Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mar 19th, 2015 Comments Off on Asocieri fara personalitate juridica cadru
legislativ
Inscrie-te ACUM la newsletterul GRATUIT Contzilla.ro
All Inclusive - toate lucrarile de specialitate - Click AICI!
n cazul unei asocieri fr personalitate juridic, veniturile i cheltuielile nregistrate se atribuie
fiecrui asociat, corespunztor cotei de participare n asociere.
Orice asociere fr personalitate juridic dintre persoane juridice strine, care i desfoar
activitatea n Romnia, trebuie s desemneze una din pri care s ndeplineasc obligaiile ce
i revin fiecrui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnat este
responsabil pentru:
a) nregistrarea asocierii la autoritatea fiscal competent, nainte ca aceasta s nceap s
desfoare activitate;
b) conducerea evidenelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului n numele asociailor;
d) depunerea unei declaraii fiscale trimestriale la autoritatea fiscal competent, care s
conin informaii cu privire la partea din veniturile i cheltuielile asocierii care este atribuibil
fiecrui asociat, precum i impozitul care a fost pltit la buget n numele fiecrui asociat;
e) furnizarea de informaii n scris, ctre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile i
cheltuielile asocierii care i este atribuibil acestuia, precum i la impozitul care a fost pltit la
buget n numele acestui asociat.
ntr-o asociere fr personalitate juridic cu o persoan juridic strin i/sau cu persoane fizice
nerezidente, precum i cu persoane fizice romne, persoana juridic romn trebuie s
ndeplineasc obligaiile ce i revin fiecrui asociat, potrivit prezentului titlu.
Care sunt unitatile fara personalitate juridica?
Jun 10th, 2014 Comments Off on Care sunt unitatile fara personalitate juridica?
(2) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai fara plata, ca
aport la asociere in limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie prestare de
servicii/livrare de bunuri cu plata in sensul art. 129, respectiv 128 din Codul fiscal.
Asociatii care au pus la dispozitia asocierii bunurile si serviciile mentionate in teza anterioara, ca
aport la asociere, isi pastreaza dreptul de deducere si nu vor efectua ajustari pe perioada
functionarii asocierii, cu conditia ca asociatul administrator sa ajusteze taxa aferenta in
conformitate cu prevederile alin. (5).
In cazul bunurilor de capital se va face o mentiune referitoare la perioada in care bunurile
au fost puse la dispozitia asocierii, perioada in care membrii asociati nu fac ajustari.
(3) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai, altele decat
cele prevazute la alin. (2), reprezinta livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plata in sensul
art. 128 , respectiv art. 129 din Codul fiscal.
(4) Asociatul administrator efectueaza achizitiile asocierii pe numele sau si emite facturi in nume
propriu catre terti pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de asociere, urmand
ca veniturile si cheltuielile sa fie atribuite fiecarui asociat corespunzator cotei de participare in
asociere.
(5) Asociatul administrator are dreptul/obligatia de ajustare a taxei pentru bunuri/servicii conform
art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, pe perioada de existenta a asocierii, astfel:
a) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator, dupa constituirea asocierii,
care sunt destinate utilizarii in scopul pentru care a fost constituita asocierea;
b) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator inainte de constituirea
asocierii si care ulterior sunt alocate pentru realizarea scopului pentru care a fost constituita
asocierea;
c) pentru bunurile/serviciile pe care membrii asociati le aduc ca aport la asociere, conform
prevederilor alin. (2).
(6) In situatiile prevazute la alin. (5) lit. a) si b), asociatul administrator va aplica regulile privind
ajustarea taxei din perspectiva persoanei care detine aceste bunuri/servicii.
In situatia prevazuta la alin. (5) lit. c), momentul de referinta pentru determinarea datei de la
care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, este data obtinerii bunului de catre
asociatul care le-a pus la dispozitia asocierii.
Membrii asocierii trebuie satransmita asociatului administrator o copie de pe registrul bunurilor
de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii, iar in cazul altor bunuri decat cele de
capital sau in cazul serviciilor, o copie de pe facturile de achizitie.
Asociatul administrator va pastra copia de pe registrul bunurilor de capital pe perioada
prevazuta la art. 149 alin. (6) din Codul fiscal si va mentiona ajustarile pe care le-a efectuat in
perioada de existenta a asocierii.
In cazul altor bunuri decat cele de capital sau in cazul serviciilor, asociatul administrator va
pastra copii de pe facturile de achizitie transmise de membrii asociati, pe perioada prevazuta la
art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Atunci cand asocierea isi inceteaza existenta sau unul ori
mai multi asociati se retrag din asociere, asociatul administrator are dreptul/obligatia sa ajusteze
taxa aferenta bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (5) lit. c) restituite membrului asocierii caruia
i-au apartinut.
In cazul bunurilor de capital, ajustarea se va realiza pentru perioada ramasa din perioada de
ajustare. Se considera, din perspectiva asociatului administrator, ca bunurile/serviciile restituite
membrului asociat caruia ii apartin sunt alocate unei activitati cu drept de deducere, pentru a
permite continuarea ajustarii de catre acesta din urma in functie de activitatile pe care le va
realiza dupa incetarea existentei asocierii.
(7) Alocarea cheltuielilor si veniturilor asocierii de catre asociatul administrator catre membrii
asociati nu constituie operatiune impozabila in sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, daca
alocarea se face proportional cu cota de participare a fiecarui membru al asocierii, astfel cum
este stabilita in contractul de asociere.
(8) In cazul in care scopul asocierii este acela de a atinge obiective comune, dar membrii
asociati actioneaza in nume propriu fata de terti, fiecare persoana va fi tratata drept o persoana
impozabila separata in conformitate cu prevederile art. 127 alin. (9) din Codul fiscal si
tranzactiile respective se impoziteaza distinct in conformitate cu regulile stabilite la titlul VI din
Codul fiscal. In aceasta situatie nu se aplica prevederile alin. (1) - (7).
(pct 79^1 din Normele metodologice de aplicare a art 156 alin 5 din Codul fiscal).
Din analiza acestor prevederi legale, rezulta urmatoarele:
1. asocierea in participatiune nu este o persoana impozabila distincta in intelesul impozitului pe
profit;veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de
participare in asociere. Asociatii din cadrul unei asocieri in participatiune isi desemneaza
asociatul care va organiza contabilitatea asocierii, acesta din urma trasmitand catre membrii
asociatiei veniturile si cheltuielile corespunzator cotei de participare in asociere, pe baza
documentului "decont privind operatinile in participatiune ", document prevazut de OMEF
3512/2008 privind documentele financiar-contabile.
