Societatea comerciala A S.R.L.

are 4 asociati, astfel: X detine 35% din capitalul social, Y

detine 15%, W detine 25% si Z detine 25%. Toti cei patru asociati sunt si administratorii
societatii, fiecare putand incheiea separat orice act juridic a carui valoare, privita
individual sau ca urmare a unei succesiuni de acte juridice legate intre ele, nu depaseste
EUR 1 milion (sau echivalentul in orice alta moneda). Actele care depasesc aceasta
valoare trebuie incheiate numai impreuna de catre cei toti cei 4 administratori.

Societatea comerciala B S.R.L. este detinuta in proportii egale de catre X, Y si Z, care

sunt si administratorii lui B si pot lua decizii si reprezenta legal societatea numai
impreuna.

A are ca obiect de activitate distributia de plante ornamentale. B are ca obiect de

activitate intretinerea de gradinii si livrarea si instalarea de sisteme de irigatii in gradini.

Datorita crizei economico-financiare inceputa in 2008, societatea A ajunge in trimestrul I

2013 in mari dificultati financiare (nu isi mai poate incasa la timp facturile emise
impotriva clientilor sai si in acest fel nu mai poate plati la timp datoriile catre creditorii
sai). In plus, are o datorie fata de Administratia Finantelor Publice Sector 3 in suma de 3
milioane RON, creanta a carei executare silita a fost suspendata de instanta de judecata
pe durata procesului in care A contesta titlul executoriu fiscal. Asociatii societatii A au
cazut de acord in cadrul adunarii generale a societatii A, cu votul pentru al lui X,Y si Z si
votul impotriva al lui W, ca cea mai buna solutie pentru ca A sa supravietuiasca este ca
A sa contracteze toata activitatea sa de distributie de plante catre B, urmand ca B sa
plateasca plantele cumparate de la A odata ce incaseaza banii de la clientii lui B (cu alte
cuvinte, A nu mai vinde direct clientilor finali, ci numai prin intermediul lui B). Justificarea
acestei modificari a modelului sau de afaceri este ca B poate vinde intr-un singur
„pachet” plante impreuna cu serviciile proprii, ceea ce poate asigura un volum mai mare
de vanzari de plante ornamentale.

W cere in instanta anularea hotararii adunarii generale a societatii A.

Intrebari:
- Apreciati in ce masura cererea lui W poate fi acceptata de instanta.

Raspuns:

Puterile celor 4 administratori sunt individuale dar si colective (lucreaza impreuna)

pentru actele care depasesc valoarea de 1 milion euro (art. 76 LSC care se aplica SRL
in temeiul art. 197 (3) LSC). Pentru incheierea actelor care depasesc 1 milion euro,
deciziile trebuie luate in unanimitate de catre administratori (exceptand situatiile urgente,
ceea ce nu este cazul in speta).

Contractul incheiat intre A si B, avand in vedere importanta lui pentru cele doua
societati, presupunem ca depaseste aceasta valoare. Ceea ce inseamna ca decizia
pentru incheierea lui trebuia luata si cu acordul lui W. Insa avand in vedere plenitudinea
de competenta decizionala a adunarii generale in cadrul unui SRL, decizia incheierii lui a
fost luata de adunarea generala si nu de administratori, astfel incat art. 76 LSC nu este
aplicabil in acest caz. In ce priveste semnarea contractului, trebuie vazut daca doar unii
administratori au puterea de reprezentare individuala sau fiecare din ei are aceasta
putere (in ambele cazuri, semnarea de catre W nu este necesara decat daca acesta
este singurul administrator cu putere de reprezentare). Daca actul constitutiv tace, se
prezuma ca fiecare administrator are putere de reprezentare legala, prin urmare
contractul poate fi semnat valabil pentru A de oricare din ceilalti 3 administratori.

Cat priveste adoptarea hotararii de catre adunarea generala, si in cazul SRL exista
institutia conflictului de interese (art. 197 (3) coroborat cu art. 79 LSC). Sanctiunea nu
este in principiu nulitatea, ci raspunderea civila a asociatului care a votat cu incalcarea
acestei interdictii si care a contribuit prin votul sau la formarea majoritatii. Exceptional,
hotararea luata in stare de conflict de interese ar putea fi anulata daca respectivul
conflict reflecta incalcarea unei prevederi imperative, ordini publice sau un abuz de drept
(art. 15 C.civ.; art. 136-1 LSC este aplicabil la SA si este controversata extinderea
aplicarii lui la SRL). In speta insa, trebuie observat ca numai voturile lui X si Z pot forma
majoritatea, deci este irelevant ca Y a votat in stare de conflict de interese.

Insa, conflictul de interese trebuie raportat prin prisma interesului primordial al

asociatului fata de interesul societar. In speta, trebuie analizat de catre instanta daca
intr-adevar acest contract nu este in folosul lui A; pentru ca daca este in folosul lui A
(chiar daca este si in folosul indirect al lui X,Y si Z) acestia nu erau obligati sa se abtina
de la vot nefiind propriu-zis in conflict de interese.