Asocierea in participatie – o privire sintetica asupra

reglementarii din Noul Cod Civil

23 ianuarie 2012 | Petru HOBINCU

Prezentul articol reprezinta o examinare neexhaustiva a reglementarii speciale

din Noul Cod Civil (NCC) si se doreste a fi inceputul dezvoltarii acestui subiect,
precum si al disputarii acestui subiect pana la clarificarea modalitatii de aplicare
in practica a normelor in materie.
Notiune, clarificari, forme de asociere
PRINCIPIU: Asocierea poate interveni numai intre persoane fizice sau/si
juridice. Sunt deci excluse participarea asocierilor si a societatilor simple fara
personalitate juridica. Avand in vedere ca scopul il reprezinta realizarea de
beneficii, se exclude vocatia de asociere in ceea ce priveste asociatiile cu
personalitate juridica dar avand scopuri nepatrimoniale.
Asocierea asa cum este definita de art. 1949 NCC este un contract scris, oneros si
consensual.
Aporturile sunt obligatorii cat timp scopul este intreprinderea uneia sau mai
multor operatiuni iar art. 1954 NCC da caracter imperativ putinelor articole care
contureaza asocierea in participatie. Avand in vedere ca NCC art. 10 interzice
analogia, nu se vor putea aplica asocierii, normele prevazute expres pentru
societati. Asocierea ramane o figura juridica supusa in cea mai mare masura
principiului consensualismului.
Totusi art. 1888 NCC Formele Societare, creeaza o confuzie exploatabila in
sensul producerii de efecte juridice prin mentionarea la lit. b) societatii […] in
participatie. Reglementarea expresa de la Sectiunea 3 a Cap. VII mentionand
Asocierea in participatie.
Ca urmare a acestei reglementari problematice asocierea in participatie sau
societatea in participatie, aparent sunt forme societare distincte. Probabil ca, in
aplicarea NCC, cele mai multe contracte vor fi de asociere in participatie dar,
cred ca vor aparea si contracte de societate in participatie. Sectiunea 1 a Cap. VII
este aplicabila ca norma generala si asociatiei in participatie.
In opinia mea, nu se creeaza in acest mod doua forme de asociere in participatie
dar prin aceasta reglementare integrata si neordonata in pofida organizarii
materiei, se da posibilitatea aplicarii NCC in mod arbitrar.
Asocierea presupune in terminis pluralitate de persoane, dar definitia legala
mentioneaza o persoană care acordă uneia sau mai multor persoane beneficii la
beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde.
De aici ar rezulta si posibilitatea de a considera existenta distincta a unei
societati in participatie conform art. 1888 NCC lit. b) deoarece definitia societatii
de la art. 1881 exprima in mod clar necesitatea asocierii in cadrul societar ales a
minim doua persoane, care se obliga reciproc.
In opinia mea, nici aceasta deficienta in reglementare – aparent exploatabila –
nu genereaza doua forme separate (i) asocierea in participatie si (ii) societatea in
participatie.
Dar, reglementarea va mai genera o problema in ceea ce priveste transferul de
bunuri de orice gen inclusiv transferul de beneficii. Definitia de la art. 1949 NCC
exprima posibilitatea legala ca, indiferent de aporturile obligatorii si de la care
nu se poate deroga in privinta existentei lor (dar nu si a catimii), un asociat va
putea sa efectueze in mod real operatiunile iar beneficiile se vor distribui catre
ambii asociati.
Se introduce astfel o regula a activitatii obligatorii a minim unui asociat, de la
care nu se poate deroga conform art. 1954 NCC, ori scopul asocierii ar trebui sa
fie desfasurarea de operatiuni de catre ambii asociati intr-o forma de organizare
comuna si lipsita de personalitate juridica. Consecinta ar fi ca, asocierea in
participatie este reglementata actual ca un vehicul legal care poate fi utilizat
pentru (i) operatiuni comune sau (ii) pentru operatiuni de transfer de bunuri
chiar si catre asociatii pasivi.
Forme de asociere generic identificabile
a. in raport cu tipul de proprietate care formeaza patrimoniul asociatilor:
1. asocierea in participatie privata
2. asocierea in participatie publica
3. asocierea mixta public-privat
b. in raport cu regimul juridic aplicabil asociatilor:
1. asocierea profesionala intre societati
2. asocierea mixta intre societati si persoane fizice
3. asocierea intre persoane fizice.
Limitarile in asociere in ceea ce priveste persoanele fizice sunt date de caracterul
organizat si sistematic al operatiunilor intreprinse asa cum apare reglementat la
art. 7 NCC.
Cauze de incetare a Asocierii:
(i) cauze legale:
1. nedesfasurarea a minim o operatiune din cele mentionate in contract.
2. inexistenta sau neutilizarea aporturilor pentru realizarea de operatiuni.
(ii) cauze contractuale: partile pot stabili orice cauze de incetare cu efect imediat,
cu respectarea nederogarii prevazute la art. 1954; de exemplu, incetarea asocierii
pentru situatia utilizarii aporturilor comune sau afectate asocierii in scopul de a
produce beneficii doar pentru asociatul care le foloseste.
(iii) cauze operationale: situatia incheierii asocierii pentru o operatiune sau
operatiuni determinate, care, odata finalizate, contractul de asociere inceteaza
prin indeplinirea scopurilor asocierii, in lipsa de stipulatie contrara sau in lipsa
vointei partilor de a prelungi durata asocierii.
(iv) cauze judiciare: solicitarea in instanta a incetarii contractului si, eventual,
atragarea raspunderii contractuale.

CARACTERUL OBLIGATORIU SI NEDEROGATORIU CONVENTIONAL este

stabilit de art. 1954 NCC. Asadar raman disponibile asociatilor in virtutea
liberatii de a contracta si a principiului consensualismului:
1. Forma contractului: autentic sau sub semnatura privata, dar intotdeauna
scris.
2. Conditiile asocierii: conducere, organizare, reprezentare, situatia bunurilor
post asociere, bunuri comune v bunuri proprii, redobandirea bunurilor,
distribuirea beneficiilor, raspunderi, reajustarea aporturilor prin schimbarea
cortelor de participare, reinvestirea beneficiilor si cotele de participare.
3. Cauze de dizolvare.
4. Cauze de lichidare.
Dreptul comun in materie de Lichidare art. 1941-1948 NCC.

Forma, personalitate juridica, principii, reguli si exceptii

PRINCIPIUL FORMEI SCRISE: Forma contractului este scrisa ad probationem
conform art. 1950 NCC.

