www.referat.

ro

Universitatea Transilvania din Brasov Specializare: Contabilitate Si informatica de gestiune

FUNCITONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Referat

Coordonator, Asist.drd. DAJ ALEXIS

Student,CORCIU NICOLETA Grupa: 8611 Anul: I

2012

CUPRINS

I.

Noiuni introductive I.1. Introducerepag.2 I.2. Definiia societii comerciale..pag.3 I.3. Formele juridice ale societilor comerciale.pag.4 I.4. Clasificarea societilor comerciale......pag.5

II.

Funcionarea societilor comerciale II.1. Norme particulare de funcionare a societilor de personae..pag.7 II.2. Norme particulare de funcionare a societii pe aciuni.pag.7 II.3. Funcionarea SRL-ului.pag.8

III.

Organele de conducere ale SC III.1. Adunarea general.....pag.10 III.2. Administratorii...pag.13 III.3. Cenzorii..pag.21

IV. V.

Concluzii...pag.23 Bibliografie...pag.24

I. NOIUNI INTRODUCTIVE I.1. Introducere

Prin intermediul acestui referat mi-am propus s asimilez ct mai multe informaii despre societile comerciale deoarece societile comerciale au fost i sunt i n prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane i financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca i pentru satisfacerea unor interese personale ale intreprinztorilor, ele contribuind la dezvoltarea comunicaiilor care au permis extinderea pieelor cu toate consecinele benefice asupra civilizaiei moderne. Pe parcusrsul referatului mi-am propus s aflu ct mai multe lucruri despre societile comerciale:clasificarea acestora, tipuri, functionarea societilor comerciale. M-am axat mai mult pe funcionarea societilor comerciale deoarece acest lucru nu imi era foarte cunoscut i doresc s acumulez ct mai multe informaii n legtur cu acesta pentru cultura mea general n primul rnd i pentru ca n viitor s pot clarifica unele nelmuriri asupra acestui lucru i altor persoane.

I.2. Definiia societii comerciale

Singura definiie a societilor n general nu a celor comerciale, o gasim n Codul civil, care n art. 1491 prevede: ,,Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun, cu scopul de a mpi foloasele ce ar deriva.1 Societatea comercial poate fi definit ca o grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate i beneficiind de personalitate juridic, n care asociaii nteleg s pun n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comer n scopul realizrii i impririi beneficiilor rezultate. Cu privire la natura juridic a societii comerciale ,doctrina juridic cunoate mai multe teorii i anume: teoria contractual, teoria actului colectiv, i teoria instituiei. Indiferent de teoria adoptat,toi autorii sunt de acord ca la originea societilor comerciale se afl consimmntul individual al asociilor. n prezent reglementarea societilor comerciale este fcut de Legea 31/1990, care cuprinde reguli cu caracter general aplicabile tuturor societilor comerciale inclusiv celor cu participare strain. Legea nr. 31/1990, modificat i completat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 32/1997, cuprinde n titlul III, reguli generale privind funcionarea societilor comerciale.2

1 2

Codul civil, art.1941 Legea nr.31/1990, titlul III

I.3. Formele juridice ale societilor comerciale

Legea 31/1990, care este o lege specific constituirii i funcionrii societilor comerciale, n articolul 2 prevede ca societatea comercial mbrac una din formele juridice cum ar fi : -Societatea n nume colectiv SNC n care obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu raspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor. -Societatea n comandit simpl SCS n care obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu raspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai, n timp ce asociaii comanditari rspund numai pn la concurena aportului lor. -Societatea pe aciuni SA n care obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, mprit n aciuni, iar acionarii rspund numai n limita aportului lor. -Societatea n comandit pe aciuni SCA n care obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, mprit n aciuni i raspunderea nelimitat i solidar a acionarilor comanditai n timp ce asociaii comanditari rspund pn la concurenta aportului lor. -Societatea cu rspundere limitata SRL n care obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociii, rspund numai n limita aportului lor.3 Aceast enumerare fcut de lege are un caracter limitativ dar nu exclude posibilitatea constituirii societii n formele prevzute de alte reglementari legale cum ar fi : -Societi n participaie, reglemantat de Codul Comercial -Asociaii cu scop lucrativ fr personalitate juridic i -Asociaii familiale, ambele fiind reglementate n Decretul Lege 54/1990 i Hotrarea Guvernului nr. 201/1990.
3

