Sentinta nr.

1364/2020 din 16-nov-2020, Tribunalul Bucuresti, infractiunea de spalare de bani (Legea

656/2002 art. 23) (Penal)

Sentinta

din 16 noiembrie 2020

Text speţă

vs Minister, Persoană fizică

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2020:037.______
Dosar nr. ____________
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA I PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ NR. 1364/F
Şedinţa publică din data de 16.11.2020
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE – J____ M_____ I_____
GREFIER- G_______ B________ R_____
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat prin procuror A_____
D_________.
Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul B__ B___, trimis în judecată, în stare de libertate,
pentru infracţiunea de spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a,b şi c din Legea
656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2 C.p. 1969 (26 acte materiale) şi art. 5C.p., prin rechizitoriul nr. 9/P/
2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17.09.2020, fiind consemnate în încheierea de
şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Tribunalul, având nevoie
pentrua delibera, în baza disp. art. 391 alin. 1 C.p.p., a dispus ca pronunţarea să aibă loc la datele de
05.10.2020, 21.10.______________20, 09.11.2020 apoi pentru azi, 16.11.2020 când a hotărât
următoarele:
INSTANŢA
Cu privire la cauza penală de faţă:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi
criminalistică cu nr. 9/P/2017 din data de 16.04.2018 s-a dispus trimiterea în judecată a inc. B__ B___
(fiul lui G_______ şi E________, născut la data de 08.11.1949 în Timişoara, jud. T____, Romania,
cetăţean german, domiciliat în Sankt Margarethen im Lungau, C.P. 5581,
________________________________ T__ 4, Austria) pentru săvârşirea infracţiunii de de spălare de
bani în formă continuată prev de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2
C.pen. 1969 (26 acte materiale), cu aplicarea art. 5C.pen.
Cauza a fost înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. ____________ la data de
26.04.2018, iar ulterior, după finalizarea procedurii de cameră preliminară prin încheierea din data de
04.07.2018 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin încheierea penală nr. 111/07.09.2018 a Curţii de
Apel A___ I____, prin sentinţa penală nr. 194/31.10.2018 s-a dispus declinarea competenţei de
soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală la data de 06.11.2018 sub nr.
____________.
Prin actul de sesizare s-au reţinut în sarcina inculpatului B__ B___ că în baza unei rezoluţii infracţionale
unice, în perioada 2005 – 30 iunie 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei
şi a proprietăţii bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, a dobândit, deţinut şi
transferat prin vânzare:
o brăţară multispiralică din aur, sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în cursul
anului 2005 de la Dusan Djuric şi tranzacţionată ulterior în martie 2006 martorului Evgheni Marinov,
colecţionar bulgar, pentru suma de 62.000 Euro, fiind prezentată cumpărătorului ca aparţinând unei
colecţii private, având o origine licită; un lot de monede printre care şi Lysimach tranzacţionat către
Herbert Grun, Heidelberger Munzhandlung, Heidelberg, pentru suma de 6870 Euro, conform facturii nr.
267 din 28.12.2007; un lot de 16 Solidi Iustinianians tranzacţionat către Gorny&Mosch, Munchen,
GmbH, pentru suma de 10.000 Euro, conform facturii nr. 266 din 05.09.2008; 2 stateri de aur tip
Lysimach tranzacţionat către Busso Peus, pentru suma de 2410,40 Euro, conform facturii nr. 289 din
17.06.2009; un lot de 138 stateri Lysimach tranzacţionat către Heritage Auctions, pentru suma de 28.290
Euro, conform facturii nr. 303 din 15.12.2009; un lot de 3 denari romani republicani tranzacţionat către
Fabio Bigotti, pentru suma de 615 Euro, conform facturii nr. 382 din 25.11.2010; un lot de 2 denari
romani republicani tranzacţionat către Fabio Bigotti, pentru suma de 315 Euro, conform facturii nr. 381
din 25.11.2010; un lot de 1066 denari romani tranzacţionat pentru suma de 9405,30 Euro către Georg
Reppa, conform facturii nr 396 din 01.04.2011; un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către O___
Reichender Grunwald, pentru suma de 1175 Euro, conform facturii nr. 403 din 19.05.2011; un stater de
aur tip Lysimach tranzacţionat către Yaroslav Stavtsev, pentru suma de 575 Euro, conform facturii nr.
420 din 17.10.2011; un lot de 3 denari romani republicani tranzacţionat către Fred Lomas pentru suma de
540 Euro, conform facturii nr. 436 din 09.01.2012; un lot de 4 denari romani republicani tranzacţionat
către Fred Lomas pentru suma de 495 Euro, conform facturii nr. 438 din 26.01.2012; un stater de aur tip
Lysimach tranzacţionat către Sarkis Tzanikian, pentru suma de 1190 Euro conform facturii nr. 444 din
14.02.2012; un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către Oliver Pfluger, pentru suma de 1225,70
Euro, conform facturii nr. 2012-_____ din 27.05.2012; un lot de 153 Lysimach tranzacţionat către Claus
W. Hild, Numismatik, pentru suma de 3210 Euro, conform facturii nr. 486 din 17.07.2012; un stater de
aur tip Lysimach tranzacţionat către Julien Nicolas, pentru suma de 1229,10 Euro, conform facturii nr
507 din 23.01.2013; un lot de 5 tetadrahme tranzacţionat către G_______ Catalli, pentru suma de 1515
Euro, conform facturii nr. 532 din 09.05.2013; un lot de 5 denari romani republicani tranzacţionat către
Christoph Simonis, Nassau, pentru suma de 307 Euro, conform facturii nr 537 din 27.05.2013; un stater
de aur tip Lysimach tranzacţionat către Christoph Simonis, pentru suma de 1290 Euro, conform facturii
nr 2013-_____ din 05.06.2013; un lot de 6 denari romani republicani tranzacţionat către Christoph
Simonis, pentru suma de 365 Euro, conform facturii nr. 542 din 25.06.2013; o drahmă est celtică
tranzacţionată către Ralf Werneburg, pentru suma de 144,20 Euro, conform facturii nr. 2013-_____ din
21.10.2013; un denar roman republican tranzacţionat către Wolfgang Group, Schorndorf, pentru suma de
70 Euro, conform facturii nr. 2013-_____ din 14.11.2013; un denar roman republican tranzacţionat către
Matthias Neumuller, Ingelheim, pentru suma de 72 Euro, conform facturii nr. 2013-_____ din
11.12.2013; Un denar roman republican tranzacţionat către Andreas Hausler, Plattling, pentru suma de
391,40 Euro, conform facturii nr. 2013-0032 din 18.12.2013; un lot de 8 denari romani republicani
tranzacţionat către Rolf C___, Atrenstadt, pentru suma de 450 Euro, conform facturii nr. 2013-_____ din
27.12.2013. a dobândit şi deţinut 18 obiecte de podoabă dacice de argint, 23 monedele geto-dacice ce fac
parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane republicane
şi a imitaţiei dacică a acestora precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că
provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României.
În ceea ce îl priveşte pe inc. B__ B___, prin acelaşi act de sesizare, s-a dispus clasarea cu privire la
comiterea infracţiunilor de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969
rap. la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art. 209 alin 1 lit. a) alin 2 lit. a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2
C.pen. 1969, precum şi disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de acesta şi faţă de inc. P__
D_____ S_____ pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din
Legea 656/2002 constând în aceea că, în perioada 2004-2007 în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi
rezoluţii infracţionale, B__ B___ şi P__ D_____ S_____ au dobândit şi deţinut mai multe loturi (4-5)
conţinând în total peste 2000 de monede din aur (stater) de tip Lysimach, cunoscând provenienţa lor
ilicită le-a introdus apoi, treptat, în circuitul pieţei de antichităţi, prezentându-le ca provenind din colecţii
private deţinute legal, şi pentru dobândirea şi deţinerea a unui lot de monede în vederea tranzacţionării în
cadrul licitaţiei 169-173 către Gorny&Mosch, Munchen, în valoare de 12.059 Euro, în data de
15.04.2009 şi a unui lot de monede în vederea tranzacţionării în cadrul licitaţiei 149-153 către F.R.
Künker GmbH Co Kg, Osnabrück, în valoare de 8003,60 Euro, conform facturii nr. 282 din 16.04.2009.
Situaţia de fapt anterior menţionată a fost stabilită în baza următoarelor mijloace de probă administrate în
cursul urmăririi penale: Procesul-verbal de percheziţie domiciliară întocmit în data de 30.06.2015 de
Inspectoratul de Poliţie al Landului, cu prilejul percheziţiei efectuate la reşedinţa numitului B__ B___
(vol. I f. 210-220); Raportul din data de 01.07.2015 întocmită de Oficiul de poliţie al Landului Sazburg
privind rezultatul percheziţiei domiciliare din data de 30.06.2015 la reşedinţa numitului B__ B___ cu
anexe; (vol. I f. 221-227, 228-436); Răspunsul din data de 14.11.2014 privind rezultatul punerii în
aplicare de către autorităţile judiciare bulgare a cererii de comisie rogatorie din data de 14.08.2014 în
dosarul nr. 175/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ şi declaraţia martorului
D_____ D______ (vol. II f. 13-146); Adresa nr. BUK 239/01 din data de 27.08.2001 a Biroului ofiţerilor
de legătură ai poliţiei germane la Bucureşti referitoare la cele declarate de expert Barbara Deppert-Lippitz
despre două brăţări din aur dacice prezentate în 2000 de un cetăţean român (vol. II f. 149-150); Declaraţia
martorului B__ B___ din data de 28.11.2005 la sediul general al Poliţiei Frankfurt; (vol. II f. 156-160,
167-175); Rezultatul punerii în executare a Cererii de asistenţă judiciară internaţională în materie penală
din data de 06.01.2016, întocmită în dosarul 301/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___
I____ către autorităţile judiciare din Austria, privind conturile şi rulajelor bancare ale lui G___ G____-
Camil (vol. II f. 238-267); Proces-verbal de audiere a martorului Andjelkovic G____ în data de
28.11.2006 la Tribunalul din B___ Crvka, Serbia, la solicitarea autorităţilor judiciare române (vol. II f.
268-275); Proces-verbal din 20.12.2009 întocmit de organele de poliţie judiciară privind discuţiile purtate
cu Andjelkovic G____, dealer sârb de antichităţi (vol. II f. 276-278); Proces- verbal din data de
10.05.2011 de predare – primire către Muzeul N_______ de Istorie a României, printre altele, a brăţării
spiralice din aur (vol. II f. 282-283); Adresa din data de 24.07.2015 a Ministerului Federal al Justiţiei din
Austria care a comunicat autorităţilor judiciare române că B__ B___ nu deţine niciun fel de conturi în
Austria (vol. VI f. 96-97); Adresa nr. 214 AR 647/15 din 17.06.2015 a Parchetului Berlin (vol. VI f. 98);
Raportul de expertiză nr. 1062 din 24.02.2011 întocmit în dosarul 300/P/2010 al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel A___ I____ de comisia de experţi care s-a deplasat la Frankfurt am Main, Germania şi a
analizat, printre altele, brăţara plurispiralică din aur (vol. IV f. 6-36); Raportul de expertiză muzeografică
înregistrat în data de 17.11.2015, în dosarul nr. 733/P/2015, întocmit de Ernest Oberländer T_________,
expert atestat de A_________ A_______ şi Patrimoniului N_______, privind bunurile arheologice
ridicate de la B__ B___ şi P__ D_____, cu prilejul percheziţiei domiciliare din data de 30.06.2015 (vol.
IV f. 49-157); Proces-verbal din data de 26.01.2016 în dosarul penal nr. 733/P/2014 întocmit de specialist
antifraudă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A___ I____, privind rezultatul analizei celor 174 de
facturi obţinute în urma percheziţiei domiciliare la locuinţa lui B__ B___ din data de 30.06.2015 (vol. V
f. 1); Proces-verbal din data de 28.01.2016 în dosarul penal nr. 733/P/2014 întocmit de specialist
antifraudă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A___ I____, privind rezultatul analizei a 42
documente obţinute în urma percheziţiei domiciliare la locuinţa lui B__ B___ din data de 30.06.2015
(vol. V f. 2); Proces-verbal din data de 09.02.2016 în dosarul penal nr. 733/P/2014 întocmit de specialist
antifraudă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A___ I____, privind rezultatul tabelar al raportului de
expertiză muzeografică din data de 16.11.2015 întocmit de expert dr. Ernest Oberländer-T_________
(vol. V f. 3); Rezultatul percheziţiei informatice a fost transmis de către autorităţile judiciare austriece
prin adresa nr. E1/_____/2015 din 13.07.2015 datele informatice relevante aflându-se pe stikul USB nr.
BP__________, pe HDD identificat cu ______________ şi un DVD-R (vol. III f. 10, 13-182); proces
verbal de predare de către autorităţile judiciare austriece a artefactelor ridicate în urma percheziţiei
domiciliare către ataşatul.
Prin actul de sesizare a instanţei s-a arătat că prin adresa nr. 5934 din 24.08.2017 A_________ A_______
şi Identităţii Naţionale s-a constituit parte civilă pentru suma de 72.645,37 Euro, suma cuprinzând
cheltuielile ocazionate de repatrierea brăţării multispiralice din aur precum şi cheltuielile conexe
efectuate cu deplasarea experţilor şi a reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în
Germania, înaintând totodată copii ale documentelor justificative (vol. VI f. 224-226).
Prin încheierea din data de 04.07.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului
Hunedoara a respins excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, invocată de inc. B__ B___, a
constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală,
dispunând începerea judecăţii cauzei privind pe inc. B__ B___.
Prin încheierea penală nr. 111/07.09.2018 Curtea de Apel A___ I____ a respins ca nefondată contestaţia
formulată de inc. B__ B___ împotriva încheierii susmenţionate.
Prin sentinţa penală nr. 194/31.10.2018 Tribunalul Hunedoara a dispus declinarea competenţei de
soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele probe: înscrisurile depuse de inc. B__
B___ cu privire la proveninenţa unor monede, certificatul de autenticitate din data de 05.03.2005 pentru
brăţara multispiralică, înregistrarea societăţii Antike&Klassische Numismatik, dovada plăţii impozitelor
(f. 64 – 202 vol. I dosar instanţă), declaraţiile martorilor Evgheni D______ D_____ (f. 114 vol. II),
Dusan Djuric (f. 199 vol. II), G___ G____ G____ (f. 345 vol. II) şi G____ Andjelkovic (f. 353 vol. II)
obţinute prin comisie rogatorie/ordin european de anchetă.
Prin declaraţia aflată la fila 281 vol. I dosar instanţă inc. B__ B___ a arătat că înţelege să se prevaleze de
dreptul la tăcere şi să nu facă declaraţii referitoare la acuzaţiile aduse.
Prin înscrisurile depuse la dosar (f. 8, 9 vol. III dosar instanţă) inculpatul B__ B___ a arătat că este de
acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pecum şi că este de acord să execute o
eventuală pedeapsă pe teritoriul Austriei, stat în care are domiciliul stabil.
Prin încheierea din data de 17.09.2020 instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte
fapta dedusă judecăţii cu privire la inc. B__ B___, din infracţiunea de spălare de bani în formă
continuată, reţinută prin actul de sesizare, în infracţiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 şi 2 C. P__.,
cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., actele materiale fiind cele reţinute în rechizitoriu.
Inculpatul B__ B___ a fost reprezentat în faţa instanţei prin apărător ales Tarnovan L_______ din cadrul
Baroului Hunedoara, conform împuternicirii avocaţiale nr- ______/2018 (f. 12 vol. I dosar instanţă).
În cauză a fost citat în calitate de parte civilă A_________ A_______.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale:
Ca situaţie premisă s-a reţinut că că la datele de 18 iulie 2001 şi 25 mai 2002 Inspectoratul General al
Politiei Române a fost sesizat de A_________ A_______ în legătură cu depistarea pe piaţa internaţională
a antichităţilor a unor artefacte de valoare excepţională, provenind din siturile Rezervaţiei arheologice a
Munţilor Orăştiei. De asemenea, în aceeaşi perioadă investigaţiile jurnalistice au relevat activităţile de
braconaj arheologic desfăşurate în siturile arheologice privind tezaure monetare şi artefacte dacice din aur
şi argint.
În urma anchetei penale efectuate privind aspectele sesizate a rezultat faptul că în perioada 1998 - iunie
2007 trei grupări infracţionale au sustras tezaure alcătuite din monede de aur şi argint de tip Lysimach,
monede Koson şi denari romani, precum şi brăţări multispiralice din aur aparţinând culturii dacice. Unele
dosare au fost definitiv soluţionate, iar altele se află în diverse stadii procesuale la Judecătoria
Hunedoara, Tribunalul Hunedoara şi Curtea de Apel A___ I____.
A fost probată astfel, conform unor hotărâri judecătoreşti definitive, o amplă activitate de braconaj
arheologic în siturile arheologice, clasate monument istoric, ale Rezervaţiei Arheologice din Munţii
Orăştiei. Activitatea infracţională a constat în localizarea şi sustragerea unor tezaure antice aparţinând
Patrimoniului Cultural N_______ şi reciclarea acestora pe piaţa internaţională, prin filiere specializate în
traficul cu bunuri culturale.
Artefactele sustrase au fost vândute la diverse case de licitaţii din Germania (Gorny&Moch din München,
Künker din Osnabrük, Heidelberger Münzhandlung Herbert G___ e.K. din Heidelberger), Austria (H.D.
Rauch GmbH din Viena), Spania (Aureo&Calico şi Marti Hervera din Barcelona) precum şi din S.U.A.
(Heritage Auctions din Dallas, Classical Numismatic Group, Inc. Lancaster, Pennsylvania cu punct de
lucru si în Londra, UK şi Harlan J Berk LTD din Chicago) etc. Intermedierea valorificării acestora a fost
efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte, respectiv B__ B___, G___
G____ G____, T____ I_____, M_____ Prill, William V____ etc.
De regulă, artefactele au fost primite de la cetăţenii sârbi G____ Andjejlkovic, Moderec Sinisa, Ilic
Ljubisa, D____ Djuric zis "D___" care la rândul lor le dobândeau de la autorii infracţiunilor de furturi din
siturile arheologice din Munţii Orăştiei.
Organele judiciare au soluţionat si au disjuns succesiv următoarele cauze având ca obiect infracţiuni
privind patrimoniul cultural naţional:
Prin decizia penală nr. 3152 din 17.12.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosar penal nr
__________, s-a dispus condamnarea definitivă a inculpaţilor C___ I_____ ş.a. pentru sustragerea din
siturile arheologice clasate monument istoric ale rezervaţiei naturale Munţii Orăştiei a unor bunuri
arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional şi traficarea acestor bunuri prin intermediul unor
filiere internaţionale în vederea valorificării lor pe piaţa internaţională de artefacte. Instanţa supremă a
reţinut astfel sustragerea a 2 tezaure de brăţări spiralice din aur alcătuite din 10 piese (Muchea
Căprăreţei), respectiv 5 piese (După Muchea Căprăreţei – La Bazine). Au fost recuperate astfel 13 brăţări
multispiralice din aur aparţinând civilizaţiei dacice, unicate la nivel internaţional. (vol. VIII f. 1-75).
Prin sentinţa penală nr. 875/2015 din 10.08.2015 a Judecătoriei D___, dosar nr. _____/221/2008*, s-a
dispus, printre altele, condamnarea inculpaţilor G___ G____ – CAMIL, ILIC LJUBISA ş.a. pentru
sustragerea unor bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, aflate în situri arheologice clasate din
Rezervaţia Munţilor Orăştie. S-a arătat că în prezent cauza se află în apel pe rolul Curţii de Apel A___
I____ (vol. VIII f. 76-120).
Prin decizia penală nr. 1102/2016 a Curţii de Apel A___ I____, pronunţată în dosar penal nr.
____________, instanţa a dispus condamnarea definitivă a inculpaţilor B___ Darius L____, M______
M_____ ş.a. pentru comiterea unor infracţiuni de spălare de bani şi efectuare de operaţiuni de export
ilegal. Activitatea infracţională a fost desfăşurată de aceştia în perioada 25.06._____________02 şi a
privit efectuarea unor operaţiuni de export de bunuri culturale mobile fără certificat de export, aparţinând
Patrimoniului Cultural N_______, provenite din activităţi de detecţii, săpături neautorizate şi furt calificat
din siturile arheologice clasate monument istoric ale Rezervaţiei Arheologice din Munţii Orăştiei şi
valorificării acestora pe piaţa internaţională, prin ascunderea sau disimularea naturii ilicite a proveninţei
acestora (vol. VIII f. 121-169).
Prin decizia penală nr. 50/2018 din 28.03.2018 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr.
____________ s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului G___ G____ G____ pentru săvârşirea
infracţiunii continuate de spălare a banilor prev. de art. 29 alin.1 lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002,
republicată, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969 şi art. 5 din Codul penal, la o pedeapsă de
3 ani închisoare, suspendată condiţionat, privind activitatea de spălare de bani având ca obiect două
scuturi dacice şi un lot de 145 de monede koson din aur (vol. VIII f. 292-327).
În cadrul dosarului penal nr. 233/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
înregistrat la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii
infracţiunii de spălare de bani prev de art 29 alin 1 lit a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 în condiţiile art.
5C.pen. faţă de inculpaţii D____ E____, C_____ S______ R____, C_____ Sâmu M_____ şi G____
A________, privind bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional.
S-a arătat că ancheta penală priveşte activitatea acestora, desfăşurată în perioada 1998-2008, de
sustragere, prin detecţii şi săpături neautorizate din situl arheologic S____________ Regia – Muchea
Cetăţii şi Căprăreaţa, a mai multor artefacte dacice printre care şi tezaure de brăţări multispiralice din aur,
tezaure monetare tip Lysimach din aur, Koson, denari romani republicani din argint, ştanţe monetare. În
vederea comercializării artefactelor sustrase pe piaţa de antichităţi din străinătate, prin ascunderea sau
disimularea naturii lor ilicite, acestea erau transferate către intermediari sârbi şi germani, printre care şi
G____ Adjelkovic, B__ B___, D____ Djuric, Moderec Sinişa ce se aflau în contact cu dealeri de
antichităţi din Munchen, Zurich şi Geneva.
1. În ceea ce priveşte actul material de reciclare a unei brăţări multispiralice din aur, în greutate de 933,4
gr, sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştie:
La 20 martie 2010 organele judiciare române au fost sesizate prin intermediul av. Thomas Rohrbach din
Frankfurt am Main, de către colecţionarul bulgar D_____ D______ din S____, Republica Bulgaria,
despre disponibilitatea acestuia din urmă a restituirii unei brăţări plurispiralice din aur în greutate de
933,4 gr. sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Acesta a relatat faptul că în cursul lunii
martie 2006 a cumpărat artefactul la expoziţia Numismata din Munchen, Germania, de la B__ B___,
cetăţean german de origine română. Colecţionarul bulgar a aflat ulterior că artefactul aparţine unui tezaur
sustras, pus în urmărire internaţională prin Interpol de către autorităţile române, manifestându-şi intenţia
de a coopera în vederea restituirii.
Brăţara plurispiralică din aur a fost predată autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011 în baza unei
despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T., aflându-se în prezent în custodia
Muzeului N_______ de Istorie a României din Bucureşti (vol. II f. 282-283).
În vederea restituirii artefactului, martorul D_____ D______ a dat o declaraţie în faţa notarului german
Gerhard Neubauer, în oraşul Offenbach am Main, Gemania, la 23.03.2010, cu referire la împrejurarea în
care a intrat în posesia brăţării, cheltuielile efectuate, precum şi pretenţiile acestuia privind despăgubirile
acordate în vederea repatrierii artefactului (vol II f. 8-10).
De asemenea, la 06.10.2014, D_____ D______ a fost audiat în calitate de martor în baza unei cereri de
asistenţă judiciară internaţională, de către autorităţile judiciare competente din S____, Bulgaria (vol. II f.
13-25).