PRINCIPIU art. 1951 alin. 1 NCC: Asocierea nu are vocatia de a dobandi

personalitate juridica spre deosebire de Societatea simpla (art. 1892 NCC), nu
are patrimoniu propriu si nu poate contracta in nume propriu. Totusi conform
art. 41 alin. 2 Cod Proc Civ actual, asociatia are calitate procesuala.
REGULA TERTULUI art. 1951 alin. 2 NCC:
Drepturile si obligatiile tertilor se nasc doar in legatura cu patrimoniul persoanei
asociate cu care a contractat – DACA asociatul a contractat fara a-si declara
calitatea sa in cadrul ASOCIERII. Limitele si conditionarea regulii sunt date de
EXCEPTIA de la art. 1953 alin. 3 NCC.
REGULA NEREPREZENTARII CO-ASOCIATULUI art. 1953 alin. 1
NCC: Asociatii nu se reprezinta reciproc la contractarea cu tertii chiar daca
contracteaza pe contul asocierii. Pe contul asocierii inseamna in interesul
asocierii, fara insa ca asociatul sa se regaseasca in situatia declararii calitatii de
asociat fata de tert, situatie reglementata distinct de art. 1953 alin. 2 si 3.
Deasemenea pe contul asocierii sugereaza ca (i) scopul contractarii cu tertii este
exclusiv in legatura cu operatiunile asociatilor sau/si ca (ii) bunurile afectate
contractarii sunt dintre cele aportate de asociati pentru a obtine beneficii (bani,
mijloace fixe, drepturi de folosinta, terenuri etc).
REGULA SOLIDARITATII PASIVE A ASOCIATILOR art. 1953 alin. 2
NCC: Pentru obligatiile angajate de asociati exclusiv in interesul asocierii si cu
calitatea de asociat declarata tertului (conditii cumulative), se instituie
raspunderea solidara a tuturor asociatilor. De aici necesitatea bunei
reglementari contractuale a conducerii asociatiei, precum si a reprezentarii
asociatiei fata de terti.
REGULA SOLIDARITATII ACTIVE A ASOCIATILOR art. 1953 alin. 3 teza 1
NCC: Fiecare asociat poate exercita drepturile celuilalt asociat, dar exclusiv din
cele contractate in interesul (pe contul) asocierii. Este o distinctie intre drepturi
si obligatii astfel incat, (i) tertul ramane obligat si in aceasta situatie/ executa
prestatia sa numai fata de cel cu care a contractat (REGULA TERTULUI) chiar
daca solicitarea executarii poate veni de la orice asociat iar (ii) asociatul
contractant este singurul obligat fata de tert.

EXCEPTIE DE LA REGULA TERTULUI art. 1953 alin. 3 teza 2

NCC: Contractarea cu tertii in considerarea calitatii expres declarate de catre
asociat are ca efect raspunderea tertilor si fata de CO-ASOCIATUL/ CO-
ASOCIATII necontractant(i). Daca tertul afla de asociere, din alte surse nu i se
aplica exceptia si nici nu este ilegal sa contractezi pentru o asociere fara a o
declara.
In acest mod nasterea obligatiei TERTULUI depinde practic de un fapt exterior
al altei persoane asociate, daca acesta opteaza pentru a contracta fara asi declara
calitatea.
Pe de alta parte, notorietatea sau publicarea faptului existentei asocierii, nu ii
sunt opozabile tertului ci numai declaratia expresa a asociatului-contractant.
Situatia TERTULUI:
(i) tertului ii va fi opozabila regula solidaritatii active a asociatilor si fata de
asociatii declarati si fata de situatia nedeclararii calitatii de asociat;
(ii) in situatia declararii calitatii de asociat la contractare de catre asociatul-
contractant, i se va putea cere tertului executarea prestatiilor fata de asociatii ne-
contractanti in temeiul exceptiei de la regula tertului DAR va fi protejat in mod
egal de regula solidaritatii pasive a asociatilor.
PRINCIPIUL INOPOZABILITATII CLAUZEI DE LIMITARE A RASPUNDERII
FATA DE TERTI art. 1953 alin. 4 NCC – per a contrario se poate stipula intre
coasociati o asemenea clauza de LIMITARE/ NERASPUNDERE fata de terti,
opozabila si valida intre co-asociati DAR neopozabila tertilor care, astfel sunt
protejati de neintelegerile dintre asociati.
Tertul este deasemenea protejat de REGULA TERTULUI (raspunderea
asociatului contractant) si de REGULA SOLIDARITATII PASIVE A
ASOCIATILOR.
De fapt
(i) tertului cu care s-a contractat fara declararea calitatii de asociat nu i se poate
opune oricum nici o clauza din contractul de asociere iar
(ii) tertului cu care s-a contractat prin declararea expresa a calitatii de asociat nu
i se poate opune oricum nici o alta clauza din contractul de asociere in care nu
este parte, contractul nefiind supus publicitatii obligatorii.
Ramane totusi intrebarea:
(i) pot fi stipulate clauze opozabile tertilor ASOCIERII si care nu se refera la
limitarea raspunderii asociatilor, ca efect al interpretarii per a contrario a acestui
aliniat
sau
(ii) art. 1954 alin. 4 este doar o subliniere nefericita a aplicabilitatii conventiei de
asociere exclusiv intre asociati?
PRINCIPIUL INTERDICTIEI CLAUZEI LEONINE art. 1953 alin. 5 NCC permite
ca asociatii intre ei (i) sa isi stabileasca un nivel minim garantat al beneficiilor
pentru TOTI ASOCIATII sau (ii) sa stabileasca valori inegale ale beneficiilor si
nu neaparat proportionale cu valoarea baneasca, de piata sau acceptata a
aporturilor, mai ales in conditiile in care se permite in mod legal aportarea
inegala sau mai bine zis pur conventionala.
Aporturi, reguli si exceptii
REGULA art. 1952 alin. 1 NCC: Separatia de patrimoniii intre asociati. Bunurile
fiind definite in extenso de art. 535-546 NCC.
EXCEPTIA DOBANDIRII PROPRIETATII COMUNE art. 1952 alin. 2
NCC: Aporturile in bunuri si/sau beneficiile pot deveni proprietate comuna a
asociatilor.
EXCEPTIA DOBANDIRII PROPRIETATII PRIVATE art. 1952 alin. 3
NCC: Aporturile care sunt proprietate privata sau proprietate comuna a
asociatilor dar numai daca sunt la dispozitia asocierii, pot deveni proprietate
doar a unui asociat/ a unor asociati (conditie intuitu personae), sub conditia
rezolutorie expresa, deci NUMAI pentru realizarea obiectului asocierii.
In lipsa de stipulatie contrara in contractul de asociere, se poate concluziona ca,
bunurile instrainate nu isi pierd calitatea de aport, astfel incat nici asociatul
instrainator nu trebuie sa mai completeze aportul din asociere.

PUBLICITATE Publicitatea transferului proprietatii este conditie ad validitatem.

DURATA art. 1952 alin. 4 NCC Din perspectiva posibilitatii instrainarii

Bunurilor-Aport, transferul acestora opereaza:
– definitiv REGULA – de aici necesitatea stipularii in contract a unor mecanisme
de reglaje financiare intre asociati in ceea ce priveste beneficiile;
– temporar DOAR pe durata asocierii (sub conditie rezolutorie EXCEPTIA
EXPRES REGLEMENTATA;
– forma si publicitatea instrainarii – se aplica dreptul comun;
– necesitatea bunei reglementari a lichidarii/dizolvarii mai ales daca se are in
vedere instrainarea de bunuri imobile.

