SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI

SERVICIILOR

Nume:

Referat la: Dreptul afacerilor.

Tema referatului: Adunarea generală a asociaților.

Cuprins:

1|Page
Capitolul I: Introducere.

Capitolul II: Generalități.

2.1 Definiții.

Capitolul III: Formarea voinței sociale.

3.1 Formarea voinței sociale.

3.2 Principiul majorității.

3.3 Majoritatea de capital.

3.4 Prezumții absolute.

3.5 Abuzul de drept

3.6 Abuzul de majoritate și abuzul de minoritate.

Capitolul IV: Ordinea de zi.

Capitolul V: Condiția de cvorum.

Capitolul VI: Dreptul de vot și de participare

Concluzie.

Bibliografie.

2|Page
 Capitolul I: Introducere.

Motivul care m-a determinat să aleg această temă este acela că adunarea generală
stă la baza înființării unei societăți și totodată, asigură conducerea societății.

Din punctul meu de vedere este o parte foarte importantă în desfășurarea

corespunzătoare a activității unei societăți.

Capitolul II: Definiție.

2.1 Definiție

Adunarea generală este organul de deliberare și decizie al societății, fiind formată

din totalitatea asociaților societății. Legea nr. 31/1990 reglementează adunarea
generală ca organ al societății numai în cazul societății pe acțiuni sau în comandită
pe acțiuni și societății cu răspundere limitată. Cu toate acestea, este fără îndoială că
și în cazul celorlalte forme juridice de societate deciziile se iau tot în cadrul
adunărilor generale ale asociaților.

Capitolul III: FORMAREA VOINȚEI SOCIALE

3.1 Formarea voinței sociale.

Organul suprem de conducere și decizie al unei societăți este adunarea generală a asociaților, în
cadru căreia acționarii pe baza voturilor exprimă voința societății. Exprimarea liberă a voinței
acționarilor are ca scop formarea voinței societății. Este adevărat, așa cum voi arăta, în anumite
cazuri, acționarii pot deroga sau adăuga anumite condiții suplimentare

3.2 Principiul majorității.

3|Page
Formarea voinței societății este rezultatul aplicării principiului majorității în adunarea generală,
astfel că voința societății, într-un anumit moment, este dată de acționarii ce dețin majoritatea de
capital în acel moment; astfel că voința majorității constituie voința societății, chiar dacă există
acționari care nu sunt de acord cu cele votate în A.G.A. , aceștia din urmă putând ataca hotărârile
contrare legii sau actului constitutiv.

Necesitatea principiului majorității rezultă pe de o parte din starea de pasivitate a unor acționari
care nu participă la adunările generale, iar pe de altă parte luarea unor hotărâri cu unanimitate nu
este posibilă, fie pentru motivul mai înainte arătat, fie a intereselor contrare ce pot exista la un
moment dat între acționari.

Nu putem reține doar că voința socială este doar suma voințelor individuale, ci că este o altă
voință, rezultat al principiului majorității, care „ atât de fertil în rezultate, este rezultatul
necesității”[1].

3.3 Majoritatea de capital.

Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentanți (art.
15 alin. 2), însă majoritatea nu este una de persoane, ci este o majoritate de capital.

3.4 Prezumții absolute.

Aplicarea principiului majorității a determinat conturarea unor prezumții absolute ´denumite de

unii autori principii [2]), respectiv:

-adunarea generală are o competență absolută, atribuțiile adunărilor generale ordinare și

extraordinare, așa cum sunt stabilite de art. 111 și 113, privind toate aspectele activității societății
sau modificările actului constitutiv;

-voința adunării generale este voința societății;

-hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la
adunare sau au votat contra (art. 132 alin. 1);

-este o aplicare a principiului pacta sunt servanda (convențiile trebuie respectate) menționat în
art. 969 alin. 1 C. Civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante;

3.5 Abuzul de drept.

Supremația principiului majorității este estompată de instituția abuzului de drept.

Abuzul de drept nu este altceva decât consecința încălcării principiului din dreptul civil al
îmbinării intereselor individuale cu interesele colective. Cum am precizat, acest principiu din
dreptul civil are o consacrare expresă în materia societăților comerciale, art. 136 prevăzând că

4|Page
acționarii trebuie să-și exercite drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a
intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari.

