Sunteți pe pagina 1din 8

Contractul de societate civila

Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai


vasta, contractul
de societate civila, reglementat de Codul civil, poate deveni o
prezenta activa, cu
efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor beneficii nu este
privilegiul
exclusiv al contractelor de societate comerciala, de vreme ce
contractul de societate civila avizeaza acelasi scop, insa intr-un
cadru juridic distinct, care necesita o analiza speciala.
Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila
are, in prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. 3!"##" privind
societatile agricole readucindu-le in actualitate.
Dominant intr-un asemenea contract este interesul, insa fundamentul
sau il
constituie increderea, intelegerea si bunacredinta a membrilor unor
asemenea societati civile. Configuratia juridica a contractului de
societate este complexa, unele probleme continuind sa ramina
controversate $de exemplu, daca ai sau nu personalitate juridica etc.%.
I.Distinctia fata de asociatie, contractul de societate
comerciala
Codul civil $art. "&#"% defineste contractul de societate ca fiind
acel 'contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa
puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva'.
Referindu-se la persoane, art. "&#" Cod civil nu face distinctie intre
persoanele fizice si juridice, de unde concluzia ca un asemenea
contract poate fi inc(eiat si intre persoane juridice, sau intre
persoane fizice si persoane juridice. )ntre asociati, contractul de
societate creeaza o comunitate de interese.
*rofilul juridic al acestui contract face ca societatea sa se
deosebeasca de indiviziune si de comunitatea de bunuri. +a nu trebuie
confundata, nici cu asociatia, deoarece, de multe ori, o asociatie
poate avea si alte scopuri decit acelea de a obtine beneficii. -r,
obtinerea beneficiului este de esenta contractului de societate civila.
+ste ceea ce s-a relevat in doctrina, ')n contractul de societate
scopul comun este prin urmare un mijloc prin care fiecare dintre
participanti isi satisface un interes propriu, tinind seama de
scopurile generale ale obligatiilor civile'.."
1.Contractul de societate civila si de societate comerciala
Elementele comune ale celor doua forme de contract sint urmatoarele,
a% ambele contracte nu pot lua nastere decit prin inc(eierea unui
contract de societate/
b% un patrimoniu social trebuie sa aiba atit societatea comerciala,
cit si cea civila/
c% scopul lucrativ il distingem la ambele forme de societate,
comerciala sau civila, societatea vizeaza obtinerea unui beneficiu.
Distinctiile intre societatea comerciala si societatea civila sint
insa esentiale.
a. Conform prevederilor art. " din Legea nr. 3"!"##0, societatile
comerciale au ca obiect actele de comert. 1u forma exterioara a
societatii are importanta, ci natura actelor realizate de societate. De
1
aceea, in mod just s-a relevat ca 'Daca o societate va face acte de
comert, va fi o societate comerciala, daca insa, actele emanate de la
dinsa nu sint cele enuntate de lege ca acte comerciale, acea societate
va fi considerata civila, independent de forma ei exterioara'. ."%
Crearea unei societati civile nu are drept scop operatii comerciale. De
altfel in caz de litigiu, daca judecatorul va aprecia ca actele
societatii nu au caracter comercial, atunci se va considera ca ele sint
civile. 2om retine deci ca in structura activitatii societatii civile
nu intra operatiile cu caracter comercial.
b. *entru a lua fiinta, o societate comerciala trebuie sa respecte
anumite formalitati prevazute de Legile nr. 3"!"##0 vsi 3!"##0.
Astfel, societarii comerciali trebuie sa urmeze o anumita procedura,
incepind de la constituire $)nregistrare, publicitate etc.%, si pina la
declararea in stare de faliment sau a lic(idarii judiciare a
societatii. Dimpotriva, aceasta procedura nu este impusa de lege in
cazul contractului de societate civila. 4iind un contract consensual,
el se inc(eie doar prin simplul acord de vointa al contractantilor
$verbal, prin act scris sau c(iar tacit, cum ar fi, de exemplu, punerea
unor bunuri in comun cu intentia formarii unei societati%. )n caz de
conflict, pentru a putea califica un raport juridic ca fiind un
contract de societate, 'trebuie ca in intentia partilor sa fi fost
vointa de a constitui, din aportul pe care fiecare se obliga a-l aduce
un fond comun in scopul de a imparti intre dinsii foloasele ce ar
rezulta'..3% 5ot spre deosebire de contractul comercial, legea nu
impune, in cazul contractului de societate civila, existenta unui
registru jurnal obligatoriu. 6ub acest aspect concluzia care se
desprinde este ca societatile comerciale se supun Codului comercial si
legilor speciale in materie, pe cind societatilor civile li se aplica
numai prevederile Codului civil.