In ceea ce priveste aporturile banesti, va fi foarte dificil de pastrat o distinctie

intre contractul de asociere si cel de imprumut. De asemenea, asocierea va putea
fi folosita in acest sens ca vehicol de imprumut simulat.
De asemenea, in situatia aportarii de bunuri imobile pentru durate foarte mari
de timp, in care se pot realiza operatiunile asocierii conform celor stipulate de
asociati, contractul de asociere in participatie ar putea deveni o forma de donatie
simulata.
****
Subiectul abordat va fi ajustat si continuu supus oricarei opinii pertinente
pentru a putea ajunge cu totii la o buna intelegere a aplicabilitatii noilor norme
civile.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
-26 August 2015
Buna ziua!
As avea nevoie de cateva lamuriri cu privire la contractul de asociere in
participatiune.
Pentru asta o sa va expun pe scurt o situatie de fapt.
O societate comerciala are, in proportie de 50%, angajati pe post de agent de
vanzari.
Intrucat taxele pe care le plateste la stat cu toate impozitele pe salarii (somaj,
CASS, CAS, etc....) sunt destul de mari, ne gandim sa incheiem contract de
asociere in participatiune cu fiecare angajat in parte (agentii nostri sunt platiti
cu o suma fixa si un comision, in functie de cati clienti deservesc).
Asadar, as dori cateva lamuriri cu privire la acest contract.
Daca se poate incheia intre o societate comerciala si o persoana fizica.
Daca se poate incheia un astfel de contract, care sunt pasii de urmat? Unde se
inregistreaza? Ce taxe urmeaza a fi platite la stat ? Este sau nu mai bine sa
incheiem contracte de asociere in participatiune decat contracte individuale de
munca?
Va multumesc!

Consilier juridic 26 August 2015

Este posibila incheierea unui contract de asociere in participatiune de acest fel,
doar ca trebuie evidentiat din punct de vedere contabil separat. Persoana
juridica va plati impozit pe profit, iar persoana fizica impozit pe venit din
activitati independente. Profitul cuvenit unei persoane fizice - asociat - dintr-o
asociere cu o persoana juridica romana, care nu da nastere unei persoane
juridice, determinat potrivit regulilor de determinare a impozitului pe profit,
este considerat, la nivelul persoanei fizice, venit din activitati independente, si va
fi cuprins in cadrul impozitului pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii
impozitului pe profit, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia
privind impozitul pe profit, revine in continuare persoanei juridice. In cazul
asociatiunilor in participatiune , veniturile si cheltuielile sunt alocate acestora in
limita cotelor de participatiune detinute de fiecare asociat. Orice plati
suplimentare prevazute in contractul de asociere, inclusiv contributiile
suplimentare platite persoanei fizice, nu sunt deductibile la calculul profitului
impozabil.
Contractul trebuie inregistrat si depus intr-un exemplar la ANAF. Nu uitati ca se
tine o contabilitate separata a asocierilor de acest gen. S
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Prevederi privind contabilitatea operatiunilor realizate in cadrul contractelor de
asocieri in participatie se regasesc in sectiunea 4.14 din Reglementarile contabile
privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare consolidate,
aprobate prin OMFP 1802/2014. Potrivit acestora, evidenta asocierii in
participatie se organizeaza atat la nivelul asocierii, cat si in contabilitatea fiecarui
coparticipant cu ajutorul contului 458 "Decontari din operatiuni in participatie",
analitic distinct pe fiecare coparticipant.
Evidenta decontarilor din operatiuni in asocieri in participatie, respectiv a
decontarii cheltuielilor si veniturilor realizate din operatiuni in asocieri in
participatie, precum si a sumelor virate intre coparticipanti, se realizeaza cu
ajutorul contului 458 "Decontari din operatiuni in participatie".
Societatea care conduce evidenta asocierii in participatie tine evidenta si
intocmeste balanta de verificare distincte de cele corespunzatoare activitatii
proprii.
In ceea ce priveste imobilizarile corporale si necorporale puse la dispozitia
asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in
proprietate.
Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se
contabilizeaza distinct de catre unul dintre asociati, conform prevederilor
contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi
se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in
contabilitatea proprie.
La data bilantului, bunurile de natura stocurilor, creantelor, disponibilitatilor,
precum si a datoriilor asocierii in participatie, se inscriu in situatiile financiare
anuale ale asociatului care conduce evidenta asocierii.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
------------
Persoana desemnată este responsabilă pentru:

- înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă, înainte ca

aceasta să înceapă să desfăşoare activitate;

- conducerea evidenţelor contabile ale asocierii;

- plata impozitului în numele asociaţilor;

- depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscală

competentă, care să conţină informaţii cu privire la partea din
veniturile şi cheltuielile asocierii care este atribuibilă fiecărui asociat,
precum şi impozitul care a fost plătit la buget în numele fiecărui
asociat;

- furnizarea de informaţii în scris, către fiecare asociat, cu privire la

partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care îi este atribuibilă
acestuia, precum şi la impozitul care a fost plătit la buget în numele
acestui asociat.

Într-o asociere fără personalitate juridică cu o persoană juridică străină

şi/sau cu persoane fizice nerezidente, precum şi cu persoane fizice
române, persoana juridică română trebuie să îndeplinească obligaţiile
ce îi revin fiecărui asociat.

În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită

potrivit legii, asociaţii sunt obligaţi, potrivit dispoziţiilor Art. 86 Cod
fiscal, să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea
activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

- părţile contractante;

- obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;

- contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;

- cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau

pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;

- desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea

obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;

- condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform

contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.
Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în
termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Potrivit Normelor de
aplicare a Codului fiscal, astfel cum se precizează la punctul 184,
asociaţiile în participaţiune sunt supuse obligaţiei de încheiere şi
înregistrare a unui contract de asociere.

Asociatul desemnat să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor

asociaţiei faţă de autorităţile publice are şi următoarele obligaţii:
- să asigure organizarea şi conducerea evidenţelor contabile;

- să determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută în cadrul

asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;

- să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la

termenele stabilite, la organul fiscal la care asociaţia este înregistrată
în evidenţa fiscală;

- să înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a

acestuia la organul fiscal la care asociaţia este înregistrată în evidenţa
fiscală, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Prin sediul
asociaţiei se înţelege locul principal de desfăşurare a activităţii
asociaţiei;

- să reprezinte asociaţia în verificările efectuate de organele fiscale,

precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii,
plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

- să răspundă la toate solicitările organelor fiscale, atât cele privind

asociaţia, cât şi cele privind asociaţii, legate de activitatea
desfăşurată de asociaţie;

- să completeze Registrul pentru evidenţa aportului şi rezultatului

distribuit;

Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune, până la data de 15 martie

a anului următor, la organul fiscal la care asociaţia este înregistrată în
evidenţa fiscală o declaraţie anuală care cuprinde venitul
net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum şi distribuţia
venitului net/pierderii pe fiecare asociat. O copie de pe declaraţie se
transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza
acestei copii asociaţii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine
din activitatea asociaţiei în declaraţia privind venitul realizat.