Așa cum s-a reținut în doctrina[3] determinarea exactă a hotarului dintre atributele cuprinse în
dreptul subiectiv al unei persoane și punctul unde începe dreptul subiectiv al altei persoane a dat
naștere la numeroase dificultăți de interpretare, pentru a căror soluționare „s-a introdus în
limbajul juridic expresia abuz de drept, care nu poate să aibă alt înțeles decât acela de depășire a
hotarului dreptului subiectiv”. Așadar, în cadrul unei societăți comerciale va exista abuz de drept
ori de câte ori exercitarea drepturilor subiective de către un acționar este în neconcordanță ori cu
interesul social, ori încalcă un alt drept subiectiv al unui acționar.

Adagiul formulat de Ulpian neminem laedit qui suo iure utitur (pe nimeni nu vatămă cel care se
folosește de dreptul sau)[4] își păstrează valabilitatea și în dreptul actual, în sensul că, dacă
dreptul subiectiv este exercitat în conformitate cu anumite principii stabilite de lege și morală,
atunci această exercitare nu lezează pe nimeni. După cum se observă, este vorba numai despre
exercitarea dreptului subiectiv, nu și de dreptul subiectiv în sine, care nu poate fi susceptibil de a
produce o vătămare.

Dreptul subiectiv trebuie să fie exercitat potrivit cu scopul sau economic și social (art. 3 Decretul
nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice). De asemenea, exercitarea
dreptului subiectiv trebuie să fie în acord cu legea și morala (art. 5 C. Civil) și să fie făcută cu
bună-credință (art. 970 alin. 1 C. Civil). Principiul exercitării cu bună-credință a drepturilor
subiective rezultă din interpretarea logică a art. 57 din constituție: „Cetățenii români, cetățenii
străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință,
fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.” Totodată, dreptul subiectiv trebuie să fie
exercitat în limitele sale.

Adagiul nu are valoare decât dacă toate aceste principii ale exercitării drepturilor subiective
civile sunt respectate. Orice încălcare a acestora constituie un abuz de drept care vatămă pe
ceilalți. Abuzul de drept se sancționează fie într-un mod pasiv, prin refuzul concursului forței de
extragere a statului, fie într-un mod activ, prin promovarea împotriva titularului dreptului abuziv
exercitat a unei acțiuni în răspundere civilă de către persoana vătămată de respectivul abuz de
drept.

Abuzul de drept aduce în prim plan folosirea malițioasă a dreptului [5] (malitiis non est
indulgentum) și intervine atunci când titularul dreptului acționează având în vedere mai mult,
„ofensele și pagubele” pe care le produce, decât avantajele pe care i le poate oferi dreptul său.

3.6 Abuzul de majoritate și abuzul de minoritate.

Instituția abuzul de drept a conturat în materia dreptului societăților comerciale principiul

protecției investitorilor [6] ce are ca scop ocrotirea drepturilor acționarilor minoritari prin
recunoașterea legală a unor drepturi speciale.

5|Page
Evident că instituția abuzului de drept are o anumită specificitate în această materie, ce rezultă
prin poziția persoanelor implicate. Dacă în dreptul civil limita în care trebuie exercitate
anumite drepturi subiective este perceptibilă și cu ușurință „cel care exercită drepturile cu
băgare de seamă, fără a comite imprudențe sau neglijențe, nu va fi răspunzător de pagube” [7],
în dreptul societăților comerciale exercitarea drepturilor de către un acționar trebuie să
coabiteze cu drepturile legitime ale celorlalți acționari, indiferent de poziția celui dintâi.

Tocmai poziția dominantă a unor acționari ce dețin majoritatea, creează dificultăți de

interpretare a existenței unui abuz de drept; Spre exemplu, putem considera ca fiind abuzivă o
hotărâre a A.G.A. prin care nu s-au stabilit și distribuit dividende, deși există profit, hotărându-
se reinvestirea acestuia; am putea susține că nu este abuzivă o astfel de hotărâre, căci nu se
poate nega folosirea profitului în interesul societății; tot așa, se poate susține că și obținerea de
dividende este unul din drepturile acționarilor, astfel că dacă în decursul a doi sau trei
consecutivi nu se distribuie dividende, deși există profit, vom considera o astfel de hotărâre ca
fiind abuzivă.

