Curs 2 (10.10.

2018)

Acordul asociatilor nu este o forma de act consitutiv sau un amendament al act consistutiv, este un
act juridic distinct.

Scopul luie ste să precizeze/detalieze anumite dr si oblig intre vechi isi noi aosciati.

O parte dina ceste dr si oblig vor fi preluate- de regula prin modificare actului ocnsitutiv- prin actu
locnsitutiv.

Acordul asociatilor spre deoseb de actul consistutiv nu este supus formlor de ppublicitate, nu este op
ozabil tertilor, este un singur act privat care beneficiaza de princ relativit efectelor ocntractului.

Dar anumite dr si oblig daca sunt rpeluate ina ctul cosnitutiv,a celea vor fi opozabile si vor avea 2
mecanisme de puenre in execuatere

1.bazat pe rapsudnerea contractuala in caz de neexecuatere din aprtea asociatilor

2.acexecutarea actului cosnituttiv, si acesta putand sa ie un mecanism care sa duca la orapsudnere

contratuala in caz de neexecutare de bunavoie a olbigaitilor dina ctul consitutiv.

Alt motiv pt care acordul asociatilor nu e public: exista tipuri de clauze pe care partile le doresc
confidentiale, cum ar fi conventia de finantare a societatii sau modalitati de iesire din societatre a
unor asociati, caculul pretului de iesire, lucurui care sigur, partile sunt itneresate sa pastreze o
anumita discretie.

Nefiind o forma de act cosnitutiv intrebarea este daca nu cumva este o forma nereglementata de CC
dar foarte apropiata de contr de societate.

Daca ar fi o formă a conr de societate atunci ar treb să aibă elem principale ale acestuia printre care
affectio societatis, elementele de contributie/formare/majorare a capitalulu isocial.
de regulă, aproape intotdeuana, in ce prpriveste affectio societatis acordul asociatilor nu are lemente
deosebite, adica asoiatii vechi si noi sunt de acord cu soccietatea asa cum functioneazAȘ obiectul
principal, cel secundar de activitate, etc, nu se shcimba modul in care societatea a fost cocneputa.

In relaitate acest tip de contract este un act nenumit, rpevederile legale cele mai apropiate care se
pot aplica atunci cand clauzele sale sunt enclare sunt totusi cele de la contr de societate, depinde de
domeniile/sferele pe care le reglementeazAȘ daca nu privesc viata societatii, nu se mai compelteaza
cu contr de societate si treb sa vedem care contr din cc se apropie cel mai mult de acordul asociatilor.

Continutul acordulu iasociatilor

Avem 2 mari categ de clauzeȘ

Clauze care privesc orgnaizarea si functionarea societatii si avem clauze care privesc iesirea
asociatilor din soceitate.

Clauze privind organziarea si functionarea societatii.

In general, clauzele uzuale ina cest tip de cotnr care acopera orgnaizarea si ufunctioanrea sunt
clauzele privind dr de vot si dr de veto, clauze privind numriea si functioanrea org de conducere
executiva, administrator, cons de admkinistratie, director, directorat, consiliu de supraveghere
(ddepinde de tipul de ssocietate), clauze privind finantarea soceitatii, caluze privind rezolvarea
blocajelor decizionale între asociați și clauze privind itnerdicția angajării salariaților societății,a
atragerii clientlei sau furnizorilor societății, respectiv clauze de neconcurență.

Clauzele care privesc drepturile de veto.

Care este obiectul acestor clazue?

Pt aceste tipuri de orgnae de codnucere exectuiva sau pt organul de condducere fundamentala a

societatii-adunare g a asociatilor- semantarii actului doresc spă stabilească înc e codnitii si cu ce
cvorum si cu ce majorități se iau anumite decizii la nivelul fiecărui tip de organe.

Acele reglementăro din elge au un caracter prea general,a dica sunt si alte decizii in leg cu
care se simte nevoie staiblirii unopr cond de cvorum si vot. Dar de ce este nevoie sa ai reglementat in
leg cu anumite decizii o majoritate de vot speciala? Fie vor asociatii minoritari fie cei majporitari. Pt
minoritari aceste majoritati de vot si cvorum speiale sunt mijlaoce de protectie, se asigura ca cel
putin o parte dintre ei vor participa si vor forta asociatul majoritar de a decide si in itneresul lor.

Din perspectiva as majoritar, aceste reguli reprezinta o anumita reducere a puterii sale de a decide
dar el poate fi interesat sa coopetze in decizie si asociatii minoritari pt ca paote au un plus de
experienta, paote au o putere fianciara mai mare ca a lui, si de aceea le da posibiltiatea sa paritcipe si
ei la luarea deciziilor.

Care ar fi obiectul acestor majoritati speciale de drepturi de vot?

Aici temele sunt destul de variate dar in general se regasesc peste tot cam aceleasi.

O prima sfera de itneres priveste prezervarea valorii soceității, cu alte cuvinte să eviti deciziile de rea
credintă care ar duce la pierdere de valoare economică a societății, decizii care ar fi luate de un grup
restrâns de asociați sau de cei majoritari. Aceste deiczi isunt in leg cu inccheierea unor
operatiuni/acte juridice dincolo de una numit prag de materialitate stabilit cu acordul asociatilor.

Pt a fi luate treb aprobate de ad generala sau de comitetul de conducere. Daca acest tip de
supermajoritate nu este si ina ctul consisutiv, nu este opozabil teritlor, care vor fi considerati de b-c
daca aceasta majoritate nu e publicata in reg com, si a=daca se incejie un act rpealabil ifara acordul
asocaitilor, din eprspectiva tertulu isi a societaății contr este vlaabil dar apoi se naste o act
inrraspudnere imptoriva directprroilor/aministraotirlro care au ssemnat sau imptoriva actionarului
majoritar care a aprobat fara sa i consulte si pe minoritari.

Chiar daca este publicată in registrul coemrtului, art 55, nu presupune cunoasterea de către
tert. Cu alte cuvinte, tot societatea treb să facă dovada inc azul in care nu vrea săp executa actul
repsectiv că tertii trebuiau să stie sau au stiuit această limitare a societății.

Gradul de îndatorare. Obținerea de imprumuturi de orice fel dincolo de ao anumită lșimită

presupune o majoritate specială.

Achizionrea/înstrrăinarea de active dedincolod e anumite limite de materialitate-tot majoritati

spoeciale.

Numirea /revocarea org de conducere executiv. La aceasta o să revenim când vb de clauzele

specifice pt functioanrea organelor de conducere executivă. Pt a fucntuiona ele trebuie numite, si pt
a proteja itneresele tuturor asociatilor, si aici se cere o anumită majoritate pt numire/revocare.

În leg cudesf activit soceitășii, in general maj speciale apare in leg cu aprobarea/modificarea planului
de afaceri.
 Din perspectiva activitâților pe care le desfășoară societea, schimbarea obiectului principal
de activitate si aici avem alte majorități.

În leg cu plata dividendelor , apar iarăsi, cerinte de majoritate specială. Aici probl este elgată
într-un fel de riscurile de decapitalizare a societății si aici interesul păaote fi al ambelor părți si
asociati majoritari si minoritari.

Societatea poate avea profituri substantiale dar nu este intotdeuana intelept ca toate aceste venituri
sa fie distribuite sub formă dedividende. Pt că e bine să ai orezervă a soceității inainte să te
imprumuti de la bancă. Această decizie e bn sa fie adoptată de un cerg mai alrg de asociati nu doar
cel majoritar.

În leg cu modificare actulu icosnitutiv, în general asociatii usnt itneresati ca cel putin aceste drepturi
pe care le acordă acordula sociatilor si care sunt transpuse in actul consitutiv să nu paotă fi transpuse
fără acordul semnatarilor acordului asociaților.

În leg cu modificările care prives schimbarea soc (fuziuni, divizări dizolvare lichidare) si aici se
cere acordul asociatilor să se adopte deciziile repsective cu majroitatăți speciale pt a priteja asociatii
minoritari impotriva abuzurilor

Deosebit de aceasta avem situatia dr de veto.

Dintr o privinta poti privi aceste majoritati speciale ca un dr de veto al asociatului minoritar. Dr de
veto presupune că acea persoană nu poate să ia o decizie ea fără sprijinul altora dar poate bloca
luarea acelei decizii.

Dr de veto se paote regăsi si la nivelul org executive nu daor al nivelul asociatilor.

El este un mijloc de rpesiune pt asoiatul majoritar dde a concepe o decizie care să acopere si
itneresle celor care folsoesc dr de vetop

Poate imbrăca 2 formeȘ

1.forma acestor super majorități,

2. este nominalzită persoana asociatului care il poate exercita, fără să conteze ce cotă de participare
are el, dacă el nu votează, nu se adoptă.

Categorii de decizii acoperite de dr de vveto sunt acelesi ca cale de la majoritățile spceiale.

Dr de veto intuitu personae.

IntrebareȘ dacă nu reprezintă o incălcare d ela principiul egalității părților de itneres?

(părțile de itneres se reflectă în capitalul social. Părtile de itneres sunt diviziuni ale captialulu isocial
care reprezintă contribuția detinătorului lor la capita si dă detinătopriului lor o serie de drepturi.
acest principiu al egalității părților d eitneres constă în faptul că fiecare parte este egală cu cealaltă.
Altă cponseicntă a pprincipiului este că fiecare parte dă dreptiul la un singur vot.

Fiecare actiune este egală ca valoare și dă drepturi egale, cu alte cuvinte tot ceea ce este reprezntat
de aprtea socială este egla la orice aprte spocială).

Faoptul că o persoană este conform acordului asociatilor că ea are und rept de veto, indiferent de
detienrea capitalului, dr de veto care isneamna blocarea votului.

Dr de veto nu e rpoevăzut niciunde nici in lg societășilor nici in cc.

(recoamdnarea este să fie isncirs is ina ctul cosntiutiv acest dr de veto pt a fi opozabil si altora n u
doar semnatarilor acordulu isocaitilor, pt că spre ex eexistă sitautii in care nu otti asociatii semnează
acordula sociatilor pt că nu sunt cooptati fie pt că sunt mici, fie dezinteresati, fie etc.)

Titularul dr de vot nu are und r de vot suplimentar, nu are părti sociale cu valoare mai amre,
cia re und rept distinct, de veto, si ceilati au obligatia de a repsecta acest drept, lcuur car enu e rpev
in elge.

Cand cc vb de pricnipiul eglaitătii părtilor e itenres se limitează la parti sociale egale si o parte de
itneres= un vot.

Nici inc e rpiveste reglementarea părțiilor sociale la srl.

Art 101 alin2 si 3. Spun exceoptiile, cand se permit ca actionarii să aibă drepturi diferite, ca o
derogare de lla principiu leglaitășii. Singurul tip de societate unde se dă o valoare absolută
principiului egalități ieste la SA, la celelate princip eglait se limiteaza la ce 2Ș eglaitatenominală si
eglaitate d evot.

Dacă nu priveste cele 2 aspecte, asociatii pot să ceeeze această inegalitate. La Sa e putin mai dificil
dar revenim când discutăm de SA.

În principoiu cu exceptia SA dr de veto nu încalcî principiul egalității.

Prin actul cosnitutiv se pot stabili si alte caracteristici ale acestora si aici vb de dr de vot multipul sau
categorii de dr de vot in fct de categorii de părți dde interes. Dezvoltăm la participare si la regimukl
lor juridic.

2. Numirea si functioanrea organelor de conducere executivă.

Numirea.

CE regleemnteză aceste clauze? Reglementează dr fiecărei categorii de asociati semnatari ai

acorduluisau chair fiecărui semnatar dacă sunt putini si de păutere mare dpdv al participărooii la
cpaital in leg cu nominalizarea numriea si revocarea membrilor acestor organe, inclusiv arodnarea
pozitiilor inc adrul organelor de conducere. exȘ ăpresed cons de administratie este numit de
asociatul X. Numia acela o paote nominaliza, ceilalti au obligatia să repsecte această nominalizare si
sa nu s e opună în nici un fel (dar nom inlizatul treb să indeplinească anumtie criteiri generale), dar
nominalzitul trebuie si votat, deci existăă obligatia celor care nu au nominalziat să si voteze în ffav
persoanei nominalziate de cel care are dr.

La fel si cu revocarea, in oglindăȘ numai persoana care l a numit paote ppropune revoaarea lu isi toti
ceilalti treb sa voteze revoacarea.

Formal mecanismul de decizie e coelctiv dar in substantă el este individualsit, fiecare asociat sau grup
d easociati numeste 1 sau mai multi administratori.

Care este itneresu lacestu isistem? Ca echilibru ldinrtre asociati să se prorpge si la nivelul organelor
de executive. Implementarea deciziilor se face prin organul de codnucere executivă si ai interesul să
exerciti control si la nivelul organelor de conducere executivă.

Intrebare: dacă există ceva ilegal sau contrar ordinii ipublcie in acest mecanism de numire?
Fiolosfia numirii oorgnaulu ide conducere executivă indiferent că e nominal sau coelgial, este ca inc
azul dezbaterilor sideliberărilor să se ajungă la consens cu privire la fiecare persoană numită. Aici
consensul este predeterminat. Ceilati nu au decât să înghită, acolo este omul meu, nu al tuturor.
 (la fel ca al arbitraj, te numeste o parte, dar odată numit devii jduecător)
păstrând proporțiile la fel e și aici.

Din acest pct de vedere este o problemă faptul că fiecare asociat sau grrup îsi numeste adminstratorii
lu isi il revocă? Mecanismul prevede forme de control, revocarea este discretioanră, poti să imbraci
revocarea intr un motiv de neperfomantă când in relaitate actiunile lui desi in itneresu lsocietătii, n u
iti deserveste si interesele tale.

Indiferent de rpesiunea care există în mdoul de numrie si revocare, regula este imperativa
reste –si e de ordine publică- odată nomnilziat indiferent de cine l a nominalizt, acel membru trebuie
să reprezinte ienteresele societății. Nu e legal să te aștepți ca el să reprezinte doar itneresele celu ic
are le-a numit.