Conform declaraţiilor acestuia, în luna martie 2006, la târgul Numismata din Munchen, o persoană de
cetăţenie germană ce se numea B__ B___ i-a oferit spre vânzare o brăţară plurispiralică din aur. Martorul
D_____ D______ îl cunoscuse anterior pe inculpat la muzeul Razgrad din Bulgaria. Ulterior s-au întâlnit
la târgul Numismata, la care participase anual, precum şi la alte târguri de antichităţi. Colecţionarul a
precizat că, potrivit cunoştinţelor sale istorice, a considerat că brăţara ar fi putut avea provenienţă
bulgară.
Inculpatul s-a prezentat ca fiind intermediarul, cu comision, al proprietarului artefactului şi l-a asigurat că
brăţara este autentică, aparţinând unei colecţii private. Martorul D_____ D______ a precizat că a
recunoscut artefactul ca fiind unul autentic datorită patinei sale de culoare roşie care conferă garanţia
autenticităţii.
Acesta a declarat că în urma negocierii a plătit inculpatului suma de 62.000 Euro integral în numerar, la
faţa locului, iar acesta i-a înmânat artefactul fără a fi încheiat un contract de vânzare cumpărare.
De asemenea, inculpatul i-a oferit mai multe motive pentru refuzul eliberării chitanţei. Iniţial, la
încheierea tranzacţiei, a susţinut că îşi uitase ştampila în Frankfurt şi urma să emită chitanţa ulterior.
Apoi, i-ar fi comunicat că preţul plătit nu includea valoarea TVA şi a condiţionat emiterea chitanţei de
plata unui procent de 19% din preţul plătit pentru ca, în final, să îi comunice faptul că presupusul
proprietar ar refuza să emită chitanţă pentru a evita plata unor taxe suplimentare.
Brăţara plurispiralică din aur a fost predată autorităţilor române, fiind supusă unei expertize, alături de
alte artefacte recuperate. Raportul de expertiză a fost efectuat de o comisie formată din experţi în
domeniul arheologic şi istoric din cadrul Institutului de Arheologie "V_____ P_____" al Academiei
Române din Bucureşti, Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei din Cluj N_____ şi Muzeul de Istorie a
României.
Prin Raportul de expertiză nr. 1062 din 24.02.2011 (vol. IV f. 6-10) s-a concluzionat faptul că brăţara
examinată a fost excavată ilegal şi sustrasă din siturile arheologice monument istoric ale Munţilor
Orăştie, situri clasate în patrimoniul mondial UNESCO, artefactul aparţinând Patrimoniului cultural
naţional, categoria Tezaur.
În urma analizării brăţării plurispiralice s-a stabilit că aceasta are 6,5 spirale, o înălţime de 9 cm,
diametrul la exterior, la capete, de 10,5-11,5 cm, diametrul barei ce are o secţiune rotundă de 5,6 – 5,9
mm, o lungime totală desfăşurată de 2.51 m o greutate de 933,4 grame şi este din aur.
P____ a reprezentat a 13-a brăţară recuperată de autorităţile române, stabilind că, similar celor 12 brăţări
plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de provenienţă este spaţiul Daciei preromane, mai precis
centrul regatului dac situat în Munţii Orăştiei, aparţinând unui tezaur regal ascuns în împrejurimile
Sarmizegetusei Regia, capitala Daciei.
2. Activitatea privind 24 acte materiale de reciclare a unor loturi monetare aparţinând patrimoniului
naţional.
În urma actelor de cercetare penală efectuate în cauză s-a stabilit faptul că inculpatul B__ B___ şi-a
început activitatea de comerţ cu monede în Germania, începând cu anul 1989. Astfel, conform
informaţiilor furnizate în urma cererilor de asistenţă judiciară, în perioada 14.09._____________08, B__
B___ a deţinut o afacere având ca obiect de activitate "cumpărare-vânzare de monede" în oraşul
Frankfurt am Main (societatea B___ B__ Muenzhanden). Ulterior a mutat afacerea în Plattenweide,
Maintal.
După declanşarea anchetei de către autorităţile judiciare române şi prima audiere a acestuia în calitate de
martor de către organele de poliţie din Frankfurt am Main, începând cu 29.10.2009, inculpatul B__ B___
şi-a stabilit domiciliul în Sankt Margarethen im Lungau, Austria, la adresa Unterbayrdorfstrasse 204/4
unde a locuit împreună cu inculpata P__ D_____ S_____ (la momentul respectiv D_____ D_____
S_____). De la această adresă a continuat să îşi desfăşoare activităţile de comerţ cu monede şi artefacte
sustrase prin intermediul Ancient & Klassische Numismatik, fără a înregistra societatea în Registrul de
comerţ al Austriei.
În urma materialului probator administrat în cauză din care rezulta vânzarea de artefacte provenite din
furturi din siturile arheologice româneşti, prin Cererea de asistenţă judiciară internaţională în materie
penală din 26.05.2015, adresată autorităţilor judiciare austriece, s-a solicitat efectuarea unei percheziţii
domiciliare la adresa inculpaţilor din Sankt Margarethen im Lungau, Unterbayrdorfstrasse 204/4, Austria.
Cererea s-a formulat în baza Mandatului de percheziţie domiciliară nr. 20/25.05.2015 emis în baza
încheierii nr. 21/2015 din 25.05.2015, dosar nr. _____________, a judecătorului de cameră preliminară
din cadrul Tribunalului A___.
Astfel, la 30.06.2015 s-a efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpaţilor, precum şi o
percheziţie informatică. Au fost identificate şi indisponibilizate numeroase obiecte antice. De asemenea,
au fost descoperite o ________ documente, extrase bancare, facturi, chitanţe privind tranzacţiile efectuate
prin intermediul Ancient & Klassische Numismatik, inclusiv prin intermediul platformei de internet MA
Shops şi eBay. Toate aceste tranzacţii au fost efectuate prin intermediul contului bancar deschis la
Frankfurter Sparkasse din Germania pe numele inculpatului B__ B___.
Conform notei din oficiu din 01.07.2015 întocmit de Oficiul de poliţie al Landului Salzburg (vol. I f.
221-223), B__ B___ are reşedinţa principală în St. Margarethen im Lungau, Unterbayrdofstrasse 204/4,
nu are autoturisme înregistrate pe numele său în Austria, nu este în sistemul de asigurări de sănătate din
Austria şi este înregistrat cu drept de proprietate pe un teren din districtul Tamsweg cu suprafaţa de 3557
mp cu 2/54 părţi. De asemenea, acesta este proprietar cu ½ părţi pentru un teren cu suprafaţa de 819 mp
şi cu ½ pentru un alt teren cu suprafaţa de 431 mp (co-proprietar cu inculpata P__ D_____ S_____).
În urma analizării documentelor găsite în urma percheziţiilor efectuate s-a stabilit faptul că inculpatul
B__ B___ îşi desfăşoară activitatea în principal la magazinul de monede Ancient & Klassiche
Numismatik aflat la reşedinţa sa Unterbayrdofstrasse 204/4 în 5581 St. Margarethen im Lungau, Austria.
Pe mai multe documente apare numele societăţii B___ B__ Muenzhandel Siebenbürgen Strasse 9,
Frankfurt am Main, _____, Germania, unde societatea este înregistrată cu taxe şi impozite pe venit.
S-a arătat că inculpatul B__ B___ vinde monede, identificate ca aparţinând tezaurelor sustrase, pe
platforma de internet MA Shops, emiţând facturi pe numele societăţii Ancient & Klassiche Numismatik,
B__ B___, folosind adresa Unterbayrdofstrasse 204/4 în 5581 St. Margarethen, Austria. Aceasta este
folosită ca o firmă "paravan", fiindcă o astfel de societate nu apare înregistrată în registrul de comerţ al
Austriei, iar în urma activităţii comerciale desfăşurate nu plăteşte taxe sau impozite în Austria. Conform
declaraţiilor date de inculpata P__ D_____ S_____ în faţa autorităţilor judiciare austriece cu ocazia
percheziţiei domiciliare, apartamentul din Unterbayrdorfstrasse 204/4 este închiriat (preţul chiriei fiind de
aprox. 620 Euro/lună), nefiind în proprietatea acestora.
La răspunsul transmis de autorităţile austriece au fost ataşate copii ale documentelor de contabilitate puse
la dispoziţie de P__ D_____ S_____, precum şi date referitoare la conturile deţinute de B__ B___,
exclusiv în Germania, întrucât acesta nu are conturi bancare în Austria.
Din facturile ridicate de la domiciliul inculpaţilor (vol. I f. 64-89) a rezultat efectuarea de tranzacţii
privind monede antice identificate ca aparţinând tezaurelor sustrase din siturile arheologice române, de
tipul celor ce fac obiectul anchetelor penale:
- un lot de monede printre care şi Lysimach, tranzacţionat către Herbert G___, Heidelberger
Munzhandlung, Heidelberg, pentru suma de 6870 Euro, conform facturii nr. 267 din 28.12.2007;
- un lot de 16 Solidi Iustinianians tranzacţionat către Gorny&Mosch GmbH, München, pentru suma de
10.000 Euro, conform facturii nr. 266 din 05.09.2008;
- 2 stateri de aur tip Lysimach tranzacţionaţi către Busso Peus, pentru suma de 2410,40 Euro, conform
facturii nr. 289 din 17.06.2009;
- Un lot de 138 stateri Lysimach tranzacţionat către Heritage Auctions, pentru suma de 28.290 Euro,
conform facturii nr. 303 din 15.12.2009;
- Un lot de 3 denari romani republicani tranzacţionat către Fabio Bigotti, pentru suma de 615 Euro,
conform facturii nr. 382 din 25.11.2010;
- Un lot de 2 denari romani republicani tranzacţionat către Fabio Bigotti, pentru suma de 315 Euro,
conform facturii nr. 381 din 25.11.2010;
- Un lot de 1066 denari romani tranzacţionat pentru suma de 9405,30 Euro către Georg Reppa, conform
facturii nr 396 din 01.04.2011;
- un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către O___ Reichender Grunwald, pentru suma de 1175
Euro, conform facturii nr. 403 din 19.05.2011;
- un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către Yaroslav Stavtsev, pentru suma de 575 Euro, conform
facturii nr. 420 din 17.10.2011;
- un lot de 3 denari romani republicani tranzacţionat către Fred Lomas pentru suma de 540 Euro, conform
facturii nr. 436 din 09.01.2012;
- un lot de 4 denari romani republicani tranzacţionat către Fred Lomas pentru suma de 495 Euro, conform
facturii nr. 438 din 26.01.2012;
- un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către Sarkis Tzanikian, pentru suma de 1190 Euro conform
facturii nr. 444 din 14.02.2012;
- un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către Oliver Pfluger, pentru suma de 1225,70 Euro, conform
facturii nr. 2012-_____ din 27.05.2012;
- un lot de 153 Lysimach tranzacţionat către Claus W. Hild, Numismatik, pentru suma de 3210 Euro,
conform facturii nr. 486 din 17.07.2012;
- un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către Julien Nicolas, pentru suma de 1229,10 Euro, conform
facturii nr 507 din 23.01.2013;
- un lot de 5 tetadrahme tranzacţionat către G_______ Catalli, pentru suma de 1515 Euro, conform
facturii nr. 532 din 09.05.2013;
- un lot de 5 denari romani republicani tranzacţionat către Christoph Simonis, Nassau, pentru suma de
307 Euro, conform facturii nr 537 din 27.05.2013;
- un stater de aur tip Lysimach tranzacţionat către Christoph Simonis, pentru suma de 1290 Euro,
conform facturii nr 2013-_____ din 05.06.2013;
- un lot de 6 denari romani republicani tranzacţionat către Christoph Simonis, pentru suma de 365 Euro,
conform facturii nr. 542 din 25.06.2013;
- o drahmă est celtică tranzacţionată către Ralf Werneburg, pentru suma de 144,20 Euro, conform facturii
nr. 2013-_____ din 21.10.2013;
- un denar roman republican tranzacţionat către Wolfgang Group, Schorndorf, pentru suma de 70 Euro,
conform facturii nr. 2013-_____ din 14.11.2013;
- un denar roman republican tranzacţionat către Matthias Neumüller, Ingelheim, pentru suma de 72 Euro,
conform facturii nr. 2013-_____ din 11.12.2013;
- un denar roman republican tranzacţionat către Andreas Hausler, Plattling, pentru suma de 391,40 Euro,
conform facturii nr. 2013-0032 din 18.12.2013;
- un lot de 8 denari romani republicani tranzacţionat către Rolf C___, Atrenstadt, pentru suma de 450
Euro, conform facturii nr. 2013-_____ din 27.12.2013.
Tipologia monedelor ce formează obiectul tranzacţiilor menţionate anterior reprezintă emisiuni monetare
cunoscute în literatura arheologică de specialitate ca fiind emisiuni şi/sau tipuri monetare care au circulat
pe teritoriul actual al României sau sunt caracteristice antichităţii în acest spaţiu geografic, putând
proveni în mod exclusiv din siturile arheologice protejate de lege de pe teritoriul României.
Depunerile de pe sol sau de carbonat de calciu pe loturile monetare atestă faptul că acestea pot proveni
doar din excavaţii recente din siturile arheologice româneşti şi, prin urmare, din comiterea infracţiunilor
de furturi de bunuri culturale, ca urmare a detecţiilor neautorizate şi săpăturilor efectuate. Astfel de
bunuri culturale se regăsesc exclusiv în zone arheologice protejate, neputând aparţine unor colecţii
private legale în contextul depunerilor de sol prezente pe suprafaţa acestora.
Tipurile monetare identificate prin facturile anterioare au fost recuperate de autorităţile judiciare şi în alte
cauze penale, unele soluţionate definitiv, iar altele aflate în curs de soluţionare, în urma expertizelor
efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti.
De asemenea, au mai fost ridicate 2 facturi de la locuinţa inculpaţilor care atestă 2 transferuri de bunuri
pasibile de a aparţine patrimoniului cultural român cu privire la care s-a dispus punerea în mişcare a
acţiunii penale faţă de inculpaţi, respectiv:
- un lot de monede tranzacţionate în cadrul licitaţiei 169-173 către Gorny&Mosch, Munchen, în valoare
de 12.059 Euro, în data de 15.04.2009;
- un lot de monede tranzacţionate în cadrul licitaţiei 149-153 către F.R. Künker GmbH Co Kg,
Osnabrück, în valoare de 8003,60 Euro, conform facturii nr. 282 din 16.04.2009.
Cu privire la aceste tranzacţii s-a arătat că urmează a se dispune disjungerea cauzei şi continuarea
cercetărilor în vederea stabilirii tipului de monede care au fost supuse tranzacţiilor.
3. Dobândirea şi deţinerea unui lot de artefacte, în vederea reciclării pe piaţa de antichităţi, cunoscând că
acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
În urma expertizării artefactelor ridicate de către autorităţile austriece de la domiciliul inculpaţilor s-a
stabilit faptul că 18 obiecte de podoabă dacice de argint, 23 monede geto-dacice ce fac parte din cel puţin
patru tezaure monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane republicane şi a imitaţiei
dacică a acestora, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră provin din săpături de pe
teritoriul României (vol. IV f. 49-356).
În urma percheziţiei domiciliare, a ridicării artefactelor descoperite la domiciliul inculpaţilor şi a
expertizării acestora, s-a dispus indisponibilizarea artefactelor cu privire la care s-a stabilit că provin de
pe teritoriul României, respectiv:
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizată prin ciocănire, decorată
cu capete stilizate de lupi şi decor punctat (Anexa 1 pct 1 din Raportul de expertiză);
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil circular, cu capetele petrecute şi răsucite,
în partea stângă, 22 spire, în partea dreaptă, 23 spire (Anexa 1 pct. 21 din Raportul de expertiză);
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil circular, subţiat la capete, cu capetele
petrecute şi răsucite, în partea stângă, 7 spire, în partea dreaptă, 9 spire (Anexa 1 pct 31 din Raportul de
expertiză);
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subţiat la
capete, cu capetele petrecute şi răsucite, în partea stângă, 13 spire, în partea dreaptă, 14 spire (Anexa 1
pct 41 din Raportul de expertiză);
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subţiat la
capete, cu capetele petrecute şi răsucite, decorată cu 91 verigi simple sau cu capetele răsucite, în partea
stângă, 15 spire, în partea dreaptă, 15 spire (Anexa 1 pct 51 din Raportul de expertiză);
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subţiat la
capete, cu capetele petrecute şi răsucite, decorată cu 27 verigi simple, în partea stângă, 10 spire, în partea
dreaptă, 9 spire. (Anexa 1 pct 61 din Raportul de expertiză);
- brăţară simplă, realizată dintr-o bară masivă de argint cu profil oval, aplatizat prin ciocănire, subţiat la
capete, cu capetele petrecute şi răsucite, decorată cu 125 verigi simple sau cu capetele răsucite, în partea
stângă, 11 spire, în partea dreaptă, 11 spire. (Anexa 1 pct 71 din Raportul de expertiză);
- colier cu pandantiv în formă de "cuie", realizată dintr-un lanţ de zale, din sârmă de argint împletită şi
tuburi din tablă de argint sudate, decorat cu un pandantiv alcătuit dintr-o verigă cu capetele răsucite, de
care sunt ataşate opt pandantive în formă de "cui", în partea stângă a verigii, 7 spire, în partea dreaptă, 19
spire (Anexa 1, pct. 8a-8f1 din Raportul de expertiză);
- 3 piese tip verigă cu capetele răsucite, în partea stângă a verigii, 7 spire, în partea dreaptă, 9 spire.
Piesele sunt doar o parte a unei podoabe compozite, colier, centură sau brăţară (Anexa 1, pct. 9-111 din
Raportul de expertiză);
- verigă cu capetele răsucite, având încă ataşate trei fragmente de verigi. P____ este doar o parte a unei
podoabe compozite, colier, centură sau brăţară (Anexa 1 pct 121 din Raportul de expertiză);
- 4 piese reprezentând fibulă în formă de linguriţă cu piciorul ajurat (tip Neuheim), fragmentară, cu
resortul lipsă (Anexa 1, pct. 13-161 din Raportul de expertiză);
- pinten, fragmentar, cu butonul de la extremitatea stângă lipsă (Anexa 1 pct 171 din Raportul de
expertiză);
- pinten, fragmentar, se păstrează doar un butonul de la extremitatea acestuia (Anexa 1 pct 181 din
Raportul de expertiză)
- monedele geto-dacice ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate (Anexa 1 pct. 1-20,
22-241 din Raportul de expertiză);
- monedele de argint romane republicane şi imitaţia dacică turnată a acestora care provin dintr-un singur
tezaur, localizat în zona Sarmizegetusei Regia, capitala Regatului Dacic (Anexa 1 pct. 31-33, 35-86,
88-98, 100-116, 119-133, 136-138, 140-181, 183-259, 261-401, 403-431, 433, 435-457, 459, 461,
467-5231 din Raportul de expertiză);
- 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră ce pot proveni de pe teritoriul României (Anexa 1 pct.
A2, A5-A10, A12-A14 din Raportul de expertiză).
Conform raportului de expertiză nr. 733/P/2014 din 16.11.2015 efectuat în cauză de un expert atestat pe
domeniul patrimoniului cultural, bunuri arheologice şi istoric-documentare-numismatică de către
A_________ A_______ şi Patrimoniului N_______, atestat nr. 268/2003, înscris în Registrul
Arheologilor sub cod AM-E 285, piesele mai sus menţionate sunt piese antice autentice, podoabe de
argint, artefacte arheologice din ceramică sau piatră sau monede (vol. IV f. 49-356).
Podoabele dacice de argint descrise la nr. A 1-18 din Raportul de expertiză fac parte, cu certitudine, dintr-
un singur tezaur, databil spre sfârşitul secolului I p. Chr. astfel cum o relevă patina lor comună, resturile
de sol de o culoare gălbuie şi de consistenţă identică, stilul şi tehnica de execuţie. Piesele de podoabă
individuale ale acestui tezaur prezintă similitudini cu exemplare identice descoperite în Transilvania,
Oltenia, Banat şi chiar Muntenia, cele mai multe similitudini sunt oferite de piesele din tezaure din
Transilvania de Sud-Vest, Oltenia şi Banat.
În cursul anchetelor desfăşurate în perioada 2012-2015, Muzeul N_______ de Istorie a României a
recuperat şi repatriat din Germania mai multe fragmente de tezaure de podoabe dacice de argint,
provenite din Sud-Vestul României (Transilvania, Oltenia, Banat) care prezintă unele analogii cu lotul de
podoabe dacice indisponibilizate de la inculpaţi.
Monedele geto-dacice descrise la nr. 1-20, 22-24 din Raportul de expertiză fac parte din cel puţin patru
tezaure monetare dispersate, astfel: un tezaur dintr-o localitate din Banat (nr. 6, 11, 12, 13, 19, 23, 24), un
tezaur dintr-o localitate din nord-vestul Transilvaniei (nr. 2, 7, 10, 13, 14, 17, 18, 22), un tezaur dintr-o
localitate situată în sud-estul Munteniei, jud. Călăraşi sau sud-vestul Dobrogei jud. C________ (nr. 3, 5,
8, 9, 15, 20), şi tezaurul dintr-o localitate din estul Moldovei jud. V_____, Iaşi (nr. 1 şi 4).
Podoabele de argint dacice şi monedele geto-dacice poartă pe suprafaţa lor urme de sol şi alţi compuşi
rezultaţi din interacţiunea artefactelor cu solul, indicând scoaterea lor recentă din contextul arheologic.
Piesele descrise mai sus, reprezintă doar mici fragmente din tezaure mai mari, de zeci sau sute de
exemplare.
Monedele de argint romane republicane şi imitaţia dacică turnată a acestora, descrise sub nr. 31-33,
35-86, 88-98, 100-116, 119-133, 136-138, 140-181, 183-259, 261-401, 403-431, 433, 435-457, 459, 461,
467-523 din raportul de expertiză provin dintr-un singur tezaur. Structura cronologică a lotului, ca şi
prezenţa unei imitaţii dacice turnate a denarilor romani republicani este identică cu cea a majorităţii
tezaurelor de denari romani republicani proveniţi din România, mai ales a celor descoperiţi în
Transilvania de Sud-Vest, inclusiv în zona Sarmizegetusei Regia, capitala Regatului Dacic. Cu siguranţă
lotul păstrat nu mai constituie întregul tezaur.
Lotul de monede romane republicane prezintă analogii cu fragmentele de tezaure similare sustrase şi
ulterior recuperate de organele de anchetă judiciară, fiind în prezent depuse la Muzeul N_______ al
Unirii din A___ I____.
Artefactele arheologice din ceramică sau piatră (Anexa 1 pct. A2, A5-A10, A12-A14 1) pot proveni de pe
teritoriul României. Pe toate artefactele arheologice din ceramică şi piatră se păstrează, de asemenea,
depuneri de calcar şi alţi compuşi chimici rezultaţi din contactul cu solul.
Toate piesele metalice, podoabe sau monede, indisponibilizate de autorităţile judiciare austriece poartă
urmele unor operaţiuni de curăţare mecanice, mai mult sau mai puţin intensive. Pe podoabele dacice de
argint descrise la nr. A1-18, ca şi pe monedele geto-dacice descrise la nr. 1-20, 22-24 se păstrează urme
de sol şi a altor depuneri rezultate din şederea acestora, vreme îndelungată, în sol.
Expertul a precizat că atât tezaurele dacice de podoabe de argint, cât şi tezaurele monetare geto-dacice,
precum şi cele alcătuite din denari romani republicani sau imitaţii dacice ale acestora, prin valoarea lor
istorico-documentară, cât şi prin raritatea lor, pot fi clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural
naţional.
Piesele expertizate au fost evaluate, stabilindu-se faptul că valoarea totală a tezaurelor monetare geto-
dacice şi cele formate din denari romani republicani sau imitaţii dacice ale acestora este de 66.740 Euro,
iar valoarea totală a podoabelor de argint este de 65.985 Euro.