2. drepturile si obligatiile legale privind TVA in cadrul asocierii in participatiune revin asociatului
desemnat in acest scop potrivit contractului incheiat intre parti, care contabilizeaza veniturile si
cheltuielile, denumit asociat administrator.
Presupunem ca societatea A este liderul de asociere si B este asociatul secund.
Liderul de asociere care este platitor de TVA, in situatia efectuarii de achizitii de bunuri si
servicii pentru desfasurarea obiectului de activitate al asocierii va deduce TVA ul aferent si
totodata va colecta TVA pentru facturile de vanzare /de prestari servicii emise in vederea
obtinerii de venituri din asociere si va depune Decontul de TVA cod 300 care va curpinde TVA
dedus si colectat atat pentru activitatea sa proprie cat si pentru activitatea asocierii. Analog, va
depune si Declaratia 394 care cuprinde toate facturile primite si emise.
In ceea ce priveste impozitul pe profit, aceasta va determina impozitul pe profit dupa ce va
distribui societatii B veniturile si cheltuielile cuvenite in baza asocierii, venituri si cheltuieli care
se transfera prin Decontul privind operatiunile in participatiune.
Daca societatea A este platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, va include in
baza de impunere la care se aplica cota de 3% si veniturile obtinute din participatiune.
Analog, societatea B daca este platitoare de impozit pe profit va include in baza impozabila si
veniturile si cheltuielile transferate de A liderul de asociere in baza decontului privind
operatiunile in participatiune, iar daca este platitoare de impozit pe veniturile
microintreprinderilor va include in baza de va include in baza de impunere la care se aplica cota
de 3% si veniturile obtinute din participatiune.
Nu se depune declaratii fiscale suplimentare fata de cele cunoscute si pe care deja societatile le
depune: 100/300/394 dupa caz.
Conform OMFP 1802/2014 :
"SECTIUNEA 4.14
Contabilitatea operatiunilor realizate in cadrul contractelor de asocieri in participatie
424. (1) Evidenta asocierii in participatie se organizeaza atat la nivelul asocierii, cat si in
214 "Mobilier, aparatura birotica"= 458 "Decontari in operatii din participatiune - Analitic asociat
secund"
Retinem ca amortizarea mijloacelor fixe transferate la participatiune se va face in continuare in
patrimoniul societatii ce le detine.
Realizarea unui venit din vanzare marfa si a cheltuieli cu marfa la nivelul participatiunii si
transferul catre asociati (de la A la B)
In contabilitatea participatiunii societatea A
Achizitie marfa:
% = 401
371
4426
Vanzare marfa:
4111 = %
707
4427
607 = 371
Transfer lunar al veniturilor si chetuielilor la asociati, conform procentului stabilit contractual
707 = 458
458 " = 607
In contabilitatea asociatuli secund B transferul veniturilor si chetuielilor se inregistreaza astfel:
607 = 458
458 = 707
Plata sumelor cuvenite societatii B in cazul inregistrarii de profit din asocierea in participatiune:
La societatea A:
458 = 5121/5311
La societatea B:
5121/5311 = 458
Se hotaraste ca din profitul obtinut de firma B sa se repartizeze 80% catre firma A si 20% sa
ramana firmei A. Cum se procedeaza in acest caz si care este monografia contabila pentru
firma A si firma B, care sunt obligatiile fiscale, inregistrare contract etc.? Cheltuielile si veniturile
se contabilizeaza de catre fiecare firma separat sau firma A tine contabilitate analitica si firma B
la fel? Cum procedam?
Care este monografia contabila?
Conform noului Codului civil
"SECTIUNEA 3: Asocierea in participatie
Articolul 1949: Notiune
Contractul de asociere in participatie este contractul prin care o persoana acorda uneia sau mai
multor persoane o participatie la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni pe care
le intreprinde.
Articolul 1950: Proba
Contractul se probeaza numai prin inscris.
acesteia."
Conform OMFP 1802/2014 :
"SECTIUNEA 4.14
Contabilitatea operatiunilor realizate in cadrul contractelor de asocieri in participatie
424. (1) Evidenta asocierii in participatie se organizeaza atat la nivelul asocierii, cat si in
contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul contului 458 "Decontari din operatiuni in
participatie", analitic distinct pe fiecare coparticipant.
(2) Evidenta decontarilor din operatiuni in asocieri inparticipatie, respectiv a decontarii
cheltuielilor si veniturilor realizate din operatiuni in asocieri in participatie, precum si a sumelor
virate intre coparticipanti, se realizeaza cu ajutorul contului 458 "Decontari din operatiuni in
participatie".
425. (1) Societatea care conduce evidenta asocierii in participatie tine evidenta si intocmeste
balanta de verificare distincte de cele corespunzatoare activitatii proprii.
(2) In ceea ce priveste imobilizarile corporale si necorporale puse la dispozitia asocierii, acestea
sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate.
(3) Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se
contabilizeaza distinct de catre unul dintre asociati, conform prevederilor contractului de
asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe
baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie.
(4) La data bilantului, bunurile de natura stocurilor, creantelor, disponibilitatilor, precum si a
datoriilor asocierii in participatie, se inscriu in situatiile financiare anuale ale asociatului care
conduce evidenta asocierii."
In concluzie :
contractul de asociere in participatiune se face in forma scrisa, stipuland aporturile, participarea
la beneficii a fiecarui asociat si persoana juridica ce va tine contabilitatea asocierii )asociatul
titular sau asociatul principal);
contractul nu se declara la ANAF daca ambele persoane juridice sunt persoane romane;
Sa presupunem ca firma A este cea care tine contabilitatea asocierii.
Inregistrari la A :
inregistrarea aportului in natura al lui A la asociere : 2131 = 458.A (80%)
inregistrarea aportului in numerar al lui B : 5311 = 458.B 20.000 (20%)
Firma A nu va vinde firmei B productia , scopul asocierii fiind tocmai acela de a obtine venituri
din
vanzarea produselor. Firma B o va vinde pur si simplu in numele asocierii si se vor imparti
benficiile.