Alte categorii de norme sunt cele care privesc fianntara societății de către asociații
smenatari,.

În esentă sunt 2 mari forme de finantare: de către terti sauasociati.

Asociatii au finantat o lainceput când au adus aportul, pot să o fiannteze utlerior prin majorare de
capital social sau prina cordare de imprumuturi.

Această clauzaă nu impune unui sociat să fiantelez eel,d ar inc azu linc are societatea are nevoie de
capital sub orice formă si asociatii sunt dispzusi să acorde acest capital,a tunci stabilesc nsite reguli cu
privire al modul înc are se finanțează.

Când finatarea se face sub formă de particiapre la cap sociaal-adică amajroarea cap social- ce
itnereseaza pă asociati este ca in urma majorării să își păstreze cotele de aprticipare,, adică să nu fie
diluati.

Dacă ei nu participă la maj cap social atunci la sfarist ei au acelasi nr de părți sociale dar intr o masă
mai amre de părti sociale deci le scade puterea de vot. Pt asta se reglementeaza un drept de
pereemptoiune care legal este reglmentat la societatea pe actiuni.

Sigur, dacă nu toti asociatii folslesc dr de preemptiune, partea de capital nesubscrisă fie se
face o nouă rundă de contributie a celor care au contribuit deja si le creste puterea, sau vine un tert
care poate sa incheie si el un acord sau să intre in acordul existent. Importnat este ca societatea să
obtină capitalul social.

Similar este reglementare imprumutului de la asociati. Nimeni nu poate fi impiedicat să ofere

un imprumut societății dacă doreste, si asociatii unt incurajati să urmeze in acordul asociatilor si
această formă de finantare.

Reglementarea fie stabileste condtiiile in care se poate acorda acest imprumut; spre ex subordonarea
imprumutului, adică presupune ca împrumutul să fie plătit numai după ce toate celelalte
imprumuturi au fost plătitie, iar cele ale asociatilor sunt plătite ultimele chiar dacă au ajuns la
scadență.

În mod excepțional se pot stabili condiții preferențiale pt a atrage imprumuturi din partea
asociatilor.

Cel mai bine este ca aceste imprumuturii să fie acordate in codniti de plata sau mai bune pt
societate (subordoanrea).
Se pot stabili, dar mai rare, desitnatia sumelor pe care le atrage societatea de la asociatii ei. În
general asociatii sunt interesati ca acele sume sunt folosite pt dezvoltarea societății.

Separat de această situație a finanțării de dr comun si fiannțarea în condiții de urgență când

situatia fianciară a societatii s a deteriorat semnigficativ-nu neapărat brusc- si nu există apetit din
aprtea tertilor de a oferi finantare.

În cazzul finantarii de urgență particularitatea este inlăturarea dr de preemptiune, cu alte cuvinte aici
cel care contribuie cu captial nou si cu imprumut isi asumă un risc. Si anume, ei vin cu bani proaspeti,
ceilalti nu vor să mai contribuie, dacă scietatea nu isi revine ei vor pierde mai mult decât ceilalti
asociati si evident isi asumă un risc mai mare si treb să beneficieză de o protectie mai mare.

În leg. cu finanțarea de orice formă se stabilesc si modalitățile de aprobare.

Evident toti asociatii semantari ai acordului se obligă să voteze dacă este nevoie de adunarea AGA să
voteze in cadrul acelei adunări chiar dacă sunt diluatii!!!!! Treb să voteze în favoarea majorării.

3. Clauzele de neatragere a angajatilor/clientilor/furnizorilor si neconcurenti.

Aceste clauze se numesc shareholders agrrements si sunt introduse de englezi.

Atâta timp cât angajatul este membreu al societății, el se obligă să nu angajeze oameni cheie.

Dacă a fost cosndierat necorespunzător pt societate si vrei să l angajezi pt soceitatea ta, atunci poti,
dar in restul cazurilor-chair daca a plecat prin acordul părtilor din societate-nu poti. Ideea este de a
descuraja asociații să beneficieze de know-howul societății. Dacă vrea să desfăsoare o altă activitate,
acel asociat treb să-și găsească proprii oameni.

Chiar dacă el pleaca din societate prin acordul părților, tot nu e bine, pt că poate fi isntrumentată o
deminise. Te duci la o persoană cheia si ii zici că o iei al tine si acea persoană creeează ea o situație să
fie dată afară.

Aceleași considerente stau la baza itnerdictiei de a nu atrage furnizori sau clienti (cheie) ai
societății, iar tragerea este in sensul sa nu lcurezi cu ei tu asociat, si daotrită acestui fapt ei să nu mai
lcureze cu societatea, cu alte cuvinte i ai rupt de societatea, pt că lipsești societatea de un sprijin
important în activitatea ei.

Caluzele de neconcurentă incât ai fost asociat sau imediat după incetarea calitatii, să nu
desfăsori indirect sau direct alte activităși care concurează cu societatea.

Avem câteva rpevederi în lg 31, mai ales la societatea in nume colectiv , prina ceste clauze sferra
acestei obligatii de neconcurență si regimul ei juridic este întărit.

Ratiunea e clară: nu vrei ca benficiind de faptul că participi la viata societății să stii intimitatea
societășii si să benficiez de aceste cunositnte ca să concurezi societatea.

Există și aici câteva derogări: dacă esti simplu invesitotr si devii actionar in altă societate concurentă
dar nu o influentezi-esti minoritar- cu tot know houl pe care l ai la aceasta societate, nu iti este de
mare folos la acea societate unde esti minoritar. În asemnea cazuri esti lăsat să investești într-o
societate concurentă.

In leg cu aceste clauze se stabilesc zone geografice, de regulă, spre ex teritoriul României, știu
evident și limtiarea pt care ești limitat trebuie stabilită clar.

Rezolvarea conflictelor dintre asociați.

 E posibil ca la un monnetdat asociații să nu aibă aceeași viziune cu privire al dezvoltarea
societății. Când această viziune devine si o problemă de orgoliu și oamenii nu mai privesc limpede,
clar lucrirle sunt deteriorate și c eva trebuie făcut pt că soceitatea nu are probleme pe piață fdar
asociații o pot pune pe butuci cu acest conflict.

Avem 2 trepte ale mecanismului

1. Prima este treapta de concileire, in cadrul AGA, se dau perioade de timp in care părtile
schimbă intre ele propuenri de rezolvare a conflictului, dar cu termene limită, iar dc nu se
ajunge la consens se trece la faza 2.
2. Aici avem mai multe mecanisme, intotdeauna ele au in vedere eliminarea unui sociat/grup
de asociati din societate. Aici e granita cu iesirea din scoietate.
3. Mecanismul cel mai uzual este de cumpărarea părților sociale de către un grup de asociati al
celorlalti asociati. Problema este cine cumpără pe cine. Deci dacă ai depășit fazza de
concilioere fără nici un rezultat oricare dintre asociati poate să transmită o ofertă de
cumppărare celorlalți asociați, și se stabilește un mecanism de determianre a prețului fei de
către un expert fie printr-o formulă mai greoaie.
4. Aceasta este o ofertă de cumpărare iar celălalt asociat are posibilitatea (depinde si de cum e
reglementată cauza) să spună ”ok, nu vreau să-ti vând dar vreau eu să te cumpăr” dar treb
să facă un preț mai bun.
In general se face doar o oferta și o contraofertă.
Îmn mod ideal este să faci o ofertă/contraofertă care să-l detemrine pe celălalt să accepte.
Prea putini dezvoltă aceste caluze pt că nimeni nu vrea să iasă din societate si de aia aceste
calzue nu au si sanctiuni.
Dacă si acest mecanism dă greș, oricare paote cere dizolvarea societății chair dacă toți pierd.
În practică s-a intlanit cu o situație ca arbitru, părțile au inceput in fortă litigiul arbitral, au
stabilit expertulc are să facă evaluarea si inaitne de a primi raportuld e expertizăî părțile au
anunțat că fac o tranzactie, au rămas in societate si si-au plătit reciproc nsite despăgubiri.
Situatia cea mai nenorcită SRL cu 50%, si după un timp, mai des decât mai rar, încep să nu
mai vadă la fel societatea și ajung să omoare societatea.

Curs 3 (17.10.2018)

Caluzele privind iesirea din societate.

De ce regelemnteaza cordul asoc acest lucru?

Pt ca daca ne gandim la ratiunea lui de a fi, adica de a stabili intre un grup de asociati prexistenti,
acestia au itneresul sa-si fructifice investitia ulterioara. Nu exista neaparat o comuniatte de itnerese
intre actionarii initiali sicei care au intrt si icnehie acordul asociatilor. Nu inseamna ca nu exista
affectio societatis pt ca si cei vech isi cei noi doresc sa dezvolte soceitatea in directia obiectului eid e
activitate, doar ca au orizonturi de asteptare cu privire la devoltarea soceitatii diferite.

Sunt mai multe categorii de clauze (exit clauses-engl).

1. Ceea ce de regula este inclus in contract este o clauza initiala de blocaj. Scopul acestei clauze
este de a da confort tuturor asociatilor-vechi si noi- ca cel putin pt o perioada de tim pnimeni
nu isi vinde aprtile sociale/actiunile, nici cei vechi ni ci cei noi.

Ca si particularitati sau derogari de la aceasta itnerdictie care este contractuala, sunt situatiile in care
este permis-si asta este practica pietei ref al aceste ocontracte- ca oricare dintre asociati sa
instraineze catre afiliati. Afilierea po abordam mai tarziu. CE presupune afilierea/ la abza presupune
existenta unei relatii de control in comun intre mai multe persoane si societatile afiliate. De regula
sunt societati afiliate prin existenta unui control comun. Ce raport exista in tre aceste societati? Sunt
mama-fiica, sora-sora? Nu e important, important e controlul efectuat asupra amandurora atata timp
cat exista relatia de afiliere.

Acest tip deocntrol nu e definit in lg societatilor, nici in cc, dar gasim in legislatia bancara sau a dr
concurentei, pt ca acolo fafileirea are alte cosecinte.

Revenim al noi, daca asociatul isi transfera partile sociale catre un afiliat, transfera inc adrula
celuiasi grup, cu alte cuvinte, controlul ultim asupra partilor sociale repsective nu se stinge pt ca
ramane acelasi ontrol pe undeva pe sus.

Explicatii suplimentare:

Care este riscul? Riscul este sa instrainezi catre o societate unde cel care controleaza intial
aprticipatia nu are controlul deplin, deci este controlata socieatatea de cel care controla initial si alta
peroana. Sau mai rau instrainezi catre o societate unde controlul este efectuat de societatea de
cesioanra, iar apoi societatea cesionara isi schimba ea controlul, adica partile sociale de la ea se
cedeaza. Si astfel se creeaza un dsiconfort pt ca asociatii se trezesc cu o persoana pe care nu o
doreau la icneput 9e cam ambigua partea asta). Solutia este ca partile sociale sa se transmita inapoi
cedentului initial sau unui afiliat propriu-zis ala cestuia, pe perioada cat timp nu se intampla asta,
aprtile sociale repsective nu au drept de vot, adica este o suspendare conventionala a dr de vot.

Discutie: raportat la dr romanesc, daca aceste interdiciti contactuale sunt si legale pt ca dr de vot si
toate dr aferente aprtilor sociale despre care o sa discutam peste un curs, sunt drepturi intrinseci ale
partilor sociale care au un temei contractual or nu legal. Poti tu cand legea tace sa suspenzi exercitiul
acestor dreptrui? Prorogam discutia pana cand o sa discutam despre dr de vot.

Ce se itnampla dupa expirarea perioadei de blocare? Se ridica interdictia de instrainare.

Depinde de la societate la societate, se poate ridica mai intai interidctia de instrainare pt anumiti
asociati-de regula cei care au intrat ultimii, cei datorita carora s a icnehait acrodul intre asociati,-sau
de regula se ridica pt toti aasociatii. De ce prima varianta? Pt ca dupa expirarea perioadei de blocas
expira astepatarea lor de a-si valorifica investitia. exȘ la fondurile de ivnestiii care atrag capital de la
diversi investitori privatisau uneori de stat, si valorifia acest capital prin achizitia de parti in societati
comerciale si aatunci investitorul are asteptarea nu ca sa traiasca ca actionar timp de 20 ani, ci ca
dupa 5 ani spre ex fondul sa-si valorifice investitia, iar vlaorificarea ivnestitie sa fie profitabila adica sa
se recupereze investitia prin vanzarea partilor sociale si in plus unc astig numit rata interna de
profitabilitate, este echivalentul unei dobanzi. Remuneratia e mult mai mare decat dobanda la o
banca pt ca nu iti asumi nici u risc cu banca, pe cand aici cu fondul de ivnestitii ai un risc ca acea
societate la care ai cumparat actiuni sa cada, iar cand revinzi actiunile sa iesi in pierdere.

Trebuie sa dai posiibiltiatea cestor categ de investitori sa aisa mai rpd din scoeitate, pe cand
ceilalti invstitori au dorit un plus de finantare-care teoretic este mai ieftina decat imprumutul de la
banca- plus de capital care e necesar pt dezvoltarea soceitatii. Daca cei noi isi obtin rata de
profitabilitate repede, tu speri ca aia noi nu o sa ramana. Sau s ar putea ca aia sa vrea sa ramana 10,
iar nu doar 5 ani.

Indiferent de cand ii este permis unui asociat sa apraseasca societatea, itneresul celorlalti asociati
este sa controlezwe cn ii va lua locul. Astfel de ivnestitii se fac in scocietati inchise, nelistate pe bursa,
in care exista incredere intre asociati destul de mare. Indiferent ca este srl sau sa, ne itnereseaza ca
celc are ia locul eprsoanei care instraineaza, sa fie de incredere.
Cum se realzieaza acest control cu privire la calitatea noului asociat? Prin calzue de preemptiune.

2. clauzele de preemptiune.