S-a mai arătat că tezaurul provine din comiterea unor infracţiuni, acestea fiind sustrase din siturile
arheologice de pe teritoriul României, provenind din excavaţii recente astfel cum o relevă urmele recente
de sol de pe o parte din piese sau urmele de curăţare mecanică specifice procesului de pregătire a pieselor
spre vânzarea acestora, prin înlăturarea urmelor recente de pământ de pe suprafaţa acestora cu scopul de a
nu trăda provenienţa lor ilicită unor persoane cu cunoştinţe specifice în domeniu.
S-a mai arătat că la locuinţa inculpaţilor s-au descoperit şi alte tipuri de artefacte, astfel:
În privinţa monedelor romane imperiale (nr. 28, 29, 87, 99, 117, 182, 260, 458, 525-526) nu s-a putut
stabili zona de provenienţă, acestea circulând atât pe teritoriul României, cât şi în Balcani. S-a stabilit
faptul că monedele celtice sau greceşti descrise (nr. 21, 25, 26, 27, 30, 34, 134, 139, 135, 399, 402, 432,
434, 462-466) nu provin din descoperiri din România.
Artefactele arheologice din ceramică sau piatră descrise sub nr. A1, A3, A4 şi A11, păstrează marcaje
specifice muzeale ce indică drept loc de provenienţă Sirmium, fiind suspectate a fi sustrase din muzee din
Serbia (Stremska Mitrovica, Serbia). Astfel, există suspiciuni cu privire la faptul că acestea, de asemenea,
provin din activităţi de sustragere de artefacte. Cu privire la aceste aspecte au fost sesizate organele
judiciare competente din Serbia.
Monedele ridicate şi indisponibilizate au fost găsite la locuinţa inculpaţilor în interiorul unor clasoare ce
deţineau şi unele compartimente goale. Piesele descrise din compartimentele goale ale clasoarelor
ridicate nu au fost identificate în lipsa imaginilor şi a unor elemente fizice caracteristice (greutate,
diametru), existând posibilitatea ca acestea să fi fost deja tranzacţionate.
În legătură cu sursa ilicită de provenienţă a monedelor şi a artefactelor colectate de inculpaţi s-au arătat
următoarele:
În 28.11.2005, la un interval scurt de timp anterior vânzării brăţării multispiralice martorului D_____
D______, B__ B___ a fost audiat în calitate de martor (vol. II f. 156-160) în baza unei cereri de asistenţă
judiciară internaţională în dosarul penal nr. 172/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___
I____, privind persoane cercetate în legătură cu sustragerea şi valorificarea de artefacte dacice, inclusiv a
brăţărilor multispiralice din aur cu extremităţi în formă de şarpe. Acesta a susţinut faptul că are cunoştinţă
despre aceste brăţări, unele fiind expuse în catalogul de licitaţii a casei de licitaţii Christie’s în cursul
anului 1999. Alte brăţări similare ar fi fost vândute în Munchen în cadrul târgului Numismata în cursul
anului 2000 sau 2001.
Acesta declara că a participat la târg în calitate de comerciant, fiind abordat în limba română de o
persoană rămasă neidentificată, care i-ar fi oferit spre vânzare o brăţară spiralică din aur. B__ B___
descrie brăţara respectivă ca având 2 capete şi între 3 şi 5 spirale. Fiindu-i prezentată o planşă foto cu
imagini ale artefactelor recuperate, acesta a declarat că recunoaşte acest gen de brăţări ca fiind similare cu
brăţara din catalogul Christie’s şi cea oferită spre vânzare în Munchen. B__ B___ susţine faptul că nu
cunoaşte detalii privind identitatea persoanei care i-ar fi oferit spre vânzare brăţara multispiralică din aur,
precizând că nu ar fi fost interesat în achiziţia artefactului.
Cu toate acestea, în finalul audierii, B__ B___ relatează organelor de urmărire penală faptul că are
cunoştinţă de locaţia din Frankfurt am Main unde s-ar afla una dintre brăţările care formează obiectul
anchetei penale, angajându-se să ia legătura cu presupusul deţinător şi să intermedieze recuperarea
brăţării contra unei sume de 60.000 - 70.000 Euro.
La scut timp după audierea sa, în martie 2006, în cadrul târgului Numismata din Munchen, inculpatul a
vândut brăţara multispiralică, contra sumei de 62.000 Euro, martorului D_____ D______. Cu această
ocazie B__ B___ a ascuns originea infracţională a brăţării pe care a plasat-o în circuitul legal de artefacte
ca piesă provenind dintr-o colecţie constituită în condiţii legale.
Cu prilejul audierii din 28.11.2005 în calitate de martor, în baza unei cereri de asistenţă judiciară
internaţională, în dosarul penal nr. 172/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____,
expertul Barbel Karin H____ Deppert-Lippitz (semnată Barbara Deppert-Lippitz) din Frankfurt am Main,
Germania, a declarat faptul că în anul 2000 a fost contactată de o persoană care i-a adus pentru
expertizare o pereche de brăţări plurispiralice din aur. Aceasta le-a analizat şi a stabilit că sunt autentice,
stabilind ca loc de provenienţă România sau Bulgaria. Expertul cunoştea ca analogie o brăţară similară
pusă în vânzare de casa de licitaţii Christie’s la New York în decembrie 1999. De asemenea, aceasta a
menţionat faptul că aflase de la cunoscuţi despre împrejurarea că o brăţară similară celor pe care le
analizase în anul 2000 a fost expusă într-o galerie din Munchen, în cursul anului 2005, fără a putea
furniza informaţii suplimentare (vol. II f. 160 verso - 164).
În cursul lunii noiembrie 2009, cetăţenii sârbi Dusan Djuric şi Andjelkovic G____ au sesizat autorităţile
române, manifestându-şi disponibilitatea de a contribui la recuperarea unui lot de monede Lysimach şi a
2 brăţări spiralice provenind din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Martorii au fost ascultaţi de către
autorităţile judiciare române la punctul de frontieră Nadieş, în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul nr.
440/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____.
Aceştia au descris traseul loturilor monetare ce constituie produsul infracţiunii de furt comise de autorii
români B___ Darius ş.a. (condamnaţi definitiv prin Decizia penală nr. 1102/2016 a Curţii de Apel A___
I____ dosar penal nr. ____________) şi D____ E____ (cercetat în dosarul penal nr 233/P/2017 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), tranzacţionate prin intermediarii sârbi Dusan
Djuric, Moderec Sinisa etc (cercetaţi în dosarul penal nr. 444/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie). Monedele au fost transportate la Munchen şi predate intermediarului T____
I_____, bulgar naturalizat în Germania, ce opera ca agent al casei de licitaţii Harlan Berk Ltd Chicago
S.U.A..
Conform declaraţilor martorului Andjelkovic G____ şi a procesului –verbal din data de 20.12.2009 (vol.
II f. 268-275, 276-281), acesta a participat la prima tranzacţie cu monede tip Lysimach sustrase din
siturile arheologice româneşti în aprilie 1999, după ce a început războiul în Serbia, aflându-se în
România. Acesta a văzut în apartamentul lui D____ E____, cunoscut în acea perioadă ca fiind implicat în
braconaj arheologic în D___, o brăţară multispiralică din aur şi aproximativ 800-1000 monede de tip
Lysimach. Un lot de 800 monede tip Lysimach şi brăţara multispiralică au fost vândute lui Moderec
Sinisa, finul lui A____ Tkalec, proprietarul unor case de licitaţii din Zurich. Acesta susţine de asemenea
că a asistat în cursul anului 2001 sau 2002, în A___, la o tranzacţie de 600 monede tip Lysimach vândute
de C_____ C____ şi C_____ Sâmu M_____ lui Moderec Sinişa la preţul de 500 franci elveţieni/moneda.
Ulterior acestei prime tranzacţii, Andjelkovic G____ susţine că au urmat altele, fiind cumpărate de către
Moderec Sinisa în total 1800 - 2000 de astfel de monede.
Toate piesele cumpărate astfel de Moderec Sinisa au fost supuse unui circuit destinat atribuirii unei
aparenţe de legalitate a sursei de provenienţă a monedelor. Astfel, acesta a vândut monedele lui T____
I_____ din Munchen care la rândul său le transmitea către casa de licitaţii Harlan J Berk Ltd. din Chicago
S.U.A.. Toate piesele sustrase din siturile arheologice din România, primite de T____ I_____, în mare
parte prin intermediul lui Moderec Sinisa, inclusiv monede de tip Koson de argint, urmau acest proces.
Circuitul artefactelor în procesul de atribuire a unei aparenţe de legalitate a sursei de provenienţă
presupunea transferarea acestora către casa de licitaţii Harlan J Berk Ltd din Chicago, S.U.A. Piesele care
nu erau vândute în S.U.A. erau restituite către T____ I_____ prin intermediul serviciilor de poştă Federal
Express. T____ I_____ reprimea aceleaşi piese, după plata taxelor vamale acesta dobândind totodată
documentele de expediere, împrejurare ce creează aparenţa unei surse licite de provenienţă. Ulterior
T____ I_____ le vinde la un preţ vădit superior celui de cumpărare, la diverse case de licitaţii, printre
care şi Gorny & Mosch din Munchen, Germania.
Potrivit celor declarate verbal de Andjelkovic G____ în faţa organelor de poliţie, în cursul anului 2004 se
afla la domiciliul lui T____ I_____ din Munchen, împreună cu Dusan Djuric, a văzut pe masă 2 pungi de
monede tip Lysimach (aproximativ 100 piese). T____ I_____ a precizat că erau mai multe monede de
acest tip în SUA de unde vor sosi în continuare, cerându-le celor doi să îi găsească cumpărători.
Andjelkovic G____ l-a contactat astfel pe inculpatul B__ B___, cunoscut drept colector de monede
sustrase. Acesta a cumpărat o primă tranşă de 60 de monede, plătită cash, cu preţul de 550 Euro/moneda,
comisionul de intermediar fiind de 50 Euro/moneda. Astfel, în cursul anului 2004, au fost tranzacţionate
toate monedele tip Lysimach pe care le deţinea T____ I_____.
Aceste monede au fost sustrase din rezervaţia arheologică Sarmizegetusa Regia în anul 1998 (3600 de
piese, tezaur localizat în punctul arheologic Căprăreaţa), fapte care au făcut obiectul dosarului de
urmărire penală nr. 300/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____, cauza fiind
soluţionată definitiv prin Decizia penală nr. 1102/A/2016 a Curţii de Apel A___ I____ (vol VIII fila
121-169).
Andjelkovic G____ a precizat că cunoaşte de la Dusan Djuric faptul că T____ I_____ ar fi deţinut o
brăţară multispiralică de aur pe care a vândut-o colecţionarului bulgar numit "Evgeni" (martorul D_____
D______). Această brăţară a fost de fapt tranzacţionată către martorul D_____ D______ prin intermediul
inculpatului B__ B___. REZULTA DIN CHIAR RECHIZITORIU CA INC.
În final s-a arătat că în urma reaudierii acestuia din data de 29.03.2017, martorul a confirmat faptul că tot
ceea ce a declarat în faţa organelor de poliţie române în legătură cu traficul de bunuri culturale au fost
conforme cu ceea ce cunoştea la momentul respectiv, însă datorită faptului că a trecut o perioadă mai
mare de timp de la acel moment, nu reţine foarte multe detalii cu privire la conţinutul acestora.
În rechizitoriu a fost evidenţiată legătura cu condamnatul G___ G____ G____, intermediar de artefacte
sustrase, astfel:
G___ G____ G____, persoană cu o majoră implicare în activitatea infracţională de spălare a produsului
infracţiunilor de furturi de artefacte din siturile arheologice româneşti se află în permanentă legătură cu
inculpaţii raportat la activitatea acestora privind vânzarea de artefacte.
Astfel, din conţinutul corespondenţei electronice purtate între inculpaţi în 31 martie 2011, inculpatul B__
B___ îi transmite coinculpatei să vireze suma de 5500 (fără precizarea monedei) lui G___ G____ G____,
menţionând contul IBAN AT____________097220 al acestuia şi numărul B__ aferent băncii
RAIFFEISENBANK NOE SUED ALPIN la care inculpata are deschis contul (vol. III f. 166).
În urma cererii de asistenţă judiciară internaţională în materie penală formulată în dosar penal nr. 301/P/
2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ adresată autorităţilor austriece, acestea au
comunicat extrasul de cont bancar al lui G___ G____ G____, prin care se confirmă transmiterea sumei de
5500 Euro, la 01.04.2011, din contul deschis la EasyBank pe numele inculpatei D_____ D_____ S_____
(numele inculpatei anterior căsătoriei). Suma reprezintă de asemenea contravaloarea unui lot de 1066 de
monede de tip antoninieni (monede antice romane) (vol. II f. 247-267).
S-a arătat că inculpaţii păstrează legătura cu condamnatul G___ G____ G____ atât telefonic, în agenda
telefonului folosit de inculpaţi găsindu-se salvat numărul de telefon al acestuia, cât şi prin corespondenţă
e-mail (vol. III f. 65-66, 124).
În corespondenţa email purtată între inculpatul B__ B___ şi G___ G____ G____, acesta din urmă face
referire la plângerea penală formulată împotriva expertei Barbara Deppert-Lippitz la Parchetul Frankfurt.
În ataşamentul mesajului email acesta îi comunică copia scanată a soluţiei de netrimitere în judecată
dispusă de către Parchetul Frankfurt/Main – Germania în urma denunţului penal formulat de către G___
G____ G____ împotriva expertei Barbara Deppert-Lippitz pentru infracţiunea de sperjur (mărturie
mincinoasă) constând în aceea că, în calitate de expert, ar fi dat declaraţii false în faţa autorităţilor
judiciare (vol. III f. 84, vol. III f. 16-19).
Plângerea penală formulată de G___ G____ G____ vizează declaraţia dată în calitate de martor de către
experta Barbara Deppert-Lippitz în dosarul penal numărul _____/221/2008* al Judecătoriei D___. Astfel,
Barbara Deppert-Lippitz a efectuat expertiza în dosarul penal nr. 151/P/2005 al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel A___ I____ cu privire la artefactele recuperate de autorităţile judiciare. În urma finalizării
anchetei penale, prin Rechizitoriul nr 151/P/2005 din 05.08.2008 s-a dispus, printre altele, trimiterea în
judecată a inculpatului G___ G____ G____ pentru infracţiuni privind bunuri aparţinând patrimoniului
cultural naţional, sustrase din siturile arheologice româneşti. Acesta a fost condamnat în primă instanţă
prin Sentinţa penală nr. 875/2015 a Judecătoriei D___, dosarul nr. _____/221/2008* pentru infracţiunea
de tăinuire a unor astfel de bunuri. În cadrul procesului penal, Barbara Deppert-Lippitz a fost audiată în
calitate de martor în legătură cu faptele deduse judecăţii.
S-a concuzionat astfel că inculpatul B__ B___ este la curent cu faptul că G___ G____ G____ este
cercetat de către autorităţile judiciare române pentru infracţiuni privind bunuri aparţinând patrimoniului
cultural român.
În continuare au fost prezentate aspecte privind întrunirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de
spălarea banilor în cele trei modalităţi normative reţinute în sarcina inculpatului Piop Z___:
Infracţiunea de spălare a banilor incriminată prin dispoziţiile art. 29 alin. (l) din Legea nr. 656/2002 a fost
săvârşită de către inculpat în modalităţile prevăzute de textul de incriminare, respectiv prin transferul de
bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau a disimulării originii
ilicite a acestor bunuri (art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002), ascunderea ori disimularea
adevăratei naturi a provenienţei bunurilor cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni (art.
29 alin. 1, lit. b) din Legea nr. 656/2002), precum şi dobândirea şi deţinerea de bunuri, cunoscând că
acestea provin din săvârşirea de infracţiuni (art. 29 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 656/2002).
Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor îl reprezintă relaţiile sociale de tip patrimonial, care se
nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitelor financiare, bancare,
de credit de afaceri, iar valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare o reprezintă derularea legală a
fluxurilor de bunuri valori prin intermediul instituţiilor specializate (case de licitaţii, muzee, bănci etc.)
împotriva acţiunilor ilicite de deturnare subminare a acestora, ca urmare a injectării de valori provenite
din infracţiuni de furt calificat.
Obiectul juridic este unul complex, obiectul juridic principal constând în securitatea relaţiilor sociale cu
caracter patrimonial ce se desfăşoară în cadrul sistemului economico-financiar şi a altor activităţi
vulnerabile de efectele dăunătoare ale câştigurilor obţinute din comiterea de infracţiuni, dar şi protejarea
relaţiilor sociale care asigură înfăptuirea justiţiei.
Obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor îl reprezintă bunurile arheologice şi sumele rezultate
din săvârşirea infracţiunii principale, care sunt supuse actelor de spălare.
Subiecţii activi ai faptei de spălare a banilor au prestat servicii de „spălare de artefacte monede" sustrase
în urma activităţii de braconaj arheologic.
Elementul material al laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor în prima variantă, prevăzută în
art. 29 alin. (l) lit. a), constă în acţiunile de curăţare-restaurare şi ulterior transferare a bunurilor prin
vânzare. Astfel cum s-a stabilit în cadrul expertizării artefactelor, toate piesele metalice, podoabe sau
monede, poartă urmele unor operaţiuni de curăţare mecanice, mai mult sau mai puţin intensive, aceste
operaţiuni având ca scop îndepărtarea urmelor recente de sol ce se păstrează pe suprafaţa acestora ce ar
releva faptul că artefactele provin din descoperiri recente, având o provenienţă ilicită.
Transferul de bunuri desemnează acţiunea de transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligaţii
de la inculpat la alte persoane, respectiv trecerea dintr-o stare sau dintr-o parte în alta a unei valori, a unui
bun sau a unui drept. Sunt asimilate transferului de bunuri actele de vânzare-cumpărare, având ca obiect
artefacte arheologice, bunuri mobile ori imobile (inclusiv actele de donaţie). Acţiunile de transfer de
bunuri sunt realizate de inculpaţi cu scopul evident al ascunderii, respectiv al disimulării originii ilicite a
acestor bunuri, care provenind din siturile protejate, parte din ele având vizibile urme de sol, conform
regimului juridic special, nu pot fi deţinute de persoane fizice sau persoane juridice, altele decât
instituţiile muzeale. În cazul variantei analizate, urmarea imediată constă în ascunderea sau disimularea
originii ilegale a bunurilor arheologice transferate.
Elementul material al infracţiunii de spălare de bani în a doua variantă, prevăzută în art. 29 alin. (1) lit.
b), constă în acţiunea de ascundere sau disimulare a naturii reale a proveninţei, situării, dispoziţiei,
circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor sau a drepturilor asupra acestora.
Acţiunea de ascundere nu presupune ascunderea fizică a bunurilor ci, împreună cu acţiunea de
disimulare, presupune ansamblul de activităţi prin care se încearcă conferirea unei aparenţe credibile de
legalitate, a împrejurării că bunurile au fost dobândite dintr-o colecţie legal deţinută, în urma unor
operaţiuni legale. Astfel de operaţiuni presupun inclusiv folosirea unor societăţi comerciale sau persoane
fizice autorizate, în cadrul cărora astfel de bunuri sunt tranzacţionate alături de altele cu o provenienţă
licită, folosirea platformelor de internet în vederea tranzacţionării acestora către persoane din ţări diferite
etc.
Elementul material al infracţiunii de spălare de banilor în a treia variantă, prevăzută în art. 29 alin. (1) lit.
c), constă în acţiunea inculpatului de a dobândi sau deţine bunuri ori sume de bani, cunoscând că acestea
provin din săvârşirea de infracţiuni. Acţiunea de dobândire desemnează fapta de a deţine cu orice titlu un
bun din categoria celor precizate de lege, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
Raportat la asemănarea existentă între infracţiunea de spălare de bani comisă în varianta dobândirii şi
deţinerii de bunuri cunoscând că acestea provin din comiterea de infracţiuni şi infracţiunea de tăinuire, se
constată că aceasta din urmă a fost incriminată în variante alternative similare.
Astfel, infracţiunea de tăinuire a fost incriminată de art. 221 C.pen. 1969 sub forma primirii şi dobândirii
unui bun cunoscând că bunul provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin
aceasta s-a urmărit obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. Infracţiunea era inclusă în
cadrul capitolului privind infracţiunilor contra patrimoniului.
Conform noii reglementări, infracţiunea de tăinuire incriminată de prevederile art. 270 alin. 1 C.pen.,
respectiv prin primirea sau dobândirea unui bun de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din
împrejurările concrete că acestea provin din săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a
cunoaşte natura acesteia. Infracţiunea a fost inclusă în capitolul privind infracţiunile contra înfăptuirii
justiţiei, considerându-se că prin conţinutul acesteia, fapta are impact în primul rând contra înfăptuirii
actului de justiţie prin împiedicarea sau îngreunarea identificării şi recuperării bunurilor tăinuite.
Chiar prin prisma întăririi asemănărilor între infracţiunea de spălare de bani sub modalităţile dobândirii şi
deţinerii de bunuri provenite din infracţiuni şi infracţiunea de tăinuire în forma noii reglementări, se
constată faptul că acestea nu sunt identice, o majoră diferenţă între cele două infracţiuni constând în
valoarea socială protejată de norma de incriminare. Astfel, dacă infracţiunea de tăinuire oferă protecţie
patrimoniului sau înfăptuirii justiţiei, infracţiunea de spălare de bani ocroteşte în mod principal valoarea
socială constând în securitatea circuitului economico – financiar, urmărind împiedicarea introducerii în
circuitul legal a unor bunuri cu o origine ilicită.
Pe cale de consecinţă, diferenţa majoră între cele două infracţiuni constă în scopul urmărit, respectiv cel
al spălării produselor infracţiunii prin ascunderea originii ilicite. Se urmăreşte doar în mod subsidiar, însă
nu în mod obligatoriu, şi însuşirea şi folosirea acestora de către autor. În acest sens s-a pronunţat şi Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia penală nr. 1049/2014 reţinând faptul că promisiunea de
favorizare sau de tăinuire, dar şi tăinuirea repetată de bunuri este calificată complicitate (morală) de lege
sau de jurisprudenţă, iar complicitatea ca formă secundară de participaţie penală este absorbită de autorat.
Astfel, din probele administrate în cauză rezultă faptul că inculpatul a acţionat în scopul de a ascunde
originea ilicită a artefactelor, cunoscând faptul că acestea provin din infracţiuni, prezentând
cumpărătorilor bunurile culturale sustrase ca făcând parte din circuitul legal de artefacte. Activitatea de
spălare de bani este organizată prin intermediul societăţii deţinute de inculpatul B__ B___, societate ce
are ca obiect de activitate tranzacţionarea de artefacte.
Întreaga activitate comercială desfăşurate de inculpatul B__ B___ prin intermediul Ancient & Klassische
Numismatik are la bază introducerea treptată a unor artefacte cu origine ilicită în circuitul legal
internaţional prin comercializarea acestora alături de alte artefacte cu origine licită, în scopul de a întări
convingerea oricărui cumpărător că acestea au o sursă legală de provenienţă.
Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor, în ambele forme comise de inculpat, este
caracterizată de vinovăţia sub forma intenţiei directe, întrucât subiectul activ a înfăptuit acţiunile de
reciclare (schimbarea, transferul, dobândirea, deţinere a unui bun arheologic), în scopul ascunderii sau al
disimulării originii ilicite a bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni
Prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. ___________ Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel A___-I____ - Secţia Penală, în dosarul nr.
____________* privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de
drept, stabilind următoarele:
Acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. ( l ) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea
sancţionarea spălării banilor, precum pentru instituirea unor măsuri de prevenire combatere a finanţării
terorismului, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobândirea, deţinerea sau
folosirea sunt modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii unice de spălare a banilor.
Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi subiect activ al infracţiunii din care provin
bunurile.
Infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, nefiind condiţionată de existenţa unei
soluţii de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile.