Pe de altă parte, nu trebuie să considerăm ca simplă poziție dominantă este în măsură să

justifice prezența unui abuz de drept. Nu trebuie să uităm faptul că într-o societate cu mai mulți
acționari să existe o luptă constantă pentru o mai bună protejare a propriilor interese. Tot din
această perspectivă unii acționari vor avea tendința de a deține majoritatea, chiar prin
minimalizarea drepturilor celorlalți. Însă tocmai pentru că societățile comerciale vor avea
nevoie și acționari minoritari, s-a conturat principiul protecției investitorilor. Prin măsuri
legislative se încearcă echilibrarea exercițiului drepturilor „majorității și minorității”,
permiterea accesului acționarilor minoritari la viața economică a societății (corporate
guvernance)

În acest context s-a conturat abuzul de majoritate [8] și abuzul de minoritate. Fără a dezvolta
aceste două noțiuni, totuși cu referire la subiectul studiului nostru trebuie să facem câteva
precizări. Chiar dacă Legea nr. 31/1990 prevede o serie de posibilități privind protecția
acționarilor minoritari, pe toate acestea înglobându-le în categoria măsurilor legate de
protecție, totuși există și crearea de către acționari pe cale convențională a unor măsuri
suplimentare de protecție prin inserarea unor clauze în actele constitutive sau chiar prin
convenții separate (clauze extrastatutare), marea diferență între cele două categorii observându-
se pe tărâmul opozabilității fată de acționari și de terți.

Aceste clauze indiferent de formulare și scop au la bază principiul libertății contractuale, însă
sunt indisolubil legate de dreptul de vot. Sub acest aspect apare o problemă, întrucât
funcționarea unor astfel de clauze de protecție este legată de dreptul de vot. Cu titlu de
exemplu, unele clauze de protecție: clauza de agrement, clauza de retragere anticipată, clauza
de ieșire comună (drag along) pot funcționa

Capitolul IV: Ordinea de zi.

6|Page
Potrivit dispozițiilor din Legea societății nr. 31/1990, republicată (r2, în Monitorul oficial
nr. 1.066/2004) cu modificările și completările ulterioare, adunarea generală ordinară se
întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar.

În principal – în afara unor alte chestiuni aprobate spre dezbatere – adunarea generală este
obligată:

 Să discute, să aprobe sau să modifice situațiile financiare anuale, pe baza rapoartelor

prezentate de consiliul de administrație, respectiv de directorat și de consiliul de
supraveghere, de cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, și să fixeze dividendul;
 Să aleagă și să revoce membrii consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de
supraveghere, și cenzori; în cazul societăților ale căror situații financiare sunt audiate, să
numească sau să demită auditorul financiar și să fixeze durata minimă a contractului de
audit financiar;
 Să fixeze remunerația cuvenită pentru exercițiul în curs membrilor consiliului de
administrație, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, și cenzorilor, dacă nu a
fost stabilită prin actul constitutiv;
 Să se pronunțe asupra gestiunii consiliului de administrație;
 Să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate, pe
exercițiul financiar următor;

Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai mulți acționari
reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social. Cererile se înaintează
consiliului de administrație, respectiv directoratului, în cel mult 15 zile de la publicarea
convocării, în vederea publicării și aducerii acestora la cunoștință celorlalți acționari. În cazul în
care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor, și acționarii doresc să formuleze
propuneri de candidaturi, în cerere vor fi incluse informații cu privire la numele, localitatea de
domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcțiile respective.

Capitolul V: Condiția de cvorum

Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară prezența acționarilor care
să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile adunării generale
ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai
ridicate de cvorum şi majoritate.
Dacă adunarea generală ordinară nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condițiilor de cvorum,
adunarea ce se va întruni la o a doua convocare poate să delibereze asupra punctelor de pe
ordinea de zi a celei dintâi adunări, indiferent de cvorumul întrunit, luând hotărâri cu majoritatea
voturilor exprimate. Pentru adunarea generală întrunită la a doua convocare, actul constitutiv nu
poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicată.