Legea nr.31/1990, art.2

I.4. Clasificarea societilor comerciale

Societile comerciale se pot calsifica astfel: Dup natura lor: -Societi de persoane se constituie dintr-un numr mic de persoane pe baza cunoaterii i ncrederii reciproce a cunotinelor persoanelor, ale asociailor: -Societi n nume colectiv; -Societi n comandit simpl. -Societi de capitaluri se constituie din muli asociai ale cror caliti nu au importan. Criteriul fundamental l constituie capitalul: -Societi pe aciuni; -Societi n comandit pe aciuni. Dup obiectul de activitate: -Societi de producie; -Societi de construcii; -Societi de transport; -Societi de prestri servicii etc. Dup ntinderea rspunderii: -Societi cu rspundere nelimitat societile n nume colectiv; -Societi cu rspundere limitat societile cu rspundere limitat i societatea pe aciuni; -Societi cu rspundere mixt societile n comandit. Dup numrul de persoane asociate:

-Societi unipersonale cu acionar unic; -Societi pluripersonale cu mai muli acionari.

Dup structura capitalului: -Societi cu pri de interese societatea n nume colectiv i societatea n comandit simpl; -Societi cu pri sociale societatea cu rspundere limitat; -Societi cu aciuni societatea pe aciuni i societatea n comandit pe aciuni. Dup proveniena capitalului: -Societi cu capital romnesc; -Societi cu capital strin; -Societi cu capital mixt.4

Liviu Filip, Drept Comercial, Junimea, Iasi, 2006

II.FUNCIONAREA SOCIETILOR COMERCIALE

II.1. Norme particulare de funcionare a societilor de persoane (S.N.C. i S.C.S.)
n cazul societii n comandit simpl, administrarea societii este incredinat comanditailor. i comanditarii pot ncheia unele operaiuni n numele societii, dar numai n baza unei procuri speciale ncris la Registrul Comertului. n caz contrar, comanditarii rspund solidar i nelimitat fa de teri. Comanditarii au posibilitatea de a supraveghea activitatea societii, de a participa la numirea i revocarea administratorilor i de a ndeplini anumite atribuii n administrarea intern a societii ; Comanditarii primesc ocopie dup bilanul contabil i contul de profit i pierderi.

II.2. Norme particulare de funcionare a societii pe actiuni

Acionarii pot deine aciuni nominative, la purtatoe i prefereniale (primesc o parte din profit sub forma unei cote fixe i au dreptul la mai multe voturi n Adunarea General.) ; Aciunile se pot cesiona, dar cesionarul este raspunztor pe o perioada de 3 ani de plata integral a aciunilor. Dac nu achit integral aciunile, acestea se vor anula sau cesionarii sunt chemai n justiie ; Fiecare SA este obilgat s publice anual, pe lang bilanul contabil, situaia actiunilor i precizarea dac au fost sau nu pltite ;

Organele de conducere ale SA-ului sunt : Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie i cenzorii.

II.3. Funcionarea SRL-ului

n cadrul acestor societi, obilgaiile sociale sunt garantate numai cu patrimoniul societii, asociaii fiind obligai doar la plata prilor sociale ; dac SRL-ul efectueaz operaiuni riscante care se soldeaz cu eec, partenerii nu pot revendic dect patrimoniul social ; SRL-ul nu poate emite obligaiuni; reprezentarea se face de fiecare administrator ; deciziile se iau cu majoritate absolut ; cesionarea prilor sociale poate avea loc doar ntre asociai.