Pentru a hotărî acestea Înalta Curte de Casaţie Justiţie a reţinut următoarele:
l . Cu privire la prima întrebare, dacă acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. ( l ) lit. a), b) c) din
Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare (schimbarea sau transferul; ascunderea ori
disimularea, respectiv, dobândirea, deţinerea sau folosirea), reprezintă modalităţi normative distincte de
săvârşire a infracţiunii de spălare a banilor sau variante alternative ale elementului material al laturii
obiective a infracţiunii de spălare a banilor, Înalta Curte reţine următoarele:
Infracţiunea de spălare de bani are trei variante: cea prevăzută la lit. a), cea prevăzută la lit. b) şi cea
prevăzută la lit. c) ale alin. I din art. 29 din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare.
Acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (l ) lit. a), b) c) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu
modificările ulterioare, reprezintă modalităţi ale elementului material. Spălarea de bani este o infracţiune
la care elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în şapte modalităţi alternative
(schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobândirea, deţinerea sau folosirea). Realizarea oricărei
modalităţi a elementului material va conduce la consumarea infracţiunii.
Odată consumată infracţiunea, realizarea altei modalităţi a elementului material în baza aceleiaşi rezoluţii
infracţionale va fi lipsită de consecinţe juridice. De exemplu, cel care deţine un bun despre care ştie că
provine din săvârşirea unei infracţiuni comite infracţiunea de spălare de bani. Dacă ulterior această
persoană transferă acest bun, vom fi în prezenţa aceleiaşi infracţiuni, realizându-se doar o nouă
modalitate a elementului material, fără relevantă juridică. Dacă infracţiunea de spălare de bani s-a produs
prin realizarea mai multor modalităţi ale elementului material, aparţinând unor variante distincte, acest
aspect va fi valorificat în încadrarea juridică, prin reţinerea tuturor acestor variante.
Ca atare, realizarea mai multor acţiuni ce reprezintă elementul material al infracţiunii de spălare de bani,
în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, nu afectează unitatea infracţională.
2. Cea de-a doua întrebare vizează problema dacă subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate
fi acelaşi cu subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile.
Subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare de
bani.
Din punct de vedere teoretic, o asemenea posibilitate nu este interzisă de lege. Convenţia Consiliului
Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea
terorismului, adoptată la Varşovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006,
stipulează în art. 9 paragraful 2 lit. a) că, în scopul punerii în practică sau al aplicării măsurilor ce se
dovedesc necesare pentru sancţionarea în dreptul intern a faptelor ce constituie spălare de bani, "se poate
prevedea că infracţiunile enunţate în acest paragraf nu se aplică persoanelor care au săvârşit infracţiunea
predicat." Cum nici în Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, nu există vreo
dispoziţie care să împiedice reţinerea în sarcina subiectului activ al infracţiunii din care provin bunurile a
infracţiunii de spălare de bani, rezultă că, din punct de vedere teoretic, un asemenea concurs de
infracţiuni este posibil
3. Referitor la cea de-a treia întrebare, care vizează problema dacă infracţiunea de spălare a banilor este o
infracţiune autonomă sau subsecventă aceleia din care provin bunurile, Înalta Curte de Casaţie Justiţie
reţine caracterul autonom al infracţiunii, existenta acesteia nefiind condiţionată de pronunţarea unei
soluţii de condamnare (amânare a aplicării pedepsei sau renunţare la aplicarea pedepsei) pentru
infracţiunea din care provin bunurile.
Conform art. 9 paragrafului 5 din Convenţia de la Varşovia, ratificată de România prin Legea nr. 420/
2006, "Fiecare parte se va asigura că o condamnare anterioară sau simultană pentru o infracţiune predicat
nu este o condiţie pentru o condamnare pentru infracţiunea de spălare de bani"
De altfel, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare,
cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice
obiective."
Prin urmare infracţiunea de spălare de bani este autonomă, nefiind necesară pentru existenţa acesteia a
unei condamnări pentru infracţiunea din care provin bunurile.
Astfel cum rezultă din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cunoaşterea provenienţei ilicite a
bunurilor "nu presupune ca subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor, în ipoteza în care nu este şi
autor al infracţiunii predicat, să cunoască în mod exact natura, modalitatea concretă de săvârşire,
circumstanţele de timp şi de loc sau încadrarea juridică a infracţiunii din care provin bunurile şi nici
identitatea autorilor ori a participanţilor la comiterea acesteia sau dacă ei răspund penal ori nu pentru
săvârşirea infracţiunii predicat, fiind suficient ca, la momentul comiterii acţiunii care constituie elementul
material al infracţiunii de spălare a banilor, subiectul activ să aibă reprezentarea că bunurile provin din
săvârşirea de infracţiuni" (Î.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 89/A din 10 martie 2016).
În aceeaşi optică instanţa supremă s-a pronunţat în sensul condamnării inculpaţilor trimişi în judecată
pentru spălarea de bani proveniţi din infracţiuni de fraude din bancomate pe teritoriul Londrei pentru care
nu s-a pronunţat nicio hotărâre definitivă, motivând soluţia cu argumentul că necesitatea existenţei unei
hotărâri definitive pentru infracţiunea predicat nu este o condiţie impusă de norma de incriminare a
infracţiunii de spălare de bani prevăzută în Legea 656/2002, interpretând dispoziţiile textului de lege
incriminator în conformitate cu prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea,
descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la
Varşovia (Î.C.C.J. Secţia penală, decizia nr. 3711/2011 dosar nr ____________).
Cu ocazia analizării activităţii infracţionale a inculpatului s-au reţinut următoarele:
Este de necontestat faptul că inculpatul a cunoscut faptul că artefactele tranzacţionate şi deţinute la
locuinţa acestuia provin din excavaţii recente din siturile arheologice româneşti.
Începând cu anul 2005 inculpatul B__ B___ a intrat în contact cu intermediari sârbi, cercetaţi penal în
cadrul dosarelor penale menţionate anterior, ce obţineau artefactele sustrase în urma operaţiunilor de
braconaj arheologic din complexul arheologic Munţii Orăştiei. Prin intermediul acestora a intrat în
posesia brăţării multispiralice din aur pe care a vândut-o martorului D_____ D______ dar şi a unor loturi
de monede tip Lysimach pe care le-a tranzacţionat ulterior prin intermediul Antike & Klassische
Numismatik la diverse persoane fizice pe platforma de internet MA Shops GmbH sau prin intermediul
mai multor case de licitaţii.
De asemenea, restul de monede tranzacţionate, conform celor 24 de facturi ridicate de la domiciliul
inculpatului sunt de natura celor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare cu privire la care s-a stabilit
prin expertiza efectuată în cauză că provin din excavaţii recente din diverse zone de pe teritoriul
României.
Legăturile strânse cu G___ G____ G____, persoană condamnată şi trimisă în judecată pentru infracţiuni
de spălare de bani (dosarele aflându-se în diverse stagii procesuale în faţa instanţelor române), este de
natură să întărească convingerea că inculpatul cunoştea provenienţa ilicită a artefactelor.
S-a mai arătat că inculpatul efectuează în continuare tranzacţii cu G___ G____ G____ privind astfel de
monede, deşi cunoaşte faptul că acesta este cercetat de autorităţile române pentru infracţiuni privind
artefacte sustrase ilegal din siturile arheologice româneşti.
Modul de operare utilizat este cunoscut în tipologia modalităţilor de spălare a banilor având ca obiect
artefacte ce provin din excavaţii ilegale, acesta constând în plasarea artefactelor din ţara de origine în
circuitul „zonei gri" a intermediarilor, împărţirea tezaurelor în mai multe tranşe ("orfani") în vederea
introducerii neobservate a pieselor pe piaţa internaţională de artefacte.
Artefactele sunt ulterior expuse şi vândute în ţări cu pieţe de artă dezvoltate, în general prin intermediul
unor comercianţi privaţi care cunosc sau pot uşor intui caracterul ilicit al provenienţei acestora, trădat
prin lipsa oricăror acte de provenienţă, starea în care acestea se prezintă (prezenţa unor urme pregnante
de sol ce trădează provenienţa unui artefact din excavaţii recente), raritatea pieselor pe piaţa
internaţională de artefacte sau chiar prin împrejurarea că piesa este pusă sub urmărire internaţională la
momentul tranzacţiei. Cu toate acestea, acceptând o descriere vagă a provenienţei bunurilor, respectiv a
unei arii geografice vaste, bunurile sunt preluate pentru a fi în continuare vândute la colecţionari privaţi,
expuse în muzee, galerii de artă sau case de licitaţii.
Spălarea bunurilor de __________ sunt loturile monetare, presupune introducerea treptată a pieselor pe
piaţa legală numismatică, cu intenţia de a le conferi aparenţa unei origini licite. Astfel, dintr-un lot de
monede descoperit, fiecare monedă sau un număr foarte mic de monede sunt vândute, la diferite intervale
de timp, prin intermediul unor case de licitaţii, vânzări online sau în cadrul târgurilor numismatice, unor
colecţionari privaţi din ţări diferite.
Acest modus operandi este foarte des utilizat în practică, îndeplinind o dublă funcţie. În primul rând,
astfel de vânzări nu sunt susceptibile de a atrage atenţia autorităţilor sau a cunoscătorilor în domeniu cu
privire la existenţa unui lot nou de monede pe piaţa numismatică internaţională, fapt ce ar genera
suspiciunea că acestea ar proveni dintr-o descoperire recentă. În al doilea rând, introducerea treptată a
monedelor pe piaţa legală presupune împiedicarea scăderii preţului de vânzare a acestora, valoarea
bunurilor fiind inevitabil influenţată şi de raritatea pieselor.
De menţionat sunt şi vânzările efectuate în mediul online, inclusiv prin intermediul licitaţiilor (eBay, MA
Shops etc.), acestea având abilitatea de a ascunde identitatea ofertantului şi a cumpărătorului şi a asigura
transferul pieselor în ţări mult mai diverse.
Inculpatul deţine calitatea de profesionist în domeniu prin prisma faptului că desfăşoară, ca activitate
comercială, acte de comerţ de artefacte, în mod constant şi pe o perioadă îndelungată de timp, având
cunoştinţele necesare specifice acestui domeniu. Pentru acest motiv nivelul de diligenţă al acestuia în a se
asigura că artefactele tranzacţionate nu provin din activităţi ilicite trebuie să fie mai ridicat.
Inculpatul nu au demonstrat depunerea unor minime diligenţe în verificarea sursei de provenienţă a
bunurilor deţinute si tranzacţionate. Mai mult nu a oferit nicio explicaţie cu privire la identitatea
persoanelor de la care le-au cumpărat. Acesta nu a conferit nicio explicaţie cu privire la faptul că nu
deţine niciun document de provenienţă a artefactelor, a autorizaţiilor de ieşire din ţara de provenienţă, nu
au dat detalii privind identitatea vânzătorilor, preţul plătit, eventuala consultare a unor registre accesibile
privind obiecte culturale furate etc.
Toate piesele metalice, podoabe sau monede, indisponibilizate în cauză poartă urmele unor operaţiuni de
curăţare mecanice, mai mult sau mai puţin intensive, de natură a ascunde urmele recente de sol ce ar crea
suspiciuni cu privire o sursă licită de provenienţă.
În schimb, pe podoabele dacice de argint şi pe monedele geto-dacice se mai păstrează urme de sol şi a
altor depuneri rezultate din şederea acestora, vreme îndelungată, în sol. Pe toate artefactele arheologice
din ceramică şi piatră se păstrează, de asemenea, depuneri de calcar şi alţi compuşi chimici, rezultaţi din
contactul cu solul, aspect de natură să reliefeze provenienţa acestora dintr-o descoperire recentă pentru
orice persoană cu minime cunoştinţe în domeniu, cu atât mai mult inculpaţilor ce au desfăşurat o amplă
activitate în domeniu pe o perioadă îndelungată de timp.
De asemenea, în urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului, organele judiciare au
descoperit şi ridicat documente din care rezultă exclusiv operaţiuni de vânzare de monede, negăsindu-se
niciun document sau înscris din care să rezulte cumpărarea precedentă a acestora de către inculpat. De
asemenea, nici în ceea ce priveşte artefactele metalice (podoabe sau monede) sau cele din ceramica
descoperite la locuinţa acestuia, nu au existat documente din care să rezulte proveninţa acestora.
Împrejurarea este relevantă şi în contextul în care conform propriei declaraţii, inculpata se ocupă de
emiterea facturilor în cadrul firmei.
Inculpatul nu a respectat niciuna din obligaţiile impuse de legislaţia naţională (art. 15 din Legea protecţiei
patrimoniului cultural naţional austriac) şi de normele internaţionale în vigoare (art 10 din Directiva
2014/60/UE) privind protecţia bunurilor culturale mobile, pentru a se asigura că artefactele
comercializate nu provin din infracţiuni.
Astfel, cumpărătorul unui bun cultural are obligaţia să depună diligenţele necesare pentru a se asigura că
acesta nu a părăsit ilegal teritoriul unui alt stat, ţinându-se cont de toate circumstanţele achiziţiei, de
documentaţia privind provenienţa obiectului, de autorizaţiile de ieşire necesare, de natura părţilor, de
preţul plătit, de consultarea registrelor accesibile privind obiectele culturale sustrase şi de orice alte
informaţii pertinente pe care acesta ar fi putut să le obţină în mod rezonabil sau de orice demers pe care o
persoană rezonabilă le-ar fi întreprins în aceleaşi circumstanţe.
Inculpatul nu a oferit organelor judiciare nici o justificare a deţinerii în mod legal a artefactelor
respective, a identităţii persoanei de la care le-ar fi dobândit, a documentelor care au stat la baza
cumpărării acestora, plata preţului, a unor eventuale documente care să ateste proprietatea vânzătorului
asupra acestora, a unor autorizaţii de ieşire din ţara de provenienţă etc.
În ceea ce priveşte regimul juridic al artefactelor s-a arătat că ifracţiunea de spălare de bani în formă
continuată priveşte bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, sustrase din siturile arheologice
situate pe teritoriul României, al căror export definitiv este incriminat prin dispoziţiile art. 84 alin. 1 din
Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional. Proprietarul bunurilor respective
este statul român, indiferent dacă acestea au fost sau nu descoperite şi sustrase din situri arheologice şi
indiferent de forma dreptului de proprietate asupra terenului de unde acestea provin.
Astfel, Legea nr. 182/2000 instituie regimul juridic al bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional
mobil, ca parte a patrimoniului cultural naţional. Articolul 3 din Legea nr. 182/2000 prevede că
patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, etc.
reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale
potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia
universală.
Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional mobil sunt, printre altele, bunuri arheologice şi
istorico-documentare, precum descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramică,
inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare, cu
excepţia eşantioanelor de materiale de construcţie, materiale din situri, care constituie probe arheologice
pentru analize de specialitate.
Conform art. 46 alin 1 din Legea nr 182/2000 bunurile arheologice, epigrafice, numismatice,
paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori
geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter preventiv, precum şi cele
descoperite întâmplător prin lucrări de orice natură, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al
proprietăţii publice, conform art. 136 alin. 3 din Constituţia României, republicată,
____________________________, potrivit dispoziţiilor legale.
Conform art. 136 alin. 3 din Constituţia României, bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiului
aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele
naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică,
fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
Având în vedere că toate bunurile arheologice au fost descoperite în subsol pe teritoriul României,
acestea fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, motiv pentru care ele
________________________________ lor, în proprietatea publică a statului, conform dispoziţiilor art.
136 alin. 3 din Constituţia României şi art. 46 alin. 1 din Legea 182/2000, indiferent de locul
descoperirii (dacă sunt descoperite într-un sit arheologic protejat sau nu) sau de forma de proprietate
asupra terenului respectiv.
În ceea ce priveşte cercetările efectuate în cauză cu privire la alte acte materiale/alte fapte s-a arătat că
faţă de inculpatul B__ B___ s-au efectuat cercetări pentru comiterea a 2 acte materiale componente
infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin 1 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic art.
41 alin 2 C.pen. 1969 (28 de acte materiale) constând în dobândirea deţinerea şi transferul unui lot de
monede în vederea tranzacţionării în cadrul licitaţiei 169-173 către Gorny&Mosch, Munchen, în valoare
de 12.059 Euro, în data de 15.04.2009, şi a unui lot de monede în vederea tranzacţionării în cadrul
licitaţiei 149-153 către F.R. Künker GmbH Co Kg, Osnabrück, în valoare de 8003,60 Euro, conform
facturii nr. 282 din 16.04.2009.
Cu privire la acestea nu s-a putut stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că acestea provin din
infracţiuni de furturi din siturile arheologice româneşti având în vedere faptul că sunt incerte natura şi
tipul monedelor tranzacţionate. Cu privire la aceste acte materiale în cauză urmează a se dispune o soluţie
de disjungere în vederea continuării cercetărilor în vederea clarificării tipologiei loturilor de monede care
au făcut obiectul tranzacţiilor pentru a se putea stabili dacă acestea provin din comiterea unor infracţiuni.
Inculpata P__ D_____ S_____ a fost cercetată pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani în formă
continuată prev de art 29 alin 1 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969
(28 de acte materiale), cu aplic art. 5C.pen. Din probele administrate în cauză nu se poate stabili la acest
moment, dincolo de orice dubiu, participarea acesteia prin acte de coautorat alături de B__ B___ la actele
materiale constând în dobândirea, deţinerea şi transferul brăţării multispiralice din aur sau a monedelor ce
formează obiectul facturilor emise de Antike & Klassische Numismatik. În cauză nu se poate proba dacă
participarea ei concretă în activitatea societăţii a vizat în mod expres şi aceste bunuri.
De asemenea, probele administrate în cauză nu au relevat dincolo de orice dubiu faptul că aceasta
cunoştea împrejurarea că lotul de artefacte dobândite şi deţinute la locuinţa lor comună provin din
comiterea de infracţiuni, având o sursă ilicită, sau au fost achiziţionate în mod legal de către inculpatul
B__ B___.
Cu toate acestea, aportul inculpatei în cadrul firmei Antike & Klassische Numismatik nu este unul
superficial (emiterea de facturi, ţinerea contabilităţii) ci implică operaţiuni concrete de tranzacţii de
bunuri culturale şi gestionarea sumelor de bani rezultate din aceste tranzacţii, dar şi efectuarea de către
aceasta, de sine stătător, de operaţiuni de comerţ în domeniul numismatic, împrejurări ce îi trădează
deţinerea unui nivel de cunoştinţe specifice în domeniul numismatic suficient pentru a putea fi
considerată un profesionist. Având în vedere faptul că există în continuare posibilitatea ca aceasta să fie
implicată în activităţi de spălare de bani privind bunuri culturale, s-a arătat că în cauză se impune
disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru a clarifica toate aspectele ce ţin de propria ei
implicare în activitatea infracţională.
În cauză s-au mai efectuat cercetări faţă de suspecţii B__ B___ şi P__ D_____ S_____ pentru comiterea
infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art.
208 alin 1 C.pen. 1969, art. 209 alin 1 lit. a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969,
cu aplic art 5C.pen. raportat la activitatea acestora de primire şi dobândire de artefacte cunoscând că
acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni de furt, urmărind astfel obţinerea pentru sine a unui folos
material.
Cu privire la această infracţiune se constată faptul că în cauză nu s-a probat existenţa unei coeziuni
psihice între suspecţi şi autorii infracţiunii de furt de bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural, de
natură a le întări sau întreţine convingerea autorilor să continue activitatea infracţională. Astfel, în cauză
nu s-a probat faptul că suspecţii îi cunoşteau pe autorii furturilor, existând posibilitatea ca aceştia să nu fi
avut un contact direct unii cu alţii, suspecţii obţinând bunurile prin intermediari succesivi. Prin urmare,
acţiunile suspecţilor de valorificare a bunurilor obţinute din infracţiuni de furt, pe o perioadă mai mare de
timp, nu a avut asupra autorilor un efect de ajutare sau înlesnire, motiv pentru care în cauză s-a apreciat
că se impune adoptarea unei soluţii de clasare cu privire la comiterea infracţiunii de complicitate la furt
calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art. 209 alin
1 lit. a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969, cu aplic art 5C.pen.
De asemenea, în cauză s-au efectuat cercetări cu privire la comiterea infracţiunilor de complicitate la furt
calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art 209 alin 1
lit a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 şi spălare de bani în formă continuată
prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 cu aplic art
33 lit a C.pen. 1969, cu aplic art 5C.pen. raportat la implicarea lui CIACIŞ G_______ în activitatea de
transport a artefactelor sustrase din România în Germania şi ulterior Austria, şi vânzarea acestora către
B__ B___ care, ulterior, le valorifica pe piaţa de artefacte prin intermediul unor case de licitaţii din U.E.
şi S.U.A.
Astfel, la data de 31.10.2013, conform unei facturi ridicate de la locuinţa inculpaţilor, CIACIŞ G_______
vinde către B__ B___ un lot nespecificat de monede pentru suma de 13.720 Euro. Banii reprezentând
preţul tranzacţiei este virat prin transfer bancar la data de 06.11.2013 din contul lui B__ B___ în contul
lui CIACIŞ G_______.
În cauză nu s-a probat dincolo de orice dubiu faptul că tranzacţia respectivă a fost una reală, urmând
astfel a se dispune o soluţie de clasare cu privire la infracţiunile menţionate anterior.
De asemenea, din ansamblul probatoriului administrat în cauză nu s-a conturat implicarea
reprezentanţilor _____________________ în activitatea infracţională, neprobându-se valorificarea de
către aceştia a unor obiecte de antichitate aparţinând unor loturi sustrase din siturile arheologice
româneşti, în Germania, prin prezentarea acestora ca având o origine licită şi introducerea acestora în
circuitul pieţei de artefacte sub o aparenţă de legalitate. Pentru aceste considerente în cauzăp s-a adoptat o
soluţie de clasare pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 84 alin. 1 din Legea nr. 182/2000 şi
art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 cu privire la care s-a dispus extinderea urmăririi penale
în cauză.
În cauză s-a dispus disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de B__ B___ şi P__ D_____
S_____ pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea
656/2002 şi constând în aceea că, în perioada 2004-2007 în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii
infracţionale, B__ B___ şi P__ D_____ S_____ au dobândit şi deţinut mai multe loturi (4-5) conţinând în
total peste 2000 de monede din aur (stater) de tip Lysimach, cunoscând provenienţa lor ilicită le-a apoi a
introdus, treptat, în circuitul pieţei de antichităţi, prezentându-le ca provenind din colecţii private deţinute
legal şi pentru dobândirea şi deţinerea a unui lot de monede în vederea tranzacţionării în cadrul licitaţiei
169-173 către Gorny&Mosch, Munchen, în valoare de 12.059 Euro, în data de 15.04.2009 şi a unui lot de
monede în vederea tranzacţionării în cadrul licitaţiei 149-153 către F.R. Künker GmbH Co Kg,
Osnabrück, în valoare de 8003,60 Euro, conform facturii nr. 282 din 16.04.2009.
De asemenea, în cauuză s-a dispus disjungerea în vederea continuării cercetărilor pentru comiterea
infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 constând în aceea
că, în perioada 2004-2015, casa de licitaţii Fritz R_____ Künker GmbH & Co. KG, Gutenbergstraße 23,
_____ Osnabrück, a expus spre vânzare o ________ monede din aur şi din argint (Koson şi Pseudo-
Lysimach), primind şi valorificând astfel de bunuri în condiţiile în care cunoaşte faptul că acestea provin
din tezaurele sustrase din siturile arheologice româneşti, prin aceasta ascunzând sau disimulând adevărata
natură a provenienţei acestora.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei s-a arătat că prin adresa nr. 5934 din 24.08.2017, A_________
A_______ şi Identităţii Naţionale s-a constituit parte civilă pentru suma de 72.645,37 Euro, suma
cuprinzând cheltuielile ocazionate de repatrierea brăţării multispiralice din aur precum şi cheltuielile
conexe efectuate cu deplasarea experţilor şi a reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Identităţii
Naţionale în Germania, înaintând totodată copii ale documentelor justificative (vol. VI f. 224-226).