Venitul net se consideră distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie

sau este pus la dispoziţie asociaţilor.

În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru

distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
- se determină un venit net/o pierdere intermediar/intermediară la
sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a
cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidenţele
contabile;

- venitul net/pierderea intermediar/intermediară se alocă fiecărui

asociat, în funcţie de cotele de participare, până la data modificării
acestora;

- la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuală se deduce

venitul net/pierderea intermediar/intermediară, iar diferenţa se alocă
asociaţilor, în funcţie de cotele de participare ulterioare modificării
acestora;

- venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuită fiecărui

asociat se determină prin însumarea veniturilor nete/pierderilor
intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).

Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât

asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi
pentru categoria de venituri în care este încadrat.

Venitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoană

juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană
juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV1, este
asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din
activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în
vederea obţinerii venitului net anual.

Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru

veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care
nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul
impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării
impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia
privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, revine persoanei
juridice române.
In concluzie :

contractul de asociere in participatiune se face in forma scrisa,

stipuland aporturile, participarea la beneficii a fiecarui asociat si
persoana juridica ce va tine contabilitatea asocierii )asociatul titular
sau asociatul principal);
contractul nu se declara la ANAF daca ambele persoane juridice sunt
persoane romane;
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Contractul de asociere în participaţie 2

contractul de asociere în participaţie, Definiție şi reglementare. Particularităţile

