Societatea cu rdspundere limitatd cu unic asociat 119

cottrazicere cu unul din principiile ce stau la baza a$ezdmantului nostru

juridic...ce a
contribuit si dea comerfului francez un renume de cinste gi corectitudine gi tot el este, de
cele mai adeseori, baza de credit a mai tuturor afacerilor" gi ,,ea va pennite la numeroqi
comercianfi sA fugA de rflspunderea in{initum", iar rispunsul formulat de Perroud nu
intdrzie si apar6: ,,Fireqte principiul este nou gi contrar tuturor felurilor noastre de a gflndi,
dar sd fie oare afirt de periculos? Nu este oare preferabil acest fel de intreprindere, care
lucreazdla lumina zilei, decAt acelade a lucra in fi'auda legii, cdut6nd numai de formd sd fie
?n.on.ordanfd cu ea, cllm o fbcea pdnf, acum micile societdfi anonime?"r
Deqi recunoscut[ de mai bine de un secol, aceast6 institu{ie juridic[ nu a incetat sd
ofere moiive de dispute doctrinare ori aplicalii jurisprudenliale inovaioare sau chiar
modifi clri legislative controversate.
Din aceastf, perspectivS, in doctrinS cu privire la societatea cu rdspundere limitatd cu
asociat unic rezulti cd personalitatea juridic[ a acesteia este precara hind constituit6 doar
cu scopul de a limlta r[spunderea fa\d de creditorii asociatului, afldndu-ne in ipoteza unei
societ[]i fictive datorate confuziei de patrimonii intre societate qi asociatul unic, motive
pentru care personalitateajuridic[ a societf,lii nu este una realf,, ci fictivf,. Nu putem
imbrdliqa a..it purrct de vedere2 intrucAt aceast[ societate dobfindegte personalitate juridic[
in condifiile qi in bazalegii, recunosc6ndu-i-se, printre altele, ca gi subiect de drept distinct
un patrimoniu propriu, adic[ diferit de cel al asociatului. Nu este momentul sf, facem
unuiiru p.rconuiitagi juridice gi a teoriilor exprimate in doctrin63, ci important este cf, nu
putem considera ab initio fictivitatea acestei societdli, doar pe argumentul ascunderii
asociatr,rlui unic in spatele beneficiilor rispunderii limitate. Legiferarea acestei forme de
societ[li a fost efectul unei necesit[li, tocmai al evitdrii situaliilor in care, in tipsa acestei
varietdfi de societate cu r[spundere limitatd, existen]a celui de-al doilea asociat era pur
formalda; de altfel, autorul citat aduce ca argument dispoziliile art. 231 aln. 1 (in prezent
abrogate), care intr-adev[r prevedeau cf, in caz de dizolvare patrimoniul societd{ii se
!
!
transmitea direct asociatului unic, fbra lichidare; din punctul nostru de vedere tocmai
l 'era menita s[ elimine intenlia asociatului de a-qi crea o
fr existenla acestei dispozifii
I
personalitate de imprumut qi a evita expunerea patrimoniului propriu
l
E
lt Oricum, in contextul actual, aga cum ne-am mai exprimat opinia, problematica
eE raspunderii limitate ca qi marc6, notd distinctiv[ a societdlii cu rf,spundere limitat[ tn
I general are o altfl conota{ie decdt cea existenta qi dorit[ la momentul cre[rii acesteia. Noile
t
II instituliile juridice, fie specifice dreptului societililor comerciale, fie ale altor ramuri de
t
I drept contureazi o alt[ fizionomie a acestei rispunderi limitate, putdnd spune intr-un joc de
cuvinte c[ asistS.m la o limitate a rf,spunderii limitate a asociafilor; ne referim aici la
F
E

I
II atragerea r[spunderii asocialilor inbazaart. 138 din Legea nr. 85/2006 privind insolvenfa, a
t
I atra[erii raspunderii solidare a asocia{ilor in temeiul arf 27 dinCodul de procedurd fisca16s
I
$
t I
I.L. Gerogeseu, op. cit., p. 263-265.
i '3 Gh. Piperea , op. cit., p.7'7.
t
t Pentru o expunere pe larg a acestor teorii a se vedea I. Dogaru, S. Cercel, Drept civil. Persoanele,Ed.
ts

I C.H. Beclq Bucweqti, 2007, p. 250-258.