7|Page
1.Adunarea generală ordinară a acționarilor este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la
prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin două treimi din capitalul

social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin jumătate din capitalul social.

2. Adunarea generală extraordinară a acționarilor este constituită valabil și poate lua hotărâri,
dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentanți dețin cel puțin trei pătrimi din
capitalul social, iar la a doua convocare, dacă aceștia dețin cel puțin jumătate din capitalul social.

3. Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar

în lipsa acestuia, de către vicepreședinte.

4. Adunarea generală a asociaților va alege dintre acționarii prezenți 1-3 secretari care verifică
lista de prezență a acționarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul-
verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numărului acționarilor depuse și îndeplinirea
tuturor formalităților cerute de lege și de actul constitutiv pentru ținerea adunării generale ale
asociaților.

5. Procesul-verbal al adunării generale a acționarilor se va scrie într-un registru sigilat și parafat.

Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

6. La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a asociaților în care se dezbat

probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul Societății Comerciale pentru Difuzarea
Cărții și a altor Bunuri Culturale „Semnal” – S.A. pot fi invitați și reprezentanții sindicatului
și/sau reprezentanții salariaților care nu sunt membri de sindicat.

Capitolul VI: Dreptul de vot și de participare.

Acționarii îndreptățiți să încaseze dividende sau să exercite orice alte drepturi sunt cei înscriși în
evidențele societății sau în cele furnizate de registrul independent privat al acționarilor,
corespunzătoare datei de referință.

Dacă asupra acțiunilor sunt constituite garanții reale mobiliare, dreptul de vot aparține
proprietarului.

Acționarii pot participa și vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri
acordate pentru respectiva adunare generală.

Acționarii care nu au capacitate de exercițiu, precum și persoanele juridice pot fi

reprezentanți/reprezentate prin reprezentanții lor legali care, la rândul lor, pot da altor persoane
împuternicirile pentru respectiva adunare generală.

8|Page
Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de
actul constitutiv, sub sancțiunea pierderii exercițiului dreptului de vot în acea adunare.
Procedurile vor fi reținute de societate, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal.

Membrii consiliului de administrație, directorii, respectiv membrii directoratului și ai consiliului

de supraveghere, ori funcționarii societății nu îi pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea
nulității hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.

Acționarii care au calitatea de membri ai consiliului de administrație, directoratului sau

consiliului de supraveghere nu pot vota, în baza acțiunilor pe care le posedă, nici personal, nici
prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administrația lor ar
fi în discuție.

Persoanele respective pot vota în situația financiară anuală, daca nu se poate forma majoritatea
prevăzută de lege sau de actul constitutiv.

Acționarul care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte
persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind
acea operațiune.

Acționarul care contravine acestei dispoziții este răspunzător de daunele produse societății, dacă,
fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.

Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenție prin care acționarul se obligă a exercita dreptul
de vot în conformitate cu instrucțiunile date sau propunerile formulate de societate sau de
persoanele cu atribuții de reprezentare este nulă.

Drepturile ce pot fi exercitate de acționari în perioada cuprinsă între data convocării și data
ședinței Adunării Generale a Asociaților. Compania garantează acționarilor posibilitatea de a
exercita drepturile prevăzute de lege, după cum urmează:

1. Dreptul de a solicita în scris introducerea de noi puncte pe ordinea de zi. Acest drept
poate fi exercitat de unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau
împreună, cel puțin 5 % din capitalul social cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit
de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea
generală. Cererile de introducere de noi puncte pe ordinea de zi se înaintează
Consiliului de Administrație în cel mult 15 zile de la publicarea în MO a convocării AGA, care
va verifica conformitatea cererilor și va întocmi un nou convocator cu ordinea de zi revizuită;

2. Dreptul de a prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse sau propuse a fi

incluse pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor;

3. Dreptul de a adresa întrebări privind punctele de pe Ordinea de zi a Adunării

Generale a Asociaților. Compania are obligația să răspundă la întrebările pertinente

9|Page
ale asociaților, cu excepția situației în care răspunsurile sunt de natura sa
prejudicieze compania, asociații sau angajații săi. Întrebările vor fi depuse sau
expediate la sediul Companiei, în atenția Oficiului Juridic, astfel încât să fie
înregistrate la registratura Companiei cu cel puțin 2 zile calendaristice înainte de
data adunării, în plic închis, cu mențiunea scrisă în clar și cu majuscule “PENTRU
ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ ȘI/SAU EXTRAORDINARĂ A
ASOCIAȚILOR DIN _______________.
Răspunsurile vor fi publicate pe pagina de internet a Companiei în format
întrebare/răspuns sau vor fi comunicate în cadrul adunării generale. In cazul în care
sunt adresate întrebări cu același conținut, Compania va furniza un răspuns general.