c. Raspunderea membrilor societatilor comerciale pentru datoriile
inc(eiate de societate este mult mai variat, decit in cazul societatii
civile.
d. 5ermenele de prescriptie a dreptului la acliune in materie
comerciala difera de cele din domeniul societatii civile.
e. )n sfirsit, o alta distinctie intre cele doua forme de societate
este legata de personalitatea lor juridica.
)ntr-adevar, cit priveste societatile comerciale, acestea, de
regula, au personalitate juridica, potrivit art. ", alin 3 din Legea
nr. 3"!"##0. *roblema este controversata, cit priveste personalitatea
juridica a societatilor civile, doctrina si jurisprudenta neavind un
punct de vedere unitar. 6olutia care se adopta are importanta mai ales
asupra consecintelor juridice.
2.Contractul de societate civila si asociatia
Asa cum se face distinctia intre contractul de societate comerciala
si contractul de societate civila, o asemenea delimitare trebuie facuta
intre asociatie si contractul de societate civila.
Legea pentru persoanele juridice din februarie "#3&, in art. 3",
defineste asociatia ca fiind acea conventie prin care mai multe
persoane pun in comun, in mod permanent, contributia lor materiala,
cunostintele si activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu
urmareste foloase patrimoniale. -rice asociatie are un scop ideal, care
trebuie sa corespunda intereselor intregii colectivitati sau numai unei
categorii sociale din care asociatii fac parte sau, mai prevede legea,
'sa corespunda intereselor personale nepatrimoniale ale asociatiilor'.
Deci, ceea ce distinge asociatia de contractul de societate civila
este faptul ca o asociatie nu urmareste obtinerea unor beneficii. -r,
2
in cazul societatii civile art. "&#" Cod civil dispune expres ca scopul
acesteia este obtinerea de foloase, care sint impartite intre
cosocietari.
3.Deosebiri intre contractul de societate civila si comunitate
Daca o societate nu poate lua fiinta decit prin contract,
indiviziunea poate lua nastere si prin alte moduri, cum ar fi, de
exemplu, succesiunea, legatul etc. De asemenea, cind mai multe persoane
se intrunesc sa cumpere doua sau mai multe imobile, se va verifica
dacra in intentia lor a fost sa constituie o societate sau exista o
comunitate. Cind imobilele au fost cumparate in scopul obtinerii unor
beneficii, vom fi in prezenta unei societati, iar scopul a fost sa
devina doar proprietarii imobilelor cumparate, va exista o
indiviziune.."%
*e de alta parte, nici un coindivizar nu poate fi constrins sa
ramina in indiviziune, prin conventia lor, coindivizarii putind
suspenda partajul cel mult cinci ani/ in cazul societatii, se poate
conveni asupra unui termen oricit de lung.
)n sfirsit, decesul unui cosocietar duce la dizolvarea conventiei
$doar daca nu s-a convenit altfel%, pe cind la indiviziune, c(iar daca
moare un coindivizar, indiviziunea va continua cu mostenitorii celui
decedat.
4.Conditii de validitate ale contractului de societate civila
Conditiile de validitate ale contractului de societate sint in
principiu, comune tutror contractelor.
". Consimtamintul valabil al cosocietarilor $art. #&7 Cod civil%.
