DREPTUL SOCIETĂȚILOR

I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SOCIETĂȚILE

Ce este societatea?

Societatea este o persoană juridică

constituită de două sau mai multe
persoane, pe baza unui contract de
societate, în care asociații înțeleg să
pună în comun anumite bunuri, pentru
exercitarea unor activități cu scop
lucrativ, în scopul realizării și
împărțirii profitului rezultat.
 De ce au apărut societățile?
Societățile au apărut ca o
necesitate economică și socială.
Pe măsură ce omenirea a
evoluat, iar nevoile social
economice au crescut, oamenii
au conștientizat faptul că
energiile individuale nu mai
răspundeau acestor necesități,
fiind necesară concentrarea
eforturilor personale. În acest
context a apărut ideea colaborării
între mai mulți întreprinzători
care urmăreau un scop comun –
împărțirea foloaselor care vor
rezulta.
Care este rolul primordial al societăților?

Rolul primordial al societăților este cel economic (respectiv

activități de producție, comerț sau prestări servicii), societatea
fiind concepută ca un organism autonom căruia legea i-a conferit
personalitate juridică tocmai în vederea îndeplinirii acestuia.
 Ce este contractul de societate?

Potrivit art. 1.881 C.Civ. “Prin contractul de societate două sau

mai multe persoane se obligă reciproc să coopereze pentru
desfășurarea unei activități și să contribuie la aceasta prin aporturi
bănești, în bunuri, în cunoștințe specifice sau prestații, cu scopul de a
împărți beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea
rezulta.”
Contractul de societate este:
bilateral sau plurilateral (la încheierea sa putând participa două
sau mai multe persoane);
cu titlu oneros (fiecare asociat urmărind realizarea unor
beneficii);
comutativ (întinderea obligațiilor asociaților fiind cunoscută încă
de la data semnării contractului);
consensual (contractul încheindu-se prin simplul acord de voință
al părților).
 Art. 1.884 C.Civ. prevede următoarele: “(1) Contractul de
societate se încheie în formă scrisă. Dacă prin lege nu se
prevede altfel, forma scrisă este necesară numai pentru dovada
contractului. (2) Sub sancțiunea nulității absolute, contractul
prin care se înființează o societate cu personalitate juridică
trebuie încheiat în formă scrisă și trebuie să prevadă asociații,
aporturile, forma juridică, obiectul, denumirea și sediul
societății.”
Contractul de societate cuprinde trei elemente esențiale:
obligația asumată de fiecare asociat de a pune în comun o
valoare patrimonială (aportul);
intenția de a desfășura în comun o activitate ce constituie
obiectul societății (affectio societatis);
participarea tuturor asociaților la realizarea și împărțirea
beneficiilor.
 Parcursul unei societăți
Societatea începe prin a fi un contract, la momentul în care asociații convin să pună în comun
anumite bunuri sau valori, devine o persoană juridică odată cu înregistrarea în registrul comerțului, și, în
cele din urmă, sfârșește, după dizolvare și radiere prin a fi o masă de bunuri, drepturi și obligații asupra
căreia foștii asociați devin coindivizari.
PRINCIPIILE DREPTULUI SOCIETĂŢILOR
Existenţa societăţii este urmarea voinţei
asociaţilor exprimată atât la momentul constituirii,
cât şi ulterior pe parcursul funcţionării acesteia.
De reținut: Indiferent de forma de societate,
asociaţii sunt animaţi de un interes personal.
 Pe parcursul funcționării societății, asociații
au interese contrare.

Așadar, există interese personale ale

asociaţilor şi un interes al societății.

Art. 1361 din Legea nr. 31/1990: “Acționarii

trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, cu
respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale
societății și ale celorlalți acționari.”
 Principiul salvgardării societăţii

Legiuitorul este preocupat, din raţiuni economice şi sociale, de menţinerea în viaţă a

societăţii. (Cu titlu de exemplu: art. 222 din Legea nr. 31/1990 reglementarea de către legiuitor a
excluderii; art. 229 alin. (2) cazul continuării societății cu moștenitorii când există clauză de
continuare sau când asociatul rămas hotărăște continuarea existenței societății ca S.R.L. cu unic
asociat; art. 57 înlăturarea cauzei de nulitate a societății până la momentul la care se pun concluzii
în fond la Tribunal.)

Legiuitorul pune interesul societății mai presus de interesul asociaților.