De asemenea, în temeiul art. 112 lit. a) C.p.p. s-a solicitat confiscarea specială a artefactelor ridicate de la
locuinţa inculpaţilor, respectiv a celor 18 obiecte de podoabă dacice de argint, 23 monedele geto-dacice
ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane
republicane şi a imitaţiei dacică a acestora precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră
aflate în prezent la sediul Poliţiei Salzburg precum şi a brăţării multispiralice din aur aflate în custodia
Muzeului N_______ de Istorie a României.
Cu privire la măsurile asiguratorii s-a arătat că la data de 24.03.2015 Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel A___ I____ a solicitat Biroului pentru Prevenirea Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de
Recuperare a Creanţelor din Statele Membre U.E. (O.N.P.C.C.R.C.P.I.) date privind societăţile
comerciale deţinute în Germania şi Austria de B__ B___ (vol. VI f. 48-50).
În 31.03.2015 O.N.P.C.C.R.C.P.I. a comunicat faptul că autorităţile corespondente din Austria au
transmis faptul că, potrivit Registrului Companiilor, B__ B___ nu figurează ca asociat, acţionar sau
administrator al unei societăţi comerciale pe teritoriul Austriei (vol. VI f. 50).
În 31.03.2015 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ a solicitat judecătorului de cameră
preliminară din cadrul Tribunalului A___ încuviinţarea prealabilă de a solicita unor instituţii de credit din
Germania şi Austria date privind situaţia financiară a lui B__ B___ (vol. VI f. 51-52).
Prin Încheierea nr. 16/2015 din 31.03.2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului
A___, s-a dispus admiterea cererii unităţii de parchet pentru obţinerea datelor financiare solicitate în
legătură cu inc. B__ B___ (vol. VI f. 67-69).
Prin Ordonanţa din 31.03.2015 s-a dispus comunicarea imediată şi în condiţii de confidenţialitate a
datelor privind existenţa şi conţinutul contului şi situaţia financiară a susp. B__ B___ de către instituţiile
de credit din Germania şi Austria (vol. VI f. 61-63).
A fost transmisă Cerere de asistenţă judiciară în materie penală în data de 23.04.2015 către Parchetul
Berlin, în care s-a solicitat transmiterea datelor privind existenţa şi conţinutul contului, precum şi situaţia
financiară a inculpatului B__ B___ (vol. VI f. 73-78).
Autorităţile judiciare germane au răspuns la data de 29.06.2015 la solicitarea formulată în sensul că B__
B___ nu deţine în Austria conturi bancare (vol. VI f. 97 - 98).
În data de 24.07.2015, Ministerul Federal al Justiţiei din Austria a comunicat autorităţilor judiciare
române că B__ B___ nu deţine niciun fel de conturi în Austria (vol. VI f. 92-95).
Din datele comunicate în data de 20.01.2016 de Ministerul Justiţiei din România prin O.N.P.C.C.R.C.P.I.
au rezultat date cu privire la proprietăţile soţilor P__ în Austria, în valoare de 80.000 euro şi contul
bancar pe care îl deţine B__ B___ în Germania la Frankfurter Sparkasse – Frankfurt am Main (vol. VI f.
99-101).
Prin Ordonanţa procurorului nr. 733/P/2014 din 14.04.2016 s-a dispus instituirea măsurii sechestrului
asigurator în vederea confiscării ulterioare pe bunurile imobile aflate în proprietatea inculpaţilor,
respectiv asupra unui teren în suprafaţă de 819 m2 înregistrat la numărul de registru 845, teren număr
2248 şi a unui teren în suprafaţă de 431 m2 înregistrat la numărul de registru 847, teren număr 2249,
înregistrate în evidenţele cadastrale austriece, până la concurenţa sumei de 200.000 euro. S-a arătat că
suma de 200.000 Euro constituie suma probabilă necesară în vederea garantării cheltuielilor judiciare
(respectiv costurile privind despăgubirea cumpărătorului de bună-credinţă a brăţării multispiralice
conform convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T. în valoare de 65.000 Euro, costurile privind efectuarea expertizelor
în cauză, costurile privind deplasările organelor de cercetare penală şi a expertului în Austria în vederea
efectuării expertizei şi a percheziţiei) sau a reparării pagubei produse prin infracţiune (contravaloarea
loturilor de monede tranzacţionate de inculpat de 72.150 Euro).
De asemenea, a fost emis certificatul din data de 14.04.2016 în baza Deciziei cadru 2003/577/JAI a
Consiliului Uniunii Europene din 22.07.2003, şi art. 224 din Legea nr 302/2004. Prin adresa din
14.04.2016, acestea au fost înaintate Parchetului Salzburg în vederea punerii în executare (vol. VI f. 174,
175-176, 177-182).
Prin Hotărârea 27 HR 127/16 h din 02.09.2016 a Tribunalului Landului Federal Salzburg s-a dispus
instituirea sechestrului bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpaţilor B__ B___ şi P__ D_____
S_____, până la concurenţa sumei de 200.000 euro, până la data de 31.12.2018 (vol. VI f. 201-204).
Prin Hotărârea 9 Bs 321/16v din data de 05.10.2016 a Curţii Supreme a Landului Linz a respins definitiv
plângerea formulată de B__ B___ şi P__ D_____ S_____ împotriva măsurii sechestrului asigurator
dispusă asupra imobilelor aflate în proprietatea lor, menţinând Hotărârea 27 HR 127/16 h din 02.09.2016
a Tribunalul Landului federal Salzburg (vol. VI f. 217-220).
De asemenea, măsura sechestrului asigurator s-a dispus în vederea confiscării ulterioare a bunurilor
imobile, iar în certificatul din data de 14.04.2016 emis în baza Deciziei cadru 2003/577/JAI a Consiliului
Uniunii Europene din 22.07.2003 şi a art 224 din Legea nr 302/2004, s-a menţionat ca data estimată
pentru transmiterea cererii privind executarea unui ordin de confiscare emis de statul emitent sfârşitul
anului 2018. Cu toate acestea, întârzierea soluţionării dosarului datorată dificultăţilor în procedura de
repatriere a mijloacelor de probă constând în tezaurul ridicat în urma percheziţiei domiciliare, poate
genera întârzierea corelativă a emiterii unui potenţial ordin de confiscare. Pentru acest motiv considerăm
că va fi necesară prelungirea termenului estimat pentru transmiterea cererii privind executarea unui ordin
de confiscare.
În temeiul art. 112 alin 1 lit e) C.pen. procurorul a propus confiscarea specială a sumei de 72.150 Euro
constând în sumele de bani obţinute prin tranzacţionarea loturilor de monede conform celor 24 de facturi.
Percheziţia informatică şi percheziţia domiciliară efectuate în cursul urmăririi penale:
Prin Referatul nr. 733/P/2015 din 21.05.2015 al procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel A___ I____ s-a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului A___
efectuarea unei percheziţii domiciliare la domiciliul lui B__ B___ din Sankt Margarethen im Lungau, C.P
. 5581, _________________________________ T__ 4, Austria (vol. I f. 194-195).
Prin Încheierea nr. 21/25.05.2015 dispusă în dosar penal nr. _____________ a Tribunalului A___, s-a
dispus efectuarea percheziţiei domiciliare la domiciliul lui B__ B___ în perioada
22.06.______________15, fiind emis mandatul de percheziţie domiciliară nr. 20/25.05.2015 (vol. I f.
196-198).
Prin cererea de asistenţă judiciară în materie penală nr. 733/P/2014 din 26.05.2015 adresată Parchetului
Salzburg, s-a solicitat, printre altele, efectuarea percheziţiei domiciliare la locuinţa lui B__ B___ (vol. I,
f. 202-204).
La data de 30.06.2015 autorităţile judiciare austriece competente au efectuat percheziţia domiciliară la
locuinţa lui B__ B___, rezultatul acesteia fiind consemnat în procesul - verbal din data de 30.06.2015
(vol. I f. 214-218).
Prin referatul nr. 733/P/2015 din 01.07.2015 al procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel A___ I____ s-a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului A___
efectuarea unei percheziţii informatice asupra sistemului informatic/suporţilor de stocare de date
informatice aparţinând/deţinute de B__ B___ şi soţia acestuia P__ D_____ S_____ ridicate conform
procesului verbal de efectuare a percheziţiei nr. E1/ _____/30.06.2015 emis de autorităţile austriece (vol.
III f. 6).
Prin Încheierea nr. 28/01.07.2015 dispusă în dosar penal nr. _____________ a Tribunalului A___, s-a
dispus efectuarea percheziţiei informatice asupra sistemului informatic/suporţilor de stocare de date
informatice aparţinând/deţinute de B__ B___ şi soţia acestuia P__ D_____ S_____ în perioada
03.07._____________15, fiind emis Mandatul de percheziţie domiciliară nr. 27.2015 (vol. III f. 2-4).
Prin cererea de asistenţă judiciară în materie penală nr. 733/P/2014 din 03.07.2015 adresată Parchetului
Salzburg, s-a solicitat efectuarea percheziţiei informatice asupra sistemului informatic/suporţilor de
stocare de date informatice aparţinând/deţinute de B__ B___ şi soţia acestuia P__ D_____ S_____ (vol.
III, f. 5). Rezultatul percheziţiei informatice a fost transmis de către autorităţile judiciare austriece prin
adresa nr. E1/_____/2015 din 13.07.2015 datele informatice relevante aflându-se pe stickul USB nr.
BP__________, pe HDD identificat cu ______________ şi un DVD-R (vol. III f. 10, 13-195).
În ceea ce priveşte indisponibilizarea bunurilor ridicate în urma percheziţiei domiciliare s-a arătat că prin
Ordonanţa din 18.11.2015 s-a dispus indisponibilizarea bunurilor arheologice aparţinând tezaurelor
dacice româneşti sustrase, respectiv a 18 obiecte de podoabă dacice de argint, 23 monedele geto-dacice
ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane
republicane şi a imitaţiei dacică a acestora precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră
(vol. VI f. 9-10).
În 18.11.2015 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ a transmis Parchetului Salzburg Cererea
de remitere de probe către autoritatea judiciară română privind artefactele individualizate în Ordonanţa
din 18.11.2015, precum şi certificatul aferent, ambele emise în baza Deciziei cadru 2003/577/JAI din 22
iulie 2003 şi a art. 224 din Legea nr 302/2004 (vol. VI f. 1).
Prin decizia Tribunalului de land Salzburg din 20.12.2016, dosar nr. HR 158/15y-50 nr. 9 Bs 16/17 t, s-a
dispus indisponibilizarea a 23 de artefacte, 496 de monede ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare
(vol. VI f. 43-47).
În data de 02.03.2016 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ comunica date suplimentare
solicitate de autorităţile judiciare ale Parchetului Salzburg, referitoare la bunurile arheologice ce
constituie mijloace de probă şi date cu privire la activitatea infracţională a persoanelor percheziţionate
(vol. VI f. 17).
În data de 20.01.2017 Tribunalul de land Linz a emis Decizia nr 9 Bs 16/17t prin care a admis contestaţia
lui B__ B___ împotriva hotărârii Tribunalului de land Salzburg din 20.12.2016 prin care s-a dispus
confiscarea a 23 de artefacte, 496 monede ridicate cu ocazia percheziţiei de la domiciliul inculpaţilor a
casat decizia şi a retrimis cauza în primă instanţă spre rejudecare şi completarea procedurii (vol. VI f.
21-24).
În completare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis în data de 15.05.2017
Tribunalului Salzburg precizări privind Ordinul de indisponibilizare din data de 18.11.2015 privind
bunurile ridicate de la B__ B___ şi P__ D_____ S_____ (vol. VI f. 29-31).
Prin Încheierea nr. 9 Bs 377/171 a Curţii de Apel Linz s-a respins contestaţia formulată de către B__
B___ împotriva Ordinul de indisponibilizare din data de 18.11.2015 şi a dispus predarea tuturor
obiectelor de podoabă dacice şi lotul de 473 de monede de argint romane şi republicane şi imitaţii dacice
ale acestora.
La data de 30.03.2018 a avut loc predarea artefactelor indisponibilizate organelor judiciare române,
acestea urmând a constitui mijloace materiale de probă în cadrul procesului penal, aceste aflându-se în
prezent în custodia Muzeului N_______ de Istorie a României.
Cu privire la măsurile de supraveghere tehnică dispuse s-a arătat că cererea de asistenţă judiciară
internaţională formulată la data de 30.09.2015 adresată Parchetului Salzburg de punere în executare a
măsurilor de supraveghere tehnică autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului
A___ (vol. VI f. 109-110) nu a fost executată de autorităţile austriece.
În ceea ce priveşte persoana inculpatului B__ B___ s-a arătat că este cetăţean german de origine română,
născut în mun. Timişoara, jud. T____. Acesta a locuit în România în primii 40 de ani de viaţă, fiind
cunoscător nativ de limba română. Acesta s-a stabilit iniţial în Germania, în oraşul Frankfurt am Main,
demarând o afacere de comerţ de monede prin intermediul societăţii B___ B__ Muenzhanden în perioada
14.09._____________08. Ulterior a mutat afacerea în Plattenweide, Maintal.
Începând cu 29.10.2009, inculpatul B__ B___ şi-a stabilit domiciliul în Sankt Margarethen im Lungau,
Austria, la adresa Unterbayrdorfstrasse 204/4, unde a locuit împreună cu inculpata P__ D_____ S_____
(la momentul respectiv D_____ D_____ S_____). De la această adresă a continuat să îşi desfăşoare
activităţile de comerţ cu monede şi artefacte sustrase prin intermediul Ancient & Klassische Numismatik
(persoană fizică autorizată), fără a înregistra societatea în Registrul de comerţ al Austriei.
În perioada 2004-2005 inculpatul a intrat în contact cu Andjelkovic G____ şi T____ I_____, cunoscuţi
intermediari de artefacte dacice, sustrase din complexul de situri arheologice din Munţii Orăştie, care îi
furnizau astfel de bunuri în vederea vânzării acestora pe piaţa internaţională de antichităţi, introducându-
le circuitul economic legal, prin intermediul Ancient & Klassische Numismatik.
Pe parcursul cercetărilor penale inculpatul nu au avut un comportament sincer sau cooperant cu organele
de urmărire penală. Acesta a refuzat să se prezinte la datele succesive la care a fost citat în perioada 2015
- 2017 în vederea audierii, invocând în esenţă aceleaşi motive care le-ar fi împiedicat deplasarea. De
altfel, inculpatul şi-a manifestat în mod neechivoc refuzul de a da declaraţii în cauză, invocând dreptul la
tăcere.
În ceea ce priveşte desfăşurarea urmăririi penale s-a arătat că în data de 02.12.2014 organele de poliţie
judiciară din cadrul I.P.J. A___ s-au sesizat cu privire la săvârşirea de către B__ B___ a infracţiunilor de
complicitate la furt calificat prev. de art. 229 alin 2 lit. a) C.pen şi spălare de bani prev. de art. 29 alin 1
lit. a) şi b) din Legea nr. 565/2002,
fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul A___ sub nr. 545/P/2014 (vol. I f. 2-3).
Prin Ordonanţa nr. _____/II/2/2014 din data de 12.12.2014 a Procurorului general al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel A___ I____ s-a dispus preluarea de la Parchetul de pe lângă Tribunalul A___ a
dosarului nr. 545/P/2014 (vol. I f. 7).
Prin Ordonanţa nr. 175/P/2013 din data de 05.01.2015 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel A___ I____ s-a dispus disjungerea cauzei privind pe B__ B___, în vederea stabilirii
activităţii infracţionale şi formarea unui nou dosar care s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel A___ I____ sub numărul 3/P/2015 (vol. I f. 8).
Prin ordonanţa nr. 733/P/2014 din data de 09.01.2015 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel A___ I____ s-a dispus reunirea dosarului nr. 3/P/2015 la dosarul nr. 733/P/2014 (vol. I f.
9).
Prin ordonanţa din data de 09.01.2017 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie s-a admis cererea de preluare a dosarului nr. 733/P/2014 de la Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel A___ I____ la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind înregistrat cu
nr. 9/P/2017 (vol. I f. 15-16).
Prin ordonanţa din data de 17.03.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru comiterea
infracţiunilor de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 48C.pen. rap. la art. 228
alin 1 C.pen., art. 229 alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 35 alin 1 C.pen. şi spălare de bani în formă
continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 35 alin 1 C.pen., în
condiţiile art 38 alin 1 C.pen., cu aplic art 5C.pen. (vol. I f. 17).
Prin ordonanţa din 07.09.2015 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunile de
complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 48C.pen. rap. la art. 228 alin 1 C.pen., art.
229 alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 35 alin 1 C.pen. şi spălare de bani în formă continuată prev. de
art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 35 alin 1 C.pen., în condiţiile art. 38 alin 1
C. pen., cu aplic art 5C.pen., în infracţiunile de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de
art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art. 209 alin 1 lit. a) alin 2 lit. a) C.pen. 1969, cu
aplic art. 41 alin. 2 C. pen. 1969 şi spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi
c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969, cu aplic art 33 lit a C.pen. 1969, cu aplic art 5
C.pen. şi extinderea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată
prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art 41 alin 2 C.pen. (Fritz R_____
Kunker GmbH & Co. KG) (vol. I f. 18-19).
Prin ordonanţa din 14.09.2015 s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de B__ B___ pentru comiterea
infracţiunilor de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art.
208 alin. 1 C.pen. 1969, art. 209 alin 1 lit. a) alin 2 lit. a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen. 1969
şi spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic
art. 41 alin 2 C.pen. 1969 cu aplic art. 33 lit. a C.pen. 1969, cu aplic art 5C.pen. (vol. I f. 20).
Prin cererea de asistenţă judiciară în materie penală nr 733/P/2014 din 14.09.2015 s-a solicitat, printre
altele, citarea în vederea audierii în calitate de suspect a lui B__ B___, fără ca acesta să se prezinte în faţa
autorităţilor judiciare austriece (vol. VI f. 331-332).
Prin ordonanţa din data de 16.09.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la comiterea
infracţiunilor de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art.
208 alin 1 C.pen. 1969, art 209 alin 1 lit a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 şi
spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art.
41 alin 2 C.pen. 1969 cu aplic art 33 lit a C.pen. 1969, cu aplic art 5C.pen. (CIACIŞ GHOERGHE) (vol.
I f.21).
Prin ordonanţa din data de 01.10.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la comiterea
infracţiunilor de efectuarea fără drept a oricăror operaţiuni de export definitiv având ca obiect bunuri
culturale mobile clasate prev de art 84 alin 1 din Legea nr 182/2000 şi spălare de bani prev. de art. 29
alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 (S.C. DUPONT ROMÂNIA S.R.L.) (vol. I f. 22).
Prin Ordonanţa din 17.11.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de suspectul B__ B___ pentru
comiterea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 şi
schimbarea încadrării juridice a faptei reţinându-se în sarcina sa comiterea infracţiunii de complicitate la
furt calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art 209
alin 1 lit a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 şi spălare de bani în formă
continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2 C. pen. 1969
cu aplic. art 33 lit. a C. pen. 1969, cu aplic art 5C.pen. (vol. I f. 23-24).
Prin ordonanţa din 26.11.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de susp. P__ D_____ S_____
pentru complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin 1
C.pen. 1969, art 209 alin 1 lit a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 şi spălare de
bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin 2
C.pen. 1969, cu aplic art 33 lit a C.pen., cu aplic art 5C.pen. (vol. I f. 27-28).
În 25.04.2016, suspecţii B__ B___ şi P__ D_____ S_____ au fost citaţi să se prezinte în faţa organelor
judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ la data de 30.05.2016 în vederea
audierii în calitate de suspecţi (vol. VI f. 336).
Prin ordonanţa din 10.05.2017 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din complicitate la furt
calificat în formă continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art 209 alin 1
lit a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 şi spălare de bani în formă continuată
prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969, cu aplic art.
33 lit. a) C.pen. 1969, cu aplic art. 5C.pen. în complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de
art. 26 C.pen. 1969 rap la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art 209 alin 1 lit a) alin 2 lit a) C.pen. 1969, cu
aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002
(loturile de monede Lysimach), spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c)
din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969 (2 acte materiale - brăţara multispiralică din aur şi
tezaurul dobândit şi deţinut la locuinţa acestora), cu aplic art. 33 lit. a) C.pen. 1969, cu aplic art. 5C.pen.;
extinderea urmăririi penale faţă de suspecţii B__ B___ şi P__ D_____ S_____ pentru comiterea a 26 de
infracţiuni de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 şi schimbarea
încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina suspecţilor în complicitate la furt calificat în formă
continuată prev. de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin 1 C.pen. 1969, art 209 alin 1 lit a) alin 2 lit a)
C.pen. 1969, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen. 1969, spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din
Legea 656/2002 (loturile de monede Lysimach) şi spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29
alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (28 acte materiale - brăţara
multispiralică din aur, tezaurul deţinut la locuinţa acestora şi 26 de tranzacţii de monede), cu aplic art. 33
lit. a) C.pen. 1969, cu aplic art. 5C. pen. (vol. I f. 29-31).
În 30.05.2017, suspecta P__ D_____ S_____, prin intermediul apărătorului ales, şi-a manifestat
disponibilitatea de a se deplasa la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
cursul lunii iunie 2017 în vederea audierii acesteia, ulterior refuzând din nou să se prezinte (vol. VI, f.
341, 349).
În 04.08.2017 suspecţii B__ B___ şi P__ D_____ S_____ au fost citaţi telefonic să se deplaseze la sediul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 31.08.2017 în vederea audierii
acestora în calitate de suspecţi, aceştia refuzând a se prezenta invocând existenţa unor probleme medicale
sau personale (vol. I f. 114).
În 09.08.2017 suspecţilor li s-a comunicat procesele verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirii prin
poşta electronică precum şi la domiciliul procesual ales din România, aceştia confirmând primirea
acestora (vol. I f 116, 140, 150).
În 10.08.2017 suspecţii au fost din nou citaţi pentru a se prezenta la sediul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 18.09.2017 în vederea audierii, aceştia refuzând din nou să se
prezinte, invocând totodată dreptul la tăcere. (vol. I f 136, 152-153).
Prin referatul din data de 17.08.2017 al procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie s-a solicitat autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul B__
B___ pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b)
şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (28 acte materiale), cu aplic art. 5C.pen.
(vol. I f. 32-34).
Prin ordonanţa nr. 2146/C/2017 din data de 30.08.2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus autorizarea prealabilă a punerii în mişcare a acţiunii penale
faţă de suspectul B__ B___ pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prev. de
art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (28 acte materiale),
cu aplic art. 5C.pen. (vol. I f. 35-39).
Prin Ordonanţa din data de 11.10.2017 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii
B__ B___ şi P__ D_____ S_____ pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată
prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002, cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (28 acte
materiale), cu aplic art. 5C. pen. (vol. I f. 40-42).
În 12.10.2017, inculpaţilor li s-a comunicat prin intermediul poştei electronice şi la adresa domiciliului
procesual ales din România procesele - verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de inculpaţi, aceştia
confirmând primirea acestora (vol. I f 154, 161).
Pe lângă dispoziţia de trimitere în jduecată a inculpatului B__ B___ s-a solicitat în temeiul art. 330C.p.p.
menţinerea măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa procurorului nr. 733/P/2014 din
14.04.2016 (vol. VI, f. 187 - 200) asupra unui teren în suprafaţă de 819 m2 înregistrat la numărul de
registru 845, teren număr 2248, şi a unui teren în suprafaţă de 431 m2, înregistrat la numărul de registru
847, teren număr 2249, imobile înregistrate în evidenţele cadastrale austriece, pentru a evita înstrăinarea
imobilelor ce pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a
reparării pagubei produse prin infracţiune.