Sunt foarte multe variante/dderivati ai acestor clauze si toate se bazeaza pe acveeasi idee:
cei care doresc sa ramana au dr sa cumepre, iar cei care instrianeaza au si ei oblgiatia sa
vanda mai intai actionarilor existenti in societtate.

LA ce pret sii inc e conditii? Avem 2 variatii

a) Cel care vrea sa iasa negociaza, isi cauta cumparator in piata si il ggaseste. Inainte de a vinde
acestui potemntial cumparator,a cest pret este rpezentat + conditiile, actionarilor existenti si
li s espune ca cf clauzei de premptine poate sa cumpere in aceleasi conditii si la acelasi pret
intr-o anumita perioada. Dc se exercita dr de actionarii e xistenti, este ff bn pt instrainator pt
ca a obtinut ce a dorit,-banii- iar act care au ramas au obtinut ce au dorit-partile sociale ale
celuilalt.

Daca nu sunt toti interesatisa cumpere, ideal ar fi ca ele sa fie cumaprate de cei care doresc, si
astfel se va schimba ponderea de participare la capitalul scoial daca doar unii isi exercita dr de
preemptiune.

Vanzatorul nu gaseste itneres la actionari. Unui vor sa cumepre dar nu pot sa cumpere
intregul pachet, si aici nu este ca al majorarea capitalului social cand din capitalul nou creat s
epune in vanzare mai intai actioanrilor existenti iar ce nu subscriu acestia se da tertilor sa
subbscrie ei, aici na r avea sens pt isntrainator sa scota restul nevnecumparat de cei existenti
sa scoata pe piata pt ca nimeni n ar vvrea sa cumepre un apchet asa de mic care ramane, si
cumparatorul nu mai cumpara. In asmenea cazuri cand nu este cumaprat de asociatii
existenti intregul pachet al instrianatorului, el are dr sa merarga mai departe si sa vanda
cumparatorului identificat, la pretul si ocnditiile oferite de vanzaotr si care au fost refuzate
de ceilalti. Daca conditiile înc are vinde terților sunt mai putin bune (Zanfir:pentru el, pt
vanzator), atunci treb sa oferteze din nou catre actionarii exexistenti pt ca altfel i ar frauda.
b) A 2a varianta, cel care vrea sa isntrianeze doar exprima itnentia catre asociatii existenti si le
propune un pret stabilit eventual de un expert. Daca asocaitiic are raman sunt intertesati la
acel rpet, ei cumapra tot pachetulk., daca nu, are dr sa scoata la vanzare, numai ca acest pret
este consdierat un prag minim. Daca va gasi un cumaprator interesat va putea vinde la un
rpet cel putin egal si conditii cel ptuin la fel de bune ca cele oferite actionarilor existenti,
altminteri daca rpetul e mai mic si alte conditii treb sa itnrebe actionarii existenti daca vor ei
sa cumeopre.

3. Pe langa aceasta modalitate de protectie pt actionarii existenti de a controla cn intra in

societate si eventual de a creste/proteja cota de pariticpare la acoipitalul social, alta
modalitate este cclauza de tag along. Candva ea se numea clauza de piggy back, purcelusul
care clareste pe cnv.

=adica daca ai gasit un cumaprator si el erea ineresat sa achizioneze pachetul tau, si dupa exercitarea
preemptiunii nu ai reusit sa vinizi tot pachetul asociatilor existneti, atunci ceilalti asociati care n au
vrut sa cumpere, au dreptul pro rata cu cota de aprticipare la capitalul scoaial, sa vanda si ei. Dar
tertul va cumpara tot cat va dori el, dar in loc sa cumepre de al instraintorul intiial, va cumpara si de
laceilalti. Deci instriantorul nu va scapa de tot apchetul, si astfel profita mai multi de aceasta iesire
din societate. Pe efortul facut de unul dintre asociati se grefeaza fara sa faca nmc altcv si ceilalti
asociati, beneficiaza si ei de faptul ca s-a gasit un cumaprator itneresat sa cumepre un anumit pachet
din scoietate. (de itnrebat la seminar daca ala reusete sa vanda tot sau nu ce se intampla, or ceilalti
de ce mai vand si ei daca deja au cumparat de la cel care dorste sa iasa.)

4. Clauz de drag-along. (tragere fortata) Cumapratorul doreste sa cumepre 100% din societate
sau cel putin pachetul majoritar.

Este unul ditnre asociati ce care a initiat procesul de vanzare, el a dat peste un tert itneresat
care doreste sa cumepre toata societate. Dc exista o asmenea clauza in contract, mai intai ai jocul
preemptiunii, cel care vidne treb sa ofere mai întâi asociatilor care sunt deja in societate, daca nu are
succes la acestia sa cumepre tot apchetul, el vidne tertului doar ca particularitatea in acest caz este
ca prina cordula sociatilor, toti ceilalti ca vor ca nu vor, vor fi obligati sa vanda la pretul pe care l
ofera tertul, pret care a fost oferit si lor ianitne dar nu au vrut sa beneficieze de el.

Cand ai un cumparator de drag along, asociatii dc vor sa nu iasa, sunt fortati sa caute finantare pt
a cumpara pe cel care vrea sa aisa a i sa nu fie fortati sa vanda. Dar dc ei nu au gasit aceasta
finantare, atunci practic ies si ei din societate, toti. Aceasta clauza este cea mai dura pt ca infrange si
liberatatea de asociere, infrange itneresele unor categorii de asociati si e o discutie dc cel putin in ro
ea ar putea fi pusa in executare silita daca asociatii zic ”nu vreau”. Sa vedem daca isntnata iti acorda
despagubiiri păt ca incal eu oblig de drag along, decat sa ies din scoietate mai bin platesc despagubiri
pt ca macar raman i n societate și-mi recuperez dezpăgubirile. –la semianr am discutat ca s-ar cam
putea.

5. O vairanta mai blanda de a asigura interesle de iesire a unor categorii de asociati si de a nu

tulbura echilibrul celorlalti asociati, inclusiv de a cumpara la o situaite de preemptiune sau in
situatie de drag along, contractele prevad si listarea. Adica societatea idneplineste
procedurile pentru a fi listata pe o piata.

Si in general aceasta clauza nu are restrictii. Listarea paote avea loc dupa expirarea perioadei de
blocaj, poate chair la un numar de ani dupa ce expira clauza, avantajul e ca nimen nu e obligat sa
iasa, insa oricine paote sa vanda pachetul sau la listare si s aincaseze niste bani cu posibiltiatea ca
ulterior cei care au ramas vor ptuea sa-si valorifice mult mai bine actiunile si vor putea sa vanda
atunci in piata actiunile lor.

Singura probl pe care o ai aici dpdv practic este ca la momentul la care cnv vrea ca societatea sa
devina listata, poate ca in mod obiectiv conditile de listare nu sunt cele mai bbune in sensul ca piata
nu iti ofera pretul pe care il speri, dar evident procedura de listare presupune ca o cerinta
fundamentala interdictia circulatiei actiunilor,a dica odata cu listarea acordul asociatilor icneteaza pt
ca treb sa idneplienasca anumite codniti cu privire al trnasferul dr de propr.

Listarea nu poate avea loc daca nu exista o majoritate de vot care sa o sustina. Listarea este o
optiune, daca majoritatea asocaitilor ca si cpital social dedcid ca nu e oportun, atunci calzua ramane
fara efecte. Atunci cel care vrea sa iasa treb sa caute alte variante de a se retrage din scoietate.

Problema cea mai palpitanta ref al calzuele de iesire din scoietate, este in ce amsura ele pot
fpuse in executare silita. Aici poti sa ai mai multe probleme.

1. Dpdv al opozabiltiaiti, acordul asociatilor este un contr intre parti private. Fiind un contract se
aplcia rpincipiul raltivitatii efectelor ocntr, nu este opzoabil tertilor. DPDV al clauzelor de
iseisre acest lcuru ne itnereseaz ami putin, dpdv al caluzelor de functianre si orgnaizre ne
itenreseaza mult ca aceste caluze sa fie opzoabile, si ade aceea acest tip de clauze din acorudl
 asociatilor sunt preluate si ina ctul consitutiv pt ca este publicat la RG si publicarea la RC
creeaza efectul de opzoabilitate.
2. Te mai intereseaza ef de opzoabilitate si fata de adminstrator, pt ca am vz data trecuta, unele
dina ceste clauze limiteaza puterile admnistratorului si atunci vrei ca acestia sa stie cand le a
icnetat mandatul, ca trebuie sa faca asa, adica ca nu pot sa icnehie un act de peste o valoare
de.. fara a avea acorudl aduanrii generale, sau alte exemple.
Or aici pt relaizrea acetei opzoabilitati fata de terti si aminstrator, publicarea la RG priin
inserarea in statut nu e eficienta pt ca avem art. 55 LS. Alin 1:…

Si daca depasesc ob de activitate acele acte tot leaga societatea , mai putin daca teriti sunt de
rea-credinta.

A doua teza: cand actele icnehiate depasec limitele prev de lege pt orgnaele repsective. Adica
actele nu leaga societatea cand ele depasesc limitele prev de lge. (fie puterea admnistraoturlui,
fie puterea asociatilor la nivelula dunarii generale, mai mult decat rpevede legea). Si ina cest caz
dc se depasesc lmitele puterii orgnaelor respective, actele adminstratorilo leaga soceitatea mai
putin inc azul tertilor de r-c, care stiua ca s au depasit ptuerile, pueri prev ina ctul cosnitutiv.

Publicarea actulu icosntituiv nu poate … cu alte cuvinte un tert de b-c este unul care n a citit actul
cosnitutiv, pt c anu ai obligati sa citesti acel cact cand trnazactionezi, chair daca adminstraotrul
si0a depoasit puterile.Asta arata ca pt asemnea situatii publciarea rpevederilor repsective dina
cordul asociatilor priprin staututul publicat la RC nu aduce nici un beneficiu.

A 2a situati e de la art 55 alin2…..

In cazul de fata cand se limiteaza puterile organului de admnistratie? Prina cordul asociatilor. Dc
limitarea depaseste ceea ce legea prevede ca si puteri de prinipiu pt aceste organe de
admnistrare, atunci chair dc ai publicat aceasta lmitare i RC ea este inopzoabila. Aici solutia este
mai radicla decat la alin. Aici la alin 2 zice: si ce daca ai publciat, tertii nu sunt legati de aceste
lmitari pt ca aceste lmitari sunt contrare legii, or nu poti eluda legea prin simpla publicare în RC.

Toti cei care smeneaz acordul asociatilor si mai ales actioanri icare itnra ulterior si care
finanteaza societatea isi doresc ca inc auzl in care ceilaltia sociati sau o parte dintre ei nu isi
repsecta oblgiaitile asumate prina cordula sociatilor, sa poata sa ii execute cat ma irpd pe
acestia.

In materie privata,c a sa executi rpd inseamna sa nu stai mult la isntante, in sensul de a nu

astepta ca instnta sa judece lșitigiul si da dea o hot deifnitva. Toata lumea isi doresta sa paota
trece al executare cat mai repede pe baza unui titlu executoriu. Acest titlu executoriu este o
exceptie in amterie de acte juridice, ele ope legis au aceasta calitate- ex contr de ipoteca- sau
cand se incheie intr-o forma speciala care confera caracterul de titlu executoriu- forma autentica.

Aparent ar fi itneresant pt actionarii minoritari care icneheie aceste contr-acordula sociatilor- sa

le incehie in f autentica. In practica nu se intampla, desi avocatii stiu ce inseamna beneficiul
formei autentice si caracterul executoriu.

De ce nu se foloseste aceasta cale elgala de a obține un plus de efect in materia executarii silite?
(avocatii fac un amre caz din previziunea ssituaitiloir care pot surveni)

Explicatia: in geenral ce tip de oblgiatii sunt interesant de a fi prinse intr una ct autentic?
Cand vrei sa excuti silit vreiasa executi oobligatii cand primesti ceva, acestea sunt oblgiatii de a da. la
obligatia de a face ce poti executa silit? Nu insemana trnasferul dr, ci isnemana sa faci ceva pt ca cnv
sa isi exercite un dr, in cauzl de fata sa fii de acord sa iti vizni actiunile sau sa votezi in aga in sensul
listarii societatii. In cazul oblig de a face nu castigi nmc daca ele sunt prinse intr un act autentic-
obligatiile- pt c anu paote instnata sa execute in locul tau. CC zice ca oblgiatiile de a face ori le
executa credit pe riscul si cosutl debitorului, adica credit isi realzieaza obeictivul si treb sa obtina
costuirle relaizarii efortuluid e aldebitor, or daca aceste oblig nu se pot executa fara cocnursuld
ebitorului, reparatia se face prin dezdaunari, prin aacoperirea rpejudiciului, si cum stii ce prejuidicu ti
a creat ala car enu a vrut s aiasa din soceitate? Treb sa ai un proces ca sa stabilesti intinderea
rpejuridicului, deci tot la instanta ajungi, si la timp pierdt.

Cu privire la raspunderea semnatarilor acestor contr pe executarea oblgiatiilor respective in

caz de neexecutare.

1. O varianta usoara ar fi ca in acordula sociatilor sa stabilesti clauze penale. Nu poti stabili o

lauza penala generala pt ca paote fi erea execsiva raportat la unele neexecutari si paote prea
blanda pt nesocotirea altor oblgiatii. Solutia: se ia categorii de clauze penale pt categorii de
clauze din acordul asociatilor.

Dar nimnei nu vrea s ase lege cu o clauza poenala pt ca de ex vrei sa iesi din scoietate, iar ceiallti se
opun-ai clauza de drag along- pui o clauza oenala de un milion si tu ai investit 500k, presupunem ca
ceilalt isunt de acord, ok, daca nu vrem ssa ieism si noi din societate te depsagubim pt ca te am
blocat,d ar daca ai fi eisti tu peste 5 ani ai fi fost intr-o coceiatea inc are ai fi obtinut prin ivnestitia de
500 mii poate nu un milion, ci paote 3, si nimeni nu vrea sa riste, pt ca la clauza poenala nu poti sa o
cumuelzi cu alte depsagubiri, dar dc clauza penala e prea mare, isntnata o paote reduce. De aceea pt
acest tip de lcauze (de iesire din societate) nu prea sse stab clauze penale.

