă la naştere 26
2.1.2. Durata medie a vieţii 29
2.1.3. Mortalitatea infantilă 32
2.1.4. Mortalitatea perinatală 48
2.1.5. Mortalitatea maternă 49
2.2. Statica populaţiei 50
2.2.1. Nr. locuitori la 01.07.2019 50
2.2.2. Repartizarea populaţiei pe medii urban/rural 50
2.2.3. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă (piramida vârstelor) 52
2.2.4. Distribuţia populaţiei pe localităţi 54
2.2.5. Populaţia stabilă în vârstă de 65 ani şi peste la 1 iulie 2019 pe medii şi sexe 62
2.3. Mişcarea naturală a populaţiei 69
2.3.1. a) Natalitatea 69
b) Fertilitatea 77
c) Descendenţa finală 80
d) Indicele brut de reproducere 81
e) Raportul avorturi/ născuţi vii: 83
2.3.2. Mortalitatea 84
a) Rata brută de mortalitate 84
b) Modelul mortalităţii pe cauze 88
c) Rata brută de mortalitate pe localităţi 92
d) Modelul mortalităţii pe grupe de vârstă 103
e) Mortalitatea pe medii 106
f) mortalitatea pe sexe 106
g) APVP 109

2.3.3 Sporul natural 114

2.4. Mişcarea mecanică 122
2.5 Morbiditatea populaţiei 123
2.5.1. Morbiditatea prin boli transmisibile 123
2.5.2 Morbiditatea spitalizată 130
2.5.3. Indici de evidenţă pentru unele boli considerate probleme de sănătate 137
3. Programe de sănătate în judeţul Dolj 174
3.1PN de prevenire şi control al bolilor transmisibile 174
3.2PN de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă 174
3.3PN de prevenire şi control al bolilor netransmisibile 175
3.4 PN de evaluare si promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate 183
3.5 PN de sănătate a femeii şi copilului 188

B.STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE MEDIU 195

282
1.Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de
nutriţie 195
2.Apa pentru consumul uman 198
3.Apele de îmbăiere 204
4. Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei din zonele urban 205
5. Starea de sănătate a comunităţii în relaţie cu calitatea locuirii 239
6. Zgomotul urban şi efectele sale asupra sănătăţii 245
7. Radiaţii ionizante 247
8. Evaluarea stării de sănătate şi factorii de risc din colectivităţile de copii şi tineri 253
9. Activitatea Colectivului de medicina muncii 264
10. Intoxicaţiile acute neprofesionale 273
11.Deşeurile rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare 278
C Studii 284

283