3. 4iecare cosocietar sa aiba capacitatea de a contracta $art. #&7
Cod civil%
3. -biectul societatii sa fie licit. Art. "&#3 Cod civil stipuleaza
expres, sub acest aspect, 'orice societate trebuie sa aiba de obiect un
ce licit'. 6int ilicite, de exemplu, societatile care ar avea ca scop
savirsirea de infractiuni, pentru exploatarea unei case de toleranta/
de a specula asupra licitatiilor publice, indepartind concurenta prin
promisiuni, daruri sau alte mijloace, in scopul scaderii pretului
obiectelor scoase la licitatie pentru exploatarea unui oficiu public/
sa inlesneasca contrabanda in tara sau straiantate. Cind societatea are
partial un obiect licit si partial ilicit, instanta va verifica daca
aceste obiecte alcatuiesc un tot indivizibil, sau este posibil sa se
inlature obiectul ilicit si sa ramina cel licit.
&. 4iecare societar trebuie sa aduca in societate bunuri $mobile
sau imobile corporale sau incorporale%. Daca unul din ei n-ar aduce
nimic, ne vom afla in prezenta unei donatii deg(izate.
8. 6ocietatea sa fie infiintata in interesul tuturor
cosocietarilor, adica fiecare sa aiba speranta unei parti din beneficii.
5.Domenii in care pot fi incheiate contracte de societate civila
+ste una dintre cele mai importante probleme care, din punct de
vedere practic, intereseaza, in prezent, cel mai mult. Codul civil nu
dispune in ce domenii isi poate gasi aplicabilitatea contractul de
societate civila, ci se limiteaza doar sa prevada ca 'orice societate
trebuie sa aiba de obiect un ce licit' $art. "&#3 alin. " Cod civil%,
precum si faptul ca 'fiecare membru al unei societati trebuie sa puna
in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa' $art. "&#3,
alin. 3 Cod civil%.
Deci, conditia esentiala pe care o impune legea este ca obiectul
societatii sa fie licit si moral.
3
6int contrare legii sau imorale, de pilda, urmatoarele societati
civile, exploatarea unei case de toleranta/ activitatile de
contrabanda/ camata/ cind societatea are ca obiect bunuri obtinute prin
contrabanda/ punerea in vinzare a unor bunuri care sint scoase din
circuitul civil/ cind are ca scop realizarea unor activitati rezervate
prin lege exclusiv statului/ sint ilicite societatile care s-au format
pentru a specula asupra licitatiilor publice, urmarind indepartarea
prin manopere frauduloase a eventualilor concurenti/ cind se vizeaza
exercitiul ilegal al medicinei etc.
Citeva domenii in care se poate inc(eia un contract de societate
civila,
- societatile agricole - printre alte forme de asociere a taranilor
pentru a lucra pamintul, prevede expres si posibilitatea inc(eierii
unor contracte de societate reglementate de de Codul civil. Contractul
de societate civila a fost intotdeauna frecvent intilnit in domeniul
agricol.
- societati civile pentru realizarea unor operatiuni imobiliare,
cum ar fi cumpararea si vinderea de imobile $o asemenea activitate nu
are caracter comercial%
- societati pentru inc(irierea imobilelor sau a inlesnirii
inc(irierii acestora/
- societati civile pot fi infiintate in vederea construirii unui
imobil $membrii societatii fiind zidari, zugravi, fierari betonisti,
vopsitori etc.%.
- societati civile pot fi formate intre mestesugari, indiferent de
profilul lor, in scopul obtinerii unor beneficii, de exemplu, croitori,
timplari, instalatori etc.
- societatile alcatuite din mai multi profesori, pentru a acorda
meditatii elevilor/
- societatile cu activitate de consulting si engineering/
- societati civile care sa aiba ca obiect 9no:-(o:/
- societatile pentru exercitarea profesiei de farmacist $exceptind
situatiile cind s-ar realiza activitati strict comerciale%/
- societatile cu caracter sportiv $care au ca scop antrenarea unor
sportivi in diferite ramuri ale sportului%/
- societatile realizate pentru educarea si instruirea altor
persoane/
- societati preocupate cu desc(iderea unor expozitii $daca se va
urmari insa obtinerea unui profit, societatea va fi comerciala% etc.