contractului de asociere în participaţie. Caracterele juridice. Delimitarea asocierii în
participaţie de alte instituţii juridice. Părţile contractului de asociere în participaţie.
Efectele contractului de asociere în participaţie în raporturile dintre asociaţi. Încetarea
contractului
Definiție şi reglementare
Contractul de asociere în participaţiune a fost dintotdeauna un contract comercial,
deoarece se încheia cu scopul vădit de a împărţi beneficiile şi pierderile unei afaceri
comerciale. Din această cauză, principala reglementare a asocierii în participaţiune o
constituia Codul comercial. Codul comercial reglementa contractul de asociere în
participaţiune în cuprinsul art. 251-256.
în actualul context legislativ, asocierea în participaţie este reglementată de Codul civil,
care dedică acestui contract art. 1.949-1.954. Codul civil păstrează, în esenţă, principiile
asocierii în participaţiune consacrate de Codul comercial. Una din caracteristicile care s-
a păstrat şi în reglementarea actuală este aceea privind lipsa personalităţii juridice a
asocierii în participaţie. în consecinţă, fiind o asociere fără personalitate juridică, în
completarea dispoziţiilor exprese pe care i le rezervă legea, asocierea în participaţie va fi
guvernată şi de prevederile Codului civil referitoare la societatea civilă simplă.
De asemenea, reglementări privind contractul de asociere în participaţie găsim şi în
Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum şi în normele metodologice de aplicare
a acestuia.
Legiuitorul dă şi o definiţie contractului de asociere în participaţie, în cuprinsul art.
1.949 Noul Cod Civil, potrivit căruia contractul de asociere în participaţie este contractul
prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile şi
pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde.
Pentru definirea noţiunii contractului de asociere în participaţie trebuie avute în vedere şi
dispoziţiile art. 1.881 noul cod civil cu privire la societatea civilă fără personalitate
juridică. Astfel, potrivit textului citat, prin contractul de societate două sau mai multe
persoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi
şi să contribuie la aceasta prin aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau
prestaţii, cu scopul de a împărţi beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea
rezulta. Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proporţional cu participarea
la distribuţia beneficiului, dacă prin contract nu s-a stabilit altfel.
Pornind de la dispoziţiilor legale mai sus enunţate, definim asocierea în partici-paţie ca
fiind contractul prin care două sau mai multe persoane fizice sau juridice, profesionişti
sau neprofesionişti, se învoiesc să contribuie cu bunuri, sume de bani sau priceperea
lor (industrie) la desfăşurarea unor activităţi cu scop lucrativ, fără a constitui o
persoană juridică, cu obligaţia de a împărţi beneficiile şi pierderile rezultate.
Particularităţile contractului de asociere în participaţie
Atât din reglementările legale, cât şi din definiţie, se desprind principalele particularităţi
ale asocierii în participaţie.
a. Una din aceste particularităţi o constituie caracterul contractual” al asocierii în
participaţie. Din reglementările legale se desprinde fără îndoială concluzia că asocierea
în participaţie este un veritabil contract. Acest lucru rezultă, în principal, din definiţia
dată de art. 1.949 noul Cod Civil, care defineşte asocierea în participaţie nu ca
operaţiune, activitate sau întreprindere, ci ca şi contract. Elocvente sunt şi prevederile
art. 1.950 noul Cod Civil care dispun: „contractul se probează numai prin înscris”. De
asemenea, potrivit art. 1.954 noul Cod Civil, convenţia părţilor determină forma
contractului, întinderea şi condiţiile asocierii, precum şi cauzele de dizolvare şi lichidare
a acesteia.
b. O altă particularitate a asocierii în participaţie o reprezintă lipsa personalităţii juridice
a acesteia. Contractul de asociere în participaţie este un contract complex, deoarece
stabileşte condiţiile desfăşurării unei activităţi comerciale de către două sau mai multe
persoane, dar, cu toate acestea, asocierea astfel rezultată nu beneficiază de personalitate
juridică.
în acest sens, art. 1.951 noul Cod Civil statuează că asocierea în participaţie nu poate
dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană distinctă de
persoana asociaţilor. Terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă
de asociatul cu care a contractat. Prin urmare, din asocierea în vederea desfăşurării
unor activităţi comerciale nu se naşte un subiect de drept distinct (o societate
comercială), ca în cazul asocierii realizate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, ci asocierea în participaţie rămâne doar la faza contractuală, la fel ca şi
societatea civilă simplă.
Din lipsa personalităţii juridice a asocierii în participaţie decurg o serie de alte
consecinţe care ţin de lipsa elementelor caracteristice subiectelor de drept sau ale
societăţilor comerciale.
în concret, asocierea în participaţie, nefiind dotată cu personalitate juridică, nu dispune
de firmă sau denumire proprie, nu are însemne distinctive (emblemă), capital propriu,
nu are sediu social şi este scutită de formalităţile specifice constituirii societăţilor
comerciale sau a altor subiecte de drept.
Neavând personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu, răspunderea pentru
obligaţiile asumate în exercitarea comerţului sub forma asocierii în participaţie va
reveni părţii sau părţilor care s-au obligat faţă de terţul contractant. Aceasta întrucât
bunurile aduse cu titlu de aport nu formează gajul general al creditorilor asocierii, ca în
cazul societăţilor comerciale.
Aşa cum am arătat şi în cele de mai sus, Codul civil prevede că terţul nu are niciun drept
faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de asociatul cu care a contractat.
c. O ultimă particularitate a asocierii în participaţie pe care o reţinem o constituie natura
juridică a operaţiunilor exercitate în această formă de asociere. Astfel cum rezultă din
normele care o guvernează, asocierea în participaţie are drept scop exercitarea unor
operaţiuni cu scop lucrativ, inclusiv sub forma unei întreprinderi economice/comerciale.
Soluţia se desprinde din însăşi definiţia dată de legiuitor asocierii în participaţie (art.
1.949 noul Cod Civil) care constă, în esenţă, în participarea la beneficiile şi la pierderile
ce ar rezulta din una sau mai multe operaţiuni întreprinse. Aşadar, în principiu, asocierea
în participaţie are natură comercială, deoarece se desfăşoară activităţi cu scop lucrativ,
atâta vreme cât se urmăreşte obţinerea de beneficii.
Caracterele juridice
a. Asocierea în participaţie este un contract consensual, consimţământul părţilor nefiind
necesar a fi exprimat într-o anumită formă pentru valabilitatea contractului. Potrivit art.
1.950 noul Cod Civil contractul de asociere în participaţie se probează numai prin
înscris. Rezultă că forma scrisă este cerută ad probationem şi nu ad validi-tatem pentru
contractul de asociere în participaţie.
b. Contractul de asociere în participaţie are caracter sinalagmatic, pentru că creează
obligaţii în sarcina tuturor asociaţilor. Aşa cum s-a mai arătat, potrivit dispoziţiilor
Codului civil, fiecare asociat trebuie să contribuie cu sume de bani, lucruri sau cu
priceperea sa.
c. Asocierea în participaţie are caracter oneros, pentru că toţi participanţii la asociere
urmăresc obţinerea unui profit. De altfel, scopul principal al efectuării operaţiunilor în
regim de asociere în participaţie este, aşa cum rezultă din prevederile art. 1.949 noul
Cod Civil, realizarea şi împărţirea beneficiilor.
d. Totodată, contractul de asociere în participaţie este şi comutativ, pentru că asociaţii
cunosc de la început întinderea drepturilor şi obligaţiilor născute din asocierea ce au
consimţit-o. Suportarea beneficiilor şi pierderilor de care fac vorbire prevederile legale
nu transformă contractul de asociere în participaţie în contract aleatoriu, deoarece
beneficiile şi pierderile nu depind de hazard, de alea, ci de rentabilitatea operaţiunilor
comerciale exercitate.
e. De regulă, asocierea în participaţie este un contract cu executare succesivă, deoarece
majoritatea operaţiunilor specifice asocierii presupun trecerea unei anumite perioade
de timp.
Delimitarea asocierii în participaţie de alte instituţii juridice
Asocierea în participaţie prezintă asemănări substanţiale cu societatea comercială, pentru
că, la fel ca şi în cadrul acesteia din urmă, asociaţii se învoiesc şi pun în comun diferite
bunuri pentru exercitarea unor activităţi lucrative, în scopul realizării şi împărţirii
profitului rezultat. De asemenea, asocierea în participaţie prezintă puternice asemănări şi
cu societatea civilă, prin aceea că ambele asocieri nu beneficiază de personalitate
juridică, ci rămân doar la forma contractuală. Cu toate acestea, între asocierea în
participaţie, societatea comercială şi societatea civilă există mai multe deosebiri.
Asocierea în participaţie şi societatea comercială
Aşa cum am precizat şi în cele de mai sus, una din principalele deosebiri dintre asocierea
în participaţie şi societatea comercială o reprezintă lipsa personalităţii juridice a asocierii
în participaţie. Spre deosebire de asocierea realizată în temeiul Legii nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, asocierea în participaţie creată în baza prevederilor art. 1.949-
1.954 noul Cod Civil nu dă naştere unei societăţi comerciale sau altui subiect de drept. Din
această cauză, asocierea în participaţie nu trebuie să parcurgă formalităţile specifice
societăţilor comerciale pentru a lua fiinţă în mod valabil.
Nefiind societate comercială, asocierii în participaţie nu-i incumbă obligaţiile specifice
comercianţilor, precum înregistrarea în registrul comerţului, ţinerea evidenţelor
contabile, concurenţa loială etc. Desigur că aceste obligaţii vor reveni celor care le
exercită, adică asociaţilor în participaţie, cu atât mai mult în cazurile în care aceştia au
calitatea de comercianţi.
Asocierea în participaţie şi societatea civilă
Principala deosebire între asocierea în participaţie şi societatea civilă o constituie
obiectul acestora. Dacă în societatea civilă părţile se asociază în vederea exercitării unor
operaţiuni civile, asocierea în participaţie are ca obiect exercitarea unor operaţiuni cu
scop lucrativ, adică desfăşurarea unei activităţi comerciale. Altfel spus, dacă de esenţa
societăţii civile este exercitarea unor activităţi civile, de esenţa asocierii în participaţie
este efectuarea unor operaţiuni care reprezintă veritabile operaţiuni speculative.
Principiile asocierii în participaţie
Asocierea în participaţie este constituită pe baza libertăţii de voinţă a părţilor exprimată
în contract şi este guvernată de anumite principii, care contribuie la stabilirea naturii
juridice a acesteia.
Principiul independenţei juridice şi comerciale a fiecărui asociat
între asociaţii societăţii în participaţie nu se stabilesc raporturi de subordonare, aceştia
păstrându-şi independenţa juridică, în sensul că nu se realizează un raport de muncă sau
de prepuşenie între participanţi.
în practică, inspirate din reglementările fiscale, părţile contractante atribuie
calitatea de «asociat-administrator» sau «asociat principal» celui care se va
preocupa în concret de realizarea operaţiunilor specifice asocierii în participaţie.
Asociatul administrator sau asociatul principal va exercita comerţul ce constituie
obiect al asocierii în participaţie în nume propriu şi, tot astfel, îşi va asuma
obligaţiile şi exercita drepturile faţă de terţi. Prin urmare, asociatul-administrator
nu este un reprezentant, un mandatar al celuilalt/celorlalţi asociaţi şi nici un prepus
al acestora.