Firma A va inregistra activitatile proprii si activitatile asocierii, avand grija sa le delimiteze prin
analiticie pe cele din urma.
cumpara materi prime : 301 = 401 1.000
le plateste : 401 = 5121 1.000
consuma materiile prime : 601 = 301 1.000
inregistreaza cheltuieli cu utilitatile, paza, servicii, din care 40% considera ca le poate repartiza
drept cheltuieli indirecte asupra productiei obtinute :
% = 401 2.000
605 1.000
628 1.000
inregistreaza cheltuieli cu salariile , din care , la fel, 40% le distribuie asupra productiei :
420
1908
Va prezentam mai jos monografia contabila cu exemple practice referitoare la TVA si impozit pe
profit in cazul unei asocieri in participare atat in situatia desemnarii unui asociat administrator,
cat si in cazul in care cele 2 societati se asociaza doar in vederea indeplinirii unui obiectiv
comun.
Vom face astfel referire la prevederile care amintesc de deducerea si apoi ajustarea TVA in
cazul asocierii. Vom stabili in ce masura ajustarea TVA-ului la bunuri si servicii nu este altceva
decat o anulare a dreptului de deducere.
Raspuns: La elaborarea acestui raspuns tinem cont de prevederile introduse de noul Cod civil,
adoptate prin Legea 287/2009 republicata cu modificari.
Astfel, asocierea in participatie, este reglementata de art. 1949 - 1954 din Codul civil. Contractul
de asociere in participatie este contractul prin care o persoana acorda uneia sau mai multor
persoane o participatie la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni pe care le
intreprinde. Contractul se probeaza numai prin inscris.
Asocierea in participatiune nu da nastere la o noua entitate cu personalitate juridica, iar acest
fapt este definitoriul pentru tratamentul TVA.
Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor stabilite de art. 265 din OMFP 3055/2009
privind contabilitatea, se va tine contabilitatea asocierii in participatiune distinct de contabilitatea
celor 2 societati, pana la nivel de balanta inclusiv, fara a depune situatii financiare anuale.
La nivelul participatiunii, veniturile si cheltuielile se vor deconta lunar, catre cei 2 participanti, in
baza decontului de venituri si cheltuieli, intocmit in formatul stabilit de OMFP 3512/2008 privind
documentele financiar contabile.
Din punctul de vedere al TVA, prevederile de la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, stabilesc ca
asocierea in participatiune nu conduce la o noua persoana impozabila, iar obligatiile privind
calcul, declarare, plata a TVA sunt in sarcina unui asociat, de obicei a liderului de asociere, daca
acesta este persoana inregistrata in scopuri de TVA in Romania si se va stabilii
responsabilitatea privind TVA prin contractul de asociere.
Prin urmare, nu exista reglementari speciale care sa limiteze dreptul de deducere la TVA, numai
datorita contractului de asociere in participatiune, ci intreaga activitate din punctul de vedere al
TVA, se va analiza in contextul reglementarilor generale aplicabile pentru TVA.
Daca participatiunea realizeaza activitati economice la care colecteaza TVA, sau activitati
economice scutite cu drept de deducere, cum ar fi livrari intracomunitare, exporturi, sau unele
activitati la care legea permite deducerea TVA punctual, cum ar fi reclama si publicitate,
perisabilitati, stocuri degradate si neimputabile, in acest caz se deduce TVA, conform art. 145
din Codul fiscal, iar in caz contrar, acest TVA are regim nedeductibil si fie taxa este o
componenta a costului de achizitie a bunurilor si serviciilor, fie intervine o ajustare a TVA, dupa
caz.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, participatiunea transfera lunar veniturile si
cheltuielile realizate catre cei 2 asociati, conform procentelor din contractul de asociere.
Individual, fiecare dintre asociati va calcula impozit pe profit, cumuland veniturile si cheltuielile
primite de la participatiune cu alte venituri si cheltuieli ale perioadei fiscale, avand in vedere
toate reglementarile de la Titlul al II lea din Codul fiscal - Impozit pe profit.
Detaliem o monografie contabila pornind de la transferul unor active catre participatiune, si
transferul veniturilor si cheltuielilor de la participatiune catre asociat.
Transfer bunuri si active inregistrari contabile la societate:
a) Transfer sume de bani:
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 5311"Casa"/5121"Conturi la banci"
b)Transfer materii prime:
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 301 "Materii prime"
c) Transfer echipamente
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 2131" Echipamente si aparatura"
d) Transfer materiale de natura obiectelor de inventar ce nu sunt date in consum:
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"
e) Transfer mobilier si echipamente de birou
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 214 "Mobilier, aparatura birotica"
Inregistrarea transferurilor in contabilitatea participatiunii:
5311"Casa"/5121"Conturi la banci" = 458 "Decontari in operatii din participatiune - Analitic
asociat secund"
301 "Materii prime"= 458 "Decontari in operatii din participatiune - Analitic asociat secund"
2131" Echipamente si aparatura"= 458 "Decontari in operatii din participatiune - Analitic asociat
secund"
303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"= 458 "Decontari in operatii din participatiune Analitic asociat secund"
214 "Mobilier, aparatura birotica"= 458 "Decontari in operatii din participatiune - Analitic asociat
secund"
Retinem ca amortizarea mijloacelor fixe transferate la participatiune se va face in continuare in
patrimoniul societatii dvs ( proprietarului).
ealizarea unui venit din vanzare marfa si a cheltuielicu marfa la nivelul participatiunii si transferul
catre asociati.
In contabilitatea participatiunii:
Achizitie marfa:
371 Marfuri = 401 Furnizori
4426 TVA deductibila = 401 Furnizori
458 "Decontari in operatii din participatiune = 4426 TVA deductibila, transfer TVA catre
asociatul responsabil cu conducerea TVA, se va urmari corelarea cu inregistrarea TVA in
contabilitatea asociatului.
Vanzare marfa:
4111 Clienti = 707 Venituri din marfuri
4111 Clienti = 4427 TVA colectata
4427 TVA colectata = 458 "Decontari in operatii din participatiune, transfer TVA catre
asociatul responsabil cu conducerea TVA, se va urmari corelarea cu inregistrarea TVA in
contabilitatea asociatului.