III. Organele de conducere ale SC

n vederea asigurrii bunei funcionri n cadrul societatilor comerciale se constituie trei organe: - n primul rnd voina social se formeaza n oragnul de deliberare, care este adunarea general a asociailor, respectiv a acionarilor, n societatea pe aciuni sau comandit pe aciuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din totalitatea asociailor. - n al doilea rnd, voina social este adus la ndeplinire prin actele juridice ale organului executive,de gestiune, care este administratorul sau administratorii societii. - n sfrit,controlul gestiunii administratorului se realizeaz de ctre asociai sau, n anumite cazuri, de un organ specializat, adic cenzorii societii.5 Pentru a asigura realizarea rolului pe care organele societii l au n via societii, Legea nr.31/1990 stabilete anumite interdicii. Legea prevede ca administratorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot reprezenta pe actionari, sub aciunea nulitii hotrrii, dac, far votul acestora,nu s-ar fi obinut majoritatea cerut(art.125). De asemenea, administratorii respectiv membri directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot vota, n baza aciunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descrcarea gestiunii lor, sau o problem n care persoana sau administraia lor ar fi n discuie(art.126).6

5 6

Constantin Acostioaei, Elemente de drept, ed. CH Beck, 2004, p.133 Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2007, p.222; Legea nr.31/1990, art.125-126

III.1. Adunarea general

Rolul adunrii generale Legea nr. 31/1990 regelementeaz adunarea general , ca atare , numai n cazul societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni i societii cu rspundere limitat. n cazul societii n nume coelctiv i societii n comandit simpl, chiar dac legea nu instituionalizeaz un atare organ al societii, deciziile privind viaa societii se iau de catre asociaii pe baza regulilor care guverneaz adunarea general, afr de cazurile cnd aplicarea lor ar contraveni specificului acestor societi comerciale. Adunarea general, ca organ de deliberare, este chemat s decid att asupra unor probleme obinuite pentru viaa societii ct i asupra unor probleme deosebite, care vizeaz elementele fundamentale ale existenei societii.7 Adunarea general ca este cel mai important organ de conducere din urmtoarele motive: are plenitudine de competena i atribuii; numete celelalte organe ale societii sau le revoca; fixeaz limitele de competen ale organelor numite de ea; exercit controlul asupra activitii organelor subordinate; decide modificarea actului constitutive al societii n concordana cu necesitile decurgnd n scopul urmrit.8 Felurile adunrii generale n funcie de natura problemelor pe care le are de soluionat adunarea general poate fi: Adunare ordinar-se ntrunete anual, n cel mult 5 luni de la ncheierea exrciiului financiar i solutioneaz problemele trecute n ordinea de zi, discuta, aproba i modific bilanul contabil, fixeaz dividendele asociailor, alege administratorii, se pronun asupra gestiunii administratorilor, stabileste bugetul de venituri i cheltuieli etc.9
7 8

Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2007, p.134 Constantin Acostioaei, Elemente de drept, ed. CH Beck, 2004, p.135 9 Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2007, p.134