Particularitate: Incalcarea de catre admnistrator a regulilor de fucntioanre stabilite de asociati prin

acordula sopciatillor si pe care le introduc in statutu avem: rasoudnerea sociala a admnistraotrului,
nu conteaza ca legea le da voie sa faca acel act si pt tert oricum e vlaabil, ei si au incalcat o obligtie
fata de asociati. Evident daca ei aau ignorat oc consimatantula sociatilor si ottusi actukl est
eprogfitabil societatii, nu poti sa i pedepsesti cernad daune pt ca nu exista prejuridiu, dar pt
neaxscultare poti sa i revoci,d ar dc ii revopci abzuiv pot ceicere ei daune dar cam greu de crezut sa
fie abuziva pt ca ei sunt cei care n au asucktat primii.

Daca totusi se cauzeaza un prejudiciu prin icneheirea actului fara acorudlascatilor, aga stabileste cine
introduce actiunea si icne se ocupa de proces. Aceasta rpevedere este in lg 31 la societatea pe
actiuni, art 155 si 155 indice 1. La celelate tipuri de societati nu ai astfel de text.

Dar ai in dr comun, cc art 1915, la contr de societate. Se reia ideea ca este o actiune soiala in
itneresul soceiatii, dar cand nu spune cc, cine va execita actiunea? La srl in mod normala ctiunea
respectiva care treb decisa de catre asociati, dar adminstraotrii care n au gresit sunt idnreptatiti sa
administreze actiunea in instnata. E mai putin de conceput actiunea din codul civil cand ai un
admnistrator unic si n a iadm cre sa introduca actiunea si api put amerge pe 1915 coroborat cu 1919
si sa ai un ascoiat care conduce actiunea dar in folosul societatii..

O prevedere ssemnatoare la soc pe actiuni, daca asociatii majoritarti nuvor sa aprobe itnroudcerea
actiunii, cei minroitori pot sa o introduca dar despagubirile castigate vor fi in folosul societății.

2. Alta modaltiate de a icnerca sa pui in executare aceste calzue inc azul inc are cnv se opune
utlerior este prina cordula sociatilor sau prn acte separate sa dai in favoarea ascoiatulu icare
doreste sa benficieze de aceste caluze un mandat irevocabil care sa i permita sa voteze in
 numele asociatilor cahir daca ie sau rrazgnadit intre timp, si sa icnehie contr in n umele lor ,
spre ex dac aeste o clauza de drag along. Doar ca exista oslabiciune a mandatului irevocabil,
cel putin in dr romanesc: paote fi revocat.

Revocarea lui rpesupune acordarea de despagubiri dar totusi produce efecte, pt ca nu poti forta pe
mandant sa faca ceea ce a dat voie la un moment anterior(adica sa respecte mandatul si sa nu revoce
pe mandatar).

Sunt suficiente capcane si limitari in dr domanesc pt a pune in executare clauzele din acordul
ascciatilor.

Totusi acordurile se icnheie in continuare, ceea ce speri este ca atunci cand o aprte nu executa, sa
reusesc sa ii f ac sa si respecte oblgiatia prin blocari in aga, prin crearea de haos in societatea, sau
alte smecherii d-astea.

In sistemul englez ele pot fi puse mult mai usor in executare. La noi si in alte tari, aceasta facilitate
este discutabila.

Curs 4

Regimul juridic al titulrilor de participare

1. Art. 1900CC partile de interes sunt indivizibile., tehnic vorbin partile nu intra in
patrimoniul soietatii ci in patrimoniul lor.

Ce presupune asta, ca sunt indivizibile? Nu le pot fragmenta juridic, pt ca in quasi-majoritatea

cauzrilor sunt elemente incorporale. In trecut erau actiunile la purtatormaterizabile in inscris.
Toatlaitatea dr pe care aprtile de itneres le ofera sunt legate de o unitate de parte de itneres. Alin 3
prevede ca pot sa am in schimb coproprietate asupra unei parti de itneres, este coproprietate
indivizibila, fortata.

(Chiar si acum actiunile la purtator sunt imateriale).

Consecinta a faptului ca partile de interes sunt indivizibile.

-pot sa transmit numai partea ca atare si nu fractiune

-pot sa consituti un dr de garantie/ipoteca numai asupra unei parti

-Drepturile sunt integral alocate partii respective

2. Principiul egalitatii partilor de interes.

 Fiecare parte este egala valoric cu celelalte parti de interes, dar ofera exact aceleasi drepturi
si obligatii ca oricare alta parte. Nu sunt divizibile.
 Este un pricincipiu fundamental.
 Partile de interes sunt de valori egale

Valoarea nominala reflectă întodeauna valoarea capitalului social? Intrebarea are relevanta in
aportul cu prima.

Adica sunt 2 modalitati contabile prin care pot varsa aportul in capitalul social.

a) Valoarea varsamantului este egala cu valoarea aporturilor de interes pe care le primesc.

Adica daca am un aport indiferent de forma, de valoare 100 si daca ma parti de interes de
valoare nominala 1 leu, voi primi 100 parti de interes.
 b) Aportul cu prima, acelasi aport de 100, dar in loc sa primesc 100 parti de interes, primesc
doar 50, restul de 50 se duce intr-un cont de capital numit rezerva de prima. E o operatiune
in principal contabila, dar are si implciatii practice in sensul ca cel care primeste in schimbul
aportului mai putine parti de interes nu are vreun drept cu privire la prima. Prima e a
societatii. Cand varsam aportul contabil se duce pe 2 componente: de prima si de parti de
interes. Dpdv al cap social ceea ce conteaza este componenta de parti de interes. Capitalul
social va fi luat in calcul nu mai prin raportare la nr si val aprtilor de interes primite de toti
asociatii.

Dar societatea e mai bogata pt ca are si acel cont de primă, care este tot intr un cont de pasiv, si
societatea poate sa o foloseasca cum doreste, poate sa o incorporeze mai tarziu in capitalul
social, folosita la operatiuni de fuzini, divizari, acoperiri depeirderi, etc.

Ceea ce se reflecta patrimoniul in buzunarul fiecarui asociat eeste nr. total de parti de interes al
valoarea lor nominala.

Cum transmit partile de interes in dr comun?

Art 1901 CC. avem 2 iptoeze:

-tranmsiterea intre asociati

-transmiterea catre terti

Catre asociati lg nu impune restrictii, cu alte cuvinte dc nu exista vreo restrictie in contract, se
poate transfera oricum, doar acordul celorlalti asociati.

Spre deosebire, al instrainarea catre terti restrictiile sunt de ordine publica si anume partile pot
sa fie transmise catre pers din afara numai cu acordul tuturor asociatilor. O sa vedem care sunt
consecintele in cazul in care incalci aceasta cerinta.

De ce diferenta de regim? Este caracterul intuitu personae care este de esenta contr de societate
simpla preucm si de esenta soceitatilor de persoane in nume colectiv din lg 31..

(affectio soceitatis e scopul soceitatii)

Presupunere: un asociat o instraineaza cu acordul majoritaiti, dar nu al tuturor. Lg impune o anumita
sanctiune. Nu se aplica nultiatea abosluta. In acazul acesta orice asociat poate rascumpara aprtile de
itneres dobandite cu titlu oneros, solutie la fel sidc e cu titlu gratuit, in 60 zile de al data la care a
cunsocut sau trebuia sa cunoasca cesiunea.

Din intentia de instrainare a asociatului tranzactia este recunsocuta, el iese oricum din societate.

Evaluarea de rascumpararea este fie valoarea stabilita intre tert si asociatul rascumparator, desi
rascumaprarea nu este un termen exact aici, rascumaprarea se face de pers juridica or aici este
rascumparat de colectivul de asociati. E o cumparare fortata ope legis pe care o face asociatul
interesat la un pret pe care-l stabileste un expert numit de instanta.

Intrebare: care este efectul, dpdv al rapsunderii intre asociatul cedent si tertului cesionar? Legea nu
zic dar aplicam prncipiile de dr comun. Care este efectul operatiunii de rascumaprare? Nu
agranteaza pt evicțiune. Nu nu e normal sa garantezi pt evicitune pt ca legea e clara. Cand esti evins
trebuie sa fi fost un eveniment care s anu fi fost asumat direct/implcit de catre cumaprator, pt ca
altfel ti ai asumat riscu lcontr in acest caz.
In afara de evictiune, tertul plateste o suma de bani cedentulu isi primeste o alta suma de bani de la
asociatul rascumaprator, ce ar putea cere tertul si cand si de la cine? De la rascumaprator nu poate
cere nimic. De la ascoaciatul cedent initial poate cere ceva? Daca ceea ce el primeste de la
rascumapraotr este egal cu ceea ce el a paltit catre cedent, ma ipoate el sa ceara altceva? Eventuale
cheltuieli. E o discutie dc poate sa ceara despagubiri pt profitul nerealziat, profitul ar fi ceea ce in
mod rezonabil s ar fia stteptat s aprimeasca de la societate. Dr al dividende este un dr abstract, nu e
un dr de creanta propriu-0zis care s ematerialzieaza doiar dc societatea decide sa distribuie profitulk.

Daca poate sa dovedeasca alte prejudicii cu cauza directa in operatiunea de rascpumparare, atunci
cedentul ar trebui sa i le acopere.

Insistam pe acest articol pt ca se aplica la orice societate inclsuiv la cele pe actiuni ssau cu
rapsundere limitata care se bazeaza pe un act constituiv unde exista cerinta contractuala a acordului
tuturor ascoaitilor inc azul in care cnv vrea sa instraineze, ceea ce legea nu iterzice. Este un regim mai
strignent care nu vine din lege la SRL ci din actul cosntituiv. Aici oricum am o alta codnitie de ¾ din
capitalu lsocietati iisntrianez tertului.

Solutia este acceasi si la srl, vanzatrul nu paote fi fortat sa ramana in scoeitate dar ceilalti pot
sa rascumpere. Aici este dr comun aplciabil ttuturor societatilor.

Care este relatia dintreun asociatsi partile intr-o societate? Mai putin ca e contractul de
societate simpla sau contractul de societate comerciala.. ce fel de raport juridic este intre acestia:

Ele sunt in patrimoniul asociatului care a contribuit la capitalul scocial. Caracterele sunt: dispozitive,
folosinta, culegerea fructelor. Cum se impune el tertilor, sau cum se raproteaza tertii la un dr de
proprietate? Tertii trebuie sa il respecte. Daca tetii pot sa ii afecteze un atribuit sau toate sunt strict
reglementate d elege, ex exproprierea.

Acest dr de păorpr se naste prin inregistrarea intr-un registru? Ca la cartea funciara? Contr de
societate treb inregistrat udneva? Nu, societatea coemricala d eorice tip senaste prin irnegistrare al
RC, asta insemana ca pana la mom inresitrarii eu nu am propr asupra partilor sociale sau actiunilor?
Pt ca am contribuit totusi cu aport, ce am primit in schimb? Parti de itneres dar n-am nicio relatie cu
ele? Concluzie: n are nicio leg inregistararea societati icu ansterea acetui dr care s enaste cand
semnez contractul-subscriu- si cand am varsat aportul.

Referitor la terti. Tertii usnt oblgiati sa mi-l repsecte, pot s aitnerfereze intr-un fel in leg cu
modul in care execit eu atirbutele in leg cu partile de itneres? Cine sunt terti aici? Asocaitii dar si
societatea. Eu pot sa exercit nestingherit fara sprijinul altei persoane dr asupra aprtilor sociale sa
utotdeuana sunt elgat si de decizia altor persoane? Nu pot s aiau niciodata singur chair daca m 99%
din capitalul oscial, chair daca pana la urma tot votul meu ocnteaza, treb sa invit al procesul
decizional in baza legii si pe ceilalti asociati.

Totdeauna ca asociat-si asta vine din afectio soceitatis- eu treb sa lucrez impreuna cuceilalti inclusiv
pt exercitarea oricaror dr de orice fel asupra aprtilor de inreres, mai ales dr de a culege fructele, prin
dividende. Or, daca sunt mnoritar si ceilalti nu vor, eu nu pot sa exercit aceasta componenta alui jus
fruendi.

Este un dr de propr atipic. Este atunci un dr de creanta? Care inseamna dr titularului partilor de
itneres de a cere o prestati inclusiv o prestatie negativa-sa nu faca- din partea cuiva. Cuvia fiind
ceilalti ssmentari aicontr de societate.
Pot s ale cer sa distibuie dividnede dc majoritatea nu doreste, pot sa i onvoc eu? Nu. Ce pot sa le cer
sa nu faca? Pot sa le cer sa nu si instraineze aprtile de interes? Nu pot, chair pe dr comun. Pot s
apreiau eu aprtile de itenres dar nu pot opri in mod absolut instrainarea lor.

Cu alte cuv nu este nici un dr care are fizionamia clasica a unui dr de creanta.

Am facut discutia pt a vedea aprticualritatea rap juridic dintre aoascoaiti si aprtile de itneres. Unii i zic
quasi-drept real latii cae chair dr real, mai putini au zis ca e dr de creanta. In jargon e un dr de propr
asupra partilor, dar atentie! Nu e o propr in sensul clasic al cuvantului acest drept.

În legatura cu relatia ditnre titular si partile de itneres. Foarte des in practica, cand se instraineewaza
o societate, adica se instr majoritatea cap social catre un tert, adica schimbarea copntrolulu iasupra
consiliului de administratie, asupra directiei scoeiattii, eventul aschimabrea obiectului de activitate.
La baza aceasta operatiune presupune o vanzare cumaprarea de aprti deinteres. Ii dai dr de a
dispune de ele contra unei sume de bani care s epaote palti si in transe sau chair dac ao păarte se
retine de cumparator ca o garnatie pt o perioada determinata. Iportnat e ca e oepratiune de v-c.