607 Cheltuieli cu marfurile= 371 Marfuri
Transfer lunar al veniturilor si chetuielilor la asociati, conform procentului stabilit contractual
707 Venituri din marfuri = 458 "Decontari in operatii din participatiune - analitic asociat"
458 "Decontari in operatii din participatiune - analitic asociat" = 607 Cheltuieli cu marfurile
In contabilitatea asociatilor transferul veniturilor si chetuielilor se inregistreaza astfel:
607 Cheltuieli cu marfurile=458 "Decontari in operatii din participatiune"
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 707 Venituri din marfuri
In ce priveste monografia pentru TVA, aceasta trebuie actualizata pe un caz concret si va
prezentam principalele operatii privind TVA:
- colectare TVA la veniturile realizate de participatiune:
458 "Decontari in operatii din participatiune" = 4427 TVA colectata;
- deducere TVA la marfuri:
4426 TVA deductibila = 458 "Decontari in operatii din participatiune";
- inchidere conturi de TVA cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibil:
4427 TVA colectata = 4426 TVA deductibila
4427 TVA colectata = 4423 TVA de plata.
Incasare in contul societatii suma de la participatiune pentru plata TVA: ( in opinia noastra,
suma de TVA de plata se va primi de la participatiune, deoarece aceasta se incaseaza de la
clienti, in contul participatiunii:
5121 Conturi la banci in lei = 458 "Decontari in operatii din participatiune".
Plata TVA:
4423 TVA de plata = 5121 Conturi la banci in lei.
Ca si observatie, daca se lucreaza cu maxima atentie, cu respectarea egalitatii fundamentale
activ = pasiv, dupa efectuarea tuturor operatiile economice, la finalizarea obiectului avut de
participatiune, vom observa ca se soldeaza contul 458 "Decontari in operatii din participatiune".
Consideram ca raspunsul nostru reprezinta un cadru mai general al asocierii in participatiune,
raspunsul trebuie adaptat pe situatii concrete ale societatii.
- See more at:
http://www.conta.ro/articol_asociere-inparticipatiune-cum-intocmim-monografiacontabila-5066.html#sthash.JlkjiSh5.dpuf
Asociere in participatiune. Monografie
contabila
17-Mai-2011
Structura transferurilor se realizeaza prin
intermediul contului 458 ? Decontari cu asociatii.
Avand in vedere marea majoritate de operatii ce
pot fi efectuate intr-o participatiune vom
exemplifica cu transferul unui activ, a unei
cheltuieli si a unui venit.
Aport al unui activ, a unei sume de bani si a unui stoc de marfa:
a) 5311 Casa in lei = 458 B Decontari cu asociatii (Asociat B) Analitic distinct pentru suma
depusa in caserie.
b) 371 Marfuri(asociat B) = 458 Decontari cu asociatii Analitic distinct pentru stocul de marfa.
Presupunem o vanzare de marfa cu TVA.
In contabilitatea participatiunii se efectueaza:
4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor ? obtinerea venitului la nivel de
participatiune
4111 Clienti = 4427 TVA colectata - evidenta TVA pentru vanzare
Transfer de venituri catre participanti:
707 Venituri din vanzarea marfurilor = 458 Decontari cu asociatii ? se evidentiaza debitul
contului de venituri.
4427 TVA colectata = 458 Decontari cu asociatii ? transfer TVA catre participantul ce va efectua
decontarea cu bugetul
In contabilitatea participantului se va inregistra obtinerea unui venit.
458 Decontari cu asociatii = 707 Venituri din vanzarea marfurilor ? obtinerea venitului
458 Decontari cu asociatii = 4427 TVA colectata ? evidentierea TVA colectata.
Transfer de cheltuieli presupunem cheltuieli cu marfurile 607 Cheltuieli cu marfurile = 371
Marfuri pentru stocul de marfa.
Repartizarea cheltuielilor catre participant:
458 Decontari cu asociatii analitic asociat A sau B = 607 Cheltuieli cu marfurile.
In exemplul nostru au fost prezentate secvential cateva inregistrari. In cazul practic va
recomandam sa urmariti intotdeauna existenta relatiei activ = pasiv, aplicand corect si cu atentie
acest fundament veti observa ca la finalizarea contractului de participatiune soldul contului 458
este soldat.
ASOCIEREA IN PARTICIPATIUNE
Odata clarificate lucrurile pe acest plan, ceea ce constituie sursa confuziilor ce se fac in practica
societatilor comerciale, de aici deriva si modul de solutionare al celui de-al doilea aspect al
problemei, privind formalitatile necesare de a fi indeplinite, in cazul diferitelor feluri de asocieri la
care ne-am referit mai inainte.
1. Asocierea in vederea constituirii de societati comerciale se realizeaza dupa o anumita
procedura si cu respectarea unor conditii stabilite prin diferite texte (disparate dar concordante)
din legea nr.31/1990. Potrivit art.3,8,32 diferitele tipuri de societati comerciale se constituie prin
contract de societate ce se incheie in forma autentica ( este ceea ce in literatura juridica a fost
denumita ca fiind "faza consensuala").
Urmeaza faza judiciara, prev.de art.22 (dar si de art.4 si art.34), cand se obtine autorizarea de
functionare din partea instantei de judecata.
O a treia faza este cea a publicarii si inmatricularii (sau dupa caz a inregistrarii).
2. Asocierea unor societati comerciale in vederea constituirii de alte societati comerciale (sau
fuziunea) , la care se refera art.35 din legea nr.15/1990 si art.174 din legea nr.31/1990 este
supusa, asa cum rezulta din art.174 al.2 indeplinirii formalitatilor prev.de art.153 (art. prin care
se reglementeaza conditiile in care se pot modifica contractul de societate si statutul societatii
comerciale). Potrivit acestui din urma articol, fuzionarea societatilor comerciale poate avea loc
cu respectarea "conditiilor de forma si de publicitate" prev.de lege pentru constituirea lor (de
fapt, intrucat art.174 al.2 contine o norma de trimitere la art.153, iar prin acest din urma text
reglementandu-se conditiile de modificare ale contractului de societate si statutului, legiuitorul
vorbeste despre conditiile de forma si de publicitate prev."pentru incheierea lor"; dar, intrucat
prev.art.153 se aplica in mod corespunzator nu pentru un caz de modificare a actelor
constitutive, ci de fuziune a unor societati comerciale, trebuie sa se inteleaga ca in acest caz
este vorba nu de conditii de forma si publicitate prev."pentru incheierea lor", ci de conditii de
forma si de publicitate prev. de lege "pentru constituirea lor").
Ramane cea de-a treia situatie juridica, cand asocierea societatilor comerciale se face in
vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, reglementata prin art.33 din legea
nr.15/1990.