Adunatea extraordinar- convoc ori de cte ori este nevoie pentru a lua hotrri n legatur cu probleme determin modificarea actelor constitutive ale societii: prelungirea duratei societii; marirea sau reducere a capitalului; schimbarea obiectului ori a formei societii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societi; dizolvarea anticipat a societii etc.10 Adunare special-este specific societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni i sunt convocai doar anumite categorii de acionari n legatur cu modificarea drepturilor i obligaiilor lor.11 Convocarea adunrii generale Convocarea adunrii generale se face de ctre administratori i de asociai. Dac acionarii nu convoac adunarea general cel putin o dat pe an, asociaii au dreptul s cear convocarea. Potrivit legii, convocarea trebuie s cuprind n mod obligatoriu locul i data inerii adunrii generale i ordinea de zi. Termenul de convocare nu poate fi mai mic de 15 zile de la data comunicrii. Modul de comunicare al convocarii este diferit de la o form de societate la alta ncepnd de la scrisori recomandate pn la publicarea n presa i Monitorul Oficial12. edina adunrii generale Asociaii au dreptul s participe la adunrile generale personal sau prin reprezentantul desemnat prin procura speciala. Dac n societate sunt acionari care nu au capacitatea legal, participarea se realizeaz prin reprezentanii legali care la rndul lor pot desemna prin procura special o alt persoan. Administratorii i salariaii societii nu-i pot reprezenta pe acionari. n caz contrar dac far votul lor nu s-ar obine majoritatea cerut, hotrarea este nul. edina se ine la data i locul convocrii i este condus de preedintele consiliului de administraie sau nlocuitor. Dintre acionari se alege un secretariat care verific lista cu acionari, prezent acestora cu artarea capitalului pe care-l reprezint, procesul-verbal
10

Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2007, p.224; Legea nr.31/1990,art.113; Maria Moraru, Daca adunarea extraordinara poate sa hotarasca in probleme de competenta adunarii ordinare, in Dreptul nr.2/1994, p.78 11 Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2007, p.135 12 Constantin Acostioaei, Elemente de drept, ed. CH Beck, 2004, p.136

ntocmit de cenzori pentru ndeplinirea formalitilor cerute de lege i actul constitutiv pentru tinerea adunrii generale. Dac se constat c sunt ndeplinite toate condiiile cerute de lege se trece la dezbaterea problemelor din ordinea de zi. Votarea hotrrilor se face potrivit legii care prevede ca fiecare aciune achitat d dreptul la un vot, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel (art. 101, Legea 31/1990).13 Pentru a putea vota, acionarii trebuie s dovedeasc c au aceast calitate. Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice ntelegere privind exercitarea dreptului de vot este nul potrivit art.127 din Legea 31/1990. n situaia n care se hotrate cu privire la descrcarea administratorilor de gestiune sau o alt problem legat de persoana administratorului sau de administraie, administratorii societii, chiar dac sunt i acionari, nu au drept de vot. n principiu hotrrile se adopt prin vot deschis, legea artnd ca ,,n mod exceptional votul secret este obligatoriu, oricare ar fi prevederile actelor constitutive, pentru alegerea membrilor consiliului de administraie i a cenzorilor pentru revocarea lor i pentru luarea hotrrilor referitoare la rspunderea administratorilor (art. 129, Legea 31/1991). Potrivit legii, hotrrile se public n termrn de 15 zile n Monitorul Oficial n cazul societilor pe aciuni i societilor n comandita pe aciuni. n celelalte sunt supuse nregistrrii n registrul comerului dac privesc acte sau fapte a cror nregistrare este obligatorie potrivit legii. Hotrarile considerate ilegale pot fi atacate n instan de administratorii societii. Cererea de anulare a hotrrilor adunrii ganerale se judeca n camera de consiliu a instanei judectoreti competente. Potrivit art. 131, al. 7 din Legea 31/1990, hotrrea definitiv de anulare trebuie menionat n registrul comerului i publicat n Monitorul Oficial. De la data publicrii ei, hotrarea de anulare este opozabil tuturor acionarilor.14
13

Legea nr.31/1990, art.101; I.L.Georgescu, vol.II. p.419-420; D.Galasescu, Actiunile privilegiate in societatile anonime, ed. Curierul Judiciar, Bucuresti,1930; Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.Univesul Juridic, Bucuresti 2007 p.227 14 Ibidem, art. 101,121,129,131

III.2. Administratorii societii

Hotrrile adunrii generale a societii se duc la ndeplinire de administrator. n legtur cu administratorul sau administratorii societii comerciale, n funcie de forma juridic, legea are prevederi diferite. Ne vom ocupa de aspectele generale privitoare la administratori. Administrator al societii poate fi o persoan fizic sau chiar juridic, situaie n care aceasta trebuie s desemneze un reprezentant. Reprezentantul administratorului, persoana juridic, trebuie s ndeplineasc aceleai condiii ca administratorul, persoan fizic, i are aceleai obligaii i rspunderi. Condiii cerute pentru numirea administratorilor Capacitatea administratorului trebuie s aib capacitatea de exerciiu deplin i s nu fie considerat, potrivit legii, incapabil (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). Onorabilitatea administratorului nu poate fi numit administrator o persoana care a suferit condamnari pentru fapte prevzute de lege (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). Acest condiie privete pe administratorul oricrei societi comerciale.15 Cetenia administratorului cu excepia societailor pe aciuni si societile n comandit pe aciuni la care potrivit legii administrator sau preedinte al consiliului de administraie i cel putin jumatate din numrul administratorilor trebuie s fie ceteni romni, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 134 alin. 4 din Legea 31/1990) la celelalte societi comerciale, administrator poate fi orice persoan indiferemt de cetenie.

15

Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.All Beck, Bucuresti 2004, p.233; C.S.J.,sectia economica si comerciala,decizia nr.225/1992, in Revista de drept comercial nr.5/1994,p.73

Calitatea de asociat a administratorului legea prevede ca la societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla, administratorul trebuie sa fie si asociat. O alta regula obligatorie este ca la societatile in comandita simpla, administratorul trebuie sa fie asociat comanditat. Limitarea cumulului legea stabileste ca regula generala ca o persoana nu poate fi in mai mult de trei consilii de administratie in acelasi timp (art. 142 Legea 31/1990). De la aceasta regula, legea admite unele exceptii.16 Desemnarea administratorilor Administratorul poate fi desemnat la infiintarea societatii si este trecut in actul constitutiv sau poate fi desemnat in adunarea actionarilor prin votul actionarilor, prin modalitati diferite in functie de forma juridica a societatii comerciale. Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului 76/2001, in cazul societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, administratorul se desemneaza pe baza unor criterii de performanta care constituie anexa la contractul de munca. Durata n funcie de forma societatii comerciale, durata functiei administratorului se stabileste astfel: -La societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata, legea stabileste ca asociatii pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-se puterile si durata insarcinarii (art. 77 si art. 192 alin. 3 din legea 31/1990). -La societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni, legea stabileste ca administratorii sunt temporati si revocabile (art. 134 alin. 1 Legea 31/1990), primii administratori numiti prin actul constitutiv indeplinind functia pe o perioada de cel mult 4 ani.
16

Ibidem, p.234

n cazurile in care prin actul constitutiv nu s-a stabilit durata, administratorii pot indeplini aceasta functie timp de 2 ani. Prevederea este valabila si daca desemnarea nu se face prin actul constitutiv ci prin alegere ulterioara. Daca prin actul de constituire nu s-a stabilit altfel la expirarea mandatului administratorul poate fi reales. Garania bneasc Dup desemnarea administratorului in cazul societatilor pe actiuni si societatilor in comandita pe actiuni, acesta potrivit legii trebuie sa depuna o garantie baneasca (art. 137 din Legea 31/1990). In cazul calorlalte forme de societati comerciale legea nu impune aceasta obligatie. Cuantumul garantiei este stabilit de actionari in adunarea generala, legea impunand doar limita minima la valoarea nominala a 10 actiuni sau la dublul remuneratiei lunare.17 Publicarea Asa cum am stabilit anterior, la constituirea societatilor comerciale in cererea de inmatriculare la oficiul registrului comertului este obligatorie mentionarea administratorului societatii precum si depunerea dupa inmatriculare la acelasi oficiu al registrului, a semnaturilor (art. 45 din Legea 31/1990). Devine evidenta obligatia ca in cazul desemnarii unui alt administrator, se respecta procedura privind mentiunea in registrul comertului si depunerea semnaturii. In cazul in care sunt mai multi administratori, obligatia privind depunerea semnaturii ii revine doar celui desemnat sa reprezinte societatea.18 Remunerarea Adunarea generala a asociatilor are dreptul si obligatia de a stabili remuneratia administratorilor (art. 77 si 148 din Legea 31/1990). Legea prevede in cazul societatilor de persoane si societatilor cu raspundere limitata o eventuala remunerare a administratorilor (art.77 si art. 192 alin. 3 din Legea

17 18

Legea nr.31/1990, art.137 Ibidem , art. 45

31/1990). In cazul societatilor de capitaluri legea vorbeste de remunerarea cu salarii fixe sau alte sume ori avantaje (art. 148 Legea 31/1990).19 Natura juridic a raportului dintre administrator i societatea comercial Legea 31/1990 prevede ca ,,obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale prevazute in aceasta lege. Rezulta ca ne aflam in prezenta unui contract de mandat. Baza legala a mandatului poate fi calitatea de asociat in cazul cand administratorul este actionar sau contractul de munca in cazul in care administratorul este salariat fara a fi actionar. Avand in vedere ca mandatul administratorului este stabil atat de lege (prevederile art. 72 din Legea 31/1990) cat si prin vointa actionarilor materializata in hotararea adunarii generale, putem vorbi de o dubla natura a acestuia: -legala in limitele impuse de lege; -contractuala in limitele impuse de adunarea generala. Obligatiile administratorilor (conform Legii 31/1990) Obligatiile administartorilor sunt urmatoarele: -Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituiruii. -Obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului in cazul cand a fost desemnat reprezentant al societatii. -Obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii. -Obligatia de a administra societatea, adica de a face operatiunile cerute pentru indeplinirea obiectului societatii. -Obligatia de a urmarii efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate. -Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere. -Obligatia de a intocmii bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi, precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividandelor.
19

Liviu Filip, Drept commercial, Junimea, Iasi, 2006

-Obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si organele de conducere similare acestora. -Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor. -Obligatia de a indeplinii indatoriile prevazute in actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege. Potrivit dispozitiilor legale, administratorul are putere deplina in vederea indeplinirii operatiunilor de gestiune si reprezentare pentru realizarea scopului societatii. Puterea administratorului este limitata doar de dispozitiile legale si hotararile adunarii generale a asociatilor.20 ncetarea funciei de administrator Revocarea administratorului Se face diferit in functie de forma juridica a societatii comerciale. Potrivit prevederilor art. 77,90 si 192 al. 3 din Legea 31/1990 in cazul societatilor de persoane si a societatilor cu raspundere limitata, administratorul poate fi revocat de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, in afara cazului cand au fost numiti prin actul constitutiv. La societatile de capitaluri, unde administratorii sunt revocabili, revocarea ca si alegere de adunare generala ordinara a actionarilor (art. 111 din Legea 31/1990). Impotriva hotararii de revocare, administratorul poate actiona societatea in justitie dar numai pentru eventualele daune nu si pentru reintegrarea in functie.21 Renunarea administratorului Administratorul poate din motive diferite sa renunte la aceasta calitate. In cazul in care prin renunterea sa a produs daune societatii aceasta are dreptul la despagubiri conform prevederilor art. 391 din Codul comercial. Functia de administrator poate inceta si prin decesul sau declararea ca incapabil.

20 21

Legea nr.31/1990 Ibidem, art.77,90,111,192

Incetarea functiei de administrator, pentru ca masura sa fie opozabila tertilor, se face cu indeplinirea, ca la numirea in functie, a formalitatilor de publicitate (art. 54 al. 2 din Legea 31/1990). Pluralitatea administratorilor Legea aplicabila societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza situatiile in care societatea are mai multi administratori in doua situatii diferite: Administratorii nu sunt n organe colegiale de administrare In cazul societatilor in nume colectiv, societatilor in comandita simpla si societatilor cu raspundere limitata, pot fi desemnati prin hotararea asociatilor mai multi administratori. In cazul in care potrivit actului constitutiv, administratorii trebuie sa lucreze impreuna, hotararile se iau in umanitate. Daca nu s-a stabilit lucrul impreuna, legea prevede obligatia administratorului care ia initiativa unei operatii care depaseste limita normala, de a instiinta in prealabil pe ceilalti administratori. In caz de divergente hotarasc asociatii care detin majoritatea absoluta a capitalului social.22 Organele colegiale de administrare Organele colegiale de administrare sunt: -consiliul de administrare conform art. 134 din Legea 31/1990, la societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni, daca sunt mai multi administratori, ei formeaza consiliul de administratie. Acesta este condus de un presedinte ales de administratori si adopta hotarari valabile cu majoritatea absoluta a celor prezenti, daca la sedinta participa personal cel putin jumatate din numarul membrilor consiliului de administratie. Prin actul constitutiv se poate stabilii o proportie mai mare a membrilor prezenti la sedinta. Se intruneste de cate ori este necesar dar cel putin lunar.23 -comitetul de direcie in baza prevederilor art. 140 din Legea 31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale comitetului de directie format din membri alesi dintre administratori. Acesta este condus de un director

22 23

Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2007, p.143 Legea nr.31/1990, art.134

sau director general si are atributiunile stabilite de consiliul de administratie. In cadrul ecestuia hotararile se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai. Rspunderea administratorilor Potrivit legii (art. 72 din Legea 31/1990) atributiile administratorilor, cu obligatiile si raspunderile lor au o natura dubla contractuala in baza mandatului si legala in baza prevederilor legii si in limitele stabilite de acestea. Pentru neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de mandat, administratorii au raspundere civila contractuala iar pentru cele prevazute de legislatie aplicabila societatilor comerciale, au raspundere civila delictuala sau penala ( daca savarsesc infractiuni).24 Rspunderea civil Intervine in cazul in care administratorul nu a indeplinit obligatiile incredintate si asumate prin contractul de mandat privitoare la infiintarea si functionarea societatii. Daca administratorii sunt mai multi, intervine raspunderea solidara pentru neindeplinirea unor obligatii referitoare la: -realizarea varsamintelor efectuate de asociati; -existenta reala a dividendelor platite; -existenta si tinerea corecta a registrelor cerute de lege; -indeplinirea exacta a hotararilor adunarii generale; -stricta indeplinire a indatoriilor impuse de actul constitutiv si lege; -faptele prejudiciabile ale altor persoane cand au fost posibile datorita nesupravegherii lor de catre administrator. Actionarea administratorilor in vederea raspunderii civile este dreptul societatii al carei patrimoniu a fost prejudiciat, nu al actionarilor (care au patrimoniu diferit de cel al societatii). In ceea ce priveste temeiul juridic al raspunderii civile, aceasta poate fi contractual sau delictual.

24

Ibidem, art.72,142

Rspunderea penal Potrivit Legii nr.31/1990, unele fapte savarsite de administratorii societatii sunt incriminate si pedepsite ca infractiuni. In Titlul VIII al legii (art.271-275)sunt prevazute infractiunile, precum si sanctiunile corespunzatoare. Cu toatecaart.155 dn Legea nr.31/1990 se refera in mod general la actiunea in raspundere,totusi actiunea penala nu poate apartine adunarii generale, ci ea se exercita de catre procuror (art.264). Concluzia se bazeaza pe faptul ca, reglementand infractiunile savarsite de adminitratori, Legea nr.31/1990 nu prevede ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a partii vatamate. Pe de alta parte, nici Codul penal nu prevede pentru infractiunea de gestiune frauduloasa conditia plangerii prealabile. Constituirea ca parte civila in procesul penal contra administratorilor se realizeaza in conditiile prevazute de lege pentru exercitarea actiunii in raspunderea civila (art.155). Solutia se explica prin aceea ca in acest caz se esercita o actiune civila in cadrul procesului penal.25

25

Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.All Beck, Bucuresti 2004, p.250-251

III.3. Cenzorii societii

Desemnarea cenzorilor Cenzorii societatii sunt desemnati in conditiile legii. n societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, cenzorii sunt stability prin actele constitutive, care trebuie sa prevada datele de identificare ale cenzorilor(art.8 din Legea nr.31/1990). Ulterior cenzori sunt alesi de catre adunarea generala ordinara(art.159 din Legea nr.31/1990). n societatea cu raspundere limitata cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori se aleg de adunarea asociatilor(art.199 din Legea nr.31/1990). n toate cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi. Cenzorii pot fi asociati, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi un tert ce exercita profesia individual ori in forme associative reglementate de lege. Cu privire la numirea cenzorilor si la schimbarea persoanei acestora trebuie efectuate inregistrarile in registrul comertului(art.160 din Legea 31/1990). Drepturile i obligaiile cenzorilor -participa la adunarile asociatilor dar nu au drept de vot; -solicita lunar o situatie a desfasurarii operatiunilor; -au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii; -verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si corespund datelor din registru; -prezinta rapoarte adunarii generale cu constatarile facute cu ocazia controalelor; -sa faca lunar sau de cate ori apreciaza verificari ale casei, sa verifice existenta titularilor si valorilor care apartin societatii; -sa convoace adunarea asociatiilor daca nu este convocata de administratori; -sa vegheze la respectarea dispozitiilor legii si actului constitutiv; -sa aduca la cunostinta administratorilor sau adunarii generale neregulile din activitatea societatii, incalcarea statutului si a dispozitiilor legale.26

26

Ibidem, p.252-253

Modul de lucru al cenzorilor Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale destinate adunarii generale. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor asupra repartizarii profitului. In cazul existentei unor neintelegeri intre cenzori, fiecare dintre ei isi intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale. Pentru celelalte obligatii impuse de lege, conzorii vor putea lucra separate. Potrivit legii, cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art.165 din Legea nr.31/1990).27

27

Ibidem, p.253.

IV. Concluzii
n urma acestui referat am nteles c o societate comercial este foarte important i cu ajutorul ei s-au putut extinde pieele i a adus beneficii asupra civilizaiei moderne. Cnd auzim despre o societate comercial automat vom vorbi de legi, de activiti comerciale i nu n ultimul rnd despre profit. Aa cum am prezentat i n referat o societate comercial poate avea mai multe forme i se poate clasifica dup anumite criterii. Acest referat m-a ajutat s clarific anumite lucruri care nu mi erau foarte clare i s asimilez informaii noi.

VI. Bibliografie
Codul civil Legea nr.31/1990

Liviu Filip, Drept Comercial, Junimea, Iasi, 2006 Constantin Acostioaei, Elemente de drept, ed. CH Beck, 2004 Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2007 Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2007 Maria Moraru, Daca adunarea extraordinara poate sa hotarasca in probleme de competenta adunarii ordinare, in Dreptul nr.2/1994 I.L.Georgescu, vol.II. D.Galasescu, Actiunile privilegiate in societatile anonime, ed. Curierul Judiciar, Bucuresti,1930 Prof. Univ. dr. Corneliu Brsan, Lct. Univ. Valeriu Stoica, asist. Univ. Flavius Baia Codul Civil, ed. Lumina LEX Bucureti 1995 Vasile Ptulea i Corneliu Tureanu Instituiile de drept economic i comercial, ed. Continent XXI, ed. Universul Bucureti 1994 Codul Comercial ed. Lumina LEX Bucureti 1995