Principiul reciprocităţii asistenţei manageriale, juridice, de marketing şi comerciale

Scopul oricărei asocieri în participaţie este acela de a desfăşura una sau mai multe
operaţiuni comerciale cu consecinţa împărţirii beneficiilor şi a suportării pierderilor
rezultate. în atingerea scopului caracteristic asocierii în participaţie, asociaţii trebuie să-
şi aducă contribuţia potrivit calităţii şi pregătirii de care dispun. Am arătat anterior că
părţile pot stabili ca activitatea ce constituie obiectul asocierii să fie desfăşurată în
concret de către unul dintre asociaţi (asociatul administrator principal sau responsabil),
dar la fel de bine se poate conveni ca operaţiunile comerciale să fie exercitate prin
participarea tuturor părţilor contractante.
Indiferent însă de modalitatea practică de exercitare a comerţului în regim de asociere în
participaţie, asociaţii au obligaţia reciprocă de a aduce în slujba asocierii, pe lângă
sumele de bani sau bunurile puse în comun, şi „cunoştinţele lor”, adică priceperea de
care aceştia dispun în vederea realizării scopului asocierii. în concret, părţile
contractante pot stabili o colaborare continuă şi o asistenţă reciprocă din punct de vedere
managerial, de marketing, de natură tehnică, juridică, de afaceri etc. Cu alte cuvinte,
părţile asocierii trebuie să manifeste un interes şi o preocupare continuă pentru
exercitarea comerţului în regim de asociere în participaţie.
Principiul priorităţii operaţiunilor specifice asocierii în participaţie
Potrivit acestui principiu, părţile contractante vor trebui să acorde prioritate exercitării
operaţiunilor comerciale ce au fost convenite a se realiza în cadrul asocierii în
participaţie. Aceasta presupune ca asociaţii să depună toate eforturile financiare,
materiale, intelectuale etc., pentru atingerea scopului asociaţiei fixat de aceştia.
Părţile contractului de asociere în participaţie
Reglementările legale aplicabile în materie, atât cele ale Codului civil, cât şi cele fiscale,
nu folosesc o denumire specifică părţilor contractului de asociere în participaţie. în
practică, se folosesc termenii de «asociat administrator», «asociat
principal» sau «asociat responsabil» pentru participantul desemnat să desfăşoare în
concret operaţiunile juridice pentru care s-a creat asocierea în participaţie, şi termenul
de «asociat participant» sau «asociat ocult», pentru partea care nu participă la realizarea
practică a activităţii specifică asocierii.
Asocierea cu cele două categorii de asociaţi se întâlneşte atunci când doar unul dintre
asociaţi exercită operaţiunile comerciale specifice asocierii în participaţie, ceilalţi
limitându-se la a contribui cu diferite sume de bani sau bunuri mobile sau imobile.
Deci, în această variantă, doar unul dintre asociaţi exercită comerţul obiect al
asocierii în participaţie, celălalt/ceilalţi asociaţi păstrând dreptul de a li se da
socoteală în legătură cu bunurile aduse în asociaţie, precum şi în legătură cu
beneficiile şi pierderile rezultate din aceasta.
Nimic nu se opune însă ca la realizarea concretă a operaţiunilor comerciale să participe
toţi asociaţii în mod personal sau prin reprezentanţi.
în lipsa reglementărilor speciale din secţiunea dedicată asocierii în participaţie, aspectele
ce ţin de părţile contractante, de valabilitatea contractului de asociere în participaţie,
precum capacitatea, consimţământul etc., îşi vor găsi aplicabilitate prevederile dreptului
comun, respectiv dispoziţiile art. 1.178 şi urm. noul Cod Civil
Efectele contractului de asociere în participaţie în raporturile
dintre asociaţi
Efectele contractului în raporturile dintre asociaţi
Datorită caracterului sinalagmatic, contractul de asociere în participaţie dă naştere la
drepturi şi obligaţii în sarcina tuturor părţilor contractante (asociaţilor).
Aportul la asociere
Una din principalele obligaţii ale asociaţilor o reprezintă aportul la asociere. Am arătat
anterior că, potrivit dispoziţiilor art. 1.949 noul Cod Civil coroborate cu cele ale art.
1.881 noul Cod Civil, fiecare asociat trebuie să contribuie la asociere cu aporturi
băneşti, bunuri, cunoştinţe specifice sau prestaţii. Aşadar, aporturile asociaţilor pot
consta în sume de bani, diferite bunuri mobile sau imobile, bunuri corporale sau
incorporate, precum mărci, invenţii, inovaţii, know-how-ul sau chiar un întreg fond de
comerţ sau un patrimoniu de afectaţiune. Aportul în „cunoştinţe specifice” poate consta
în capacităţile intelectuale, manageriale sau de altă natură ale asociaţilor participanţi.
Ca regulă, pot fi aduse cu titlu de aport în cadrul unei asocieri în participaţie orice fel de
bun care se află în circuitul juridic. Bunurile pot fi aduse în asociere cu titlu de
proprietate sau doar cu titlu de folosinţă. Soluţia este consacrată în mod expres de art.
1.952 alin. (3) noul Cod Civil, care prevede că bunurile puse la dispoziţia asocierii pot
trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre asociaţi pentru
realizarea obiectului asocierii, în condiţiile convenite prin contract şi cu respectarea
formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. Acelaşi art. 1.952 noul Cod Civil, în alin.
(2), dispune că asociaţii pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum şi cele
obţinute în urma folosirii acestora să devină proprietate comună.
Desigur că proprietatea, respectiv folosinţa bunurilor aduse cu titlu de aport nu va fi
dobândită de către asocierea în participaţie, deoarece aceasta nu este subiect de drept şi
prin urmare nu poate fi nici titular al unor drepturi sau obligaţii. în varianta asocierii în
care se desemnează un asociat administrator care să exercite şi să gestioneze afacerile ce
constituie obiect al asocierii în participaţie, proprietatea sau folosinţa bunurilor va fi
transmisă acestui asociat. Când în cadrul asocierii fiecare din asociaţi participă în
concret la exercitarea efectivă a operaţiunilor comerciale, atunci nu este necesar
transferul dreptului de proprietate al bunurilor şi nici transferul folosinţei, ci doar se va
realiza o afectaţiune specială a acestor bunuri pentru îndeplinirea obiectului asocierii în
participaţie, iar obligaţiile vor fi executate de asociatul contractant.
Bunurile aduse în asociere nu trebuie să fie de aceeaşi natură sau de aceeaşi valoare, iar
sumele de bani nu trebuie să fie egale pentru toţi asociaţii. Egalitatea participaţiilor nu
este de esenţa asocierii în participaţie. Se înţelege că, întinderea participaţiilor fiecărui
asociat reprezintă un criteriu esenţial pentru împărţirea beneficiilor şi suportarea
pierderilor rezultate din asociere.
Împărţirea beneficiilor şi suportarea pierderilor
O altă obligaţie a asociaţilor o reprezintă împărţirea beneficiilor şi suportarea pierderilor
rezultate din exercitarea comerţului în cadrul asocierii în participaţie. împărţirea
beneficiilor şi suportarea pierderilor se va realiza potrivit înţelegerilor părţilor
contractante. în virtutea principiului libertăţii contractuale, asociaţii au posibilitatea de
a stabili cuantumul beneficiilor şi întinderea pierderilor atribuite fiecărui asociat
participant.
în practica judiciară s-a statuat că în contractul de asociere în participaţie sunt interzise
clauzele leonine, potrivit cărora unul sau mai mulţi asociaţi sunt scutiţi de pierderi, dar
participă la beneficii. Tot clauză leonină este şi înţelegerea părţilor prin care un asociat
îşi atribuie totalitatea beneficiilor rezultate din asocierea în participaţie.
în cazul în care în contractul de asociere în participaţie nu se prevede modalitatea de
partajare a beneficiilor şi a pierderilor, acestea se vor raporta cotei de participare a
fiecărui asociat.
Asociaţii din contractul de asociere în participaţie pot stabili şi alte obligaţii, precum:
obligaţia de neconcurenţă, de confidenţialitate etc. Această libertate a părţilor
contractante este consacrată în mod expres în conţinutul art. 1954 care prevede: „cu
excepţia dispoziţiilor prevăzute la art. 1949-1953, convenţia părţilor determină forma
contractului, întinderea şi condiţiile asocierii, precum şi cauzele de dizolvare şi lichidare
a acesteia”.
Efectele juridice ale asocierii în participaţie faţă de terţi
Aşa cum am făcut menţiunea şi în rândurile anterioare, asocierea în participaţie nu poate
dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană
distinctă de persoana asociaţilor. Din această perspectivă, art. 1.951 noul Cod Civil
prevede că terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de
asociatul cu care a contractat.
Regimul juridic al raporturilor dintre asocierea în participaţie şi terţii cu care aceasta
derulează afaceri comerciale este consacrat de art. 1.953 noul Cod Civil Astfel, în
conformitate cu articolul menţionat, asociaţii, chiar acţionând pe contul asocierii,
contractează şi se angajează în nume propriu faţă de terţi. Cu toate acestea, dacă asociaţii
acţionează în această calitate faţă de terţi sunt ţinuţi solidar de actele încheiate de oricare
dintre ei. Asociaţii exercită toate drepturile decurgând din contractele încheiate de
oricare dintre ei, dar terţul este ţinut exclusiv faţă de asociatul cu care a contractat, cu
excepţia cazului în care acesta din urmă a declarat calitatea sa la momentul încheierii
actului.
Potrivit legii, orice clauză din contractul de asociere care limitează răspunderea
asociaţilor faţă de terţi este inopozabilă acestora. De asemenea, orice clauză care
stabileşte un nivel minim garantat de beneficii pentru unul sau unii dintre asociaţi este
considerată nescrisă.
Încetarea contractului
Dispoziţiile Codului civil nu conţin reglementări speciale referitoare la încetarea
contractului de asociere în participaţie. Aşa fiind, încetarea contractului este lăsată la
aprecierea părţilor (asociaţilor) şi va fi cârmuită de regulile dreptului comun privind
încetarea contractelor.