Am vazut ca primele 2 situatii juridice se caracterizeaza prin aceea ca fie se constituie persoane
juridice, fie se creaza noi persoane juridice prin fuziunea unor persoane juridice anterior
constituite. Si, in mod firesc, aceste operatii sunt supuse unei proceduri si indeplinirii unor
conditii de fond si forma, printre care si cele de autorizare, publicitate si inmatriculare, respectiv
inregistrare (in cazul modificarilor intervenite in cursul exercitarii activitatii comerciale).
3. Cea de-a treia situatie juridica ce se caracterizeaza prin asocierea societatilor comerciale in
vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, fara insa a se crea o noua societate
comerciala, nu este similara cu primele doua. In acest caz nu mai este vorba de crearea unei
societati comerciale sau de fuzionarea de societati comerciale (chiar daca in aceasta ultima
ipoteza, s-ar parea ca fuzionarea a avut loc in vederea desfasurarii unor activitati comune; ceea
ce nu corespunde realitatii, prin fuziune rezultand o noua entitate, fie prin absorbtie fie prin
contopire si deci nemaifiind in discutie activitati comune, care presupun existenta mai multor
entitati). Asadar, activitatile comune desfasurate de societatile comerciale, prin acest ultim tip de
asociere, pe baza de contract de asociere, sunt supuse regimului juridic de drept comun, cel al
contractelor obisnuite, care in consecinta nu sunt supuse indeplinirii niciuneia dintre conditiile de
fond si forma prev. de legea nr.31/1990 (lege speciala, ale carei dispozitii sunt aplicabile doar in
cazul constituirii societatilor comerciale si fuziunii acestora).
C.com.) . In categoria comerciantilor intra si regiile autonome constituite in baza legii nr.15/1990
si organizatiile cooperatiste, in privinta carora este unanim admis atat in practica judiciara cat si
in literatura de specialitate caracterul lor comercial ce rezulta din natura activitatii lor si din
obligativitatea inscrierii lor in Registrul Comertului (art.1 al.2 din legea 26/1990). Intrucat legea
nu face nici o distinctie in ce priveste pe comercianti, inseamna ca si regiile autonome si
organizatiile cooperatiste pot avea calitatea de asociat administrator intr-un contract de asociere
in participatiune.
Asociatul administrator poate fi insa si un necomerciant, atunci cand o persoana fizica sau
juridica in chip accidental efectueaza o operatiune de comert, operatiune supusa legii
comerciale.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu au calitatea de comerciant, dar pot savarsi acte sau
fapte de comert si deci pot avea si calitatea de asociat administrator.
Asociatiile si fundatiile constituite in baza legii nr.21/1924, desi nu au calitatea de comerciant,
fiind persoane juridice non-profit, pot savarsi acte si fapte de comert prin intermediul unitatilor
economice proprii pe care si le pot infiinta in legatura cu scopul principal in vederea asigurarii
unor resurse in conf. cu art.40 din aceeasi lege, deci si ele pot avea calitatea de asociat
administrator.
2. Asociat participant la o asociatiune in participatiune poate fi orice persoana fizica sau juridica,
comerciant sau necomerciant (desi societatile comerciale intra in categoria larga a persoanelor
juridice nu se poate considera ca legiuitorul a intentionat sa excluda celelalte persoane juridice
ce nu sunt societati comerciale, ci este mai degraba o inconsecventa legislativa sau o
preocupare a legiuitorului de a scoate in evidenta caracterul comercial al societatilor comerciale
prin ele insele, neconditionat de efectuarea de acte de comert efective).
Prin asociere nu ia nastere o persoana juridica distincta de persoana asociatilor. Fiecare asociat
raspunde pentru obligatiile pe care si le-a asumat fata de cel de-al treilea, dupa cum nici acesta
nu are nici un drept decat fata de asociatul cu care a contractat potrivit principiului de drept civil
in virtutea caruia nimeni nu poate obliga valabil pe altul. nici asociatii nu pot opune celui de-al
treilea existenta asocierii intrucat ea nu are o personalitate juridica distincta, es producand
efecte numai intersocios. Nimeni nu se opune insa ca asociatii sa-si dea reciproc insarcinarea
pentru efectuarea anumitor operatiuni pe socoteala comuna, dar aceasta clauza trebuie expres
prevazuta in contract, ea neprezumandu-se.
Scopul urmarit de parti la incheierea contractului il reprezinta participarea la beneficiile obtinute
din activitatea desfasurata. Participarea la beneficii si la pierderi este de esenta contractului de
asociere in participatiune si rezulta chiar din definitia data de Codul comercial acestui contract.
In cazul in care un asociat este exclus de la beneficii sau de participarea la pierderi sau este
prevazuta participarea la pierderi in masura derizorie, contractul este nul, clauza leonina fiind
interzisa ca si in cazul contractelor pentru constituirea societatilor comerciale. Faptul ca in
contract nu s-a prevazut partea fiecarui asociat la beneficii nu atrage nulitatea contractului ci
face sa se presupuna vointa partilor de a imparti egal beneficiile rezultate.
Este valabila clauza potrivit careia unul sau unii dintre asociati sunt aparati de a participa la
pierderile produse din culpa dovedita a unuia dintre asociati care se obliga a le suporta in
intregime.
Nefiind o persoana juridica distincta cu o personalitate proprie asocierea in participatiune nu are
un patrimoniu propriu. Aportul asociatilor la constituirea asocierii poate consta intr-o suma de
bani, intr-un bun individual determinat, o universalitate de bunuri sau intr-o prestatie. Potrivit
art.254 C.com., participantii nu au nici un drept asupra bunurilor puse in asociere chiar daca au
fost procurate de dansii. Aceste bunuri trec in proprietatea asociatului administrator. Asociatii
participanti au numai un dept de creanta impotriva asociatului administrator cu privire la bunurile
aduse in natura, drept de creanta scadent la data desfiintarii contractului. Cu toate acestea,
asociatii pot conveni la incheierea contractului ca bunurile aduse in natura, ca miza sociala, sa li
se restituie tot in natura, avand dreptul, in cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila,
la o despagubire proportionala. In lipsa unei asemenea clauze, asociatii participanti au dreptul
doar a li se da socoteala de modul de administrare a bunurilor depuse ca miza sociala, de
beneficii si de pierderi. Astfel, ei au dreptul sa ceara asociatului administrator beneficiile
rezultate dar si obligatia de a suporta pierderile proportionale. Ei pot cere socoteala asociatului
administrator cu privire la modul de administrare a bunurilor atat in cursul afacerii cat si la
terminarea acesteia.