Cand vand un bun in civil, ce oblgiatii am eu ca si vanzator fata d ecumaprator? In afara de predarea
bunului? Oblgiatia de a garanta pt evictiune si pt vicii. Aici vicii aparente e mai greu de conceput si in
amterie d ebunuri incorporale e greu sa stustii ca avem vicii aparente. Ckclar pt vici ascunse rapsund.
Sigur, pot sa limtez raspunderea prin contract, dar ca vanztor nu pot sa fac asta cand cunsoteam
existneta viciului.

Presupunem ca obligatia exista si in termenul de rpescirpite in care pot exercita dr meu ca

cumparator pt icnalkcarea oblgiatiei de garantie contra viciilor se descopera ca soeitatea pierde un
bun seminicativ. Fie ca a fost revendicat de cineva, fei.. adica val societatii este mai mica ca uramre a
modului care vine din comproamnteula dminstrarii scoeiatiati sau al actioanrilor anterior instrianrii.
Automat duce la scaderea vlaorii acestor aprti de itneres pt ca ele sunt legate de vlaoarea
patrimoniulu isocieatatii.

Treb sa despagubeasca vanzatorul aprtilor de itneres pe cumparator? In conr sa zicem ca nu scrie

nimic de aceast aoblgiatie de garantie, nu stie nmc de ccunsotintele pe care vanzatorul partilor de
itneres le avea asupra societatii. Mai depinde de cceva? Aicia vem garnatie pt civii ascunse ale patilor
de itneres. Implcit soceitatea si a schimbat stapanul. Faptulc a patrim societatii sufera peirderea este
asta un viciu ascuns al partilor de itenres. Strict juridic na r fi chair dc exista o leg economica clara
intre evaluarea aprtiloor de itneres ianitne si duap vanzare. Un viicu ascuns ar fispre ex, ca poate
exista un tert care pretinde ca are si el dreptul asupra partilor, nu neaparat dr de porpr, ca sa nu fie
evictiune.

Atata tiimp cat contr tace nu poti pt acest eveniment sa ceri daune vanzatorului, de acceea aproape
toate contractele au niste clauze de garantie pe care le ocnfera vanzatorul cu privire la soceitate,
active, activitate, situatie fiannciara. El garanteaza ma imult decat i ar cere legea-pt vicii ascunse ale
partilor sociale- ceva in leg cu cunoasterea sa decurgand din calitatea de fost asocait/actionar.

Daca se produce acel eveniment, se dovedeste ca a facut o representare falsa in contr de v-c, a spus
ca societatea nu are nicio problema de neresepcatare a legislaitei fiscale/mediului si se dovedeste ca
el stia ca exista dc e vb de fiscalitate o situatie in care societatea s a jucat cu situatiile finaciare pt a
reduce impozitl, dar nu a dezvaluit asta, sau stia ca societatea a poluat si acea poluare nu a fost
curatata de societate si vine garde de mediu si amendeaza societatea dupa finalziarea tranzactiei. El
si a asumat aceasta obligatie, vanzatorul.
Intrebare: e vlaabila sumata aceast aolbigatie? Poate fi pusa in executare? El n aa sumat ceva legat
direct de aprtile vandute, ci indirect, ceva legat de unt ert, a zis ca e bine mersi si nu era asa. Oricum
e eoblgiatie contractuala, odata asumata, chair dc e vb de un eveniment relatiei strict juridice de v-c
de aprti de itenres, atata timp cat si incalcat obligatia asumata contractual treb sa rapsunda. Pe dr
comun, nu ar raspunde, dar aici si-a asumat. E o rapsudnere contractuala care vine din actul sau de
voiinta.

Asemnea obligatie de garantie nu este legata de garnatia de evictiune ref al partile de itneres
sau vicii, ci este o oblgiatie asumata in contr de v-c si nu este elgata direct de transferukl propr
asupra partilor de itneres, dar este vlabila. Decizia 1553 sectia a 2a, 2015 zice ca este valabil asumata
dac a fost asuamta prin cotnract. Chair daca suamrea de catre vanzator a olbigfatie de garnatie… nu
are reglementare elgala, o astfel de clauza nici unu este interzisa de lege. Pt ca un rationamkent in
sens restrans ar nega existenta contractelor nenumite. Desi labaza contr este de v-c, este mai
compelx are si aceaasta oblgiatie am iocomplexa de arantie pt activele societatii.

Conclzuia deciziei= e perfect valabila o asmenea decizie, daca n u o ai in contract nu crede ca ar fi

recunsocuta de vreo instnata, numai dc exista in contract.

Înstrainarea partilor de itneres, mai rar se intmpla dar exista, se poate incheia si un
antecontract de v-c. ina ceasta speta s-a incheiat in 2007 decizia fianla fiind in 2016 la iccj, s0a
icnhait o minutes of meeting, adica un proces verbal al negocierii. Care din formualrea lui se putea
itnerpreta ca fiind asumarea de catre vanzator a oblgiatiei de a icnehia un contr de v-c ap artilor
socaiale la societatea repsectiva ceea ce nu s-a intamplat.

Speta a fsot decisa dpdv foarte tehnic, doar il evocam: decizia 552/2016 in t de rpescriptie care era
de 3 ani de la data incheierii antecontractului, propmitentul cumaprator a introd act in isntanta pe
care a castigat o inc are a cerut cosntatare exsitenteio oblgiatiei respective didin partea vanzatorului.
A obtinut titlu executoriu. Dupa care in 2011 , dupa expirarea celor 3 an ide la icneheire, a introdus o
actiune princ are a ceurt pronutnarea unei hot jud care tine loc de contr de v-c ap artilor sociale.

Problema tehnica a fost legata de faptul ca vanzatorul a invocat prescriptia: pai dupa 4 ani de al
momnetul incehirii nu mai poti sa ceri hot care sa tina loc de antecontract. Prima actiune a intrerupt
termenul de prescriptie. Am castigat, am titlu executoriu, de atunci am 3 ani in care sa pun in
executare silita in orice forma acel titlu executoriu, aici exec silita insemna sa obtin o noua hot care
sa tina loc de contr v-c. de ce n a facut o de la inceput/ poate ca a ljucrat prudent, i a fost frica sa nu
respinga isntnata cererea prin care cerea direct?

Pe el il itnereseaza sa retinem faptul ca si un atnecontract de v-c de parti sociale ii creeaza

vanzatorului aceeasi protectie ca orice alt antecontract de v-z . poate ca exista o anumita
aprticualritate legata de obiectul sau amterial, dar el este tratat dpdv al isntantelor la fel.

Sa vada isntnata ce nu s a executat antecontractul. Nu s a respectat dr pe cre il a re. Dar in sensta

asta s a cerut, prom vanzator nu si a executat. Si ce a cerut? Săune care a fost ultima actiune de a
obtine hot care sa tina loc de contr. Scopul actiunii initale a fost d a obtine titlu execturoiu si anume
relaizarea executari idirecte a antecontratulu i executare care de buna voiea fost executata. Prima
oara a obtinut : isntnat acosntata ca esti olbgiat sa icnei contr, abia a 2a aora isntnata a icnehait
contractul.

Constituirea de ipoteci mobiliare (pt ca aceste titluri au caracter mobiliar) asupra partilor
sociale/actiunileor.
E vreo interdicție? E posibil sa închei o ipoteca? Da 2389, ob iptoecii mobiliare. Mai mult, in lg 31 in
leg cua ctiunile si numai cu actiunile,a vem una rt special care spune ca pot sa imi constitui garantii
reale asupraacestora si ele trebuei inregistrate si lg spune unde. Cu titlu deprincipiu, art 99 indice 1 lg
31. Ca iptoeca sa fie valabila ea unde se inregstreazA?: in arhiva electr de garnatii reale mobiliare..
avand in vedere ca aceste parti sociale/actini, se inregistreaza si in Rc si la acituni oricums e irnegistr
in reigstul de actiuni si strnasferul se inregistreaza aici, i pot s anu mai inregistrez al rc dat fiind ca
trnaferul e irnegistrat si e valbil in resgtul de aprti sociale. Dc o irnegistrez nu mai in registruld e actini
e suficeint dpdv al opzoabilitatii? La actini e clar, art 99 indice 1 alin 3 e clar, de lad ata inregistrarii ..

La parti sociale nu am acest text dar sol treb sa fie aceeasi pt ca inregistrarea actelor in leg cu paritle
sociale in reigsturl partilor socaile nu rperzinta deorgare de la prncipiul opozabiltiatii si constiutirii
iptoecilor mobiliare. Numai inregistrarea in arhiva confera eficienta ipotecii.

Ce isneman pt creditor ipotecar faptulc a are iptoeca mobiliara, garnatand o creanta persoanla a
asociatului? Nu o executa la termen, situatie clasica in materie de imprumuturi banca, bancile
imprumuta societatea dar cer asociatilor amjoritari sa ipotecheze si partile lor de interes, pe ideea ca
daca esocietate nu executa, preiau ei controlul. Executa ei iptoeca si dein titularii societaiti si o vand
pt a –sirecupera creanta.

Pana la momentul la care nu este un caz de icnalcare a obligatiei garantate, ce riscuri are
creditorul iptoecar? Desi are rangul 1, este inregistrata si opzaibla. Riscul economic este ca aprtile
sociale sa-si apirda din valoare. De ce vrea el sa se pazezascA? De acte care duc la o pierdere
atificiala. Ce acte ar putea fi? Societate intraineaza fara echivalent real bunuri catre alta soeitate
condusa de acelasi debitor ipătoecar, sau sa nu icnaseze la timp creante, sau sa piarda controlul.
Cum? Prin amjorare iar debitorul ipotecar nu participa si este diluat si altcnv detine peste 50%, si
atunci chair dc executa silit banca, va primi parti sociale minoritare. Or a fi minoritar intr o societate d
eorice fel, cu toata protectia doctrinara minoritara, nu prea ai ce face cu ele, valaorea lor ca aprti
minoritare este mult mai mica decat val lor ca parti majoritare. Si atunci iptoecile acestea asupra
partilor sociale sau actinuilor sunt contr foarte complciate pt ca debitorul isi asuma tot felul de
obligatii s ianume sa nu voteze anukite tipuri de decizii fara acordul banii, sau fuziune, dizolvare, etc,
chiar ii da un mandat irevocabil care este revocabil la noi, creditorului ipăotecar sa voteze in locula
cestai in cadrul adunarilor gneerale. Ii da dr ca inc azul inclacarii acesotr oblgiatii sa accelreze
iimprumutul si sa treaca la executare, dar e greu sa executi intr o societate bazata pe intuitu
persoane, or pt ca daca tu vrei sa preei iti trebuie acordul celorlati. Nu eixta derogare pt executarea
silita pt ca ea este tot o instrianare. De aceea se expirmaa cordul tutror ascoaitilor cu privre al
isntituirea iptoecii dar si acorul ei cu rpivire la sa nu se opuna la instrainre cand banca va dori sa rpeia
sau sa vanda acele parti sociale. Asociatii pot utleriro sa ia o alta hoit care sa revoce acea hot
anteriaora. Atatata timp cat hot initial nu a prous ef juridice, s0au razgandit aosciatii. Ea a creat niste
asteptari din aprtea credit ipteocare, iar a doua hot ar putea fi atacata cu act in nultiate de creditroul
ipotecar.

Vrea s azica ca in amteire de iptoeca mobiliara asupra partilor sociale/actiunilor e complciata. Chiar
si contractual exsita anumite riscuri care persista.

Curs 5 (31.10.2018)

Regimul acțiunilor și părților sociale

La acțiuni, avem reglementări specifice referitor la regimul juridic.

Discutăm despre aplciații comune șlș ila actiuni si la parti ssociale

-in abmbele situatii avem de a face cu bunuri incorăorale, car pot face obiectul uzufructului. 2
articole cu privire la obtienrea proprietatii nu pot fi aplciate. Art 937 si 1275.

Art 937 reglementeaza prescriptia instantanee, dobandirea proprietati iasupra unui bun mobil care a
iesit de sub controlul unui proprietar si a intrat in posesia/staăanirea altei persoane.

Posesorul ultim, de buna-credinta, in principiu dobandeste proprietatea, si proprietarul anterior o

pierde. Doar ca 937 nu poate fi aplicabil si la bunuri incorporale pt că nu avem acele elemnete ale
posesiei care pot să dea dreptul de dpropietate, sa duca lșa dobandirea dr de propr. Acținile/părțiel
sociale nu pot fi dobândite prina ceastă modalitate. A fost unc az celebru in anul 2000 când acțiunile
cocor (magazinul cocor) era listată pe o piată de valori mobiliare si printr-un mecanism fraudulos
actiunuile repsective au fost mutate din conturile unor detinatori in conturile altor persoane si a fost
un nr de litgii pe o durata de 4 ani si printre probleme a fost si probl dobandirii cu buna-credinta a
proprietatii asupra acestor acțiuni. (lăsând al o parte că se punea in discutie si buna-creidntă pt că
acele acțiunie erau pe o piață de valri mobiliare care are o reglementare proprie și deci nu aveai cum
să nu știi că transferul este fraudulos.)

În final isntantele pe VCC au dat solutia normala, in sensul ca nu se aplica 937 pt ca el se aplcia doar
la bunuri corporale,

A doua situatie este in 1275 care este un text de noutate in amterie civila si face cpe moelul
comaprarii titlurilor de porpiretate in amterie imobiliara, face o comparatie a posesiilor. Cand bunul
este vandut unor cumapraotri succesivi s iunul dintre ei este de b-c, acela va dobandi titlul asupra
bunului. B-c ina ceasta materie inseamna ca dobanditorulc are a itrat in posesia efectiva/materiala
(corpus) a bunului, nu a cunsocut si nici nu putea cunoaste oblgiatia asuamta anterior de instrainator.
Cu alte cuvinte, ca vanzatorul era obligat sa predea bunul uni alt cumaprator. Dc toti cumapratorii
sunt de rea-credinta, atunci cel care sesizeaza prima data instnata si nu a obtinut posesia bunlu
imodil corporal, va fi preferat.