Detalii: https://legeaz.net/dictionar-juridic/contract-asociere-participatie-ncc
----------------------------------------------------------------------------------------------
Contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si conduce distinct de
catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti.
Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor generate de operatiunile asocierilor in
participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de
asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate in
functie de natura lor se transmit, pe baza de decont, procentual, in functie de cota de
participare, fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie,
in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
Evidenta asocierii se organizeaza atat la nivelul asocierii, cat si in contabilitatea
fiecarui coparticipant cu ajutorul contului 458 "Decontari din operatii in participatie",
analitic distinct pe fiecare coparticipant.

In ceea ce priveste imobilizarile puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in

evidenta contabila a celui care le detine in proprietate, urmand ca in evidenta asocierii
sa fie evidentiate doar cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare. La data bilantului,
bunurile de natura stocurilor, creantelor, disponibilitatilor, precum si a datoriilor
asocierii in participatie, se inscriu in situatiile financiare anuale ale asociatului care
conduce evidenta asocierii.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Medicina, intre PFA si SRL
RECAPITULARE

Sa incepem insa cu o recapitulare. Pana acum, modalitatea cea mai avantajoasa

de colaborare, atat pentru medici/biologi, dar si pentru angajator, era PFA-ul (cu
denumiri variate, de PFI, CMI, activitate independenta). Practic, medicii si biologii,
obtineau de la ANAF un Cod Unic de Identificare, precum o firma, dar nu erau
inregistrati si la Registrul Comertului, ceea ce ii plasa undeva intre persoane fizice
si persoane juridice, cu un regim de taxare a veniturilor destul de avantajos (16%
impozit pe profit, 5,5% sanatate + eventuala contributie la fondul de pensii, daca
nu contribuiau deja). Cu un total de maxim 32% impozite, ei puteau dispune de
banii castigati cum doreau, cand doreau. Fata de un total de aproximativ 80% cat
ar totaliza totalul taxelor impuse angajatului si angajatorului la un salariu
corespunzator contractului de munca, este o diferenta enorma!
“Evaziune!” striga unii! “Dreptul nostru”, striga ceilalti. Privind drept in fata
problema, natura liberala a meseriei de medic sau de biolog are destule
particularitati fata de restul profesiunilor reglementate de Codul Muncii, care
deriva in primul rand din raspunderea pe care o poarta acestia pentru munca
prestata. In al doilea rand,conform reglementarilor corpurilor profesionale care
stabilesc limitele acestor profesii, ei au voie sa lucreze in mai multe locuri,
acumuland venituri fara sa fie nevoiti sa isi angajeze neaparat si alti colaboratori
(precum o face patronul unui SRL, care angajeaza secretara, sofer, contabil,
director, etc..).
CELE 7 CRITERII
Dar, hai sa revenim la problema actuala. O activitate desfasurata de un medic sau de un
biolog va fi considerata activitate independenta si se va preta la o impozitare redusa
fata de costurile unui salariu normal, doar daca indeplineste minim 4 conditii din
urmatoarele 7 conditii. Le trec in revista, cu observatii punctuale.
1.”Persoana fizica dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare
a activitatii precum si a programului de lucru” – NU se incadreaza niciun medic
sau biolog care lucreaza in contract cu Casele de Asigurari de
Sanatate, dar pentru o alta clinica/un alt spital sau laborator,
deoarece acolo se declara un program fix impus si un loc de
munca (cabinet) aprobat si certificat, care nu le apartin in cele mai
multe cazuri. O exceptie notabila o constituie medicii de familie
care au in proprietate cabinetele, sau medicii specialisti care
lucreaza pentru propriile CMI-uri..
2.“Persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru
mai multi clienti “. Se aplica pentru medici si biologi, cu mentiunea
ca daca sunt in contract cu Casele de Asigurari, ei nu pot
desfasura aceasta activitate pentru mai multi clienti, fiind
interzis de lege in cazul medicilor. Cum contractul cu Casa de
Asigurari ar fi pe PFA, inseamna automat ca activitatea PFA-ului nu
indeplineste acest criteriu. Pentru a indeplini acest criteriu, contractele
pe PFA pot fi facute doar pt activitati platite la serviciu (cash). Orice
mentiune a contractului cu Casa de Asigurari, nu va fi avantajoasa.
3.“Riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce
desfasoara activitatea”. Aici se incadreaza si medicii, si biologii,
deoarece fac asigurari de malpraxis.
4.“Activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice
care o desfasoara” – Nu se incadreaza nici medicii, nici biologii care
lucreaza pentru alte firme, deoarece aparatura necesara prestarii
serviciilor este declarata deja la Casa de Asigurari si la Directia de
 Sanantate Publica, drept apartinand firmei care detine
autorizatia/contractul de servicii.
5.“Activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea
capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de
specificul activitatii” – Aici se incadreaza si medicii, si biologii.
6.“Persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de
reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate,
potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si
exercitarea profesiei respective” – se incadreaza si medicii, si biologii.
“ 7 -Persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct,
cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii”
– Se incadreaza si medicii, si biologii.
In concluzie:s
Medicii si biologii care doresc sa lucreaze in regim de PFA/PFI
se impart in doua clase. Amandoua, insa, trebuie sa indeplineasca o
conditie esentiala: sa posede contracte cu mai multe firme (clinici,
spitale, laboratoare), ca sa nu se poata interpreta ca fiind o
activitate de tip dependent (angajat-salariat). Legea nu impune un
numar minim de clienti pentru care un medic taie facturi. Insa daca e vorba de un
singur client, care in decursul anului a platit lunar o suma de bani relativ
constanta, nu prea poti contesta presupunerea ca acel medic este, de fapt,
salariat.
A- cei care lucreaza in contract cu Casele de Asigurari de
Sanatate, dar pentru o alta persoana juridica (clinica, spital
privat).
Acestia sunt la limita situatiei in care Fiscul le poate recalcula impozitul, ca si cum
ar fi vorba de un salariu, nu de un venit realizat de o persoana independenta.
Prevederile 1,2 si 4 nu li se pot aplica, din motivele expuse deja. Asadar, trebuie
sa se incadreze neaparat in celelalte patru criterii ramase. Punctul 3, insa, este
foarte interpretabil, deoarece contractul pe care il are clinica respectiva cu Casa
de Asigurari prevede penalizari si consencinte concrete (pana la intreruperea
contractului) care pot surveni ca urmare a faptului ca anumite servicii nu se
realizeaza conform normelor, chiar daca aceste servicii au fost efectuate de
personalul declarat in contract, deci inclusiv de PFA/PFI-ul respectiv. Ar trebui
pus un paragraf in contract, conform caruia orice risc inerent
activitatii PFA-ului va fi suportat de catre acesta, chiar daca el
se manifesta sub forma unei sanctiuni impuse clinicii de un
tert.
 Asadar, avem trei criterii la care nu se incadreaza, trei criterii la care se incadreaza
si unul care este interpretabil. Iar optiunea de a se transforma in SRL, dupa cum
am explicat in preambulul articolului, nu li se aplica. Modalitatea cea mai sigura,
pentru medici si biologi, dar cea mai scumpa pentru clinicile care le angajeaza
serviciile, este transformarea contractelor de pe PFA /PFI in contracte de munca.
Modalitatea cea mai eficienta pentru firmele angajatoare, dar cu oarece riscuri
pentru medici/biologi, o reprezinta refacerea contractelor pe PFA/PFI astfel incat sa
fie indeplinit si criteriul 3 din grila de mai sus.