Conform prevederilor art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală s-a solicitat obligarea inculpatului
la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 150.000 lei.
***
În urma propriei analize a probatoriului administrat în faza de urmărire penală şi în faza cercetării
judecătoreşti, instanţa va reţine următoarele:
În sarcina inculpatului B__ B___ s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în cele trei
modalităţi alternative prevăzute de art. 29 alin. 1 lit. a, b şi c din Lg. nr. 656/2002, constând în
dobândirea, deţinera şi transferul unor bunuri cu privire la care a cunoscut că provin din săvârşirea de
infracţiuni, în speţă (1) brăţara multispiralică din aur (dobândită în cursul anului 2005 şi tranzacţionată
ulterior în martie 2006 – pct. 1 rubrica în drept din rechizitoriu), (2) mai multe loturi de monede (stateri
Lysimach, Solidi Iustinianians, drahmă est celtică şi denari romani republicani tranzacţionate în perioada
2007 – 2013, astfel cum rezultă din documentele justificative identificate cu ocazia percheziţiei
domiciliare efectuată la data de 0.06.2015 la locuinţa inculpatului – pct. 2 – 25 rubrica în drept din
rechizitoriu) şi (3) diferite obiecte de podoabă dacice de argint, loturi de monede şi artefacte arheologice
din ceramică sau piatră identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului
din Austria la data de 30.06.2015 - pct. 26 rubrica în drept din rechizitoriu.
În ceea ce priveşte activitatea inculpatului B__ B___ de reciclare a unei brăţări multispiralice din aur (1),
în greutate de 933,4 gr., sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştie, dobândită în cursul
anului 2005 de la Dusan Djuric şi tranzacţionată ulterior în martie 2006 martorului Evgheni Marinov,
colecţionar bulgar, pentru suma de 62.000 Euro, fiind prezentată cumpărătorului ca aparţinând unei
colecţii private, având o origine licită (pct. 1, rubrica în drept din rechizitoriu), instanţa reţine că
probatoriul administrat în cauză confirmă fără dubiu împrejurarea că inculpatul a vândut brăţara
martorului Evgheni Marinov în cursul anului 2006, cu ocazia târgului de profil organizat în Munchen,
Germania.
Aceste aspecte rezultă din declaraţia martorului Evgheni Marinov formulată în faţa autorităţilor judiciare
din S____ – Tribunalul S____ la data de 28.08.2019 (f. 114 şi urm. vol. II dosar instanţă), ocazie cu care
a arătat că a făcut cunoştinţă cu inc. B__ B___ în urmă cu aproximativ 15 – 16 ani la Munchen unde, în
fiecare an, la începutul lunii martie, în prima sâmbătă şi duminică a lunii martie, se organia o bursă de
schimburi numismatice. Cu acea ocazie a arătat că l-a văzut pentru prima şi ultima dată pe inc. B__
B___, care avea o măsuţă unde avea expuse diverse obiecte. Cu acea ocazie inculpatul i-a vândut brăţara,
probabil în cursul anilor 2003 sau 2004. A arătat martorul că preţul brăţării, în jurul sumei de 65.000
Euro, l-a negociat cu inc. B__ B___, sumă pe care a plătit-o în numerar, pe loc, aceasta fiind o practică
obişnuită pentru bursa respectivă.
Cu privire la originea brăţării martorul a arătat că vânzătorul l-a asigurat că este autentică şi că provine
dintr-o colecţie germană veche şi că el o vinde pe piaţă, aspecte apreciate de martor la vremea respectivă
ca fiind suficiente. A mai arătat martorul sub acest aspect că exista o practică obişnuită în Germania
potrivit căreia colecţionarii, de obicei prin intermediul intermediarilor şi agenţilor, îşi vindeau colecţiile
sau obiectele, iar la vremea respectivă factura nu era obligatorie sau, cel puţin, aşa a considerat.
Fiindu-i prezentat înscrisul în limba germană denumit certificat de autenticitate datat 05.03.2005 (depus
la dosar şi de către inc. B__ B___ – f. 76 vol. I dosar instanţă) martorul a precizat că nu îşi aminteşte să fi
avut astfel de documente şi a reiterat că, din câte îşi aminteşte, a cumpărat brăţara în cursul anilor 2003
sau 2004. A mai arătat că nu avea nevoie de un astfel de document pentru că, în timp ce a examinat
brăţara, a considerat că este autentică, pe ea aflându-se o patină roşie-cupru, care la vremea respectivă era
o marcă absolută de autenticitate şi astfel nu avea suspiciunea că era falsă.
Instanţa constată că în cursul urmăririi penale martorul Evgheni Marinov a fost de asemenea audiat prin
comisie rogatorie la data de 06.10.2014 (f. 21 şi urm. vol. II d.u.p.) ocazie cu care, în esenţă, a relatat
acelaşi lucru în legătură cu tranzacţionarea brăţării, cu menţiunea că a indicat data tranzacţiei ca fiind anii
2005 sau 2006 şi că vânzătorul a declarat că este comisionar, primind brăţara de la proprietar, spunându-i
că provine dintr-o colecţie veche germană sau că este de la un colecţionar bătrân – german. Cu privire la
documentele întocmite cu ocazia vânzării martorul a arătat că nu s-au întocmit astfel de documente
întrucât vânzătorul a precizat că pentru emiterea facturii trebuie să achite suplimentar 19% TVA, iar
ulterior i-a precizat faptul că proprietarul a refuzat să factureze deoarece ar trebui să plătească alte taxe.
Instanţa reţine că ulterior tranzacţionării brăţării multispiralice, la data de 20.03.2010, organele judiciare
române au fost sesizate prin intermediul av. Thomas Rohrbach din Frankfurt am Main, de către
colecţionarul bulgar D_____ D______ din S____, Republica Bulgaria, despre disponibilitatea acestuia de
a restitui brăţara plurispiralică din aur în greutate de 933,4 gr, sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa
Regia.
Brăţara plurispiralică din aur a fost predată autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei
despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T., aflându-se în prezent în custodia
Muzeului N_______ de Istorie a României din Bucureşti.
Din declaraţia martorului Evgheni Marinov şi din înscrisul depus de inc. B__ B___ la dosarul cauzei (f.
76 vol. I dosar instanţă – certificat de autenticitate emis pentru o brăţară din aur de aprox. 930 grame)
rezultă că brăţara vândută de inc. B__ B___ martorului în cursul anilor 2005/2006 cu ocazia bursei
Numismata, organizată în Munchen, este una şi aceeaşi cu cea recuperată ulterior de către autorităţile
naţionale de la martorul Evgheni Marinov în schimbul sumei de 62.000 Euro, brăţară cu privire la care o
comisie de experţi în domeniul arheologic şi istoric din cadrul Institutului de Arheologie "V_____
P_____" al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei din Cluj N_____
şi Muzeul de Istorie a României au concluzionat că are "6,5 spirale, o înălţime de 9 cm, diametrul la
exterior, la capete, de 10,5-11,5 cm, diametrul barei ce are o secţiune rotundă de 5,6 – 5,9 mm, o lungime
totală desfăşurată de 2.51 m, o greutate de 933,4 grame şi este din aur, precum şi că a fost excavată ilegal
şi sustrasă din siturile arheologice monument istoric ale Munţilor Orăştie, situri clasate în patrimoniul
mondial UNESCO, artefactul aparţinând Patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur.
Cu toate că în cursul cercetării judecătoreşti martorul Evgheni Marinov a arătat că tranzacţia a avut loc în
cursul anilor 2003/2004, instanţa reţine ca dată a tranzacţionării perioada indicată în declaraţia formulată
la urmărirea penală (martie 2005 sau 2006). Acest aspect rezultă din chiar împrejurarea că inc. B__ B___
a eliberat certificatul de autenticitate cu data de 05.03.2005. Or, în condiţiile în care brăţara ar fi fost
tranzacţionată în cursul anilor 2003/2004 nu se justifică eliberarea unui document de către inculpat cu
privire la acest obiect în anul 2005, când se presupune că brăţara nu se mai afla în posesia sa de
aproximativ un an.
Cu privire la proveninenţa brăţării recuperată de autorităţile naţionale de la martorul Evgheni Marinov,
instanţa reţine că activitatea infracţională de efectuare de săpături neautorizate în zonele clasate
monument istoric (cetatea dacică Sarmizegetusa) şi sustragerea de artefacte în urma acestor operaţiuni a
fost documentată de organele de urmărire penală şi a făcut ulterior obiectul unor cauze penale înregistrate
pe rolul instanţelor naţionale.
Astfel, în cauza cu nr. __________ aflată pe rolul Tribunalului Hunedoara, dosar în care a fost pronunţată
sentinţa penală nr. 339/18.12.2009, defintivă prin decizia penală nr. 3152/17.12.2014 a Î.C.C.J., s-a
stabilit că începând cu data de 04.05.2000 numiţii H______ C______ S____, N______ I__ şi N_____
I___ F_____ s-au deplasat la Grădiştea de M____, unde au angajat doi martori pentru efectuarea de
săpături, având asupra lor şi un detector. În data de 06.05.2000, în timp ce se aflau în zona Culmii
Căprăreaţa, au detectat un semnal în apropierea unei stânci, iar după ce au început să sape au dat peste o
lespede, iar după înlăturarea acesteia şi efectuarea de săpături a apărut capul de lup al unei brăţări din
metal galben, scoţînd în final la iveală 3 grupuri a câte două brăţări, introduse una în cealaltă, aşezate
vertical într-o groapă cu pereţii din lespezi de piatră. În continuare, intensificând săpăturile au mai
descoperit în acelaşi loc două grupuri a câte două brăţări. Cele 10 brăţări descoperite au fost descrise de
martori ca având greutăţi cuprinse între 1,4 şi 1,7 kg, dar şi că au fost împărţite între cei trei inculpaţi.
În aceeaşi cauză s-a stabilit că în luna mai a anului 2001 numiţii N______ M____ Niu, Zerkula M____ şi
M____ D____, cu ajutorul numitului R____ F________, în urma unor săpături efectuate la poalele
Culmii Căprăreaţa au identificat două brăţări de tipul celor arătate mai sus, iar în ziua următoare, în urma
unor noi detecţii efectuate pe panta Culmii Căprăreaţa, au identificat alte trei brăţări din aur. Cele cinci
brăţi astfel descoperite au fost împărţite între primele trei persoane identificate mai sus.
Instanţa constată că în actul de sesizare se menţionează faptul că inculpatul B__ B___ a dobândit brăţara
în cursul anului 2005 de la Dusan Djuric şi a tranzacţionat-o ulterior în martie 2006 martorului Evgheni
Marinov (f. 20, pct. 1 din rubrica în drept a actului de sesizare).
În susţinerea acestei afirmaţii se arată în actul de sesizare că „Andjelkovic G____ precizează că cunoaşte
de la Dusan Djuric faptul că T____ I_____ ar fi deţinut o brăţară multispiralică de aur pe care a vândut-o
colecţionarului bulgar numit "Evgeni" (martorul D_____ D______). Această brăţară a fost de fapt
tranzacţionată către martorul D_____ D______ prin intermediul inculpatului B__ B___".
De asemenea, s-a mai arătat că în urma reaudierii acestuia (martorul G____ Andjelkovic) din data de
29.03.2017, „martorul confirmă faptul că tot ce a declarat în faţa organelor de poliţie române în legătură
cu traficul de bunuri culturale au fost conforme cu ceea ce cunoştea la momentul respectiv, însă datorită
faptului că a trecut o perioadă mai mare de timp de la acel moment, nu reţine foarte multe detalii cu
privire la conţinutul acestora".
Instanţa reţine că martorul G____ Andjelkovic a fost iniţial audiat asupra acestor aspecte prin comisie
rogatorie la data de 28.11.2006 (f. 268 şi urm. vol. II d.u.p.), în cauza penală cu nr. 172/P/2005,
procedură la care au participat şi anchetatori din cadrul Parchetului Curţii de Apel A___ I____, fără a
oferi însă relaţii de natura celor menţionate în cuprinsul actului de sesizare şi expuse mai sus.
Ulterior, la data de 20.12.2009, lucrători de poliţie din cadrul Serviciului de combatere a criminalităţii
contra patrimoniului au procedat la ascultarea numitului G____ Andjelkovic în localitatea Naideş, jud.
C____ S______ (probabil într-un local-restaurant, conform celor declarate de martor ulterior) cu privire
la tezaurele monetare compuse din monede din aur de tip Lysimach, fără a fi ervidenţiată vreo cauză
penală sau orice altă cauză în care se efectuau astfel de cercetări. Cu această ocazie a fost întocmit un
proces verbal tehnoredactat, cel mai probabil întocmit ulterior ascultării martorului (f. 276 şi urm. vol. II
d.u.p.), însuşit sub semnătură doar de către organele de poliţie, ocazie cu care s-a consemnat că
„Andjelkovic G____ ştie de la Dule că în urmă cu câţiva ani T____ a vândut o brăţară mare din aur unui
colecţionar bulgar, numit Evgheni. Brăţara a fost expertizată de d-na Deppert. T____ l-a solicitat pe Dule
să-i găsească un cumpărător pentru alte două brăţări din aur".
Fiind audiat în prezenta cauză în cursul urmăririi penale prin comisie rogatorie la data de 29.03.2017 (f.
292 vol. II d.u.p.), martorul G____ Andjelkovic a arătat că nu a văzut vreodată şi nu a semnat declaraţia
formulată în anul 2009 şi că îşi menţine pe deplin declaraţia formulată în faţa autorităţilor judiciare în
anul 2006, declaraţie însuşită de acesta sub semnătură.
În aceste condiţii instanţa reţine că nu există probe care să certifice afirmaţia din rechizitoriu potrivit
căreia inc. B__ B___ a vândut brăţara ca intermediar pentru numitul T____ I_____ şi că ar fi dobândit-o
în acest scop, în cursul anului 2005, de la Dusan Djuric.
Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti prin intermdiul unui ordin european de anchetă, martorul
Dusan Djuric nu a relatat aspecte de natura celor reţinute în actul de sesizare cu privire la vânzarea unei
brăţări de către T____ I_____ numitului Evgheni Marinov, prin intermediul inculpatului B__ B___ (f.
199 vol. II dosar instanţă).
În ceea ce priveşte cele 24 de acte materiale de reciclare a unor loturi monetare aparţinând patrimoniului
naţional (2) (stateri Lysimach, Solidi Iustinianians, drahmă est celtică şi denari romani republicani
tranzacţionate în perioada 2007 – 2013, astfel cum rezultă din documentele justificative identificate cu
ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la data de 30.06.2015 la locuinţa inculpatului – pct. 2 – 25,
rubrica în drept din rechizitoriu) instanţa reţine că aceste tranzacţii au fost stabilite în baza facturilor de
vânzare identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului din Austria, documente
cetralizate conform tabelelor aflate la filele 12 şi următoarele din vol. V dosar urmărire penală.
Conform acestor facturi organele de urmărire penală au stabilit că inculpatul a vândut în perioada 2007 –
2013 diferite loturi de monede de tip stateri Lysimach, Solidi Iustinianians, o drahmă est celtică şi denari
romani republicani.
În ceea ce priveşte asocierea acestor tipuri de monede cu cele care provin exclusiv de pe teritoriul
României din săpături ilegale, în rechizitoriu s-a arătat că:
„tipologia monedelor ce formează obiectul tranzacţiilor menţionate anterior (n.n. cele 24 tranzacţii
menţionate la rubrica în drept din rechizitoriu) reprezintă emisiuni monetare cunoscute în literatura
arheologică de specialitate ca fiind emisiuni şi/sau tipuri monetare care au circulat pe teritoriul actual al
României sau sunt caracteristice antichităţii, în acest spaţiu geografic putând proveni în mod exclusiv din
siturile arheologice protejate de lege de pe teritoriul României.
Depunerile de pe sol sau de calciu de carbonat de calciu pe loturile monetare atestă faptul că acestea pot
proveni doar din excavaţii recente din siturile arheologice româneşti şi, prin urmare, din comiterea
infracţiunilor de furturi de bunuri culturale, ca urmare a detecţiilor neautorizate şi săpăturilor efectuate.
Astfel de bunuri culturale se regăsesc exclusiv în zone arheologice protejate, neputând aparţine unor
colecţii private legale în contextul depunerilor de sol prezente pe suprafaţa acestora.
Tipurile monetare identificate prin facturile anterioare au fost recuperate de autorităţile judiciare şi în alte
cauze penale, unele soluţionate definitiv iar altele aflate în curs de soluţionare, în urma expertizelor
efectuate stabilindu-se că provenind din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti".
În primul rând instanţa constată că aceste loturi de monede tranzacţionate conform facturilor identificate
la percheziţia domiciliară de la locuinţa inculpatului nu au fost vizualizate efectiv de către organele de
urmărire penală pentru a putea fi realizată o descriere satisfăcătoare, precum dimensiuni, greutate,
materialul din care au fost realizate, depuneri de materiale, menţiuni existente pe aceste emisiuni
monetare etc.
Singurele elemente descriptive se regăsesc în chiar cuprinsul facturilor de vânzare, preluate astfel în
tabelele centralizatoare aflate în prima parte a vol. V d.u.p..
Sub acest aspect, cu titlu de exemplu, instanţa constată că lotul monetar indicat în rechizitoriu „lot de 138
stateri Lysimach tranzacţionat către Heritage Auctions, pentru suma de 28.290 Euro, conform facturii nr.
303 din 15.12.2009" corespunde facturii aflată la fila 154 şi 155 din vol. I dosar instanţă, având
următoarea descriere: „L__ 138 griechisch-skytische Statere des 2.-1. Jh.v.Chr / L__ 138 stateri greco-
scitici din secolele 2.-1. Î.Ch.". În tabelul centralizator aflat la fila 18 vol. V d.u.p. este menţionat pe
coloana „denumire bunuri" – lot 138 stateri.
Lotul monetar indicat în rechizitoriu „2 stateri de aur tip Lysimach tranzacţionaţi către Busso Peus,
pentru suma de 2410,40 Euro, conform facturii nr. 289 din 17.06.2009" corespunde facturii aflată la filele
146 şi 147 din vol. I dosar instanţă, fără a fi evidenţiat în aceasta vreun tip de monede. În tabelul aflat la
fila 18 vol. V d.u.p. este menţionat pe coloana „denumire bunuri" – bunuri licitaţia 398.
Lotul monetar indicat în rechizitoriu „lot de monede printre care şi Lysimach, tranzacţionat către Herbert
G___, Heidelberger Munzhandlung, Heidelberg, pentru suma de 6870 Euro, conform facturii nr. 267 din
28.12.2007" corespunde facturii aflată la filele 1426 şi 143 din vol. I dosar instanţă, fără a fi evidenţiat în
aceasta vreun tip de monede. În tabelul aflat la fila 18 vol. V d.u.p. este menţionat pe coloana „denumire
bunuri" – bunuri licitaţia 48.
În aceste împrejurări instanţa constată că menţiunea din rechizitoriu potrivit căreia „ Depunerile de pe sol
sau de calciu de carbonat de calciu pe loturile monetare atestă faptul că acestea pot proveni doar din
excavaţii recente din siturile arheologice româneşti şi, prin urmare, din comiterea infracţiunilor de furturi
de bunuri culturale, ca urmare a detecţiilor neautorizate şi săpăturilor efectuate" nu este conformă
realităţii, în condiţiile în care loturile de monede nu au putut fi examinate fizic de vreun specialist.
Sub acelaşi aspect instanţa reţine că în cazul loturilor monetare identificate cu ocazia percheziţiei
domiciliare efectuată în anul 2015 la locuinţa inculpatului din Austria, un expert atestat pe domeniul
patrimoniu cultural, bunuri arheologice şi istoric-documentare-numismatică (expert Ernest Oberlander
T_________) a procedat la examinarea fizică a acestor emisiuni monetare, stabilind emitentul,
dimensiunea, greutatea, structura cronologică a lotului, locul de provenienţă şi descoperiri similare
realizate pe teritoriul României (f. 60 – 155 din vol. IV d.u.p.). Cu privire la aceste loturi monetare, în
umra examinării nemijlocite, expertul a stabilit că cea mai mare parte dintre acestea provin din tezarure
monetare care au circulat pe teritoriul României, iar o parte mai mică dintre acestea fie reprezintă falsuri
moderne, fie, deşi sunt specifice antichităţii, au circulat înr-un areal geografic extins (întreaga zonă
Balcanică).
Cu aceeaşi ocazie, fiind solicitat să identifice piesele descrise din compartimentele goale ale clasoarelor
ridicate de la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa inculpatului, care este situl de provenienţă, dacă
aparţin tezaurelor sustrase din patrimoniul cultural naţional şi care este valoarea lor de circulaţie, expertul
a arătat că lipsa imaginilor, ca şi a unor elemente fizice caracteristice (greutate, diametru) împiedică
identificarea individuală a pieselor care lipsesc în prezent de pe platouri. A mai arătat că în lipsa altor
date care să permită identificarea acestora, valoarea lor de circulaţie (comercială) poate fi estimată doar
pe baza evaluărilor înscrise de inc. B__ B___ pe tichetele care se mai păstrează (f. 215 vol. IV d.u.p.).
Aşadar, în lipsa unei examinări directe, expertul nu a putut răspunde obiectivului trasat de organul de
urmărire penală.
În mod similar, instanţa va reţine că în cazul loturilor monetare aferente celor 24 de tranzacţii atestate
prin facturi, în lipsa unor imagini, ca şi a unor elemente fizice caracteristice fiecărei monede (greutate,
diametru), este imposibilă identificarea tipului, a sitului de provenienţă ori dacă aparţin tezaurelor
sustrase din patrimoniul cultural naţional.
În aceste condiţii, a reţine că loturile monetare aferente celor 24 de tranzacţii provin din excavaţii de pe
teritoriul României, se bazează doar pe simple speculaţii.
În al doilea rând instanţa reţine că printre loturile monetare tranzacţionate se numără şi stateri de tip
Lysimach, tranzacţionaţi conform facturilor în perioada 28.12.2007 – 05.06.2013, astfel cum reiese din
rechizitoriu.
Cu toate acestea, instanţa constată că prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea
cercetărilor faţă de B__ B___ şi P__ D_____ S_____ pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani
prev. de art. 29 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 constând în aceea că, în perioada 2004-2007 în
mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, B__ B___ şi P__ D_____ S_____ au
dobândit şi deţinut mai multe loturi (4-5) conţinând în total peste 2000 de monede din aur (stater) de tip
Lysimach, cunoscând provenienţa lor ilicită, le-a apoi a introdus, treptat, în circuitul pieţei de antichităţi,
prezentându-le ca provenind din colecţii private deţinute legal.
În lipsa unor elemente suplimentare instanţa nu poate concluziona decât că loturile monetare de tip
Lysimach tranzacţionate de inculpat conform facturilor în perioada 28.12.2007 – 05.06.2013, sunt dintre
cele dobândite în perioada 2004 – 2007 şi introduse treptat (conform rechizitoriului) în circuitul pieţei de
antichităţi şi cu privire la care procurorul a arătat că înţelege să continue cercetările.
Concluzionând, instanţa apreciază că actele materiale de deţinere şi vânzare a loturilor monetare
identificate conform celor 24 de facturi descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare, efectuată la
locuinţa inculpatului la data de 30.06.2015, nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de
tăinuire, neputându-se stabili că acestea sunt bunuri care provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de
legea penală, în speţă infracţiunea de furt cu privire la bunuri care fac parte din patrimoniul naţional,
sustrase din siturile arheologice situate pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte obiectele de podoabă dacice de argint, loturi de monede şi artefacte arheologice din
ceramică sau piatră identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului din
Austria la data de 30.06.2015 (3) - pct. 26, rubrica în drept din rechizitoriu, instanţa reţine următoarele:
În urma percheziţiei domiciliare efectuată la data de 30.06.2015 la locuinţa inculpatului B__ B___ din
Austria, Sankt Margarethen im Lungau, Unterbyrdorfstrase 204/4, au fost identificate mai multe loturi
monetare, podoabe din argint şi artefacte arheologice din ceramică sau piatră.