Din tot acest text reultă că de fapt aplicatia lui este numai in materie de bunuri corporale. Dc am
ovanzare succesiva de actiuni/parti sociale catre mai multi cumapratori nu se poate stabili cn e
propeitarul adevarat pe baza acestui text de lege, pt că nu există poseise propriu-zisă.

Si in asmenea cazuri ce solutie avem, pt că CC nu oferă soluții. Vedem in lg 31.

În ce priveste părțile sociale, regimul lor este ușor schițat, nu este dezvoltat ca inc azul acțiunilor, dar
avem totuși un text foarte importnat dpdv al dobandirii s idovezii dobandirii titlurilor. Art 202.

Acest articol are prevederi cu privire al limitari, ma iales cand se trnamsit parti sociale ina fara
societatii, limitari pt a pastra caracterul intuitu personae al srl-ului, dar ceea ce ne intereseaza este
modul in care se dovedeste această transmitere si produce efecte, avem art 203: treb inregistrată in
rc si in registrul de asociati al societatii, air fată de terti transmiterea are efect de la data inregistrarii
in rc. Iar pt a apare in Rc trebuie depus la acesta actul ocnstituiv al societatii actualziat unde apare
dobanditorulurl, rpecum sia ctulde instrianare, si evident, hotararea adunarii generale care a
approbat rtransferul cand e vb de trnasfer in afara societatii. La parti socciale deci lucuruile sunt
simple. RC face opozabil transferul, nu mai avem nevoie de b-c si posesie s icomaprarea posesiilor de
b-c din amteria bunurilor mobile coprorale. Aiuci treb sa vezi cine e inregistrat primul in RC.

La societățile pe acțiuni, textele sunt mai numeroase, ma isofisticate dpdv al mecanismulu

ide tranmsitere a porpietății, art 98 și 99, air 99 indice 1 vb de consituirea de garanții.
Însă înainte de a vedea regimul juridic al transmiterii proprietăților acțiunilor treb să vedem dacă
avem acțiuni bunuri corporale. Sistemul tradițional pe care este bazată și legea 31 avea în vedere că
societatea emite fizic titluri care dovedesc dr de proprietate. Doar că și îna cest sistem, în general
acținuile emise în această formă n u erau încorporate în titlu, cu alte cuvinte hârtia care zicea că deții
3x actiuni nu reprezenta titlu de prorpeitate ci dovada titlului. Cu o exceptie: acțțiunile la purtaor,
une numele titlularului nu apare pe hartie, air acea actiune in formă materială era chiar titlul.

Deci pt dovedirea insusi a titlulu isi dovedirea proprietăți iasupra actiunii era însăăși ahârtia
repsectivă. Dacă o pierdeai și ajugnea la altcnv, acel altcnv era pproprietarul de drept.

Dar majoritatea cțiunilor chair și în acea epocă erau acțiuni nominative, adică se știa și în registul de
acionari dar si pe acșini scria cine este deținătorul acțiuniii repsective.

Peste 100 ani când lg soceităților a fost introdusă după „90, dispăruse obieciul emiterii acțiunilor
nominative, si toate aceste acțiuni nominative erau dovedite prin inscriere in registrul de acțiuni
registrul acționarilor.
Când a fost deschisă bursa de valori si a fost adoptată legislatia valorilor mobilaire s a introuds
cocneptul de acțiuni dematerilziate, adică de principiu acțiunea nu se emite nici măcar sub formă de
certiifcat, singura probă este inscrierea în registrul electronic. Este o societate, de regulă cea de
registru, care întrun fișier are nume, adresă, nr de acțiuni al fiecărui acționar. Ele sunt bunuri
fungibile și nu are nicio improtanță de la ce nr la ce nr ai acținile, imprtant e câte ai.

Interesant este că legislația a spus că societățile care s etrnzacționeză pe aceată piați emite
acțiuni numai in formă dematrializată air cn vrea să se listeze, existăp un proces special de
dematerialziare, adică ce ai emis anterior-chair si la purtător- le retragi. La noi a fost mai usor că nu
prea s-au emis, dar in vest,în anii 70-80 era mai complicat, trebuia să le colecteze.

Legea 31 a introdus si ea acest cocnept in continutul ei. Art 98 și 99.

Cele care sunt emise in forma materiala, exsită un certificat care le ocnstată is nu e suficient să fii
inregistrat numai in registru lacționarilor: trnamsiterea se face prin declarație făcută în registrul
acționarilor (in dreptula ctioanrului x apare: X a înstrăinat către y, apare în numele compărătorului
după ultimu lacționar inregistrat apare unul nou, acest y.) și prin mențiune făcută pe titlu, semnată
de ambele părți.

Deci pentru probaține înc azul acțiunilor in formă materială-improbabil să dăm de ele in practică-
deci trebuie odublă mentiune:: registru+ pe titlu

Înc azul celor dematerilizate e necesară daor isncrierea inr egistru und ettreb să semneze si
instrăinătorul și dobânditporul.

Lucrurile se complică dacă ne gândim că si registrle acțioanrilor sunt in formă dematerizliată. Un

operator introduce in fisierul repsectiv mentiunile rpivind transferul si nu poti avea semnătura fizică.
Dacă actul cosntitutiv nu spune altfel, de ex să zică căp e suficientă mentionarea inr egistru fără
se,mnătură, ai un transfer imperfect, trebuie să ai și alt mijllco de probă ca să dpovedești că esti
dobânditor.

Art 99 se ref la act la purtător, trebuie să dovedești doar că au fost emise. Nivci nu are sens să ai
acțiuni la purtător acum. Sunt multe dezavantaje (secretarula dunării generale paote să zică că sunt
false) și există și reticență din aprtea societăți icând vii cu teancul de acțiuni să dovedești că ai 5% din
capitalul social. Au devenit amk ipopulare recent, pt a ascunde titluarul dr d epropeitate siapartineau
fucntioanrilor publici, demnitarilor,a icia veau scopul de a ascunde incălcarea anumitor itnerdicții
legale.

Vicii sau alte probleme se pot demosntra doar cu mijlaoce de probă, pt că posesorul e
prezumat proprietar.

E destuld e greu să ai acțiuni la purtător în formă dematerialziată, ele treb să apară în registrul
acționarilor. Altfel, nu poți să dăvedești că a avut loc o tradițiune, pt că treb să muți acele acțiunui
dintr-un cont în altul. E iluzoriu să ai acțiuni la păurtător în formă dematerializată pt că ele aparțiun
unui nr de cont or treb Să ii faci cuiva acel cont și afli titualrul.

AL părți osciale e o singură categorie d epărți sociale.

L acțiuni, lg dă posiilbitatea emiterii mai multor tipuri de acțiuni. Art 94 ls stabilește principiul, ca
toate acțiunile să ăfie de egală valaore și oferă drepturi egale. Est un principiu fundamnetal, isncris și
în CC.

Alin 2 derogă…..

El adaugă: potrivit dispziitilor art 95 si 96.

Intrebare: in baza acetui text de elge putem emite orice tip de actiune sau sunt limitat numai la
formele din 95 si 96. 95 se ref al actiuniel cu dividend prioritar fără dr de vpvot, air 96 reglementează
doar cum votează titularii unor acțiuni cu drepturi diferite- se intâlnesc într-o adunare specială.

La dividend prioritar, titularii nu pot vota deci nu ifnliuențează funcțioanrea societății. 95 stabilește
limitele, și nu mai există alt articol care să reglementeze alt tip de acțiune. Si ce ar mai exista? Este
uzual-in alte jurisdictii- să ai clase diferite de ațiuni.

In general e vb de acțiunui cu dr de vot diferite. Unele pot să aibă și drept la dividend prioritar, adică
combinatie intre un vot mai mare față de altă acțiune si in plus si didivend prioritar. Sistemul clasic
este o actiune=un vot. Cele cu vot multimuplu isneamnă că o acțiune îti dă 2 drepturi de vot, este
aceeasi cotă de participare la capitalu lsocial dar îti dă alt drept de vot

Intrebare? In ro păoti emite actiuni cu vot multiplu? In 94 alin 2 se derogă referindus e la actiunile cu
dividend prioritar

Avema rt 101 care in aplcairea lui 94 (1) zice că orice actiune plăptită dă dr la un vot, virgulă DACĂ
PRIN ACTUL CONSITUTIV NU SA PREVĂZUT ALTFEL: era smiplu dacă acest articol nu avea si alin 2 și 3.

Alin 2:….poate limita..din lege.

Dacă coroborezi primele 2 alin ideea este că dacă actul cosnitutiv rpevede, paote limta dr de vot al
unor actiuni, inseamnă că ai practic mai putine vorturi decât actiuni ai. Lucru care se intâmplă în
practică.

Alin3:- nu mai are legătură cu ideea de actiuni cu dr de vot diferite: dr de vot este suspendat pt
actioanri icare nu sunt la curent cu plata vărsămitelor pe care le au promis când au subscirs, deci altă
iptoeză decât primele 2 alienate.

Si poti să spui in cocnlzuie că lucrurile sunt clarre, nu avem un text de lege suficient de puternic care
să zică că ne dă dr să emitema cțiuni cu dr de vot multipălu.

Există dorință in rpactică, chair s au emis, si o spetă a ajuins in fata icccj, decizia, 1148 din 16 martie
2011.
Până la icc o isntanță a zis că se pot emite, altă isntnță a zis nu. Rațioanmentul iccj e imporant: începe
cu ce zice alin 1 din 101. Principiul este stabilit in prima texă, air teza 2 stab exceptia-se paote deroga
cu repsectare exigentelor pirncipiului libertății contractuale. Problema care vine in textul enuntat
este dacă derogarea de la principiul proporșioanltiății se poate face ins ens pozitiv-vot multipălu-dar
si negativ- vot restrâns-. Ins ens negaitvv, alin 2 autorizează. Teza 2 a primulu ialin art 101 s a dat
liebrtaea actioanrilor de a stabili mai multe voturi pt oactiune, o itnerpretează ca o permisiune pt a
emite actiunui cu vot multiplu. Din piucntul lui de vedere itnereprtearea este ciudată si pe baza ei
construieste rationamentul. Spune că dacă avem in vedere textula rt 101 respectiv in situatia inca re
s ar fi avut inv edere numai o derogare in sens negativ, atunci nu ami era nevoie alin, atunci u ma ie
ra nevoie sa spui expres in alin 2 că se paote limita. E ilogic, alin 1 zice dpdoar că se poate deroga, dar
nu zice in ce sens se derogă.”daca luam incosnduereare art 96 si 96 putem conchide că legiuitroul a
vrut să reglementeze al un loc.. pt a evita anumite abuzuri„

95 si 96 nu e text antiabuz, ci doar d eprioritate pt nsite actioanri care nu vor să aprtiicpe la

viatasocietății.

Deci poțoi să te bazezi pe ea ins ensul de a emite actiuni cu vot multiplu,, dar toiate argumentele de
itnerpretare sunt slăbute, dacă nu aberante. Să fim cosntienti că este psoibilă emiterea in baza
jurisprudentei, dar e riscant, cienva apote spă lșe conteste acele actiuni si alt complet să zică in sens
contrar.

Problema răscumpărării

Art 1900 cc. am discutat data trecută.

Acum vb de adevărata răscumpărare.

Îna rt 103 indice 1, LS, principiul e stabilit in art 103, societate nu paote să-și subscrie propriile
acțiuni.

Dacă se oincalcă aceată itnerdictie se poate incălca in codn art 103 indice 1 si art 104

103 indice 1 vb de rescumpărarea de dr comun:……dinlege…

Ideea este că: societatea, desi nu a subscris propriile actiuni, prin aceea ca scoate din aptrimoniu
active-bani-si ins cvhimbul lor priemst actiui de la actioanri, are loc ce interzice art 101. Deci
societatea e ca uns arpe care isi icnehite coada, are niste actiuni pe care le a platit cu prorpii bani, pt
că deorgă de la 103 se desf aceată răescumpărare in codnitii restrictive. Răscumpărarea de dr comun
e restircivtivă.

Alin 2 relge,entează un caz in care se face răscumpărarea:le ai luat de la ctionari ca să le dai

salrriatilor, da se poate, legea nu limitează în egenral scopul pt care faci răsupmpărarea, dari aicis e
prevede, ca să dai la salariati.

Art 104 creează un regim ff lșiebral de răscumpărare dar pt a nu face praf interidctia din 103, cazurile
sunt ff lmiitative când poti răscumpăra. Nu ne intereseaz ăcare sunt aceste exceptii, dar să reținem că
există un regim al răscumpărărilor relgementat în cazula cțiunilșor, si aici este efectiv răscumpărare
ins ensulk că sssocieatetea isi cumpără prorpiile actiuni pe care le a emis ins chimbul aporturilor
actiunilor.

2 discutii in practică.

1. Poti s ăfaci răscumpărări asimetrice? Adică să iei d euâla unii actionari mai mult d ela altii? Pt
că in mod normal treb ssă iei pro rata de la fiecare. pt ca in final toti acti oanri isă ărmână cu
 aceeasi cotă de partiicpare la capitalu lsociale. Perioclul este să nu faci o expropriere. Legea
in 103 idnice 1 nu impune această unanimitate, cere o hot a adunari igeneale ordinară fofără
să impună majroitate. Ar ptuea teortretic pe baza principiului majorități voturilor să obligi
fiecare actioanr să instrăineze o cotă din actiunile sale. Dar nu prea poti

La fel si al 104? Poti să-i obligi să si vândă.

Dilema: poti să accepti principiul răscumpărării asimetrice? Adică eiei doar de la uni is de la altii
nu, sa udoiei de al uni ima imult d ela altii mai putin? Legea nu itnerzice răscumpărarea
ssimetrică,d acă se respectă dr de proprietate al asociaților si se respectă vointa ascoaitilșor, s-a
putea face o răscumpărare asimetrică dar se schimbă cota de aprticiaptie.

2. Ce plătești? Din cosndierente fiscale apar dicutii nu de palta in numerar, dar puneori iti
covnine să plătești cu active: o clădire, o parte a afacerii,e tc. Ppt că acest regim al
răscumpărăriii are niste avantje fiscale dacă este nediscrimantorie, adică simetircă, daca e
asimetrică se aplică legislatia fiscală si se impziteză.
3. Legea nu zice cum se plătesc, dacă are limitări are in sensul din ce fonduri se plătesc, la 104
nu mai aia ceastă itnerdicție in general, da rnu spune că nu poti să dai bunuri, ceea ce este o
tentatie pt cei care sunt in favoarea idee de a plăti in natură. Există anumite dificultăți dar
dificultățile din apracticpă nu trebuie să omoare un prinicpiu legal. Dacă dai bani la unii si
ubunuri la altii, toată lumea treb să fie de acord că acel activ reprezintă un echivalent corect
al actiunilor cedate de actioanr si că suma de banirepesctivă pe care o părimeste altul este la
fel de corectă. Dar acestea usunt probleme practice de evlaoare, dar principial nu ai un text
care să împieteze, nu ai un prinicipiu care săă zică că nu poti face asmenea disstributii in
scoeitate.

Problema e ma ilargă: poti să distribui dividende sub formă de active ale societății? Si aici sunt la fel,
elgea nu itnerzice expres dar pe de altă aprte poti să te gâmndesti că din eprspectiv acreditrpilor
sociali este undezavantaj. Societatea instrăinează bunuri de care are nevoie pt functioanrea ei, bani
isunt fungibili, dar bunurile sunt mai importante, să fie mult mai utile pt societate.

Nu e un argument in sensul că există itnerdictie aboslută de a face plata in antură a dividendelor, dar
are un anumit disconfort in leg cu această modalitate din perrspectiva tuturor celor care
interactioneză cu societate. Nu faci disctributie de active nci icand faci lichidarea, la insoclventă ce
ma iai se vidne si se imaprte numerarul pro rata ca să nu existe discutii.

La srl n avem text de lge care să ppermită răscumpărarea. Din perspectivva lui, ami ales că
răscumpărarea la soc peactiuni est eo situatie exceptională, la srl u poti avea o roscumpărare de părti
sociale, s ia sta este si abordarea practică.

Dar există o siutuatie când se ajunge la acelasi efect, este vb de situatia retragerii din scoietate,
retragere care are loc cf art 226 LS. Una din situatii este: cu acordul tuturor aosciatilor .ce se
intamplă aici? Cel c are nu mai vrea să rămână in scoeitate remtie părțile sociale si ssocietatea este
obligată să i le plătească si lg stabileste cum se stabileste această plată: prina cord sau expert
desmenat de asociati sau in caz de ineintelegere, tribunal. Iar vlaoarea acestor părti se raportează al
valaorea capitalului social si la activul net. În cazul acesta se intâmplă pracitc o răscumpărare.
Aceeeasi discutie,d acă poti avea si aici retragere cu palta in antură si nu sumă de bani. Este singurul
caz expres regleemntat când poti face răscumpărare de părți sociale de srl. La fel s icând esti exclus,
când esti dat afară din societate, altfle in roice alt caz nu este posibilă răscumpărarea părților sociale.

Drepturi si obligatii născute din depunerea de parti de interese

 Ce obligaţii au acestea? Odată ce a semnat actul constitutiv, indiferent că ai cumpărat de la
cnv sau ai fost de la început, a semnat actul constitutiv, ai obligaţii. Ce obligaţii ai?

-(să verşi când vb de naşterea societății, altfel 101 102 zice că se anulează sau se scot la vânzarea - un
fel de expropriere - sau se anulează, efectul e că nu mai eşti acţionar)

- la societățile care sunt listate unde acţionariatul este difuz iar nimeni nu are putere de unul singur, e
mai mult ca o investitie într un bun in care speri in timp să se aprecieze si să vinzi la preţ mai mare.

Dacă nu participi cine conduce societatea? Consiliul de administraţie. Această obligaţie de a participa
la viaţa socială nu este reglementată, desi cândva aveai anumite stimulente pt a participa , mai ales
că pt unele decizii aveai nevoie de majoritate absolută, si se mobilizau mai multi acţionari mici să
participe.

Cert este însă că participarea la viaţa societății are o leg intrinsecă cu afectio societatis in
sensul că aderenta la un scop comun ii leagă pe toţi acţionarii. Întrebarea este dacă eşti cu totul
dezinteresat de aproprierea societăţii, dacă in leg cu tine am putea demonstra afectio societati. Nu
avem text de lege, la srl ai cazuri de excludere dar sunt limitative pt că sunt excepţii de la forţa
obligatorie a contractului, la soc pe acţiuni nu ai cazuri.

Ai un caz de încălcare a lui affectio societatis, dar este diferit, când comiţi o fraudă si eşti asociat
administrator, adică foloseşti societatea in interes propriu si adică dai cu piciorul al affecti osocietatis,
dar este un caz de graniţă/.

Concluzie: această obligaţie nu produce efecte juridice, este mai degrabă o obligaţie morală.

- Obligația de neconcurență.

Avem art 1903 CC. asociatul nu poate face concurență pe cont propriu si nici pe contul altei
persoane si nici nu poate face o operaţiune care ar fi păgubitoare pt societate. Alin 2 este o
aplicare a tezei a 2a din alin 1…. Din lg.

Conţinutul obligaţiei de neconcurentă îl vezi pe 2 paliere

-de a nu concura, si legea nu spune ce înseamnă

- de a nu păgubi societatea (sigur, nu in mod conştient). Probl cu păgubirea societății este mai puțin o
obligație de neconcurență. Înseamnă pur si simplu că interesul tău personal a prevalat faptă de
interesul social.

In lg 31 obligatia de neconcurentă este definită altfel. Avem un text general care intr o privinţă ar fi
derogatoriu de la 1903, este la SNC,iar snc este dr comun pt toate societățile deci si pt sr, art 82:
asociaţii nu pot lua parte ca asociaţi cu răspundere nelimitată in alte societăţi concurente sau cu
activitate similară. Aici obligaţia de neconcurență este mult mai bine definită. De unde corelaţia?
Interesul tău este să a aibă succes societatea concurentă pt că si miza răspunderii este mai mare.

Aici concurenta este limitată la societăţi concurente.

Teza a 2a: nici să facă pe socoteala sa sau in contul altora acelaşi fel de comerţ sau unul asemănător,
diferit de 1901. Este o veritabilă oblig de neconcurență, să nu faci operațiuni de concurență pt tine
sau pt altul.

În ambele cazuri se poate face acest lucru, poţi fi concurent dacă ai acordul celorlalți
asociați.
Acest art ca dr comun in materia societăţilor se aplică şi la srl, acest art derogă de la 1903, aceeea ce
ins că 1903 nu se aplică in materie de societăți, cel putin tez 1: să nu facă concurenţă societatii.

Întrebare: acest articol este dr comun si pt societatea pe acţiuni?

Dacă ne uităm la art 127 vedem că se interzice acţionarului ca într-o operațiune in care are persona
sau ca mandatar a altei persoane interes contrar societății, să se abţină de la deliberări. Deliberări=să
nu discute + să nu voteze. Să nu influențeze in nici un sens pe ceilalți acţionari.

Deci poate fi orice fel de interes. E o depărtare de la affectio societatis, pt că ai in vedere doar
interesul propriu care nu e nici măcar aliniat cu cel al societății. Doar nu votezi. Dacă se votează in
sens favorabil ţie, aia e, dar fără votul tău. Sancţiunea: răspunderea pt prejudiciile suferite de
societate numai de votul tău era indispensabil pt validarea votului. Deci dacă eşti minoritar vorbeşti si
votezi dar se lua decizia și fără votul tău, nu răspunzi legal. Este sancţionată si penal.

Întrebare: poţi pe lângă răspunderea personală patrimonială, să ceri si anularea hot luate in aceste
condiţii? Dar altfel in ce i priveşte pe acţionari nu mai există vreo limitare legată de concurenţă.

Cu alte cuvinte poţi avea 2 interpretări: 127 nu se referă deloc la oblig de neconcurentă din dr comun
si 82 se aplică si in materia societăţilor pe acţiuni, sau că 127 este derogatoriu de la 82 si reflectă
obligaţia de neconcurentă din prisma participării la vot pt că ai un interes personal.

Din punctul lui de vedere crede că 82 nu se aplică ca si dr comun pt acţionari, derogarea este efectivă
pt 127.

Obligatia de a nu concura societatea este expresă, dar nu pt acţionari.(SRL)

La soc pe acţiuni acţionarii nu sunt atât de legaţi ca la srl, scopul de a investi este mai mare decât de a
participa la viaţa societății, iar pe aceşti investitori treb să ii lasi să investească unde vor, inclusiv in
societăți concurente. La administratori ei au obligaţia de a lucra in interesul societății.

Seminar 6 (7.11.2018)

Art 136 indice 1ls: exercitarea drepturilor cu buna credinţă.

Un text mai general este art 15 cc, abuzul de drept.

Dacă ne uitam la cele 2 articole, conţinutul nu diferă fundamental, doar ca aici la 136 indice 1
este o aplicare particulară a art 15 cc.

La SRL sau la SNC ca dr comun inclusiv pt SRL, avem un text asemănător 136 indice 1? Nu
avem. Însemna ca in materia obligaţiei de loialitate a acţionarilor prevalează 136 indice 1, al toate
celelalte tipuri de societate, inclusiv srl, se aplica art 15 cc, desi mesajul este acelaşi, doar ca tehnica
sunt in locuri diferite.

Ceea ce e uşor ciudat, avem o decizie iccj care spune ca 136 indice 1 nu se aplică la srl, ceea ce e
corect pt că e un text special, or dacă îl priveşte ca o interdicţie, care e de strictă interpretare, nu poţi
sa îl aplici si la alt tip de societate. Nici n am nevoie sa extind interpretarea la srl pt ca oricum am art
15 care vine din cc.

Continut. 136 indice 1 mai zice ca ”cu respectarea dr si intereselor legitime”, beneficiarii sunt
2: ceilalţi acţionari si societatea. Ce cuvinte ne atrag atenţia? Interese legitime. Poţi discuta dacă
legitim se refera doar la interes sau doar la drept. Sigur, dreptul este legitim. Avem acest concept de
interes care nu este neapărat promovat de cc, este un text cel putin din partea legata de
functionarea soc comerciale, este unică, nu avem alt text care să se refere la interesele civile ale
acţionarilor/asociaţilor. Ce interes ar avea, dincolo de drept? Dreptul si el transpune un interes, dar
înseamnă ceva mai mult: posibilitatea de a cere celeilalte parti sa facă/sa nu facă ceva. Dar al interes,
ce ar trebui sa înţelegem in legătura cu el? interesele societatii se subsumează lu iaffectio societatis,
adică scopul societatii. Dar interesele acţionarilor, la ce se refera? Câştigul economic ar fi unul, dar
putem sa avem si alte interese. Ex: adică să fie un interes validat de lege pe care îl vede acţionarul nu
neapărat diferit de al celorlalţi.

Dar prin legitim? Sa nu contrazică interesul societatii. Legitimi poate fi in sensul ca acest interes nu
doar sa nu fie contradictoriu cu interesul societatii - condiţie negativa - dar poate fi si înţeles ca
condiţie pozitiva- sa ajute societatea in realizarea interesului ei. Desi legea nu zice ca interesul legitim
al societăţii si trebuie sa fie legat de bunăstarea societăţii.

Interesul legitim al acţionarului este bunăstarea lui, atâta timp cat interesul lui nu impieteaza
interesul fundamental al societatii este legitim, dar daca acest interes legitim al acţionarului nu
impieteaza interesul societatii dar pune pe termen scurt interesul lui sa fie dezvoltat mai repede
decât societatea, tot nu este contrar interesul societatii. Ex cu un acţionar care vrea profit pe termen
scurt si alţii vreau pe termen lung, sau când minoritarul vrea dezvoltarea societatii si majoritarii vor
profit imediat. Art 136 indice 1 nu absolutizeaza interesul legitim al acţionarilor, acest interes legitim
poate fi constrâns de hotărârea majorităţii este la fel de legitima in alta direcţie! Asta e mesajul pe
care s al înţelegem, textul nu trebuie exagerat.

Cu acel exemplu când minoritarul voia dividende si a dat in judecata pt ca majoritari nu au distribuit
dividende. Instanţa a respins. Acele hot ale instantei s au bazat pe ideea tehnica ca dr de dividend nu
e un dr de credinţa pe care-l ai când devii actionar ci este un dr abstract care dobândeşte caracterul
de dr de creanţa când se atribuie, altfel nu poţi obliga societatea sa ti distribuie dividend.

Pe de alta parte nu poţi sa obligi socrirea in instanţă sa plătească dividend, pt ca este o chestiune
economică de oportunitate a societatii, si daca prin absurd instanta anula hotărârea nu ar fi putut
obliga societatea sa distribuie dividend.

Alt text anti abuz (altele erau 136 indice 1 si 15 cc): care este natura acestei acţiuni? Daca invoci
încălcarea acestui articol, invoci in baza ce: a legii, a actului constitutiv , ce ceri instantei? Ce tip de
acţiune este si ce temei juridic are? Eo raspundere contractuala sau delictuala? Lucruri care au o
însemnătate in planul probaţiunii, d aia ne interesează caracterizarea temeiului acţiunii.

Ce fel de acţiune e când se încalcă 136 indice 1 când cv isi exercita abuziv dr de asociat, la Sa, exercita
abuziv dr sau la sa, si asemănător si al srl, adică sa încalc dr si interesele legitime ale celorlalţi asociaţi,
aşa se traduce anti abuzul. Ce fel de acţiune este? In nulitate, in raspundere contractuala, in
delictuala?