4. Dreptul de a adresa Consiliului de Administrație întrebări în scris referitoare la

activitatea Companiei, înaintea datei de desfășurare a Adunării Generale a
Asociaților. Răspunsurile la întrebările cu privire la activitatea Companiei vor fi
furnizate fie prin publicare pe pagina de internet a Companiei, fie în cadrul ședinței
Adunării Generale a Asociaților;

5. Fiecare asociat înregistrat la data de referință are dreptul de a desemna, pe bază de

procură specială, orice altă persoană fizică sau juridică, în condițiile procedurii
descrise la capitolul Exercitarea votului prin reprezentanți.

Aplicarea votului cumulativ este supusă votului în cadrul Adunării Generale a Asociaților
doar in cazul in care solicitarea este făcută de acționari care, singuri sau împreună, au dețineri
cuprinse intre 5% si 10%. In cazul unei solicitări venite de la unul sau mai mulți acționari
care dețin împreună peste 10% din capital, aplicarea votului cumulativ este obligatorie.

Acționarii au dreptul de a solicita si de a li se elibera copii de pe situațiile financiare

anuale/raportul auditorului financiar, raportul anual al Consiliului de Administrație, precum
si de pe propunerea de distribuire a dividendelor.

Concluzie:
Inițiativa convocării adunării generale, indiferent de felul acesteia, generală sau
extraordinară, aparține organelor și persoanelor expres prevăzute de lege în acest
sens, respectiv consiliului de administrație, directoratului, cenzorilor, persoanei
împuternicite de către instanță sau consiliului de supraveghere. Referitor la
conținutul convocării, aceasta va cuprinde în mod imperativ locul și data ținerii

10 | P a g e
adunării, precum și indicarea expresă a ordinii de zi. Luând în considerare faptul că
exercitarea dreptului de a participa la adunările generale reprezintă un aspect legat
de dreptul la informare al acționarilor, legiuitorul societar a reglementat în detaliu
modurile de convocare și procedura convocării adunării generale ordinare sau
extraordinare, iar nerespectarea acestor proceduri imperative are drept corolar
nulitatea hotărârilor adoptate.

Bibliografie:

https://legeaz.net/dictionar-juridic/aga-societate

1. Ion Dogaru, Sevastian Cercel, Drept civil. Partea generală, Ed. C.H. Beck,
BUCUREȘTI, 2007, pag. 19.
2. M. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, 1921, pag.145.
3. Lucian Sauleanu, Sebastian Raduletu, Dictionar de expresii juridice latine,
C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag.210-211.
4. Ion Dogaru, Sevastian Cercel, op. cit.,pag. 20
5. P. Roubier, Droits subjectifs et situation juridiques, Dalloz, Paris, 2005, pag.
335.
6. Cristian Dutescu, op. cit. , pag. 35 si 37
7. C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil,
vol.II, pag. 469.
8. Pentru dezvoltări a se vedea Radu Nicolae Catana, Abuzul de majoritate,
Revista de drept comercial, nr. 6/2002, pag. 93-104
9. A se vedea in acest sens si Paul I. Demetrescu, Protectiunea actionarului si
minoritatilor in societatile pe actiuni, Revista de drept comercial, 1936, pag.
161-175

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/drept-comercial/adunarea-generala-a-
actionarilor-303036.html

https://legeaz.net/dictionar-juridic/convocare-adunare-generala-actionari

https://legestart.ro/adunarea-generala-anuala-la-societatile-pe-actiuni/

11 | P a g e
https://lege5.ro/Gratuit/ge3tqmzr/organizarea-adunarii-generale-a-actionarilor-
statut?dp=giydqmrqguzdo

12 | P a g e