Bunurile respective au fost ridicate de către organele de urmărire penală şi au fost supuse expertizării.
Astfel, în vederea realizării expertizei, expertul Ernest Oberlander T_________, doctor în ştiinţe istorice,
expert atestat pe domeniul patrimoniu cultural, bunuri arheologice şi istoric-documentare-numismatică de
către A_________ A_______ şi Patrimoniului N_______, arheolog-expert, înscris în Registrul
Arheologilor, s-a deplasat în perioada 17 – 20.09.2015 în Austria, Salzburg.
Expertul a procedat la examinarea nemijlocită a podoabelor din metal, a unui lot de 526 monede antice de
aur, argint şi bronz, precum şi un număr de artefacte arheologice din ceramică şi piatră – opaiţe romane şi
bizantine, un fragment de statuetă din ceramică şi una din piatră (f. 50 – 154 vol. IV dos u.p.).
În urma examinării acestor artefacte expertul a concluzionat că podoabele dacice de argint descrise la pct.
A 1 – 18 din raportul de expertiză, după cum o arată patina lor comună, resturile de sol de culoare gălbuie
şi de consistenţă identică, ca şi stilul şi tehnica de execuţie, fac parte, cu certitudine, dintr-un singur
tezaur, databil spre sfârşitul sec. I p. Chr. A mai arătat expertul că piesele individuale ale acestui tezaur
prezintă similitudini cu exemplare identice descoperite în Transilvania, Oltenia, Banat şi chiar Muntenia.
Cu privire la monedele geto-dacice descrise la pct. 1-20, 22-24 din raportul de expertiză a arătat că fac
parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate, indicând regiunile geografice din România în care
au fost descoperite tezaure similare (f. 155 -257 vol. IV d.u.p.).
Cu privire la loturile monetare descrise la pct. 31 – 33, 35 – 86, 88 – 98, 100 – 116, 119 – 133, 136 – 138,
140 – 181, 183 – 259, 261 – 401, 403 – 431, 433, 435 – 457, 459, 461, 467 – 523 din raportul de
exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 65 - 146 din vol. IV dosar urmărire penală, expertul a
arătat că provin dintr-un singur tezaur. Structura cronologică a lotului, ca şi prezenţa unei imitaţii dacice
turnate a denarilor romani republicani este identică cu cea a majorităţii tezaurelor de denari romani
republicani proveniţi din România, mai ales a celor descoperiţi în Transilvania de Sud-Vest, inclusiv în
zona Sarmizegetusa Regia.
Cu privire la monedele romane imperiale identificate conform raportului de expertiză la pct. 28, 29, 87,
99, 117, 182, 260, 458, 525-526, expertul a arătat că nu se poate stabili zona de provenienţă, acestea
circulând atât pe teritoriul României, cât şi în Balcani.
Cu privire la monedele celtice sau greceşti descrise la pct. 21, 25, 26, 27, 30, 34, 134, 139, 135, 399, 402,
432, 434, 462-466 a stabilit că nu provin din descoperiri din România, suspectând că cele prezentate la
pct. 25, 27, 134, 399, 434, 462, 465 – 466 sunt falsuri moderne.
În cazul artefactelor arheologice din ceramică sau piatră, cu excepţia celor care păstrează marcaje
specifice muzeale, care indică drept loc de provenienţă Sirmium (Stremska Mitrovica, Serbia), în speţă
cele descrise la pct. A1, A3, A4 şi A11, restul pieselor analizate pot proveni atât de pe teritoriul
României, cât şi din Balcani, Anatolia, Orientul Apropiat şi Africa de Nord (f. 154 – 157 vol. IV d.u.p.).
Cu privire la podoabele dacice din argint şi monedele geto-dacice s-a arătat că poartă pe suprafaţa lor
urme de sol şi alţi compuşi rezultaţi din interacţiunea artefactelor cu solul, indicând scoaterea lor din
contextul arheologic.
În final a arătat expertul că tezaurele de podoabe dacice din argint, tezaurele monetare geto-dacice,
precum şi cele alcătuite din monede romane republicane sau imitaţii dacice ale acestora se clasează în
categoria Tezaur a patrimoniului cultural naţional, exportul lor definitiv fiind interzis prin lege.
Instanţa constată că pe parcursul urmăriri penale, ca de altfel nici în cursul cercetării judecătoreşti,
inculpatul B__ B___ nu a contestat raportul de expertiză întocmit cu privire la artefactele identificate în
locuinţa sa.
De asemenea, instaţa mai reţine că inculpatul B__ B___, singurul în măsură să furnizeze relaţii cu privire
la provenienţa bunurilor identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare, nu a făcut acest lucru. Singurele
documente furnizate de inculpat au fost în legătură cu o parte dintre loturile monetare tranzacţionate în
perioada 2007 – 2013 (înscrisuri depuse de inculpat şi aflate la filele 64 – 202 vol. I dosar instanţă).
Este adevărat faptul că o persoană nu poate fi obligată să îşi dovedească nevinovăţia, însă, în
circumstanţele cauzei, pasivitatea inclpatului în ceea ce priveşte oferirea unei explicaţii rezonabile în
legătura cu proveninnţa unor bunuri mobile care au un regim juridic special ;i care au fost identificate ]n
locuinţa sa (de ex. frunizarea unei facturi de achizitie etc.), coroborată cu stabilirea provenienţei acestor
bunuri de către un expert, sunt suficiente în opinia instanţei în a concluziona că deţinerea acestora de
către inculpat s-a realizat cu încălcarea legii penale.
Având în vedere aceaste împrejurări şi concluziile raportului de expertiză menţionate mai sus, instanţa va
reţine că podoabele dacice din argint (7 brăţări din argint descrise la pct. T1, T2, T3, T4, T5, T6 şi T7 din
raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 50 - 53 din vol. IV dosar urmărire penală; - 1
(unu) colier păstrat fragmentar, alcătuit din 6 piese descrise la pct. 8a, 8b, 8c, 8d, 8e şi 8f din raportul de
exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 53 - 55 din vol. IV dosar urmărire penală; - 10 (zece)
piese descrise la pct. T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15, T16, T17, T18 din raportul de exepertiză
întocmit la data de 16.11.2015, filele 55 - 60 din vol. IV dosar urmărire penală), lotul de monede antice
de aur, argint şi bronz (473 monede descrise la pct. 31 – 33, 35 – 86, 88 – 98, 100 – 116, 119 – 133, 136
– 138, 140 – 181, 183 – 259, 261 – 401, 403 – 431, 433, 435 – 457, 459, 461, 467 – 523 din raportul de
exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 65 - 146 din vol. IV dosar urmărire penală), precum şi un
număr de 23 monede geto-dacice identificate conform pct. 1 – 20 şi 22 – 24 din raportul de exepertiză
întocmit la data de 16.11.2015, filele 60 - 64 din vol. IV dosar urmărire penală, provind din situri
arheologice de pe teritoriul României.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 182/2000 patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu
valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară,
cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând
mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator
uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.
Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional mobil sunt: 1. bunuri arheologice şi istorico-
documentare, precum: a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramică, inscripţii,
monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare, cu excepţia
eşantioanelor de materiale de construcţie, materiale din situri, care constituie probe arheologice pentru
analize de specialitate;.
Conform art. 46 alin 1 din Legea nr 182/2000 bunurile arheologice, epigrafice, numismatice,
paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori
geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter preventiv, precum şi cele
descoperite întâmplător prin lucrări de orice natură, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al
proprietăţii publice, conform art. 136 alin. 3 din Constituţia României, republicată,
____________________________, potrivit dispoziţiilor legale.
Conform art. 136 alin. 3 din Constituţia României, bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiului
aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele
naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică,
fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
Având în vedere că toate bunurile arheologice au fost descoperite în subsol pe teritoriul României,
acestea fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, motiv pentru care ele
________________________________ lor, în proprietatea publică a statului, conform dispoziţiilor art.
136 alin. 3 din Constituţia României şi art. 46 alin 1 din Legea 182/2000, indiferent de locul descoperirii
(dacă sunt descoperite într-un sit arheologic protejat sau nu) sau de forma de proprietate asupra terenului
respectiv.
Cu toate că în prezenta cauză nu poate fi stabilit circuitul artefactelor înstrăinate/deţinute de inculpatul
B__ B___, fiind vorba aici de brăţara multispiralică din aur, vândută martorului Evgheni Marinov în
cursul anului 2006, şi podoabele dacice din argint, lotul de monede antice de aur, argint şi bronz şi
monedele geto-dacice identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului din
Austria, instanţa notează că această împrejurare nu prezintă relevanţă în cauza de faţă raportat la actele
materiale reţinute în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică dată de instanţă în final, respectiv
infracţiunea de tăinuire în formă continuată în detrimentul infracţiunii de spălarea banilor cu care a fost
sesizată instanţa prin rechizitoriu.
Se reţine faptul că bunurile menţionate anterior au ieşit din patrimoniul cultural naţional mobil în urma
unor activităţi de săpături arheologice neautorizate efectuate pe teritoriul României (infracţiuni de furt din
situri arheologice), urmate de exportul acestor bunuri pe piaţa de profil din Europa.
Instanţa constată că acest tip de activităţi ilegale au fost documentate şi au făcut obiectul unor dosare
penale cu care au fost sesizate instanţele naţionale.
Astfel, prin decizia penală nr. 3152 din 17.12.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosar penal nr.
__________, s-a dispus condamnarea definitivă a inculpaţilor C___ I_____ ş.a. pentru sustragerea din
siturile arheologice clasate monument istoric ale rezervaţiei naturale Munţii Orăştiei a unor bunuri
arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional şi traficarea acestor bunuri prin intermediul unor
filiere internaţionale în vederea valorificării lor pe piaţa internaţională de artefacte. Instanţa supremă a
reţinut astfel sustragerea a 2 tezaure de brăţări spiralice din aur alcătuite din 10 piese (Muchea
Căprăreţei), respectiv 5 piese (După Muchea Căprăreţei – La Bazine). Au fost recuperate astfel 13 brăţări
multispiralice din aur aparţinând civilizaţiei dacice, unicate la nivel internaţional (vol. VIII d.u.p., f.
1-75).
Prin decizia penală nr. 1102/2016 a Curţii de Apel A___ I____ pronunţată în dosarul penal nr.
____________, instanţa a dispus condamnarea definitivă a inculpaţilor B___ Darius L____, M______
M_____ ş.a. pentru comiterea unor infracţiuni de spălare de bani şi efectuare de operaţiuni de export
ilegal. Activitatea infracţională a fost desfăşurată de aceştia în perioada 25.06._____________02 şi a
privit efectuarea unor operaţiuni de export de bunuri culturale mobile fără certificat de export, aparţinând
Patrimoniului Cultural N_______, provenite din activităţi de detecţii, săpături neautorizate şi furt calificat
din siturile arheologice clasate monument istoric ale Rezervaţiei Arheologice din Munţii Orăştiei şi
valorificării acestora pe piaţa internaţională, prin ascunderea sau disimularea naturii ilicite a proveninţei
acestora – 3600 monede Lysimach şi Pharnakes. (vol. VIII d.u.p., f. 121-169).
Sub aspectul provenieţei acestor bunuri instanţa reţine că inculpatul B__ B___ a fost prezentat de martori
(G____ Andjelkovic, Evgheni Marinov, Dusan Djuric, persoane care la rândul lor aveau preocupări în
legătură cu tranzacţionarea de obiecte de colecţie) ca o persoană cu conexiuni pe piaţa pe care se
tranzacţionează obiecte de colecţie, incusiv monede din perioada antichităţii şi alte artefacte. De altfel, cu
ocazia percheziţiei domiciliare au fost identificate în locuinţa sa numeroase loturi monetare şi podoabe
dacice, iar din înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiei şi cele depuse de inculpat la dosarul instanţei s-a
putut stabili că a desfăşurat în mod curent operaţiuni de vânzare-cumpărare de monede de colecţie.
Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar inculpatul B__ B___ desfăşura astfel de activităţi de
vânzare de artefacte încă din perioada anilor 1990 şi este evident faptul că legăturile sale cu România
(născut în România, vorbitor de limba română) i-au permis să stabilească legături în rândul persoanelor
cu aceleaşi preocupări pe linia tranzacţionării de bunuri sustrase din siturile arheologice situate pe
teritoriul României.
În consecinţă, având în vedere probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi ulterior în cursul
cercetării judecătoreşti, instanţa constată că faptele inc. B__ B___ care, în baza aceleiaşi rezoluţii
infracţionale, în cursul lunii martie 2006 a înlesnit valorificarea unei brăţări multispiralice din aur, în
greutate de 933,4 gr., sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, martorului Evgheni Marinov,
colecţionar bulgar, pentru suma de 62.000 Euro, fiind prezentată cumpărătorului ca aparţinând unei
colecţii private şi având o origine licită, iar la data de 30.06.2015 a dobândit şi a deţinut la domiciliul său
18 obiecte de podoabă dacice din argint, 23 monedele geto-dacice ce fac parte din cel puţin patru tezaure
monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane republicane şi a imitaţiei dacică a acestora,
cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de tăinuire în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. 1 şi 2 C. pen., cu
aplic. art. 35 alin. 1 C. pen.
Prin încheierea din data de 17.09.2020 instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte
fapta dedusă judecăţii, din infracţiunea de spălare de bani în formă continuată, reţinută prin actul de
sesizare, în infracţiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.,
actele materiale fiind cele reţinute în rechizitoriu.
În ceea ce priveşte cele 24 de acte materiale privind deţinerea şi transferarea prin vânzare a unor loturi de
monede (stateri Lysimach, Solidi Iustinianians, drahmă est celtică şi denari romani republicani
tranzacţionate în perioada 2007 – 2013, astfel cum rezultă din documentele justificative identificate cu
ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la data de 30.06.2015 la locuinţa inculpatului – pct. 2 – 25,
rubrica în drept din rechizitoriu) instanţa a arătat anterior la pct. (2) motivul pentru care aceste acte
materiale nu vor fi reţinute ca parte a ansamblului infracţional imputat inculpatului.
Referitor la infracţiunea de spălarea banilor reţinută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, instanţa
constată că au fost reţinute cele trei modalităţi alternative prevăzute de norma de incriminare în raport cu
toate bunurile supuse procesului de spălare, respectiv "prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi
a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor (art. 29 alin. 1 lit. b), cunoscând că acestea provin din săvârşirea
de infracţiuni, a dobândit, deţinut (art. 29 alin. 1 lit. c) şi transferat prin vânzare (art. 29 alin. 1 lit. a) ..." .
Instanţa reţine că infracţiunea de spălarea banilor imputată inculpatului nu este suficient caracterizată prin
raportare la procesul de spălare care parcurge mai multe etape succesive până la inserţia frauduloasă, pe
piaţă, a sumelor de bani/bunurilor „albite".
Aceste etape constau în „plasarea" - ca primă etapă a spălării banilor – ceea ce presupune transferul sau
deplasarea fizică a sumelor/bunurilor de provenienţă infracţională, urmărindu-se separarea acestor sume/
bunuri de sursa lor infracţională; „stratificarea/sedimentarea/transformarea" – a doua etapă a spălării
banilor – constă în practicarea unor tranzacţii financiare/operaţiuni frauduloase, de natură a converti
sumele/bunurile de provenienţă infracţională în sume având o aparenţă de legalitate, urmărindu-se aşadar
disimularea caracterului infracţional al acestora; „integrarea/reciclarea/absorbţia" - ultima etapă a
„spălării banilor" – presupune reinserţia sumelor/buurilor infracţionale „albite" în circuitul economic şi
financiar.
În speţă, în ceea ce priveşte deţinerea şi tranzacţionarea brăţării multispiralice din aur către martorul
Evgheni Marinov, instanţa reţine că nu au fost folosite de către inculpat operaţiuni de natură să asigure
integrarea bunului în circuitul legal al antichităţilor.
Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile constante ale martorului Evgheni Marinov, acesta a dobândit
brăţara fără întocmirea vreunui înscris în acest sens, de ex. contract de vânzare cumpărare, factură,
chitanţă etc., înscris care în opinia instanţei ar fi permis integrarea bunului în circuitul legal şi implicit
înstrăinarea ulterioară ori prezentarea bunului ca provenind dintr-o tranzacţie înregistrată. În consecinţă,
bunul nu a fost integrat în circuitul legal în urma vânzării şi nu i s-a atribuit aparenţa unei deţineri legale.
Înscrisul prezentat de inculpat martorului Evgheni Marinov cu ocazia vânzării brăţării (f. 76 vol. I dosar
instanţă – certificat de autenticitate emis pentru o brăţară din aur de aprox. 930 grame) nu reprezintă un
act de natură a atesta proprietatea asupra bunului şi conţine o constatare reală, respectiv materialul din
care era confecţionată brăţara şi greutatea. Chiar şi în prezenţa acestui înscris instanţa reţine că factorul
determinat al caracterului autentic al acesti brăţări l-a constituit pentru martorul cumpărător Evgheni
Marinov faptul că brăţara prezenta o patină roşie-cupru, care la vremea respectivă era o marcă absolută
de autenticitate şi astfel nu avea suspiciunea că era falsă.
Referirile din rechizitoriu cu privire la operaţiunile de curăţare-restaurare anterior transferării bunurilor
nu pot fi reţinute în sarcina inculpatului B__ B___, aspect care de altfel nici prin rechizitoriu nu a fost
reţinut.
În ceea ce priveşte dobândirea şi deţinerea la domiciliu, la data de 30.06.2015, a unui număr de 18
obiecte de podoabă dacice din argint, 23 monedele geto-dacice ce fac parte din cel puţin patru tezaure
monetare dispersate, un lot de 473 monede de argint romane republicane şi a imitaţiei dacică a acestora,
cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României, instanţa reţine că nu există
date că aceste bunuri erau deţinute de inculpat în condiţii aparente de legalitate, care să îi fi permis
acestuia prezentarea drept deţinător legal al bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, cum ar fi, de
exemplu, facturi de achiziţie a bunurilor respective, înscrisuri din care să rezulte că bunurile erau
încredinţate inculpatului în vederea intermedierii vânzării ori pentru expunerea lor etc.
Pentru aceste motive, instanţa apreciază că infracţiunea de spălare a banilor nu este suficient
caracterizată, fiind însă întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de tăinuire prevăzută de art. 270
alin. 1 şi 2 C. pen.
Astfel, inculpatul a realizat acţiunile prevăzute de norma de incriminare, respectiv înlesnirea valorificării
brăţării multispiralice din aur şi primirea/dobândirea unor obiecte de podobă şi loturi monetare,
cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, în speţă infracţiunile de
furt de bunuri de patrimoniu din situri arheologice situate pe teritoriul României.
Având în vedere că inculpatul acţiona în acest domeniu de foarte mult timp, rezultă cu evidenţă faptul că
acesta avea cunoştinţă de provenienţa infracţională a bunurilor în litigiu.
În ceea ce priveşte reţinerea formei continuate a infracţiunii de tăinuire, instanţa constată că potrivit
practicii judiciare cristalizate sub imperiul Codului penal din 1969, pentru a stabili dacă toate acţiunile
sau inacţiunile au fost comise în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale sau dacă îşi au sursa în
rezoluţii distincte este indispensabilă examinarea tuturor împrejurărilor de fapt şi a condiţiilor în care au
fost săvârşite, putând fi avută în vedere, printre alte elemente, şi identitatea persoanei vătămate. De
asemenea, alte criterii de stabilire a existenţei infracţiunii continuate ar putea fi: săvârşirea la intervale de
timp relativ scurte a acţiunilor componente; comiterea acţiunilor asupra unor bunuri de acelaşi fel;
folosirea aceloraşi metode, procedee, mijloace; comiterea acţiunilor în aceleaşi împrejurări sau condiţii,
precum şi unitatea de scop.
Cele două acte materiale din cursul anului 2006 (vânzarea brăţării din aur) şi iunie 2015 (deţinerea unor
obiecte de podoabă şi loturi monetare) au fost reunite în actul de sesizare prin intermediul celor 24 de
acte materiale de vânzare a unor loturi monetare în perioada 28.12.2007 – 05.06.2013, însă cu privire la
acestea din urmă instanţa a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de
tăinuire, neputându-se stabili că acestea sunt bunuri care provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de
legea penală, în speţă infracţiunea de furt cu privire la bunuri care fac parte din patrimoniul naţional,
sustrase din siturile arheologice situate pe teritoriul României.
Cu privire la cele două acte materiale din cursul anului 2006 şi iunie 2015, instanţa reţine că prezintă
foarte multe similarităţi, fiind vorba în ambele cazuti de efectuarea unor operaţiuni cu bunuri de
patrimoniu care provin din săvârşirea unor infracţiuni de furt comise pe teritoriul României, în toată
această perioadă de timp inculpatul a desfăşurat constant activităţi de tranzacţionare a unor bunuri cu
valoare istorică (loturi monetare) prin intermediul aceleiaşi societăţi comeciale. Chiar dacă între cele
două acte materiale există o distanţă în timp considerabilă, acest unic argument (distanţa în timp) nu
poate conduce la scindarea unităţii de rezoluţie infracţională.
Astfel, cele două acte materiale apar ca fiind reunite într-o unitate infracţională a cărei rezoluţie a fost
conturată în linii generale încă de la debutul activităţii infracţionale (primirea şi înlesnirea valorificării de
bunuri din patrimoniul naţional, sustrase din siturile arheologice situate pe teritoriul României,
concomitent cu tranzacţionarea unor bunuri cu valoare istorică dobândite din alte surse), chiar dacă
activităţile cu privire la bunurile de patrimoniu au cunoscut o oarecare temporizare şi care poate fi
explicată prin raritatea acestor piese.
Instanţa constată că fapta de tăinuire reţinută în sarcina inculpatului există şi a fost săvârşită de acesta cu
intenţie directă.
La individualizarea pedepsei instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 1 C. pen. "(1) Stabilirea
duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu
periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de
comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii
infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale
infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie,
vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială".
Instanţa reţine că inculpatul are vârsta de 70 ani, este căsătorit, este o persoană integrată social şi se află
la primul conflict cu legea penală.
Raportat la circumstanţele cauzei (tăinuirea unor bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional)
instanţa reţine că fapta săvârşită este una cu un pericol social mediu, leguitorul stabilind limite cuprinse
între 1 şi 5 ani închisoare alternativ cu amenda, fără ca pedeapsa aplicată tăinuitorului să poată fi mai
mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor.
Având în vedere circumstanţele personale şi reale de mai sus instanţa se va orienta către limita inferioară
a pedepsei închisorii.
Sub aspectul individualizării executării pedepsei instanţa apreciază că scopul acesteia poate fi atins şi fără
executarea în regim privativ de libertate, însă prin plasarea inculpatului sub un regim de supraveghere,
fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 alin. 1 C. pen. ((a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de
concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior
la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a
intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; c) infractorul şi-a manifestat acordul de a
presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii (f. 8, 9 vol. III dosar instanţă); d) în raport de
persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta
pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare,
instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu
va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă
determinată).
Se apreciază că inculpatul dispune de suficiente resurse în plan personal pentru ca acesta să
conştientizeze valorile sociale încălcate şi pe viitor să-şi ajusteze comportamentul astfel încât să nu mai
____________________ legea penală.
De asemenea, prin măsura suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se realizează un echilibru
între nevoia de protecţie a societăţii prin menţinerea ordinii de drept, prevenirea săvârşirii de noi
infracţiuni şi interesul persoanei care a comis o faptă prevăzută de legea penală de a fi menţinută în
comunitate.