In privina posibilitatii ca partile sa convina ca bunurile puse in asociere sa devina coproprietatea lor, consideram ca o asemenea clauza este interzisa prin art.254 al.2 C.com., care
stipuleaza in afara de cele 2 situatii evocate mai sus, asociatii participanti au dreptul numai de a
li se da socoteala de bunuri, de beneficii si de pierderi.
Asocierea in participatiune, fiind o societate, este susceptibila de dizolvare, dar neavand un
patrimoniu propriu nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la lichidare, unica consecinta
a dizolvarii fiind impartirea beneficiilor de catre asociatul administrator. Iar, in caz de
neintelegere intre parti se poate numi un expert care popate fi desemnat fie de catre
participanti, fie de catre instanta.
In privinta formei asociatiei in participatiune, art.256 C.com. prevede ca aceasta este scutita de
formalitatile stabilite de lege pentru societati, dar ea trebuie sa fie probata prin act scris. In
consecinta, nu este obligatorie incheierea actului in forma autentica, nici inscrierea lui la
Registrul Comertului si nici publicarea lui in Monitorul Oficial. Nimic nu se opune insa ca partile
sa convina asupra acestor formalitati. Singura cerinta este aceea a unui inscris. Forma scrisa
nu este ceruta ad validitatem, ci ad probationem. In lipsa formei scrise sunt aplicabile dispozitiile
art.1197-1198 C. civil privitoare la proba actelor juridice.
Ca si in cazul societatilor comerciale neregulat constituite este admisibila proba cu martori in
scopul dovedirii dizolvarii asocierii, deoarece in acest caz proba se face ca asocierea a incetat,
iar nu ca s-a nascut.
A. PARTILE CONTRACTULUI
Partile conventiei de asociatiune in participatiune sunt asociantul si asociatul. Asociantulparticipantul activ, acela care trateza afacerile comerciale cu tertii in nume propriu, dar pe
seama tuturor asociatilor - este, de regula, comerciant sau societate comerciala si doar
exceptional poate fi necomerciant, in cazul reglementat de art.9 Cod comercial: "Orice persoana
care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant;
ea este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din
aceasta operatiune". Aceasta concluzie rezulata din dispozitiile art.252 Cod comercial: "
Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale
facute de catre necomercianti". Asociatul - partiocipantul pasiv, acela care participa in asociatie
prin aportul unui bun sau a unui fond banesc si care este necunoscut tertilor ( element care
confera un caracter ocult asociatunii) - poate fi orice persoana fizica, indiferent daca este sau nu
este comerciant, precum si orice persoana juridica, indiferent daca este o societate comerciala,
o regie autonoma, o organizatie cooperatista, o societate bancara, o societate agricola, o
asociatie sau fundatie sau chiar o institutie bugetara.
B. CARACTERELE SPECIFICE
1.
Fiind incheiat in vederea efectuarii unor acte de comert este un contract comercial si face parte
dintre contractele numite, fiind reglementat prin dispozitiile art.251-256 ale Codului comercial.
2.
Poate fi bilateral sau multilateral. Asociantul, comerciant persoana fizica sau persoana juridica,
poate incheia contractul de asociatiune in participatiune cu una sau cu mai multe persoane
juridice sau fizice, carora le acorda o participare la beneficiile si pierderile operatiunilor sale
comerciale.
3.
Este un contract cu titlu oneros, ideea de profit fiind mobilul asocierii.
4.
Este un contract comutativ, partile contractante stabilind de la inceput partea de beneficii sau
pierderi ce revine fiecareia, in functie de aportul adus in societate sau in functie de alte criterii
pe care acestea le pot stabili de comun acord.
5.
Cu toate ca redactarea clauzelor si chiar constatarea acestora printr-un inscris sunt lasate la
latitudinea partilor contractante, consideram, alaturi de alti autori, ca acesta nu este un contract
consensual deoarece " in categoria contractelor neconsensuale pot fi cuprinse si contractele la
formarea carora legea prevede obligativitatea formei scrise insa fara a sanctiona cu nulitate
lipsa acesteia."
Chiar daca legea prevede necesitatea incheierii acestui contract in forma scrisa doar ca o
conditie ad probationem, chiar daca unele instante au considerat valabil incheiat un asemenea
contract doar prin simplul acord de vointa al partilor, recunoscut de acestea in fata instantei,
apreciem ca necesara constatarea prin inscris sub semnatura privata a contractului de
asociatiune in participatiune, cel putin pentru urmatoarele considerente :
a) - partile, determinind prin continutul inscrisului " forma, intinderea si conditiunile asociatiunii "
(art.255 cod comercial), se diminueaza probabilitatea ivirii unui litigiu intre partile semnatare:
b) - chiar in cazul unui litigiu in legatura cu continutul contractului, acesta ar putea fi mai corect
stabilit de catre instanta, in comparatie cu situatia in care ar urma sa fie determinat pe baza unui
inceput de dovada scrisa, completat cu proba testimoniala.
6.
Intinderea si conditiile asociatiunii fiind lasate la latitudinea partilor contractante, contractul se
poate prezenta fie in forma unui contract de executare imediata, fie in forma unui contract de
executare succesiva, in functie de numarul operatiunilor comerciale si de conditiile in care
asociantul intelege sa-i acorde asociatului participarea la beneficii sau pierderi.
7.
Contractul de asociatiune in participatiune se incheie intuitu personae.
8.
Asociatiunea in participatiune are fata de terti un caracter ocult. Pe tertii cu care trateaza in
nume propriu asociantul nu-i priveste cu cine este acesta asociat, de la cine provine patrimoniul
sau cum sunt reglementate raporturile dintre partile acestui contract.
9.
Asociantul isi asuma in exclusivitate activitatea comerciala, partile contractului avand un interes
comun, dar nu si o activitate comuna.
eroare a partilor in cunoasterea sau interpretarea dispozitiilor legale, fie din intentia mascata de
a eluda unele restrictii legale.
a) Contractul de cooperare economica reglementat de Legea nr.15/1990.
Art.33 al Legii nr.15/1990 prevede ca regiile autonome si societatile comerciale " se pot asocia
in vederea realizarii de activitati comune " asociere din care nu se naste o noua persoana
juridica. Clauzele principale sunt enumerate, cu caracter exemplificativ, de art.34 al aceleiasi
legi.