B – medicii/biologii care lucreaza pentru o alta firma

(clinica) doar pentru servicii platite integral de pacienti si nu
sunt sub incidenta contractelor cu Casele de Asigurari de
Sanatate.
Acestora li se aplica criteriile 1,2, 3, 5,6,7, deci pot functiona ca si PFA/PFI.
Totusi, ca masura de siguranta, pentru criteriile 1, 2 si 3 ar fi bine sa existe clauze
contractuale. O interpretare abuziva din partea ANAF ar putea face ca si aceasta
categorie sa se situeze la limita legalitatii, cu criteriile 5,6 si 7 indeplinite perfect,
iar cu restul situate undeva in zona “discutabilului”. Insa, pentru aceasta categorie,
cel mai eficient mod de lucru ramane SRL-ul.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Exercitarea profesiunilor medicaleLleLlEGlEA NR.955 Publicata
in: Monitorul Oficial Nr. 372 din 28 aprilie 2006

CAP. 1
Exercitarea profesiei de medic
ART. 370
Profesia de medic se exercita, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi, de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial
de calificare in medicina

3) Prin titlu oficial de calificare in medicina se intelege:

a) diploma de medic, eliberata de o institutie de invatamant superior medico-farmaceutic acreditata din Romania;
b) certificatul de medic specialist, eliberat de Ministerul Sanatatii Publice;

ART. 373
Monitorizarea si controlul exercitarii profesiei de medic se realizeaza de catre Colegiul Medicilor din Romania si Ministerul Sanatatii
Publice, denumite in continuare autoritati competente romane.

ART. 377
(1) Medicii care indeplinesc conditia de cetatenie prevazuta la art. 370 si sunt membri ai Colegiului Medicilor din Romania exercita
profesia de medic, in regim salarial si/sau independent.

ART. 379
(1) Profesia de medic se exercita pe teritoriul Romaniei de catre persoanele prevazute la art. 370 care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) detin un titlu oficial de calificare in medicina;
b) nu se gasesc in vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevazute de prezenta lege;
c) sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic;
d) sunt membri ai Colegiului Medicilor din Romania;

ART. 380
(1) Profesia de medic se exercita in Romania cu titlul profesional corespunzator calificarii profesionale insusite, dupa cum urmeaza:
(3) Medicii care au obtinut certificatul de membru al Colegiului Medicilor din Romania pot desfasura activitati medicale potrivit
pregatirii profesionale in sistemul public de sanatate sau/si in sistemul privat, fie ca angajati, fie ca persoana fizica independenta pe baza
de contract. Calitatea de persoana fizica independenta se dobandeste in baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din
Romania si a inregistrarii la administratia financiara in a carei raza domiciliaza medicul. In conditiile legii, medicii pot infiinta si cabinete
de practica medicala.

(4) Nedemnitati si incompatibilitati RT. 383

(1) Exercitarea profesiei de medic este incompatibila cu:
a) calitatea de angajat sau colaborator al unitatilor de productie ori de distributie de produse farmaceutice sau materiale
sanitare;
b) starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare pentru exercitarea profesiei medicale.
(2) Pe timpul starii de incompatibilitate se suspenda dreptul de exercitare a profesiei.
(3) In termen de 10 zile de la aparitia situatiei de incompatibilitate, medicul este obligat sa anunte colegiul al carui membru este.
(4) La solicitarea medicului, la sesizarea oricarei persoane, institutii sau autoritati interesate, presedintele colegiului din care face
parte medicul poate constitui o comisie speciala, pentru fiecare caz in parte, alcatuita din 3 medici primari, pentru a confirma sau a
infirma situatia de incompatibilitate.

(5) ART. 384

(1) Medicii care intrunesc conditiile prevazute la art. 370 exercita profesia pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din
Romania, avizat anual pe baza asigurarii de raspundere civila, pentru greseli in activitatea profesionala, valabila pentru anul respectiv.

(6) (3) Certificatul de membru se acorda pe baza urmatoarelor acte:

a) documentele care atesta formarea in profesie;
b) certificatul de sanatate;
c) declaratie pe propria raspundere privind indeplinirea conditiilor prevazute la art. 382 si 383;
d) certificatul de cazier judiciar.
(4) Certificatul de membru devine operativ numai dupa incheierea asigurarii de raspundere civila.
(7)