În ceea ce priveşte executarea efectivă a obligaţiilor ataşate măsurii suspendării sub supraveghere, având
în vedere faptul că inculpatul nu este cetăţean român (cetăţean german) şi domiciliază pe teritoriul unui
alt stat (Austria), instanţa reţine că inculpatul şi-a exprimat în scris manifestarea de voinţă ca o eventuală
pedeapsă să o execute pe teritoriul Austriei (f. 8, 9 vol. III dosar instanţă), fiind astfel aplicabile
dispoziţiile cuprinse în Lg. 302/2004 rep. - CAPITOLUL IIDispoziţii privind cooperarea cu statele
membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie
2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti şi al
deciziilor de probaţiune în vederea supravegherii măsurilor de probaţiune şi a sancţiunilor alternative -
SECŢIUNEA a 3-aRecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti care stabilesc măsuri de probaţiune sau
sancţiuni alternative date în România în scopul executării lor în alte state membre ale Uniunii Europene –
art. 218 şi următoarele.
Având în vedere că inculpatul a săvârşit fapta în condiţiile în care coordona o societate având ca obiect de
activitate vânzarea unor bunuri cu valoare istorică (de ex. monede antice), se apreciază că se impune
interzicerea dreptului de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale pe durata
termenului de supraveghere.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa constată că, aşa cum s-a reţinut şi prin actul de sesizare
(vol. VI f. 224-226), prin adresa nr. 5934 din 24.08.2017 A_________ A_______ şi Identităţii Naţionale
s-a constituit parte civilă pentru suma de 72.645,37 Euro, sumă cuprinzând cheltuielile ocazionate de
repatrierea brăţării multispiralice din aur, precum şi cheltuielile conexe efectuate cu deplasarea experţilor
şi a reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în Germania, sens în care au fost
înaintate la dosrul de urmărire penală copii ale documentelor justificative.
Din înscrisurile prezentate reiese faptul că A_________ A_______ a avansat suma de 62.000 Euro
martorului Evgheni Marinov în vederea restituirii brăţării multispiralice din aur vândută de inc. B__
B___ în cursul anului 2006.
De asemenea, în procesul de repatriere a brăţării descris anterior au fost efectuate cheltuieli cu deplasarea
specialiştilor în străinătate în vederea expertizării brăţării (costul biletelor de avion, cazare).
Având în vedere faptul că A_________ A_______ a făcut cheltuielile menţionate anterior pentru
repatrierea unui bun de patrimoniu care a ieşit în mod ilegal din patrimoniul cultural naţional, inculpatul
înlesnind valorificarea acestui bun, instanţa apreciază că este întemeiată cererea părţii civile de obligare a
inculpatului la plata despăgubirilor în limita solicitată.
În speţă faptul generator de prejudicii este dat de activitatea inculpatului de tăinuire a brăţării în varianata
înlesnirii valorificării, activitate ilicită care a generat efectuarea unor cheltuieli de către instituţiile statului
român pentru redobândirea proprietăţii bunului de patrimoniu.
În acest sens sunt şi dispoziţiile Codului civil care prevede că "cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe
altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri
ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul
faptei" (art. 1369C. civ.).
În ceea ce priveşte cererea Minsterului Public de confiscare de la inculpatul B__ B___ a unor artefacte,
instanţa reţine următoarele:
În ceea ce priveşte cererea de confiscare a brăţării din aur, în greutate de 933,4 grame, aflată în custodia
Muzeului N_______ de Istorie a României conform procesului verbal încheiat la data de 10.05.2011 (f.
282 vol. II dosar urmărire penală), instanţa constată că este neîntemeiată în condiţiile în care, în urma
procesului de repatriere a brăţării prin achitarea unei compensaţii martorului Evgheni Marinov (suma de
62.000 Euro), bunul de patrimoniu a reintrat în proprietatea statului. În aceste împrejurări apare ca lipsită
de eficienţă măsura confiscării cu privire la un bun care se află deja în proprietatea statului în temeiul
unui act juridic translativ de proprietate.
În ceea ce priveşte solicitarea de confiscare a unui număr de 10 (zece) artefacte arheologice din ceramică
sau piatră identificate conform pct. A2, A5-A10, A12-A14 din raportul de expertiză întocmit la data de
16.11.2015, filele 146 - 154 din vol. IV dosar urmărire penală, instanţa reţine că potrivit concluziilor
expertului care a examinat aceste artefacte, locul de provenienţă poate fi atât teritoriul României, cât şi
din Balcani, Anatolia, Orientul Apropiat şi Africa de Nord (f. 154 – 157 vol. IV d.u.p.).
Având în vedere dubiul care planează asupra originii acestor artefacte, existând posibilitatea să provină
din alte situri arheologice decât cele din România şi, implicit, să nu provină din săvârşirea infracţiunilor
de furt de bunuri din patrimoniul cultural naţional, instanţa constată că se impune restituirea acestora
către inculpat.
De asemenea, în ceea ce priveşte solicitarea de confiscare de la inc. B__ B___ a sumei de 72.150 Euro,
reprezentând sumele de bani obţinute prin tranzacţionarea loturilor de monede individualizate conform
pct. 2 – 25 din rechizitoriu, pag. 20 şi 21, instanţa constată că în urma analizării probatoriului (pct. (3) de
mai sus) s-a apreciat că actele materiale de deţinere şi vânzare a loturilor monetare identificate conform
celor 24 de facturi descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare, efectuată la locuinţa inculpatului la data
de 30.06.2015, nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de tăinuire, neputându-se stabili că
acestea sunt bunuri care provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, în speţă infracţiunea
de furt cu privire la bunuri care fac parte din patrimoniul naţional, sustrase din siturile arheologice situate
pe teritoriul României.
Pe cale de consecinţă se impune resipngerea acestei solicitări.
În legătură cu bunurile cu privire la care s-a stabilit că provin în mod exclusiv din excavaţii executate în
siturile arheologice situate pe teritoriul României, se va lua măsura confiscării în temeiul dispoziţiilor art.
112 alin. 1 lit. e C. pen., concomitent cu menţinerea măsurilor asiguratorii instituite asupra acestora.
De asemenea, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi reparării pagubei produse prin
infracţiune, instanţa va menţine măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor imobile aparţinând
inculpatului B__ B___ şi identificate pe teritoriul Austriei.
În final, în ceea ce priveşte cheltuielile judiciare stabilite prin rechizitoriu (150.000 lei), instanţa reţine că
acestea sunt într-un cuantum exagerat prin raportare la volumul activităţii ce cercetare penală şi măsurile
de investigare puse în practică.
Astfel, în dosarul de urmărire penală singurele justificări de cheltuieli sunt cele referitoare la costurile
ocazionate cu traducerea înscrisurilor redactate în altă limbă şi ataşate la dosar, în total suma de 6065,97
lei (f. 406/439 vol. VI d.u.p.).
Instanţa mai constată că expertizarea brăţării multispiralice din aur a fost efectuată într-o altă cauză
penală, la prezentul dosar fiind ataşată o copie a raportului de expertiză realizat în anul 2011.
De asemenea, la dosarul de urmărire penală instanţa nu a identificat vreo dovadă privind avansarea
onorariului de expertiză în cuantum de 15.000 Euro solicitat de expertul Ernest Oberländer T_________
la data de 17.11.2015 prin raportul de expertiză (vol. IV f. 49-157), sumă care ar fi putut justifica într-o
oarecare măsură cuantumul cheltuielilor menţionate în rechizitoriu.
Totodată, se constată că în cauză urmărirea penală s-a desfăşurat pe mai multe paliere şi a urmărit
identificarea şi recuperarea mai multor bunuri de patrimoniu care au fost scoase în mod ilegal de pe
teritoriul ţării (de ex. casa de licitaţii Fritz R_____ Künker GmbH & Co. KG, Gutenbergstraße 23, _____
Osnabrück, a expus spre vânzare o ________ monede din aur şi din argint (Koson şi Pseudo-Lysimach),
activităţile de cercetare cu privire la infracţiunile de complicitate la furt calificat în formă continuată şi
spălare de bani în formă continuată pretins săvârşite de numitul Ciaciş G_______ etc.)).
În aceste condiţii instnţa apreciază că sum de 50.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cursul
urmăririi penale şi în cusurul cercetării judecătoreşti reprezintă o sumă proporţională.
Astfel, în temeiul art. 270 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen., va condamna pe inculpatul
B__ B___ (fiul lui G_______ şi E________, născut la data de 08.11.1949 în Timişoara, jud. T____,
Romania, cetăţean german, domiciliat în Sankt Margarethen im Lungau, C.P. 5581,
________________________________ T__ 4, Austria, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de
Avocat T_______ L_______ din mun. D___, ____________________. 25, _____________, jud.
Timişoara) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire în formă continuată
(actul material din cursul anilor 2005 – martie 2006 privind brăţara plurispiralică din aur în greutate de
933,4 grame, rspectiv actul material din data de 30.06.2015 privind deţinerea unui lot de artefacte
identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare).
În temeiul art. 67 alin. 2 C. pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. g C. pen. va interzice inculpatului dreptul de a
exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale pe o durată de 2 ani.
În temeiul art. 65 alin. 1 C. pen. va interzice inculpatului exercitarea dreptului prevăzut la art. 66 alin. 1
lit. g C. pen., a cărui exercitare a fost interzisă cu titlu de pedeapsă complementară şi care se va executa
în măsura în care se va dispune revocarea sau anularea suspendării sub supraveghere a executării
pedepsei.
În temeiul art. 91C. pen. va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani
închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, în conformitate cu disp. art. 92 alin. 1 C. pen.
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul B__ B___ trebuie să respecte următoarele măsuri de
supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură să permită controlul mijlocelor sale de existenţă.
În temeiul art. 94 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. 1
lit. c – e se vor comunica Serviciului de Probaţiune Bucureşti.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C. pen. va impune inculpatului B__ B___ obligaţia de a frecventa un
program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune sau organizat de acesta în colaborare cu
instituţii din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C. pen. va impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să
presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile în cadrul Administraţiei
Domeniului Public Bucureşti – Sector 1 sau în cadrul Poliţiei Locale a Sectorului 1 Bucureşti, afară de
cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 96 alin. 1 C. pen. va atrage atenţia inculpatului că nerespectarea cu rea-credinţă a
măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse atrage revocarea suspendării sub supraveghere şi
executarea pedepsei.
În temeiul art. 96 alin. 4 C. pen. va atrage atenţia inculpatului cu privire la faptul că în situaţia săvârşirii
unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului şi
pentru care s-a pronunţat o soluţie de condamanre la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui
termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.
În temeiul art. 19, art. 397 alin. 1 C. proc. pen., art. 1357C. civ. şi art. 1369 alin. 1 C. civ. va admite
acţiunea civilă exercitată de partea civilă A_________ A_______ (cu sediul în mun. Bucureşti,
_________________, sector 3, ______) şi va obliga inculpatul B__ B___ să plătească acesteia suma de
72.654,37 Euro cu titlu de daune materiale.
În temeiul disp. art. 404 alin. 4 lit. d C. pr. pen. şi art. 112 alin. 1 lit. e C. pen. va confiscă de la
inculpatul B__ B___ următoarele bunuri identificate conform procesului verbal de predare-primire
întocmit la data de 20.03.2018 (f. 342, 343 vol. IX dosar urmărire penală) şi procesului verbal întocmit la
data de 18.04.2018 (f. 344 vol. IX dosar urmărire penală): - 473 (patrusuteşaptezecişitrei) monede
descrise la pct. 31 – 33, 35 – 86, 88 – 98, 100 – 116, 119 – 133, 136 – 138, 140 – 181, 183 – 259, 261 –
401, 403 – 431, 433, 435 – 457, 459, 461, 467 – 523 din raportul de exepertiză întocmit la data de
16.11.2015, filele 65 - 146 din vol. IV dosar urmărire penală; - 7 (şapte) brăţări din argint descrise la pct.
T1, T2, T3, T4, T5, T6 şi T7 din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 50 - 53 din
vol. IV dosar urmărire penală; - 1 (unu) colier păstrat fragmentar, alcătuit din 6 (şase) piese descrise la
pct. 8a, 8b, 8c, 8d, 8e şi 8f din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 53 - 55 din
vol. IV dosar urmărire penală; - 10 (zece) piese descrise la pct. T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15, T16,
T17, T18 din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 55 - 60 din vol. IV dosar
urmărire penală.
În temeiul disp. art. 404 alin. 4 lit. d C. pr. pen. şi art. 112 alin. 1 lit. e C. pen. va confisca de la
inculpatul B__ B___ un număr de 23 (douăzecişitrei) monede identificate conform pct. 1 – 20 şi 22 – 24
din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 60 - 64 din vol. IV dosar urmărire penală.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. pen. va menţine măsura asiguratorie instituită prin ordonanţa nr.
733/P/2014 din 18.11.2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ (f. 9, 10 vol. VI dosar
urmărire penală) cu privire la bunurile mobile supuse confiscării şi menţionate anterior.
Va constata că bunurile mobile menţionate mai sus şi supuse măsurii confiscării speciale, cu excepţia
unui număr de 23 (douăzecişitrei) monede identificate conform pct. 1 – 20 şi 22 – 24 din raportul de
exepertiză întocmit la data de 16.11.2015 (filele 60 - 64 din vol. IV dosar urmărire penală), au fost
predate autorităţilor judiciare române la data de 20.03.2018 în baza încheierii Tribunalului Salzburg din
07.11.2017 (dosar 28 HR 158/15y – 61), defintivă prin încheierea Curţii de Apel din Linz din data de
29.12.2017 (dosar nr. 9Bs 377/171), în scopul de a servi ca probe în procesul penal.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. pen. va menţine măsura asiguratorie instituită prin ordonanţa nr.
733/P/2014 din 14.04.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel A___ I____ (f. 175, 176 vol. VI
dosar urmărire penală) cu privire la bunurile imobile aparţinând inculpatului B__ B___, respectiv un
teren în suprafaţă de 819 mp înregistrat la nr. registru 845, teren nr. 2248, şi un teren în suprafaţă de 431
mp înregistrat la numărul de registru 847, teren nr. 2249, în scopul garantării executării cheltuielilor
judiciare şi reparării pagubei produse prin infracţiune.
Va constata că asupra bunurilor imobile menţionate anterior a fost instituită măsura sechestrului până la
data de 31.12.2018 prin hotărârea Tribunalului Salzburg din data de 02.09.2016 (dosar nr. 27 HR 127/16
h), definitivă prin hotărârea Curţii Suprme din Linz din data de 05.10.2016 (dosar nr. 8 Bs 321/16v),
măsură menţinută ulterior până la data de 31.12.2020 prin hotărârea pronunţată de Tribunalul Salzburg la
data de 28.12.2018 (dosar nr. 27 HR 127/16h-30), definitivă prin hotărârea Curţii de Apel din Linz din
data de 08.05.2019 (dosar nr. 9 Bs 42/19v), cu privire la cotele de ½ deţinute de inc. B__ B___ din
bunurile imobile sechestrate.
Va respinge ca neîntemeiată solicitarea Ministerului Public – P.Î.C.C.J. de confiscare de la inc. B__ B___
a unui număr de 10 (zece) artefacte arheologice din ceramică sau piatră identificate conform pct. A2, A5-
A10, A12-A14 din raportul de expertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 146 - 154 din vol. IV dosar
urmărire penală, şi va restitui inculpatului aceste bunuri la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Va respinge ca neîntemeiată solicitarea Ministerului Public – P.Î.C.C.J. de confiscare de la inc. B__ B___
a sumei de 72.150 Euro reprezentând sumele de bani obţinute prin tranzacţionarea loturilor de monede
individualizate conform pct. 2 – 25 din rechizitoriu, pag. 20 şi 21.
Va respinge ca neîntemeiată solicitarea Ministerului Public – P.Î.C.C.J. de confiscare a brăţării
plurispiralice din aur în greutate de 933,4 grame, aflată în custodia Muzeului N_______ de Istorie a
României conform procesului verbal încheiat la data de 10.05.2011 (f. 282 vol. II dosar urmărire penală).
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. va obliga inculpatul B__ B___ la plata sumei de 50.000 lei cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Văzând şi disp. art. 408C. pr. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
În temeiul art. 270 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen., condamnă pe inculpatul B__ B___
(fiul lui G_______ şi E________, născut la data de 08.11.1949 în Timişoara, jud. T____, Romania,
cetăţean german, domiciliat în Sankt Margarethen im Lungau, C.P. 5581,
________________________________ T__ 4, Austria, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de
Avocat T_______ L_______ din mun. D___, ____________________. 25,
_____________________________) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de
tăinuire în formă continuată (actul material din cursul anilor 2005 – martie 2006 privind brăţara
plurispiralică din aur în greutate de 933,4 grame, rspectiv actul material din data de 30.06.2015 privind
deţinerea unui lot de artefacte identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare).
În temeiul art. 67 alin. 2 C. pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. g C. pen. interzice inculpatului dreptul de a
exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale pe o durată de 2 ani.
În temeiul art. 65 alin. 1 C. pen. interzice inculpatului exercitarea dreptului prevăzut la art. 66 alin. 1 lit.
g C. pen., a cărui exercitare a fost interzisă cu titlu de pedeapsă complementară şi care se va executa în
măsura în care se va dispune revocarea sau anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art. 91C. pen. dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare
pe un termen de supraveghere de 3 ani, în conformitate cu disp. art. 92 alin. 1 C. pen.
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul B__ B___ trebuie să respecte următoarele măsuri de
supraveghere:
f) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta;
g) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
h) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
i) să comunice schimbarea locului de muncă;
j) să comunice informaţii şi documente de natură să permită controlul mijlocelor sale de existenţă.
În temeiul art. 94 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. 1
lit. c – e se comunică Serviciului de Probaţiune Bucureşti.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C. pen. impune inculpatului B__ B___ obligaţia de a frecventa un program
de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune sau organizat de acesta în colaborare cu instituţii
din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C. pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să presteze
o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile în cadrul Administraţiei
Domeniului Public Bucureşti – Sector 1 sau în cadrul Poliţiei Locale a Sectorului 1 Bucureşti, afară de
cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 96 alin. 1 C. pen. atrage atenţia inculpatului că nerespectarea cu rea-credinţă a măsurilor
de supraveghere sau a obligaţiilor impuse atrage revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea
pedepsei.
În temeiul art. 96 alin. 4 C. pen. atrage atenţia inculpatului cu privire la faptul că în situaţia săvârşirii
unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului şi
pentru care s-a pronunţat o soluţie de condamanre la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui
termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.
În temeiul art. 19, art. 397 alin. 1 C. proc. pen., art. 1357C. civ. şi art. 1369 alin. 1 C. civ. admite
acţiunea civilă exercitată de partea civilă A_________ A_______ (cu sediul în mun. Bucureşti,
_________________, sector 3, ______) şi obligă inculpatul B__ B___ să plătească acesteia suma de
72.654,37 Euro cu titlu de daune materiale.
În temeiul disp. art. 404 alin. 4 lit. d C. pr. pen. şi art. 112 alin. 1 lit. e C. pen. confiscă de la inculpatul
B__ B___ următoarele bunuri identificate conform procesului verbal de predare-primire întocmit la data
de 20.03.2018 (f. 342, 343 vol. IX dosar urmărire penală) şi procesului verbal întocmit la data de
18.04.2018 (f. 344 vol. IX dosar urmărire penală): - 473 (patrusuteşaptezecişitrei) monede descrise la pct.
31 – 33, 35 – 86, 88 – 98, 100 – 116, 119 – 133, 136 – 138, 140 – 181, 183 – 259, 261 – 401, 403 – 431,
433, 435 – 457, 459, 461, 467 – 523 din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 65 -
146 din vol. IV dosar urmărire penală; - 7 (şapte) brăţări din argint descrise la pct. T1, T2, T3, T4, T5, T6
şi T7 din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 50 - 53 din vol. IV dosar urmărire
penală; - 1 (unu) colier păstrat fragmentar, alcătuit din 6 (şase) piese descrise la pct. 8a, 8b, 8c, 8d, 8e şi
8f din raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 53 - 55 din vol. IV dosar urmărire
penală; - 10 (zece) piese descrise la pct. T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15, T16, T17, T18 din raportul
de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 55 - 60 din vol. IV dosar urmărire penală.
În temeiul disp. art. 404 alin. 4 lit. d C. pr. pen. şi art. 112 alin. 1 lit. e C. pen. confiscă de la inculpatul
B__ B___ un număr de 23 (douăzecişitrei) monede identificate conform pct. 1 – 20 şi 22 – 24 din
raportul de exepertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 60 - 64 din vol. IV dosar urmărire penală.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. pen
. menţine măsura asiguratorie instituită prin ordonanţa nr. 733/P/2014 din 18.11.2015 a Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel A___ I____ (f. 9, 10 vol. VI dosar urmărire penală) cu privire la bunurile mobile
supuse confiscării şi menţionate anterior.
Constată că bunurile mobile menţionate mai sus şi supuse măsurii confiscării speciale, cu excepţia unui
număr de 23 (douăzecişitrei) monede identificate conform pct. 1 – 20 şi 22 – 24 din raportul de
exepertiză întocmit la data de 16.11.2015 (filele 60 - 64 din vol. IV dosar urmărire penală), au fost
predate autorităţilor judiciare române la data de 20.03.2018 în baza încheierii Tribunalului Salzburg din
07.11.2017 (dosar 28 HR 158/15y – 61), defintivă prin încheierea Curţii de Apel din Linz din data de
29.12.2017 (dosar nr. 9Bs 377/171), în scopul de a servi ca probe în procesul penal.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. pen
. menţine măsura asiguratorie instituită prin ordonanţa nr. 733/P/2014 din 14.04.2016 a Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel A___ I____ (f. 175, 176 vol. VI dosar urmărire penală) cu privire la bunurile
imobile aparţinând inculpatului B__ B___, respectiv un teren în suprafaţă de 819 mp înregistrat la nr.
registru 845, teren nr. 2248, şi un teren în suprafaţă de 431 mp înregistrat la numărul de registru 847,
teren nr. 2249, în scopul garantării executării cheltuielilor judiciare şi reparării pagubei produse prin
infracţiune.
Constată că asupra bunurilor imobile menţionate anterior a fost instituită măsura sechestrului până la data
de 31.12.2018 prin hotărârea Tribunalului Salzburg din data de 02.09.2016 (dosar nr. 27 HR 127/16 h),
definitivă prin hotărârea Curţii Suprme din Linz din data de 05.10.2016 (dosar nr. 8 Bs 321/16v), măsură
menţinută ulterior până la data de 31.12.2020 prin hotărârea pronunţată de Tribunalul Salzburg la data de
28.12.2018 (dosar nr. 27 HR 127/16h-30), definitivă prin hotărârea Curţii de Apel din Linz din data de
08.05.2019 (dosar nr. 9 Bs 42/19v), cu privire la cotele de ½ deţinute de inc. B__ B___ din bunurile
imobile sechestrate.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea Ministerului Public – P.Î.C.C.J. de confiscare de la inc. B__ B___ a
unui număr de 10 (zece) artefacte arheologice din ceramică sau piatră identificate conform pct. A2, A5-
A10, A12-A14 din raportul de expertiză întocmit la data de 16.11.2015, filele 146 - 154 din vol. IV dosar
urmărire penală, şi restituie inculpatului aceste bunuri la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea Ministerului Public – P.Î.C.C.J. de confiscare de la inc. B__ B___ a
sumei de 72.150 Euro reprezentând sumele de bani obţinute prin tranzacţionarea loturilor de monede
individualizate conform pct. 2 – 25 din rechizitoriu, pag. 20 şi 21.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea Ministerului Public – P.Î.C.C.J. de confiscare a brăţării plurispiralice
din aur în greutate de 933,4 grame, aflată în custodia Muzeului N_______ de Istorie a României conform
procesului verbal încheiat la data de 10.05.2011 (f. 282 vol. II dosar urmărire penală).
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă inculpatul B__ B___ la plata sumei de 50.000 lei cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.11.2020.
PREŞEDINTE, GREFIER,
J____ M_____ I_____ G_______ B________ R_____
Red./Dact. JMI/GBR
___ex./07.12.2020
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania
pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro