Sunteți pe pagina 1din 13

nfiinarii unei societi comerciale n Romnia

1. Tipuri de firme Notiunea de firma este folosita in teoria si practica economica cu doua acceptiuni:pe de o parte, reprezinta un nume sub care apare o persoana fizica sau juridica ce exercita o activitate economica si sub care trebuie sa se inscrie in registrul de comert, iar, pe de alta parte, desemneaza un agent economic care produce bunuri si servicii destinate pietei, indiferent de forma de proprietate si de organizare. Cea mai raspandita definitie este acceea de nume sub care noutatile economico-sociale de diferite profile isi exercita activitatea si prin care fac cunoscute denumirea unitatii , natura activitatii. Societatea comercial este o persoan juridic subiect de drept autonom - avnd scop lucrativ i fiind format din cel puin dou persone care se nvoiesc s pun ceva n comun pentru a desfaura acte si fapte de comer si a mpari foloasele rezultate ( art.1491 al Codului Civil). nfiinarea si funcionarea acestor tipuri de ntreprinderi este reglementat prin Legea nr. 31/1990 legea societailor comerciale, lege care instituie o singur excepie de la definiia de mai sus, prin articolul 210 care prevede ca manifestarea de voin a unei singure persoane, asociatul unic, este suficient pentru constituirea unei societai comerciale. Astfel,societatea comercial dobndete personalitate juridic doar dac a fost legal constituit, adic ndeplinete formalitaile impuse de lege. Forma juridic a firmei este important i la alegerea acesteia trebuie avute n vedere o serie de elemente: natura activitaii ce urmeaz a fi desfaurat anvergura firmei numrul viitorilor parteneri de afaceri gradul de implicare i de rspundere al partenerilor volumul de capital necesar si disponibil specificul fiecrei forme juridice Potrivit legislaiei n vigoare ( legea 31/1990, cu privire la nfiinarea i funcionarea societiilor comerciale), n Romnia pot fi organizate urmroarele tipuri de firme: Capitalul social: ntregul patrimoniu al asociailor este folosit ca gaj in vederea garantrii obligaiilor sociale fa de teri. Totui, n practic, se cere afectarea unei sume modice ntr-un cont propriu, precum i aducerea la capitalul efectiv a unor bunuri mobile sau imobile, prin procesul verbal ncheiat de ctre asociai sau prin expertiz ordont de instana judectoreasc. Conducerea societii i alegerea administratorilor: dreptul de alegere a unuia sau mai multor administratori, dintre ei sau din afar, revine asociatului sau asociailor care dein majoritatea absolut a capitalului social, fixndu-le puterile, durata serviciului i eventual remuneraia. Caracteristici: formate dintr-un singur fel de asociai aportul asociailor la formarea capitalului social este constituit din pari sociale
a). Societai comerciale n nume colectiv (S.N.C)

parile sociale ale partenerilor nu sunt transmisibile membrii societtii rspund solidar, subsidiar si nelimitat de pasivul social al societii la baza societii st ncrederea i interesul pe care acetia l reprezint unul pentru cellalt fiecare partener este personal rspunztor pentru toate datoriile create de societate Avantajele acestui tip de societate sunt aceleai ca n cazul ntreprinderilor individuale iar cteva dintre dezavantaje pot fi: un membru al societaii, fra a avea personal vreo vin, poate fi obligat la plata unor datorii poteniale pe care le-a contractat un partener n numele societaii fra s-l consulte necesit o consultare reciproc continu ntre parteneri, mai ales dac ntre acetia nu exist ncredere deplin b). Societai n comandita simpl (S.C.S) Aceast form de organizare ofer posibilitatea celor care au idei, sunt buni profesioniti n anumite domenii, dar nu au capital, s se asocieze cu persoane care dispun de capital, dar nu au idei, nu au pricepere n nici un domeniu. Un dezavantaj important al acestei forme de organizare este imposibilitatea comanditarilor de a participa la conducerea societatii. Asociaii se impart n dou categorii: comanditaii, al cror capital este constituit din aptitudini, cunotine, idei etc., care rspund solidar si nelimitat, asigurnd totodat, i conducerea i gestiunea patrimoniului omanditarii, al cror capital este alcatuit din bani si bunuri, parile lor sociale fiind transmisibile doar cu acordul tuturor asociailor, care au dreptul la dividend proporional cu aciunile pe care le posed i rspund numai n limita sumei cu care au contribuit la formarea firmei Administratorul unei societai comerciale n comandit simpl nu poate fi dect un comanditat. c). Societaile n comandit pe aciuni (SCA) Capitalul social: regulile sunt identice cu cele pentru societaile n comandit simpl Administratorii: administrarea societaii este ncredintata unuia sau mai multor asociai comanditai. Caracteristici: existena a dou categorii de asociai (comanditai si comanditari) capitalul social e mparit n aciuni obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditarii sunt obligati numai la plata aciunilor lor Avantaje administrarea societaii o asigur asociaii (cei comanditai) iar hotrrile lor se iau i se aplic pe loc, obtinndu-se astfel o cretere a operativitii mare libertate de aciune a organelor de conducere reprezentate de comanditai Dezavantajele acestui timp de societate sunt similare cu cele ale societtii n comandit simpl. d). Societile pe aciuni (SA)

Capitalul social: poate fi vrsat integral , dar societatea poate fi nfiinata prin vrsarea a numai 20% din capitalul subscris. Cenzorii i contabilii: societaile pe aciuni trebuie obligatoriu s aib un numr de cel puin trei cenzori i trei supleanti. Dac numrul cenzorilor este mai mare, el trebuie s fie neaparat n numr impar. Cenzorii sunt alei la nceput de ctre adunarea constitutiv, pe o perioad de trei ani, cu posibilitatea realegerii. Cel puin unul dintre ei trebuie s fie expert contabil sau contabil autorizat. Administrarea: administratorul trebuie s depun o garanie care nu poate fi mai mic dect valoarea a 10% din aciuni sau dublul remuneraiei lunare. Semnturile administratorilor se depun la Registrul Comerului. Caracteristici: cele mai representative forme de societti comerciale capitalul social al societaii este format din aciuni acionarii pot fi persoane fizice sau juridice numrul acionarilor nu poate fi mai mic de cinci personalitatea acionarilor nu are importan acionarii rspund n limita capitalului subscris exprimat n aciuni capitalul social are n Romnia un plafon de minim 25 milioane lei conducerea general este asigurat de adunarea general a acionarilor sau a reprezentanilor acestora fiecare acionar are drept de vot, numrul voturilor fiecruia fiind proportional cu numrul i puterea aciunilor deinute conducerea curent este asigurat de consiliul de administraie ales sau numit de adunarea general acionarii primesc anual un dividend, mrimea acestuia fiind proporional cu numrul de aciuni deinute Avantaje aciunile sunt transmisibile i negociabile rspunderea acionarilor este proporional cu valoarea aciunilor deinute pot exista nelimitat n timp, cu condiia s fie eficiente pot alege cadrele manageriale i schimba conducerea necorespunztoare se pot mri pe seama economiilor de capital ofer garanii mai mari pentru creditori Dezavantaje exist posibilitai mai mari de nenelegeri i dezacorduri n actul decizional pot aprea contradicii ntre acionari i manageri datorit dimensiunilor mari se adapteaz mai greu la cerinele pieei e). Societatea cu rspundere limitat (SRL) Este o form intermediar ntre societatea de persoane i cea de capital. Capitalul poate fi constituit din bunuri imoblie sau mobile, necesare activitaii (care reprezint pn la 60% din valoarea capitalului fixat) i din o sum limitat de bani (40% din valoarea capitalului social). Limita minim a capitalului social este fixat prin lege la suma de 200 lei iar capitalul social este divizat n pri sociale netransmisibile. Asociaii rspund pentru pasivul social numai n limita aportului lor la capital. Conducerea societaii: administratorul este ales de ctre majoritatea absolut a angajailor, care stabilesc i extinderea ndatoririlor i drepturilor acestuia i durata

mandatului. Dac societatea are un singur asociat, acesta este singurul n masura s reprezinte societatea sau s delege tere persone fizice sau juridice pentru administrare sau reprezentare. Cesiunea prilor sociale: poate fi facut prin cesiune de drept civil, n limita prilor sociale deinute. Pentru cesionarea lor se ntocmete un nscris autentic contract de cesiune, urmnd ca asociaii ramai sa efectueze formalitile de publicitate ale actului additional la Monitorul Oficial i nregistrarea lui ca meniune la Registrul Comerului. 2. Etapele nfiinrii unei societi comerciale Actele necesare pentru a infiinta o societate comerciala sunt urmatoarele: Actul de identitate in original ale viitorului asociat (daca este vorba de un asociat unic) sau ale tuturor asociatilor care infiinteaza firma, ct si de 3 copii dupa acestea. Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). In situatia in care asociatii sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare, act constitutiv etc). In cazul persoanelor juridice nerezidente, aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. Pentru infiintarea societatii, aveti nevoie si de cazierele fiscale ale viitorilor asociati. Cazierele fiscale se elibereaza de Directia Generala a Finantelor publice (obtinerea cazierului fiscal dureaza 5 zile lucratoare). Stabilirea obiectului de activitate Alegerea obiectului de activitate se face conform clasificarii din noul Cod CAEN 2008. Se poate stabili un singur obiect principal de activitate si un numar nelimitat de obiecte secundare de activitate. Cuantumul taxei de inregistrare a firmei tale este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul de activitate. Taxa de baza acopera 5 coduri, iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. Alegerea formei juridice a societatii Legea 31/1990 prevede urmatoarele forme ale persoanei juridice: Societate cu raspundere limitata (SRL) e cea mai des intalnita forma de organizare a activitatii comerciale in Romania. Asociatii nu au calitatea de comercianti si nu raspund de datoriile societatii decat in limita aporturilor. Capitalul social este de minimum 200 RON, e divizat in parti sociale egale care trebuie sa aiba o valoare minima de 10 lei fiecare. Societatea va fi condusa de adunarea generala a asociatilor, iar administrarea societatii si reprezentarea ei in relatiile cu tertele persoane se va face de catre administratori, puterile lor fiind nelimitate; se poate constitui si cu un singur asociat, singura conditie fiind ca acesta sa nu mai fie asociat intr-o alta societate. Societatea in nume colectiv (SNC - Caracteristica principala a acestei forme juridice este aceea ca asociatii acestei forme de societate au, in general, calitatea de comercianti si raspund solidar si nelimitat pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta. Societatea in comandita simpla (SCS) - are caracteristic faptul ca o parte dintre asociati, numiti comanditati, au de regula calitatea de comercianti si raspund solidar si nelimitat de datoriile societatii, iar o alta parte, comanditarii, raspund doar pana la concurenta aporturilor subscrise de fiecare. Societati pe actiuni (SA) - in Romania, numarul societatilor pe actiuni este in crestere. O societate pe actiuni este o intreprindere care presupune un minimum de 2 actionari. Capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de

transmitere, pot fi nominative sau la purtator. Actiunile au o valoare egala care nu poate fi mai mica de 0,1 lei. Societatea in comandita pe actiuni (SCA - Asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar iar cei comanditari raspund in limita aportului lor. Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati. Rezervarea numelui societatii Rezervarea numelui firmei se va face la Registrul Comertului (cost aproximativ: 50 ron), se aleg cel putin 3 denumiri, in ordinea preferintelor. Verificarea disponibilitatii numelui de firma o puteti face pe website-ul oficial al Registrului Comertului: http://recom.onrc.ro/ user: guest, parola: guest. Declaratie pe proprie raspundere pentru inregistrare Declaratia pe proprie raspundere (model) este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala. Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: - persoanele fizice care desfasoara activitati independente; - fondatori; - administratori; - reprezentantul permanent - persoana fizica - desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale; - cenzori. Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: - forma autentificata de notarul public; - declaratie tip, semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului; - atestata de avocat, in conditiile Legii nr. 51/1995; - inclusa in actul constitutiv sau modificator authentic Stabilirea sediului social Sediul social se stabileste prin incheierea unui contract de comodat sau de inchiriere, contract incheiat intre proprietarul imobilului si viitoarea firma, pe baza rezervarii denumirii de la O.N.R.C. Este necesara si o copie de pe actul de proprietate al persoanei fizice sau juridice care doreste sa-si puna la dispozitie imobilul in vederea stabilirii sediului social al firmei. Sediul poate fi proprietate personal (contract de vanzare-cumparare sau certificat de mostenitor), un spatiu inchiriat (contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale, in maximum 15 zile de la data semnarii, conform Legii 181/1997)), un spatiu asupra caruia axist un contract de comodat (contract de comodat, de uz, uzufruct) sau luat in leasing imobiliar (contract de leasing imobiliar). Daca sediul are mai multi proprietari, este nevoie de acordul scris al coproprietarilor. Daca sediul social al societatii se gaseste intr-un imobil cu destinatia locuinta (bloc), acesta intra sub incidenta Legii locuintelor nr. 114/1996 i trebuie efectuata schimbarea destinatiei: din locuinta in sediu social. Potrivit legii, este nevoie de avizul favorabil al asociatiei proprietarilor. In cazul in care nu exista o asociatie de proprietari, este nevoie de avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza sediul , atat in plan orizontal, cat si in plan vertical.

Actul Constitutiv n vederea efectuarii de acte de comert si pentru constituirea unei societati cu raspundere limitata se incheie un act constitutiv. Pentru redactarea acestuia este indicat sa apelati la persoane specializate in domeniu. Actul Constitutiv trebuie sa contina, in mod obligatoriu: - obiect principal de activitate - obiecte secundare de activitate ( daca exista ) - denumire firma ( inclusiv numarul rezervarii de la O.N.R.C.) - numele asociatilor si aportul la capitalul social al fiecaruia - numele Administratorului si perioada pentru care va detine aceasta functie. Exista mai multe variante de act constitutiv. Actul constitutiv poate avea una dintre urmatoarele forme: a.) contract de societate pentru societatea in nume colectiv, in comandita simpla; b.) contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv (anexat); c.) statut, pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic.Pentru redactarea obiectului de activitate utimizeaza. Clasificarea activitatilor din economia nationala CAEN, aprobata prin H.G. nr. 656/1997. Obiectul de activitate se exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printr-o grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. Cuantumul taxei de inregistrare a firmei dumnevoastra este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul de activitate. Taxa de baza acopera 5 coduri, iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. d.) contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata; Redactarea actului constitutiv se poate realiza de catre Biroulul unic (Oficiul de asistenta pentru societatile comerciale) de pe langa Camera de Comert in raza careia va veti desfasura activitatea, de catre un avocat sau de un notar sau de catre intreprinzatorul insusi. Asociatii si Adminstratorul vor da Declaratii pe propria raspundere, din care sa rezulte ca nu au antecedente penale si ca indeplinesc condiiile legale pentru detinerea acestor calitati. Actul Constitutiv al societatii si Declaratiile pe propria raspundere trebuie sa aiba data certa data de catre un avocat. Depunerea capitalului social la banca Capitalul social se depune la banca intr-un cont special de capital social pentru care bancile de regula au formulare speciale. De regula, acest cont are un statut special (la acesta nefiind percepute comisioane lunare sau oferite dobanzi). Banca va va furniza documentele necesare pasilor ulteriori (de exemplu: chitanta pentru banii depusi, extras de cont, etc). Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma aport la capitalul social al societatii comerciale, indicandu-se denumirea acesteia. Capitalul minim pentru SRL: 200ron. Specimenul de semnatura Potrivit legii, comerciantul persoana fizica, reprezentantii unei societati comerciale, administratorii, lichidatorii, conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna semnaturile lor la oficiul registrului comertului. Pentru depunerea specimenului de semnatura se completeaza un formular tip. Pentru dovedirea specimenului de semnatura, persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia, care

va certifica semnatura. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. Alegerea tipului de societate, pentru a fixa baza de impozitare : intreprindereile mici microintreprindere (3% impozit) sau intreprindere mare - macrointreprindere (16% impozit); Firmei este sau nu platitoare de TVA. Declaratii pe proprie raspundere pentru avize Pentru fiecare din cele cinci avize obligatorii trebuie completate dosare pentru obtinerea acestora in functie de activitate, iar in cazul unei firme de consultanta, pentru simplificarea procedurilor se pot completa Declaratii pe proprie raspundere. Pentru fiecare aviz se completeaza o astfel de Declaratie pe proprie raspundere dupa cum urmeaza: - Declaratia pe proprie raspundere privind respectarea legislatiei de protectia mediului; - Declaratia pe proprie raspundere privind respectarea legislatiei de protectia muncii; - Declaratia pe proprie raspundere privind prevenirea si stingerea incendiilor; - Declaratia pe proprie raspundere referitoare la conditiile igenico-sanitare; - Declaratia pe proprie raspundere din punct de vedere sanitaro-veterinar. Depunerea actelor si inregistrarea la Registrul Comertului Cand dosarul este complet, acesta se depune la Registrul Comertului de pe langa tribunalul in a carui raza se va afla sediul societatii, pentru efectuarea inmatricularii societatii. Aici sunt completate formularele tip O.N.R.C., care vor fi anexate la dosar: Cerere, Declaratie pe proprie raspundere, Anexa- Vector Fiscal. Judecatorul delegat de Tribunalul teritorial verifica legalitatea actelor depuse si dispune autorizarea inmatricularii societatii; se transmite spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei incheierea judecatorului delegat. Eliberarea actelor Registrul Comertului va elibera urmatoarele acte, n termen de aproximativ 4 de zile, care vor atesta infiintarea firmei tale: - Certificatului de inregistrare a firmei - ncheirea de nregistrare sau Hotararea tribunalului judecatoresc de pe langa Oficiul National al Registrului Comertului - Certificatul constatator sau certificatele constatatoare care tin loc de autorizatii (in cazul in care nu se desfasoara o activitate care sa aiba un impact semnificativ asupra mediului). Etape necesare dup obinerea documentelor de la RECOM - Confectionarea stampilei societatii. Firmele specializate iti vor solicita copii de pe actele societatii, o delegatie pentru reprezentantul firmei si o copie de pe actul de identitate al acestuia. - Deschiderea contului bancar. La dosarul ce a fost depus la O.N.R.C. a fost atasata copie de pe chitanta emisa de banca la care a fost depus capitalul social. Dupa inregistrarea firmei, trebuie prezentate bancii documentele de la RECOM, pentru deschiderea efectiva a unui cont al societatii (deblocarea capitalului social), prezentand chitanta originala. - Realizarea documentelor cu regim special: facturier, chitantier, etc. Firmele specializate iti vor solicita actele societatii in original, o delegatie pentru reprezentantul firmei si o copie de pe actul de identitate al acestuia. Trebuie sa te informezi inainte de a da

comanda, deoarece timpul de executie a lucrarii variaza de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de firma. - Declaratia de inregistrare fiscala se depune la Administratia Financiara competenta in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii. - Avize si autorizatii functionare - toate avizele sau actele de autorizare vor fi solicitate autoritatilor publice in functie de obiectul de activitate al societatii. Pentru a incepe activitatea comerciala propriu-zisa la Registrul Comertului, se obtin autorizatiile si avizele necesare functionarii legale a societatii.

II. NTREPRINDEREA, CENTRU DECIZIONAL

2.1. Decizia economica. Definitie, factori primari ai deciziei Decizia economica reprezinta linia de actiune aleasa n mod constient n cadrul procesului de conducere al firmei dintr-un numar oarecare de posibilitati n scopul atingerii unor obiective n conditii de eficienta maxima. Decizia este, deci, actiunea de punere n lucru a resurselor, de stabilire si atingere a obiectivelor firmei. Decizia necesita o activitate de pregatire si elaborare la care participa un numar mare de persoane si compartimente din ntreprindere. Pentru alegerea celei mai bune decizii trebuie sa existe urmatoarele elemente: un obiectiv economic si/sau un scop bine determinat care sa poata fi cuantificat; un volum mare de informatii care sa reflecte fenomenele si procesele economice care au loc n realitate; un aparat de investigare si prelucrare a datelor. Decizia are influente directe la nivelul grupului si de aceea n conceperea si realizarea deciziei este necesar sa se aiba n vedere caracteristicile privind postul, pregatirea, motivarea si potentialul membrilor grupului respectiv. Decizia determina efecte directe si propagate pe plan economic, uman si tehnic cel putin la nivelul unui compartiment al firmei. Investigatiile ntreprinse au relevat faptul ca factorii primari ai deciziei de conducere sunt: decidentul si mediul ambiant. Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care n virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise adopta decizia n situatia respectiva. Tendinta dominanta la nivelul decidentilor este cresterea capacitatii lor decizionale ca urmare a cresterii nivelului de pregatire n domeniul managementului, la aceasta contribuind substantial si consultantii n management ce lucreaza n cadrul organizatiilor specializate. Tendinta caracteristica managementului firmei n momentul actual este extinderea deciziilor de grup. Mediul ambiant decizional consta n ansamblul elementelor eterogene si exogene firmei care alcatuiesc situatia decizionala caracterizata prin manifestarea unor influente directe si indirecte semnificative asupra continutului si rezultatelor deciziei. n mediul ambiant decizional se constata o evolutie contradictorie: pe de o parte se nregistreaza o serie de transformari de natura sa ofere premise mai bune pentru un proces decizional eficient, iar pe de alta mediul ambiant decizional tinde sa devina din ce n ce mai complex datorita adncirii diviziunii sociale, reducerea ciclului de viata al produselor si ccelerearea ritmului de uzura morala. Pe plan decizional aceste elemente se traduc ntr-un numar sporit de variabile si conditii limita si n implicarea interdependentelor dintre acestea.

2.2. Cerintele deciziei economice si clasificarea deciziilor Pentru a se asigura o eficienta economica maxima, decizia trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: - sa fie fundamentata stiintific, - sa fie adoptata de compartimentele sau persoanele care au mputernicirea legala n acest sens, - sa fie luata si transmisa n timp util, - sa fie formulata clar si concis pentru a putea fi bine receptionata. Ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate conform sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice manageriale alcatuiesc sistemul decizional. n functie de ipostazele manageriale majore cu mare impact asupra rationalitatii proceselor manageriale, deciziile se pot clasifica dupa mai multe criterii: Dupa orizontul de timp si implicatii: a) decizii strategice, care se refera la o perioada cuprinsa ntre 3 si 5 ani, contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor fundamentale sau derivate si vizeaza activitatile de nsamblu ale firmei sau principalele sale componente. b) decizii tactice, care se refera la perioade cuprinse ntre 6 luni si 2 ani, contribuie la realizarea obiectivelor derivate ale firmei si vizeaza un ansamblu de activitati sau o parte din activitatile principale ale firmei. c) decizii curente, care se refera la perioade de maxim cteva luni, contribuie la realizarea obiectivelor individuale si predomina la nivelul managementului mediu si inferior. Dupa esalonul managerial la care se adopta: a) decizii adoptate la nivel si sunt de tipul deciziilor strategice si tactice; b) decizii adoptate la nivel mediu si sunt fie tactice, fie decizii curente; c) decizii adoptate la nivel inferior si sunt numai curente. Dupa frecventa cu care se adopta a) decizii periodice care se adopta la intervale neregulate de timp, fiind dificil de anticipat si depind exclusiv de potentialul decizional al decidentului, b) decizii unice, cu caracter exceptional si nu se repeta n viitorul apropiat. Dupa posibilitatea anticiparii lor: a) decizii anticipate, cnd perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu mult timp nainte; b) decizii imprevizibile, atunci cnd perioada adoptarii si principalele elemente implicatii se cunosc cu putin timp nainte, iar calitatea lor depinde de intuitia si capacitatea decidentului. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului a) decizii integrale - sunt deciziile cu caracter curent si se adopta din initiativa decidentului fara avizul esalonului ierarhic superior; b) decizii avizate de tipul deciziei strategice si a celor tactice si necesita avizul esalonului ierarhic superior. Dupa sfera de cuprindere a decidentului a) decizii participative, atunci cnd sunt adoptate de catre organele de management participativ si sunt de tipul deciziilor strategice si a celor tactice si necesita un consum mare de timp; b) decizii individuale - se adopta de catre un singur cadru de conducere si se bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a managerului respectiv.

2.3. Etapele procesului decizional n cadrul procesului decizional este necesara parcurgerea mai multor etape: Identificarea si definirea problemei ce semnifica recunoasterea situatiei care impune luarea deciziei si determinarea obiectivelor urmarite prin aceasta; Precizarea corespunzatoare a obiectivului prin stabilirea corelatiei ntre obiectivele de ansamblu ale ntreprinderii si problema data astfel ca obiectivul stabilit trebuie sa fie real, mobilizator si stimulator. Stabilirea alternativelor sau variantelor decizionale. n aceasta etapa creativitatea tinde sa joace un rol foarte important n luarea deciziei. Esential n aceasta etapa este adunarea principalelor informatii ce caracterizeaza fiecare curs prelabil de actiune si ordonarea lor logica. n acest scop se ntocmesc liste cuprinznd elemente necesare evaluarii alternativelor identificate, evidentiind n acelasi timp limitele, avantajele si dezavantajele fiecarei alternative. Alegerea celei mai convenabile dintre alternative, adica a deciziei. n prealabil trebuie stabilite criteriile de evaluare a fiecarei variante posibile si de aceea pentru adaptarea deciziei, se cere folosirea modalitatilor participative de luare a deciziei. Aplicarea deciziei necesita luarea n prealabil a unui ansamblu de masuri sistematizate sub forma unui plan de actiune si pregatirea climatului psihosocial n cazul n care decizia antreneaza schimbari radicale n activitatea agentilor economici. Evaluarea rezultatelor obtinute determina masura n care obiectivele fixate au fost ndeplinite si se stabilesc cauzele care au generat eventualele abateri. 2.4. Legatura dintre sistemul decizional si cel informational al firmei Sistemul decizional este foarte strns legat de sistemul informational. Functionarea adecvata a firmei si realizarea obiectivelor cuprinse n previziunile sale nu sunt posibile doar printr-o buna organizare structurala a firmei. Este necesara existenta unui sistem informational care sa ofere materia prima informationala necesara stabilirii si ndeplinirii obiectivelor manageriale. De aceea procesul managerial este nteles ca un proces de folosire a informatiilor. Legatura dintre sistemul decizional si cel informational se poate prezenta astfel: - n primul rnd, la intrare, sistemul informational furnizeaza sistemului decizional datele de care acesta are nevoie si pe care le prelucreaza dndu-le forma adecvata pentru a putea fi folosite n cadrul procesului decizional; - n al doilea rnd, datele, odata prelucrate si luata decizia, aceasta este preluata de catre sistemul informational si dirijata spre compartimentele unde ea trebuie sa ajunga pentru a putea fi pusa n practica; - n al treilea rnd, sistemul decizional necesita chiar n interiorul sau un circuit intermediar de informatii n conditiile n care firma este condusa prin intermediul managementului participativ. Caracteristicile ntreprinderilor moderne Acestea sunt caracterizate prin marea varietate a circuitelor si fluxurilor informationale, care n functie de directiile de vehiculare, pot fi de trei tipuri: - verticale - cnd se stabilesc ntre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhic diferite si ntre care exista relatii de subordonare nemijlocite; - orizontale, cnd se stabilesc ntre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic, ntre care exista relatii de cooperare sau functionale;

- oblice, cnd se stabilesc ntre posturi si compartimente situate per nivele ierarhice diferite, ntre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita, relatiile fiind de natura functionala sau de control 2.5. Comunicarea n cadrul ntreprinderii n prezent, comunicarea n ntreprindere este tot att de vitala cum informatia este cunoscuta ca materie prima pentru decizie si ea se utilizeaza la diferite nivele, dupa cum urmeaza: n primul rnd ntre oameni, apoi ntre servicii si compartimente, precum si ntre ntreprindere si mediul nconjurator. Comunicarea poate fi de trei feluri: - descendenta - cnd opereaza ncepnd de la vrful piramidei organizationale pna la baza sa; - ascendcenta - cnd mesajele individuale urca pna la conducerea firmei; - laterale - cnd are loc schimbul de mesaje ntre colaboratori. n practica, comunicarea se stabileste sub forme foarte variate si anume: ea poate fi mai mult sau mai putin organizata. Astfel, activitatile practice aflate sub controlul conducereii ntreprinderii favorizeaza comunicarea fara ca ea sa fie sistematic organizata. Pe de alta parte, organizarea de reuniuni care necesita obligatia prezentarii de rapoarte presupune sistematizarea comunicatiei n cadrul ntreprinderii. De asemenea, mesajele sunt transmise sub forme variate. Ele se pot prezenta sub forma de scrisa, orala, n limbaj curent sau codificat. Pe de alta parte, reteaua de informatii poate sa fie mai mult sau mai putin complexa. Sistemul de comunicare care functioneaza n ntreprindere combina toate formele elementare. Principalele componente ale comunicarii sunt: emitentii, receptorii, canalele de comunicatie, mijloacele tehnice de comunicare si suporturile materiale de comunicare. Calitatea comunicarii se poate mbunatati pe doua cai, si anume: - prima presupune scurtarea retelei de informare; cu ct o retea este mai scurta, cu att se micsoreaza riscul de parazitare al ei. organizarea de reuniuni care permite oamenilor sa intre n contac direct consituie un progres din acest punct de vedere; - simplificarea codificarii si formalizarea codificarii. Operatiunea de codificare si apoi decodificarea, poate, prin complexitatea ei, sa multiplice riscul aparitiei erorilor. Punerea n practica a procedurilor standard de formalizare si de circulare a mesajelor reduc riscul aparitiei erorilor. 2.6. Metode si tehnici folosite n procesul decizional Simularea n procesul decizional reprezinta un proces de stabilire a deciziilor cu ajutorul unor modele care constituie reprezentari simplificate ale unor sisteme reale. Etapele simularii decizionale sunt: a) determinarea domeniului care va fi simulat; b) stabilirea factorilor economici, tehnici si juridici care actioneaza n domeniul respectiv si a legaturilor elementele domeniului si factorii respectivi; c) elaborarea modelelor economice si matematice care prezinta mai bine procesele simulate; d) elaborarea programelor pe calculator; e) simularea si adaptarea deciziilor Metoda de simulare "Monte Carlo" pentru adoptarea deciziilor n conditii de incertitudine. Simularea deciziilor economice poate fi aplicata tuturor claselor de probleme

care cuprind reguli de functionare, politici si proceduri cum ar fi cele privind adaptarea deciziilor, controlul deciziilor si politica de preturi Actiunea tehnica de simulare nu este de fapt un procedeu de optimizare a deciziei. Rezolvarea problemelor cu ajutorul tehnicilor de simulare presupune utilizarea unor algoritmi interactivi si existenta unor pasi bine determinati n vederea atingerii obiectivului presupus. Datele de intrare sunt, de obicei, variabile aleatoare obtinute n urma generarii lor de catre un generator de numere aleatoare. Metoda "Monte Carlo" se bazeaza pe utilizarea unor astfel de variabile aleatoare, deoarece pentru modelele ce implica existenta unui numar mare de variabile decizionale, metoda foloseste n mod necesar tehnica de calcul, iar algoritmul metodei este prezentat n succesiunea etapelor sale interactive. Pasii metodei "Monte Carlo" sunt urmatorii: - se determina variabilele sau componentele cele mai semnificative ale modelului. - se determina o masura a eficacitatii pe care o au variabilele modelului studiat. - se schiteaza distributiile de probabilitate cumulata ale modelului. - se stabilesc sirurile de numere aleatoare care sunt ntr-o corespondenta directa cu distributiile de probabilitate cumulata ale fiecarei variabile. - pe baza examinarii rezultatelor obtinute se determina solutiile posibile ale problemei. 6. Se genereaza un set de numere aleatoare folosind tabelele de numere aleatoare. - utiliznd fiecare numar aleator si distributia de probabilitate, se determina valorile fiecarei variabile. - se calculeaza valoarea variabila functionala de performanta. - se reiau ncercarile de la pasul 6 si 8 pentru fiecare solutie posibila. - pe baza rezultatelor obtinute se ia o decizie cu privire la solutia optima. Tabelul decizional reprezinta o tehnica facultativa pentru adoptarea operativa a deciziilor cu caracter repetitiv. Aplicarea acestor materii presupune ntocmirea unui tabel structural n patru cadrane, n care se stabilesc urmatoarele: - primul cadran cuprinde obiectivele - al doilea - combinatiile posibile de obiective - al treilea - actiuni sau operatii posibile pentru realizarea obiectivelor - al patrulea stabileste alternative decizionale, combinatii de actiune sau operatii necesare realizarii obiectivelor.