+ste posibil ca obiectul societatii sa fie partial licit si partial
ilicit. )n acest caz, se va lic(ida societatea in ceea ce priveste
obiectul ilicit, raminind in fiinta numai asupra obiectului licit. Cind
obiectul societatii, privit in totalitatea lui, este indivizibil,
atunci se va proceda la lic(idarea intregii societati. -ricum, in caz
de conflict, judecatorul este singurul care va decide daca actele
societatii au caracter comercial sau civil, daca obiectul societatii
civile este sau nu licit si moral.
Codul civil, in art. "&#3 alin. ", prevede ca orice societate
trebuie sa fie contractata in folosul comun al membrilor ei, adica
pentru obtinerea unor beneficii. Daca scopul nu l-ar constitui
realizarea beneficiului, nu ne vom mai gasi in prezenta unui contract
de societate civila, ci, eventual, al unui contract de asociere $care
urmareate un scop ideal, general%. 2om intelege prin beneficii nu numai
cistigurile banesti, ci si foloasele sau avantajele care pot fi
apreciate in bani.
4
II.Categorii de societati civile si administrarea societatii
1.Categorii de societati civile
Codul civil prevede ca societatile pot fi universale si
particulare. )n ceea ce priveste societatile universale, aproape
niciodata intilnite in practica, pot fi constituite prin aducerea in
comun a tuturor bunurilor mobile si imobile ale cosocietarilor, pe care
ei le au in proprietate, la data inc(eierii contractului sau a tuturor
cistigurilor. 4recventa practica o pot avea insa societatile civile
particulare. +le pot lua fiinta prin aducerea unor bunuri deterrninate
in comun, uzul acestora sau fructele lor $art. "&## Cod civil%.
Asemenea societati particulare pot avea ca obiect o activitate
determinata de exercitarea unei meserii sau a unei profesii.
)mparteala in societati universale si particulare a fost preluata
din dreptul roman. Astfel, romanii cunosteau societatea tuturor
bunurilor $societas omnium bonorum% si societatea tuturor cistigurilor
$universorum ;uae ex ;uaestu veniunt%. *rima forma cuprindea
totalitatea bunurilor prezente si viitoare, iar a doua forma,
totalitatea cistigurilor. Codul civil roman a preluat aceasta
clasificare dar, consideram ca, intr-o viitoare reglementare, va trebui
sa se renunte la aceasta clasificare. Aceasta pentru motivul ca
societatile universale nu se intilnesc niciodata in practica.
Dimpotriva, justificare isi gasesc numai societatile particulare
$art. "&## Cod civil%. Aportul fiecarui societar este determinat
$obiectul poate consta in lucruri determinate, folosinta acestora sau
fructele lor%. De asemenea, obiectul societatii il mai poate constitui
o activitate determinata $care are ca scop exercitiul unei meserii sau
al unei profesiuni%. Deci, in patrimoniul societatii vor intra
proprietatea sau folosinta bunurilor.
2.aporturile membrilor societatii intre ei si cu tertii
aporturile membrilor societatii intre ei
)n cazul acestor raporturi, vom distinge drepturile si obligatiile
cosocietarilor unul fata de altul. )n ceea ce priveste obligatiile,
evidentiem citeva dintre ele,
a% -bligatia de a aduce aportul social promis. 6e face distinctie
dupa cum se promite proprietatea sau folosinta bunului. Daca s-a promis
o suma de bani si se intirzie aducerea ei in societate, art. "80& alin.
" Cod civil prevede ca societarul 'de drept si fara nici o cerere
ramine debitor de dobinda acestei sume, din ziua in care trebuia sa o
plateasca'. )n eventualitatea in care intirzierea a produs si daune,
atunci societarul va datora si despagubiri pe linga dobinda. 6ituatia
este similara cu aceea cind un societar, fara acordul celorlalti, ia o
suma de bani din patrimoniul societatii.
b% <embrii societatii sint obligati sa actioneze in raporturile
dintre ei cu bunacredinta si pentru indeplinirea scopului societatii.
*otrivit art. "807 Cod civil, fiecare asociat raspunde pentru
prejudiciile produse societatii, neadmitindu-se compensari ale daunelor
impotriva altora.