I a
I De altfel, in doctrina francez5, Legea din l1 iulie 1985 prin cme a fost instituiti societatea unipersonali
I a fost caracterizatd ca o ,,lege de asanare juridica" tocmai prin efectul acesteia de a reduce numErul societdfilor
c
F fictive. + c
s
Sdndulescu, Consideragii cu privire la rdspunderea solidard in tnaterie fiscald tn lumina noilor
F

f;
A.
I reglementdri aduse Codului de procedurd fiscatd prin OUG nr. 54/2010,Iustilia nr. l/2011, p. 61 qi urm.
I
a
(Revista Baroului Dolj. www.barouldolj.ro).
tI
Id
I
I
120 SOCIETATI COMERCIALE. STUDII

sau a dispoziliilor art. 202 al:rr..23 din Legea tn.3lll990 privind societi,tile comerciale ce
dau posibilitatea atragerii rlspunderii civile a asociatului, care intenfioneazd sd igi cedeze
parfile sociale ori a dispozifiile art.237t alin. 3 9i 4 din Legea nr. 3111990 stabilesc c[
asociatul care, in frauda creditorilor, abvzeazd de caracterul limitat al rdspunderii sale qi de
personalitatea juridici distinctd a societ[fii rdspunde nelimitat pentru obligafiile neachitate
ale societ5lii dizolvate, respectiv lichidate.
Nu contestim cf, imboldul ini{ial al asociatului unic este evitarea rdspunderii sale
personale gi dorinla de a beneficia de o rdspundere limitatii, insd gi legislafia in materie, dar
gi regulile impuse de comercianli in activitatea curent6 dovedesc c6 o astfel.de intenlie este
iluzorie; de altfel, autorul citatr ofer[ ca exemplu cerinfele bdncilor la momentul contractdrii
ca obligaliile societdlii sd fie garantate qi de asociatul unic; toate acestea dovedesc o noui
atitudine fald de conceptul inilial de rdspundere limitata gi cE este o noliune carc, fard. a
exagera qi a spune cd este depagitS, totugi cu tolii incerc[m sd o evitdm gi sd ,,respon-
sabiliz[m" asocialii, tendin]a ce o constatdm la nivel de legiferare, dar mai ales la nivelul
asumdrii pe cale conven{ionalS a obliga}iilor comerciale. in aceste condifii, ne intrebdm care
mai este interesul ?n constituirea unei astfel de societdfi? Nu putem inlbtura pe depliq in
ciuda precizdrilor f[cute, beneficiul primar al acestei forme de societate, anume rispunderea
Iimitatf,.

Defini{ie. Societatea cu rispundere limitatd a fost definita ca ,,fiind o institufie de

drept comercial, avdnd regimul juridic societdlilor comerciale, constituitd dintr-o singurd
persoan6 frzicd sau juridicdo pe baza unui act unilateral de voinf6 prin care se afecteazi o
parte din patrimoniul acesteia, i! limitele ciruia se garanteazl $i obligaliile sociale qi care
are drept obiect fapte de comer!"2.

Constituire gi transformare/continuare. Ajungem la o societate cu rdspundere

limitatd pe doud cii: fie dintr-un inceput societatea se constituie ca societatea cu rdspundere
limitatd cu asociat unic, fie este rezultatul ,,transform[rii" unei societafi cu.rdspundere
limitati existente cu mai mulfi asociafi inh-una cu unic asociat. Aceastd din urma mo-
dalitate poate fi rezultatul: a) unei cesiuni de pa$ sociale qi dobdndirii tuturor pdrlilor
sociale de unul dintre asociafi sau b) rezultatul voinfei unuia dintre asociafi care ramAndnd
singur ca urmare a falimentului, incapacit[fii, excluderii, retragerii sau decesului celuilalV
celorlalli asociali hotdrdgte continuarea existenlei societdfii sub forma societdlii cu r6s-
pundere limitati (art.229 alin. 2).
Este evident cf, operafiunea intr-un sens sau altul implicd, in mod corespunzf,tor o
modificare a actului constitutiv, cu identificarea noii confijuritii; airasocietaiea.;;"i
mulfi asociali urmeaza a deveni societate cu rdspund.r. ii*iLt,a;" rri;;;;;il;.-;;
menfiona cd efectele respectivului contract inceteazh, se va numi administratod (fie chiar
pe asociatul unic fie o terli persoand), dispar organele de conducere qi atribufiile specifice
(adunarea generald); oricum legislafia actuald obligi dup6 o modificare a actului constitutiv
la rescrierea acestuia cu noile date corespunzdtor voinlei asociatului unic. Invers, unnare a
modific6rii societdlii din societate cu rispundere limitatd cu unic asociat in S.R.L. cu mai
mulfi asociali urmeazf, a se face gi modificirilecorespunzitoare d