 Analiza interesului social trebuie să pornească de la două premise

voinţa societăţii este o hotărâre a adunării este

rodul aplicării luată în contextul unui
principiului majorităţii conflict de interese
Noţiunea de interes social se compune din două
elemente, iar dacă unul din acestea lipseşte,
interesul social nu este realizat:
- interesul asociaților care exprimă scopul urmărit
de societate, astfel că îmbogăţirea asociaților rezultă
din îmbogăţirea patrimoniului social;
- comunitatea de interes care există între asociați
(care exprimă legătura care îi uneşte pe asociați,
fiecare având drept la partea sa exactă din
îmbogăţirea socială).
 Principiul superiorităţii interesului social
Interesul social este superior intereselor asociaţilor.
Efectul recunoaşterii superiorităţii interesului social
ca şi principiu general în materie îl constituie conturarea
principiului salvgardării societăţii.
Principiul superiorităţii interesului social versus principiul
majorităţii

Formarea voinţei societăţii este rezultatul aplicării principiului

majorităţii în adunarea generală.

Voinţa majorităţii constituie voinţa societăţii.

(chiar dacă există asociaţi care nu sunt de acord cu cele votate
în A.G.A., aceştia din urmă având posibilitatea de a ataca
hotărârile contrare legii sau actului constitutiv)
Care sunt formele societare?

Art. 1.888 C.Civ. clasifică, după forma lor, societățile în:

1) Simple;
Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil, în
art. 7, prevede că referirile la “societatea civilă fără personalitate
juridică” (şi deci nu este subiect de drept) se consideră a fi făcute
la “societatea simplă”.
Ca societăți fără personalitate juridică le putem menționa pe
cele reglementate de art. 1.949 – 1.954 C.Civ. (societățile în
participație), respectiv O.U.G. nr. 44/2008 (întreprinderile
familiale).
2) În participație;
3) În nume colectiv;
4) În comandită simplă;
5) Cu răspundere limitată;
6) Pe acțiuni;
7) În comandită pe acțiuni;
8) Cooperative;
9) Alt tip de societate reglementat de lege.
 În conformitate cu dispozițiile art.
2 din Legea nr. 31/1990 societățile cu
personalitate juridică se pot constitui în
una din următoarele forme:
Societatea cu răspundere
limitată - SRL

Obligațiile sunt garantate cu

patrimoniul social;
Asociații răspund numai până la
concurența capitalului social
subscris;
Această formă de societate îmbină,
atât elemente ale societăților de
persoane, cât și elemente ale
societăților de capitaluri;
De la societatea în nume colectiv a
preluat încrederea reciprocă a
asociaților și numărul limitat al
acestora, iar de la societatea pe
acțiuni a preluat caracterul limitat al
răspunderii asociaților.
 Legea nr. 31/1990 reglementează și societatea cu
răspundere limitată cu unic asociat, ca o excepție de la
principiul pluralității asociaților.
Legiuitorul impune însă condiția ca o persoană
fizică sau juridică să nu poată fi asociat unic decât
într-o societate cu răspundere limitată, precum și că o
societate cu răspundere limitată nu poate avea ca
asociat unic o altă societate cu răspundere limitată,
alcătuită dintr-o singură persoană.
 Societatea pe acțiuni – S.A.
Obligațiile sunt garantate cu patrimoniul
social.
Reprezintă prototipul societăților de
capitaluri.
Această formă de societate are caracter
intuitu pecuniae, interesând mai puțin
persoana asociaților.
Acționarii răspund numai până la
concurența capitalului social subscris.
 Societate în nume colectiv – SNC
Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social;
Asociații răspund solidar și nelimitat pentru
obligațiile sociale.
Creditorii sociali se vor îndrepta mai întâi împotriva
acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă
societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15
zile de la data punerii în întârziere, se vor putea
îndrepta împotriva acestor asociaţi.
Este prototipul societăților de persoane, fiind
constituită dintr-un număr mic de persoane pe baza
cunoașterii și încrederii reciproce (de obicei
asociații se cunosc între ei, fiind prieteni sau rude).
Legea nu prevede condiții restrictive referitoare la
numărul asociaților sau la mărimea capitalului
social.
 Societate în comandită simplă – SCS
Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social.
Există două categorii de asociați: comanditați și
comanditari;
Numai asociații comanditați răspund nelimitat și
solidar pentru obligațiile sociale, în timp ce
asociații comanditari răspund până la concurența
capitalului social subscris;
Asociații comanditați reprezintă elementul activ al
societății (ei asigură gestiunea patrimoniului și
coordonarea activității, comanditarii limitându-se
la subscrierea aportului la capitalul social, fără a
avea dreptul să intervină în conducerea societății);
Nu sunt reglementate restricții în privința
numărului minim de asociați sau a mărimii
capitalului inițial;
Singura cerință imperativă este ca din fiecare
categorie de asociați să existe cel puțin unul.
Creditorii sociali se vor îndrepta mai întâi
împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai
dacă nu-și recuperează creanțele de la persoana
juridică îi vor putea urmări pe comanditați.
Societatea în comandită pe acțiuni
– SCA
Obligațiile sunt garantate cu
patrimoniul social;
Numai asociații comanditați
răspund nelimitat și solidar pentru
obligațiile sociale, în timp ce
asociații comanditari răspund până
la concurența capitalului social
subscris.
 Societatea europeană nu este enumerată
de art. 5 din Legea nr. 31/1990, alături de cele
cinci forme societare mai sus arătate, pentru
că acest tip de societate nu se poate constitui
decât indirect, într-o etapă ulterioară
constituirii societăților care pot constitui la
rândul lor o societate europeană.
 Clasificarea societăților cu scop lucrativ:

După natura asocierii, care are în vedere prevalența criteriului personal ori al celui pecuniar:
1) Societăți de persoane, care se constituie dintr-un număr mic de persoane, pe baza cunoașterii și
încrederii reciproce, a calităților personale ale asociaților (intuitu personae);
2) Societăți de capitaluri, care se constituie dintr-un număr mare de asociați, impus, mai ales, de nevoile
acoperirii capitalului social, fără să prezinte interes calitățile personale ale asociaților, elementul esențial
fiind reprezentat de capitalul investit (intuito pecuniae);
3) Societatea cu răspundere limitată , care împrumută caracteristici atât de la societățile de persoane
(limitarea numărului asociaților și a posibilității de transmitere a părților sociale), cât și de la societățile
de capitaluri (răspunderea asociaților în limita aportului lor), motiv pentru care aceasta este calificată ca
o societate mixtă.
4)
 După criteriul întinderii răspunderii asociaților pentru
obligațiile sociale:
1) Societăți în care asociații au o răspundere nelimitată,
solidară și subsidiară (SNC);
2) Societăți în care asociații au o răspundere limitată la aportul
lor la capitalul social (SA și SRL);
3) Societăți în care asociații răspund diferit, în funcție de
calitatea lor de comanditați sau comanditari (SCS și SCA).
4)
 După numărul de persoane asociate:
1) Societăți pluripersonale;
2) Societăți unipersonale (SRL cu asociat unic și
anumite societăți pe acțiuni atipice – ex. CEC Bank
S.A., SA având ca unic acționar statul român).
3)
 În funcție de existența sau inexistența posibilității
de a emite titluri de valoare:
1) Societăți care pot emite titluri de valoare (SA și
SCA); titlurile de valoare emise poartă denumirea de
acțiuni, acestea materializând dreptul asociaților
asupra unei fracțiuni din capitalul social; în afară de
acțiuni, societățile de capitaluri pot emite și
obligațiuni, care reprezintă fracțiuni ale unui
împrumut contractat de persoana juridică.
2) Societăți care nu au dreptul să emită titluri de valoare
(SNC, SCS și SRL) – în cadrul acestora, părțile
sociale neputând fi reprezentate prin titluri de
valoare.
3)
II. PERSONALITATEA JURIDICĂ A SOCIETĂȚII
 Cine poate avea calitatea de subiect de drept în cadrul raporturilor juridice?
Parte în raporturilor juridice pot fi

persoanele fizice persoanele juridice

persoanele fizice
 Ce este persoana juridică?
Persoana juridică este un subiect colectiv de
drept civil care participă de sine stătător la
raporturile juridice, având o răspundere civilă
proprie; o colectivitate umană formată direct din
persoane fizice sau din asocierea altor persoane
juridice ca subiect de drept, având o organizare de
sine stătătoare şi un patrimoniu distinct, afectat
realizării unui scop determinat în acord cu
interesul obştesc.
Ce condiții trebuie să îndeplinească persoana juridică
pentru a putea avea calitatea de subiect de drept?
Conform art. 187 C.Civ., existența persoanei juridice este
condiționată de îndeplinirea cumulativă a trei elemente
constitutive, respectiv organizarea de sine stătătoare, un
patrimoniu propriu afectat realizării unui scop, acest scop
trebuind să fie la rândul său licit și moral, precum și în acord
cu interesul general.
 Organizarea de sine stătătoare are la bază structura
funcțională a persoanei juridice (aceasta fiind reprezentată
prin organele sale de control, respectiv de administrator sau
consiliul de administrație, controlul de gestiune realizându-
se de către cenzori sau auditorii financiari), precum și
principiul separației de patrimonii între persoana juridică
însăși și constituenții săi.
Patrimoniul persoanei juridice este format din
totalitatea aporturilor aduse de către membrii săi, precum și
de tot ceea ce dobândește aceasta în momentul constituirii
sau pe parcursul funcționării.
Scopul constituirii sale este reprezentat de motivația
care a stat la baza înființării acesteia.
Ce este personalitatea juridică?