)n primul rind, dreptul de a cere restituirea bunului adus in
patrimoniul societatii. Desigur, restituirea nu poate fi ceruta atunci
cind bunul a intrat in proprietatea societatii. +xistind un drept
indiviz al tuturor societarilor asupra bunului, acesta urmeaza a se
imparti in momentul incetarii societatii. )n situatia in care
societatea a dobindit doar un drept de folosinta asupra bunului, la
incetarea societatii se va putea cere restituirea bunului. +xplicatia
5
se gaseste in faptul ca, permanent, societarul a ramas proprietarul
bunului. +xceptie fac bunurile consumptibile date ca aport social
societatii , bunurile destinate a fi vindute, precum si bunurile mobile
care au fost puse in comun, printr-o evaluare a lor efectuata prin
inventar $in acest caz, se prezuma ca asociatii si-au manifestat
intentia de a trece proprietatea bunurilor evaluate in patrimoniul
societatii, la incetarea acesteia urmind sa primeasca valoarea
bunurilor%.
)n al doilea rind, societarii au dreptul la despagubiri, pe care le
datoreaza ceilalti membri ai societatii. Asemenea despagubiri vizeaz si
urmatoarele aspecte, restituirea acelor sume c(eltuite in folosul
societatii/ in cazul obligatiilor contractate de un asociat in
interesul societatii, cu bunacredinta/ repararea acelor prejudicii care
i-au cauzat prin administrarea societatii/ daune pe care el nu le-a
putut evita. Dreptul la actiune va putea fi exercitat impotriva
fiecarui societar, raspunderea sa fiind proportionala cu cota sa din
societate.
)n al treilea rind, societarul are dreptul la beneficiile
realizate. Calculul beneficiilor si al pierderilor se face avindu-se in
vedere patrimoniul social din momentul infiintarii societatii si
patrimoniul existent la data incetarii societatii. )mpartirea
beneficiilor are loc la data stabilita de partile contractante. +xpres
sau tacit, societarii pot decide ca impartirea sa aiba loc periodic, de
regula, anual sau semestrial. Cind aportul social il constituie doar
munca, potrivit art. "8"" Cod civil, societarii pot conveni ca
beneficiile si pierderile sa fie impartite in mod egal. +xceptie face
situatia in care toti societarii au pus in comun doar munca lor.
Cosocietarii pot conveni ca intinderea parpi din societate sa nu
fie proportionala cu aportul social al fiecaruia.
)n al patrulea rind, fiecare asociat are anumite drepturi asupra
bunurilor care alcatuiesc societatea. )n acest sens, fiecare asociat
are dreptul de a se folosi de bunurile societatii, insa numai potrivit
destinatiei lor si fara ca prin aceasta sa se prejudicieze societatea.
6ocietarul are dreptul sa ceara celorlalti membri ai societatii sa
suporte c(eltuielile necesare conservarii sau administrarii bunurilor
societatii.
aporturile membrilor societatii cu tertii
Au calitatea de a obliga societatea fata de terti doar asociatii
care administreaza patrimoniul societatii. )n absenta unor
administratori special desemnati, atunci oricare asociat poate efectua
acte de administrare si obliga, in consecinta, societatea in
raporturile cu tertii. 4ireste, este necesar ca asociatul sa
contracteze obligatia in contul societatii, iar nu in contul sau
personal.
5ertul creditor poate urmari, pentru satisfacerea creantei sale,
bunurile societatii, iar daca acestea sint neindestulatoare, executarea
va putea fi indreptata si impotriva bunurilor proprii ale societarilor,
insa pro parte.
III.Incetarea societatii civile
- societate poate inceta de drept sau prin vointa unuia sau a mai
multor membri ai sai. De drept, o societate inceteaza in urmatoarele
cazuri,
6
a% Cind expira termenul pentru care a fost infiintata prin
contract. De regula, partile convin asupra duratei societatii. La data
stabilita, societatea inceteaza, deoarece aceasta a fost vointa
partilor. Daca s-a omis sa se stipuleze, se prezuma ca societatea a
fost convenita pentru toata durata vietii asociatilor. C(iar in cazul
mortii unui asociat, societatea isi va continua existenta, pina la
implinirea termenului stabilit de parti. Desigur, este posibil ca, si
mai inainte de expirarea termenului, erezii defunctului sa nu fi
provocat dizolvarea $art. "83 Cod civil%.."% +vident, nimic nu-i
impiedica pe societari sa (otarasca incetarea societatii si inainte de
termen sau sa continue si dupa implinirea termenului, in situatia in
care, de exemplu, obiectul societatii nu a fost realizat.