Chiar daca la prima vedere cele doua contracte se aseamana cel putin pentru ca din incheierea
lor nu rezulta o noua persoana juridica ele au un continut diferit si finalitati diferite.
I.
Daca in contractul de asociatiune in participatiune doar asociantul este cunoscut tertilor, putand
tratat cu acestia in nume propriu, iar asociatii nu sunt cunoscuti tertilor, in asociatia infiinatata
potrivit Legii nr.15/1990, in principiu toate partile contractante pot tratat cu tertii, in limitele
obligatiilor fiecaruia, asumate prin contract, toti putand fi cunoscuti de terti.
II.
In cazul asociatiunii in participatiune este suficient ca asociantul sa fie comerciant, asociatul
putand fi si persoana fizica necomerciant sau persoana juridica fara scop lucrativ.
Asociatia prevazuta de Legea nr.15/1990 poate fi infiintata doar prin asocierea unei regii
autonome sau societati comerciale, toti partenerii contractului avand calitatea de comerciant in
sensul disp.art.1 al.2 al Legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului : " In sensul prezentei legi,
comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile
comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste " .
III.
Dupa cum rezulta din disp.art.34 ale Legii nr.15/1990, contractul fiind incheiat pentru realizarea
unor activitati in comun, fiecare asociat va trebui sa contribuie la realizarea activitatii economice
comune convenite, urmand ca rezultatele acestei activitati sa fie impartite in functie de
contributia fiecaruia. In cazul asociatiunii in participatiune activitatea o presteaza doar asociantul
- comerciant - care acorda o participare la beneficiile si pierderile unor operatiii comerciale
asociatului, proportional aportului de bunuri sau capital al acestuia din urma.
Intr-o asemenea situatie, in caz de litigiu, cand partile au calificat contractul incheiat de ele in
mod eronat (fie din eroare, fie cu intentia clara de a eluda norme legale imperative - ca in cazul
inchirierii spatiilor comerciale ), determinarea corecta a categoriei particulare de contract careia
ii apartine revine instantei de judecata. Instanta califica contractul potrivit dispozitiilor legale, "
dupa intentia comuna a partilor contractante " (art.977 cod civil) , luand totodata in considerare
si natura obligatiei caracteristice sau esentiale ce constituie obiectul contractului, precum si
modalitatile executarii contractului.
Cand calificarea indicativa efectuata de parti prin intitularea contractului " contract de
asociatiune in participatiune " ( prin referire directa la prev.art.251-256 cod comercial) urmareste
defapt disimularea unei tranzactii ilicite - in cazul nostru eludarea normelor legale imperative
referitoare la inchirierea spatiilor comerciale -, instanta isi va exercita atributia suverana a
recalificarii contractului, constatand cauza ilicita si nulitatea acestuia.
D. UTILITATEA ACTUALA
1. Cel mai evident avantaj al asociatiunii in participatiune este simplitatea constituirii, intrucat se
poate constitui pentru una sau mai multe operatiuni comerciale sau chiar pentru un comert
intreg, doar prin semnarea contractului de catre asociati, fara a mai parcurge lungul sir al
formalitatilor necesare in cazul infiintarii unei societati comerciale.
Totodata, prin supletea contractului - forma, intinderea si conditiile asociatiunii in participatiune
fiind lasat la latitudinea partilor, fara a se stabili de lege un contract-cadru in acest sens, care sa
incorseteze in anumite tipare si limite vointa celor ce vor s-o realizeze -, aceasta forma de
asociere ofera un dinamism si o orientare mai elastica in derularea operatiunilor comerciale,
conditii esentiale intr-o economie de piata.
De exemplu, in cazul modificarii obiectului de activitate al unei societati comerciale, se va
proceda la modificarea corespunzatoare a contractului de societate si a statutului societatii.
Pentru aceasta va fi reluata intraga procedura referitoare la respectarea conditiilor de forma si
de publicitate prevazute pentru infiintarea lor (art.153 din Legea nr.31/1990 privind societatile
comerciale) : autentificarea actului de modificare a contractului de societate sau a statutului,
autorizarea acestei modificari de instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea,
publicarea modificarii in Monitorul Oficial etc.
In cadrul asociatiunii in participatiune, incheierea contractului se poate realiza prin simplul acord
de vointa al partilor, fara alte formalitati. De asemenea, aceasta forma de asociere permite si
necomerciantilor participarea la beneficiile unei activitati comerciale, in baza aportului de fonduri
banesti sau de bunuri.
Astfel, decizia nr.745/5.VII.1994 (nepublicata), pronuntata de sectia civila si de contencios
administrativ a Curtii de Apel Cluj, se pronunta asupra capacitatii juridice a consiliului local de a
incheia contracte de asociere cu agenti economici.
In speta, Prefectura Judetului Cluj a cerut anularea a doua din deciziile Consiliului local al
municipiului Cluj-Napoca, prin care acesta se asociase cu agenti economici.
Dintre motivele pentru care s-a cerut anularea acestor decizii mentionam : prin aceste decizii se
aproba participarea consiliului local la realizarea unor fapte de comert, asa cum sunt definite de
art.3 si 4 ale Codului comercial si nu la realizarea unor lucrari de interes comun, in sensul
prevazut de art.21 al Legii nr.69/1991; contravin dispozitiilor art.8 al Codului comercial, care
prevede ca statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant.
Prin decizia sus mentionata, Curtea de Apel Cluj a decis ca principiul specialitatii capacitatii
civile a persoanei juridice, consacrat prin dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954 este
aplicabil si comunei. Continutul capacitatii acesteia este stabilit prin dispozitiile art.21 al Legii
nr.69/1991, din examinarea carora rezulta ca ii sunt recunoscute consiliului local numeroase
atributii in domeniul economic si, in cadrul acestuia, in sfera activitatilor comerciale, printre
care : lit."g" - administrarea domeniului public si privat al comunei, exercitarea drepturilor
prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat ; lit."h" - infiintarea agentilor
economici de interes local, concesionarea sau inchirierea de servicii publice, participarea la
societati comerciale; lit."k" - instituirea normelor orientative pentru regiile autonome sau
societatile comerciale pe care le infiinteaza ; lit."s" - asigurarea libertatii comertului si a
concurentei loiale; lit."x" - asocierea cu agenti economici din tara si din strainatate, fara ca prin
infaptuirea vreuneia din activitatile legale, mai sus mentionate, consiliul local sa dobandeasca si
calitatea de comerciant.