Personalitatea juridică este aptitudinea unei

persoane juridice de a dobândi drepturi şi de a-şi
asuma obligaţii, încheind acte juridice, în calitate de
subiect de drept, prin reprezentanţii săi legali.
 Legea nr. 31/1990 stabilește din chiar art. 1 că
societățile sunt persoane juridice, însă numai în măsura în
care sunt constituite cu respectarea dispozițiilor legale.
Condiția esențială pentru dobândirea personalității
juridice este aceea ca societatea să se constituie numai cu
respectarea condițiilor stabilite de lege pentru respectiva
societate însă, trebuie ca legea să recunoască calitatea de
persoană juridică acelei societăți.
Nu toate societățile sunt persoane juridice (asocierea în
participație, societatea simplă, societățile de fapt (art. 1893
C.civ.), toate acestea fiind simple contracte).
 Conform art. 1.951 C.Civ., asocierea în participație nu
poate dobândi personalitate juridică.

Conform art. 1.892 C.Civ., societatea simplă nu are

personalitate juridică, însă dacă asociații doresc dobândirea
personalității juridice, prin actul constitutivde modificare a
contractului de societate vor indica, în mod expres, forma
juridică a acesteia și vor pune de acord toate clauzele sale
cu dispozițiile legale aplicabile societății nou-înființate.

Conform art. 1.893 C.Civ., societățile supuse condiției

înmatriculării conform legii și rămase neînmatriculate,
precum și societățile de fapt sunt asimilate societăților
simple.
 Dobândirea de către societate a personalității
juridice conferă acesteia calitatea de subiect de drept,
distinctă de persoana asociaților.
Societatea este titulară de drepturi și obligații,
participă în nume propriu la raporturile juridice și
răspunde pentru obligațiile asumate.
Personalitatea juridică se dobândeşte de către o
societate prin înmatricularea în Registrul Comerţului
şi se pierde prin radierea din acelaşi registru.
 Capacitatea societății
Capacitatea civilă a societății
aptitudinea de a avea drepturi și obligații
civile aptitudinea de a-și exercita drepturile și
(capacitate de folosință) îndeplini obligațiile încheind acte juridice prin
organele sale de administrare
(capacitate de exercițiu).
 Efectele personalității juridice
Art. 193 alin. (1) C.civ. care stabilește că ”persoana juridică participă în nume propriu la circuitul
civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune
altfel”.

Principalele efecte ale personalității juridice sunt:

a)participarea societății în nume propriu la raporturile juridice;
b)răspunderea societății pentru obligațiile sociale;
c)Dreptul societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă.
 Ce presupune participarea societății în nume propriu la raporturile
juridice ?

Dobândirea calității de persoană juridică dă dreptul societății să

participe în nume propriu la raporturile juridice, putând să dobândească
drepturi și să-și asume obligații.
Participarea societăților la raporturile juridice se realizează prin
organele sale, administrarea și conducerea societății se realizează de
administratori.
De principiu, administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru
aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății.
Ce presupune răspunderea societății pentru obligațiile sociale ?

Art. 3 alin. (1) prevede că obligațiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social, astfel că un creditor al societății va avea dreptul să
urmărească doar bunurile din patrimoniul societății, fără însă a putea
urmări bunurile proprietatea asociaților.

Regulă: societatea răspunde pentru obligațiile sale.

Excepție: în anume cazuri și cu îndeplinirea anumitor condiții, este
angajată răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale.
Răspunderea proprie a societății nu este numai civilă, ci și contravențională sau penală.
Complementare
Conform art. 136 din Codul penal pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt:
dizolvarea persoanei juridice
suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile
persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani
Principale închiderea unor puncte de lucru ale persoanei
(amenda) juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani
interzicerea de a participa la procedurile de achiziții
publice pe o durată de la unu la 3 ani
plasarea sub supraveghere judiciară
afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare.
 Ce presupune dreptul societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă ?

Societatea fiind un subiect de drept distinct de persoana asociaților aceasta poate avea calitate
procesuală activă sau pasivă într-un litigiu.
Societatea urmează a fi reprezentată de:

Administrator Alte persoane împuternicite în

acest sens
 În cazul în care societatea este
reclamantă sunt precizate toate
datele de identificare ale
societății, inclusiv numele și
prenumele reprezentantului
legal, fără a se menționa asociații.
În cazul în care societatea este
pârâtă urmează a se cita societatea
prin reprezentanți, iar nu asociații
care nu au calitate procesuală
pasivă.