b% )mplinirea scopului pentru care societatea a fost infiintata
prin contract. De regula, partile stipuleaza un termen, dar daca omit
aceasta, societatea se considera contractata pe durata necesara
realizarii afacerii. )n acest caz, durata societatii va depinde de
natura afacerii. Cind afacerea s-a realizat, contractul inceteaza de
drept $art. "803, alin. 3 Cod civil%.
c% )n situatia in care obiectul societatii a pierit sau a fost
distrus. =rmarirea bunului de catre un creditor a fost asimilata
pierderii bunului. )n cazul in care pieirea sau distrugerea este
partiala, eventuala desfacere juridica a societatii o va decide
judecatorul. - alta situatie care poate avea ca efect incetarea
societatii constituie pieirea sau distrugerea bunului destinat sa
constituie aport social. )ncetarea societatii va avea loc de drept si
atunci cind a pierit bunul dat in folosul societatii.
d% =n alt caz de posibila incetare il constituie moartea unuia
dintre membrii societatii. +xplicatia se gaseste in faptul ca
contractul de societate civila are caracter intuitu personae. 1imic nu
impiedica ca societatea sa continue cu mostenitorii asociatului decedat
sau numai cu asociatii ramasi in viata. Daca mostenitorii refuza sa
faca parte din societate, ei vor putea solicita lic(idarea societatii,
insa numai in limita partii defunctului. 6e va avea in vedere starea
patrimoniului social din momentul decesului asociatului. Aportul social
al defunctului si partea din beneficii vor fi distribuite
mostenitorilor .
Desigur, este de preferat ca, in cuprinsul contractului de
societate, membrii acesteia sa stipuleze clauza potrivit careia
societatea va putea continua si dupa moartea unuia dintre ei. 1imic nu
impiedica partile sa decida continuarea societatii si dupa moartea unui
asociat. <ai subliniem imposibilitatea mostenitorilor de a interveni in
activitatea de administrare a societatii. Cu toate acestea, s-a
considerat ca ei ar putea interveni fn afacerile societatii 'cind
acestea ar fi o consecinta a operatiunilor facute inainte de decesul
autorului lor'.
e% )ncetarea de drept a societatii va mai avea loc in cazul
interdictiei legale sau judecatoresti, a insolvabilitatii unui asociat
sau c(iar a falimentului. Desigur, si in acest caz, membrii societatii
pot conveni ca societatea sa continue si in absenta asociatului
insolvabil sau falit. +ste ilegala insa clauza prin care s-ar conveni
sa se continue societatea cu asociatul insolvabil sau falit.
f% 6ocietatea mai poate inceta de drept prin acordul tuturor
cosocietarilor $mutuus dissensus%, inclusiv in situatia in care
societatea a fost infiintata pentru o anumita perioada.
+xista insa si imprejurari care pot avea ca efect incetarea
societatii, insa ca urmare a vointei unuia sau a mai multor asociati.
Astfel, art. "833 pct. 8 Cod civil prevede ca societatea inceteaza prin
7
vointa expresa a unuia sau mai multor asociati de a nu mai dori
continuarea societatii, iar art. "83> Cod civil reglementeaza
conditiile in care poate fi facuta cererea de retragere cind durata ei
este 'nemarginita' $notificarea retragerii din societate catre toate
partile/ bunacredinta a celui care se retrage%.
*e linga cazurile de incetare a societatii mai exista un caz de
desfacere judiciara a societatii $art. "83# Cod civil%. Doua asemenea
motive intemeiate, neindeplinirea atributiilor de catre un asociat
$art. "030-"03" Cod civil% / neglijarea afacerilor de catre un asociat
ca urmare a unei infirmitati.
- desfiintare judiciara poate avea loc insa si pentru alte motive,
conflicte grave intre asociati/ reducerea apreciabila a fondului
social/ nerealizarea beneficiilor scontate etc.
8