Rezulta ca hotararile de asociere cu agenti economici au fost emise in conformitate cu atributiile
legale ale consiliului local si sunt conforme scopului persoanei juridice, fiind legale si in raport cu
dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954. Nici prin participarea la societati comerciale (art.21
lit."h" din Legea nr.69/1991) ca asociat sau ca actionar, nici prin participarea la contracte de
asociere in vederea efectuarii de activitati comerciale de interes comun, comuna nu dobandeste
calitatea de comerciant. In primul caz, calitatea de comerciant o are o societate comerciala
infiintata (art.1 al Legii nr.31/1990, art.1 al Legii nr.15/1990). In cel de-al doilea caz, calitatea de
comerciant, o are agentul economic cu care s-a realizat asocierea si tot acesta incheie si actele
de comert necesare realizarii activitatii de interes comun sau exploatarii lucrarilor de interes
comun.
2. Dupa cum rezulta din textul art.251 si 252 Cod comercial, asociantul trebuie sa fie comerciant
sau societate comerciala, iar asociatul poate fi atat comerciant, cat si necomerciant. Asadar,
calitatea de asociat la o asociatiune in participatiune o poate avea si o institutie bugetara sau o
asociatie ori fundatie fara scop lucrativ. Intrebarea care se pune este daca intre o institutie
bugetara, pe de o parte, si o asociatie constituita in baza Legii nr.21/1924, pe de alta parte, se
poate incheia un asemenea contract de asociatiune in participatiune, in care asociantul sa fie
asociatia fara scop lucrativ, stiut fiind faptul ca, in conformitate cu dispozitiile art.40 din Legea
nr.21/1924, asociatiile pot infiinta intreprinderi, in conditiile prevazute in acest text. In situatia
analizata, legea impune ca asociatia sa-si constituie in prealabil o societate comerciala, prin
care va putea desfasura orice operatiune comerciala mentionata ca obiect de activitate in actul
aceste reguli sunt prevazute si sub capitolul constituirii societatilor anonime (Trib.Rm.Sarat,
Jurnal din 7 septembrie 1928).
Serviciile noastre sunt disponibile in Bucuresti, Prahova (Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza),
Constanta dar si in alte zone din Romania.
Cabinet Avocat Munteanu Ioana
Adrese:
Bucuresti - Str. General Berthelot nr 55
Campina - str. 1 Decembrie 1918 nr.19, Bl. R59, ap.28
Breaza - str. Jupan Neagoe Draghicescul nr. 6
Ploiesti - Ploiesti
Telefon: +4 0-744 630 778
FAX: +40-344 105 047
E-mail: ioana2u@yahoo.com
Asocierea ncepe la data semnrii acestui CONTRACT i va continua pe o perioad de ...... ani.
La expirarea termenului, contractul de asociere poate fi prelungit cu acordul ambelor pri.
CAPITOLUL IV
CONTRIBUIA CU CAPITAL
La data ncheierii acestui CONTRACT, asociatul S.C. ..........X........S.R.L. i asociatul S.C.
....Y...... S.R.L. vor contribui fiecare cu ............ lei pentru realizarea scopului asocierii enunat n
prezentul contract.
CAPITOLUL V
TRANSFERUL
A. Nici un asociat nu poate, fr a avea acordul scris al celuilalt asociat, s vnd, transfere,
doneze sau s atribuie partea lui sau a celuilalt din asociere. Orice ncercare de a transfera
partea unui asociat din asociere va fi nul.
B. n cazul n care ambii asociai sunt de acord cu transferul ctre o ter persoan a prii unuia
dintre ei, aceast ter persoan trebuie s-i asume n scris, toate obligaiile pe care autorul
su le are n baza prezentului CONTRACT.
CAPITOLUL VI
MODALITATEA DE MPRIRE A BENEFICIILOR I PIERDERILOR
mprirea beneficiilor i pierderilor se va efectua anual, proporional cu cota de participare a
fiecrui asociat.
CAPITOLUL VII
NCETAREA ASOCIERII
Prezentul contract de asociere poate nceta nainte de ajungerea la termen din urmtoarele
cauze:
A. Oricare dintre asociai cere ncetarea asociaiei cu un preaviz de .... zile.
B. Unul dintre asociai este declarat n stare de ncetare de pli sau faliment.
C. Un asociat ncalc o prevedere esenial a acestui CONTRACT.
D. n termen de .... luni de la constituire, asocierea nu i-a realizat scopul stabilit prin contract.
La ncetarea contractului, ambii asociai sau numai unul pot s liciteze sau s achiziioneze
toate activele asocierii.
Sumele obinute n urma lichidrii vor fi distribuite n urmtoarea ordine:
1. Plata cheltuielilor de lichidare;
2. Plata datoriilor asocierii;
3. Plata ctre asociai a contribuiilor lor cu capital;
4. Plata oricror fonduri rmase dup cum urmeaz:
....... % S.C. ......X........ S.R.L.
....... % S.C. ......Y........ S.R.L.
CAPITOLUL VIII
NOTIFICRI
Orice notificare pe care un asociat o face celuilalt asociat trebuie s fie n scris i s se
nmneze personal la urmtoarele adrese: .....................
CAPITOLUL IX
RENUNAREA LA DREPTURI
Faptul c S.C. ........X............ S.R.L. sau S.C. .....Y........ S.R.L. nu insist pentru ndeplinirea
exact a prezentului contract sau nu i exercit oricare din drepturile pe care le are n baza
prezentului CONTRACT, nu nseamn c respectiva parte renun la drepturile care i revin n
baza oricreia din clauzele acestui CONTRACT.
CAPITOLUL X
INVALIDARE PARIAL
Dac o instan declar sau stabilete c o parte/clauz a acestui CONTRACT este anulabil
sau nu poate fi pus n discuie i pstreaz caracterul obligatoriu ntre .............. i ..................
CAPITOLUL XI
FORMA FINAL A CONTRACTULUI
Modificarea acestui CONTRACT poate fi fcut numai n scris prin acordul ambelor pri.
Prezentul CONTRACT, cu modificrile i anexele sale, reprezint voina prilor, i nltur orice
alt nelegere anterioar sau ulterioar.
Prezentul CONTRACT a fost ncheiat astzi .......... n ....... exemplare.
Semnturile asociailor:
.........................
.........................