Un text anti abuz atrage raspundere contractuala sau delictuala in funcţie de conţinutul
drepturilor încălcate , in funcţie de antura acelor drepturi. In general textele de la art 15 era
răspundere civila delictuala. Nu era vb de relaţie contractuala intre autor si victime caz in care
răspunderea e delictuala, si daca analizam doctrina o sa vedem ca aproape toţi îl vad ca o acţiune in
raspundere civila delictuala.

Indiferent ca a,majoritatea cazurilor este aşa, nu putem exclude ca in anumite situaţii temeiul specific
sa fie contractual. Când introduc acţiune in instanta si zic ca s a încălcat 3 articole din actul
cosntituiv, e cam greu sa zic ca e raspundere delictuala.

Dar regula e ca in principal e răsp civila delictuala, er despăgubiri, dar nu e exclusiva situaţia, in unele
cazuri poate fi raspundere contractuala.
 Acum ne gândim> introduc acţiune pt ca aga a luat o decizie si demonstrez ca mi s a încălcat
drepturile si treb sa demonstrez si prejudiciul. Reuşesc sa fac asta desi nu e uşor. Instanta admite
acţiune. Cine va plati despăgubirile? In practica se ia decizia in aga, minoritarul introduce acţiune in
răsp civila delictuala, si decizia luată se pune in executare si societatea a executat actul pe baza
deciziei, care act mi a produs si mie prejudiciul ()odată executat actul mi s a creat si prejudiciul, altfel
e greu sa dovedesc prejudiciul), deci totuşi si societatea mi-a încălcat drepturile, si as fi mai tentat si
din perspectiva recuperării prejudiciului sa introduc acţiunea in solidar împotriva societatii si
acţionarilor. Întrebarea> poate fi societatea ţinuta responsabila ina cest caz, ea a făcut dar voinţa
sociala a fost sa facă acel act. se poate admite acţiunea in care sa fie raspunzatoare si societatea? Pt
ca e clar ca pot câştiga împotriva acţionarilor. Dar societatea îmi da o despăgubire si activul ei se
reduce, societatea ar fi mai sărăcita după ce câştig daca as putea condamna si societatea, dar pe de
alta parte am fost abuzat. Întrebarea> in mod normal in asemenea cazuri te îndrepţi in subsidiar
împotriva celorlalţi chemaţi in solidar, întrebarea este daca se poate tehnic juridic acest lucru.

Trecând peste asta, este discutabila admisibilitatea unei asemenea acţiuni si împotriva societatii, pe 2
considerente> societatea nu a luat aceasta decizie cu o voinţa proprie deosebita de voinţa asociaţilor,
si 2. Obligând-o in solidar, afectezi pe toţi asociaţii, inclusiv pe cel care a introdus acţiunea, de aceea
in mod normal ar trebui ca singurii care sa fie ţinuţi răspunzători (pt ca acest articol impune obligaţia
acţionarilor) doar acţionarilor, deci este o chestiune de antiabuz intre actionar, , iar societatea este
pe alt palier.

Cealaltă discuţie este in ce măsură poţi sa cer odată cu aceasta acţiune sau independent de
asta, sa înceteze actul respectiv, practic sa cer nulitatea hotărârii aga care reflecta aceasta încălcare a
interesului legitim/dreptului unui acţionar. Adică 136 indice 1 poate fi temei si pt introducerea
acţiunii in anulare? Pt ca dc vb de societăţi acest art vine in coroborare cu 132 care zice ca hot pot fi
atacate dc sunt contrare legii sau actului constitutiv. Ar fi contra legii acea hotărâre aga pt ca încălca
dreptul unui actionar.

Daca cer si anularea hotărârii, care este impactul din perspectiva acţionarului afectat? Ar trebui sa
cer si suspendarea efectelor hotărârii, pt ca e o mare problema a lui 132 daca nu suspenzi efectele.

132 nu se aplica si la srl, dar avem art asemănător la srl, art 196. Si avem si text general desi nu ne
trebuie ina ceasta materie, cu privire al cenzurarea de către instanta a hotărârii asociaţilor 1912.
Întrebarea este daca pot sa cer si anularea hot sau pot cere anularea hot concomitent cu
răspunderea delictuala pe alt temei decât 132 indice 1. Practic introduc acţiunea pt a obţine
despăgubiri împotriva acţionarilor. Societatea daca este indiferenta ina cest litigiu, hot ar trebui sa si
producă ef, pt ca eu cer despăgubirea de al celilati, si atunci nu am un interes subsidiar legat de
interesul anularii hotărârii.

Când introduc act in baza 132 pot cere si despăgubiri , dar pe alt temei legal, când cer si
anularea actului, si pot sa cer si repararea prejudiciului suferit, dar nu treb sa ma plasez in 136 indice
1 sau 15 la srl.

Problema a ajuns sa fie discutata si de iccj, deciziile nu sunt neapărat uniforme. Ex> 2 decizii in 2011
si una din 2010 la care o sa regina.

Ne uitam si la 127 care e un text aplicabil la societatea pe acţiuni.

Si 379 un text similar care se aplică la celelalte tipuri de societăţi.

Ce interzice 127? Sa nu particip la deliberări (nici la discuţii nici la vot) daca ai un interes contrar
interesului societăţii. Aici nu mai este vb de u interes al asociaţilor, suntem pe tărâmul dr de vot in
contra interesului societatii, este un conflict de interese. In alin 2 avem si sancţiunea: are o
raspundere civila, dar nu in abstract, cum este in baza lui 136 indice 1, zice aici ca daca fara votul sau
nu se obţine majoritatea, cu alte cuvinte prejudiciul se produce pt ca el a inclinat votul către
majoritari. Deci răpunerea lui civila nu poate fi atrasa daca a încercat sa manipuleze si a reuşit dar nu
a votat, sau daca si cu el si fara el tot la fel ar fi votat acţionarii.

Similar avem si la sRL.

In aceasta materie, încălcarea interdicţiei din 127 avem sancţiune penala in 275 alin 2. Subiectul
sancţiunii fiind numai asociatul, el răspunse, nu si cei care au pus in executare.

In 127 al 2 legea prevede sancţiunea, i ai manipulat si daca majoritatea au votat in sensul

dorit de tine, sănătate trebuiau sa fie ma atenţi, sa vadă ce votează.

Întrebarea: daca exista o legătură intre 127 si art 136 indice 1 sau eventual 132. Ce impune 127?
Spune a nu faci, este o interdicţie si sancţiunea încălcări iei in legătura cu ce? Cu un drept
fundamental,dreptul de vot. Din acest punct de vedere putem sa l vedem pe 127 ca o aplicare
particulară a lui 136 indice 1, pt ca zice acest 136 a nu exerciti dr tale-toate- încălcând interesele
societatii, este tot o interdicţie si in 136 doar ca mai filosofica, mai generala.

Deci 127 este o aplicare a lui 136 indice 1. Întrebarea: fiind text special car e raportul între 136 indice
1 si 127 alin 2. Pe care o aplic? Particular la 127 este ca e o răspundere civila cu o fizionomie speciala,
din perspectiva conditiilor atrageri raspunderii. Cu alte cuvinte chiar daca mesajul celor 2 texte este
de interdicţie, dc se incalca 127, nu pot sa aplic 136 indice 1, sa ma duc la o răspundere mai genică.

Revenim la cele 2 spete din 2011.

Într-una instanţa a trebuit sa decidă daca revenirea asupra unei hot privind retragerea de al cota
bursei este un abuz de drept sau nu. O societatea prin voinţa acţionarilor, pese 90%, societate care
are acţiunile liber tranzacţionate pe o piaţă poate decide sa iasă de pe piaţă. Cei care sunt de acord
nust păgubiţi pt ca pierzi elementul de lichiditate, u mai poţi sa le vinzi când vrei pe piaţă, treb sa ti
cauţi cumpărător si sa fie si ceilalţi de acord.

Daca vrei sa fii actionar al societate deschisa si te interesează principal dina ceasta perspectivă a
ieşirii tale dar si in privinţa transparentei decizionale, e bn pt tine, si retragerea de al cota înseamnă
pt tine dr tau de a cere societatii sa ti răscumpere acţiunile pt ca nu mai ai acces la piaţă.

Ina cest caz societatea a luat decizia de a se retrage, a venit criza, a constatat ca nu mai are lichidităţi
sa acopere rascupararile acţionarilor care doreau sa iasă din societate si a revocat hotărârea aga. Nu
e reglementata aceasta posibilitate dar nimeni nu interzice atâta timp cat nu s au produs efectele
primei hotărâri.

Acţionarii care sperau sa iasă din societate au zis ca e abuz pt ca nu o sa li se mai răscumpere. Decizia
868 din 2011 secţia 2 civila, instanta a zis ff frumos in leg cu aplicabilitatea lui 136 indice 1 care
apreciază ca dr si interesele reclamantei n care vrea sa se retragă nu trebuie privit ut singuli ci in
raport cu interesele societatii. Cu alte cuvinte daca societatea nu are bani, ramai in societate si
societatea rămâne deschisa, ai revenit la situaţia care ti a determinat votul împotriva hotararii de
retragere, nici măcar nu ai suferit un prejudiciu in adevăratul sens al cuvântului. Este o hot de bun-
simţ si tehnic juridic corecta. Hot e importantă pt ca interesul oricât de legitim ti s ar părea ţie,
întotdeauna trebuie verificat dpdv al interesului financiar de buna funcţionare a societăţii.

Vine tot iccj, la un caz diferit faptic, hotărâre luată pe baza încălcării art 127. Una actionar cu interese
contrare a votat si votul sau a fost determinant pt formarea majorităţii. Unul dintre acţionarii care au
votat împotriva, au atacat hotărârea si societatea, si invocând 127 al 1 si 136 indice 1, sa fie anulata
hot adunării generale respective, ast aa fost miza acţiunii s ia invocat ambele texte si generalul 136
indice 1 si 127.

Doar ca instanta a spus: decizi 2625/2011 secţia 2 civila. Nu putem sa admitem o acţiune in anularea
hotărârii pe baza celor 2 texte de lege. Pt 127 este clar, legiuitorul a vrut o sg acţiune, e vb de
raspundere civila, are sens tehnic juridic. Apoi a zis ca si inca z de încălcare a lui 136 va atrage si o
sancţiune patrimoniala, ce a făcut ea greşit este ca… si el zice ca 136 nu te duce la o anulare, dar nu
pe acest temei nu te duce al anulare. Instanta a legat cererea de anulare de exercitarea abuziva a
dreptului abuziv, art 12 cpc actual. Nu e o problema de exerciţiu abuziv al dr procedural ci o
problema de inadmisibilitate a cererii. Nu asta ar fi temeiul respingerii acţiunii ca ai abuzat de un
drept, tu poţi sa ceri pe ce temei vrei. Prin perspectivă asta, motivarea de la act in anulare este
greşită. Desi soluţia e buna,.

Dc citesti motivarea ramai cu impresia ca 136 indice 1 interzice exercitarea abuziva a dr procesuale
ale acţionarilor, ceea ce îndemna o limitare a sferei de aplicare a lu i136 indice 1, or 136 indice 1 se
refera al orice drept pe care treb sa l exerciţii cu buna credinta.

Revenim la o hot mai generala si mai frumoasă, si anume decizia iccj secţia comerciala 570/feb 2010

Situaţia de fapt: societate inc are BCR era acţionar majoritar. In actul constitutiv era un dr de
preempţiune la cumpărarea acţiunilor acţionarilor minoritari. Dc ei găseau cumpărător, înainte de a
vinde, BCR trebuia sa primească oferta si avea un termen in care decidea dc vrea sa plateasca ea
preţul respectiv si nu ma vindeai terţului gasit de tine, sau nu, si vindeai textului. Problema era ca dr
era doar pt bcr. Minoritari inu aveau acest drept, deci dc bcr vrea sa vanda parte dina acţiunile sale
ea nu trebuia sa dea un dr de preempţiune celorlalţi actionar. Si s-a cerut anularea acestei clauze de
către instanta.

Au fost invocate mai multe texte, in principal art 94 si 136 indice 1. 94 e important de menţionat pt
ca el reflecta principiul egalităţii acţiunilor.=acţiunile sunt egale si conferă drepturi egale.

Mtivaarea este generala: instanta zice ca nu exista o egalitate perfecta in drepturi intre actionar. Sunt
avute in vedere nu numai dr legale dar si cele convenţionale stabilite intre e, pt ca la baza puterea lor
economică e diferita. In realitate 94 instituie o realitate mai profundă care constă in egalitatea de
tratament. Zice ca trebuie sa fie tratament egal. Apoi merge si se leagă de principiul majorităţii.
Principiul de guvernare majoritara chiar si atunci când legea prevede limitarea unor drepturi, prin
sine majoritatea limitează dr minoritarilor, treb sa folosească aceste limitări in interesul tuturor
actionarilor si in nici un caz pt a limita dr minoritarilor. Am terminat cu 94.

Inc e priveşte 136 indice 1, spune: dc am deturnat ceea ce inseamna exercitarea normală a dr
majroitatiid e la exerciţiul sau, automat inseamna si un abuz de drept. Actionarul majoritar prin
simplul apt ca are aceasta clauza a abuzat si abuzând de dr sale a încălcat 136 indice 1. Interacţiunea
dintr e voinţa si majoritarai si minroiara nu duce la înfrângerea celei minoritare. Nu simpla poziţie
dominanta, ci nerespectarea cerinţei privind exercitarea dreptului, adică ai tratament diferenţiat.

Clauza era formulata in favoarea acţionarului majoritar, nu in favoarea bcr. S-a atacat hot prin care
aceasta clauza a fost introdusa in actul constitutiv. Nu introduci clauze pro causa., dar tot le introduci
ca sa beneficiezi tu de ele.

Mai avem de discutat de interdicţia abuzului de bunuri sociale.

Discutam de interdicţia de a folosi bunurile societăţii in interes personal.

Foloseşti forma societara pt a ti limita răspunderea

si pt a frauda creditorii societatii respective. Aici sunt mai relevante articolele penale din legea 31. Si
discutam data viitoare si apoi trecem la drepturile acţionarilor si asociaţilor.