I
Gh. Pipere4 op. cit.,p.77.
'Radu Economu, op. cit.,p.59.
Societatea cu rdspundere limitatd cu unic asociat t2l
Aceastd modificare ce se rezumf, doar la numflrul de asociafi nu are un efect in planul
personalit{ii juridice a societ[liir, nici m[car din punct de vedere formal al schimbdrii
atributului de identificare fiscald sau a numdrului de ordine din registrul comer.tului sau al
regimului de impozitare fiscald.
Legat de aceastd ultima chestiune remarcf,m formularea legiuitorului ,,continuarea
existen{ei societ[fii", astfel cd ne intrebim daci este corectd utilizarcatermenului ,,transfor-
mare"? Din punct de vedere etimologic o,a transfoma" inseamnd ,,a da sau a cdpf,ta alt
aspect, alti form[, a schimba inftligarea etc.", asffel ci din perspectiva disculiei noastre am
put.u concluziona ci folosirea termenului nu este corect[ odat[ ce am stabilit cd nu are loc
vreo modificare a formei societa{ii. S-ar pirea ci folosirea de c[tre legiuitor a expresiei
,,continuarea exi stenle i soci et[!ii" nu este int6mpldtoare.
Analiza conceptului.luridic de transfofinare nu este noui in doctrin62, conturdndlr-se
sub acest aspect doup teorii: pe de o parte, se apreciazd cI termenul de transformare este
identic cu cel de schimbare a formei juridice, transformarea impundnd darea unei noi forme
societdlii respective, iar pe de altl parte, se considerl cd, cele dou6 nofiuni, transformare qi
schimbare, sunt diferite, in sensul cd transformarea presupune incetarea subiectului de drept
gi transmiterea univerruta u patrimoniului citre societatea succesoare nou creat63. De altfel,
in sensul acestei ultime accepfiuni este qi defini$a oferitS de art. 241 dn noul Cod civil
potrivit ciruia ,,transformarea persoanei juridice intervine ln cazurile prevdzute de lege,
itunci cOnd o persoand juridicd igi inceteaz6 existen!4 concomitent cu infiinfarea, in locul
ei, a unei alte persoane juridice".
Concluziondnd, vom reline ca fiind corect[ folosirea denumifii de ,,continuare" a
existenlei societf,lii, iar nu de transfoflnare ce implicd cu totul alte condifii qi dA naqtere
altor efecte juridice (un efect creator sau constitutiv odat6 ce se infiinleazi un nou subiect
de drept, un efect extinctiv sau distrug[tor avdnd in vedere incetarea persoanei juridice
supuse transformhrii gi un efect translativ odat[ ce patrimoniul se transmite de la persoana
; uridica supusf, transformdrii c 6tre
noua persoana j uridica)4.
O singurf, remarcd ne mai permitem in privinla celor dou6 modalitffi, respectiv
constituire ab initio gi continuarea existenlei ca urmare a reducerii numirului de asociali la
unul singur: dac6ln cazul constituirii observ[m c[ societatea este rodul voinlei unei singure
persoane, mai putem s[ sus]inem aceeaqi teorie a actului unilateral de voin!6 9i tn privin]a
celei de-a doua modalitefi? Rdspunsul este negativ, odat[ ce incetarea raporturilor de
asociere este independentd de voinla asocialilor, iar continuarea existenlei nu este rodul
exclusiv al celui rf,mas (excluderii, falimentului, retragerii judiciare etc.).

Interpretarea art. 229 alin.2. Din conlinutul acestui articol rezultf, cd societatea nu
se dizolv[ cand ,,in actul constitutiv exist[ clatu:d de continuare cu moqtenitorii sau cdnd
asociatul rdmas hot[rigte continuarea existenfei societdfii sub forma societ[fii cu r[spundere
limitatd cu asociat unic".

I De menlionat, c6 art. 205 prevede ci nici mdcar in cazul schimbnrii formei societdtii nu are loc ffearea
i
'
unei noi persoanejuridice.
Stunru, Ecaterina Buturug6, Transformarea unei societdli comerciale dintr-o formd in alta, RDC
'Gh.
11r.1212003,p. 103-110; Vitalie Iagcencg Transformarea societdlii comerciale,RD€ nr. 7-812007, p. 68:82.
3
A se vedea cu privire la aceste teorii Vitalie Iagcencu, op. cit., p. 69.
a
Cu privire la aceste efecte a se vedea Emest Lupan, Unele probleme privind reorganizmea persoanei
juridice,RDC nr. 412000,p. 65 qi 66.
 SOCIETA COMERCIALE. STUDII

Aqadar, textul reglementeazddoudipoteze cdnd nu se dizolvf, societatea:

a) caalcdnd existdclawdde continuare cu moqtenitorii;
Per a contrario dacd nu existf, o astfel de clauz6, in actul constitutiv, societatea se
dizolvd; nu are nicio relevanld voinla asociatului rdmas in viap sau a moqtenitorilor
celuilalt asociat; legiuitorul a asimilat inexistenla acestei clauze cu o cauzd de dizolvare.
Solujia pare extrema, insl renfitd fhr[ dubiu din textut de lege, deqi asocierea acestei
ipoteze cu partea finald a aceluiaqi alineat ne-ar duce cu gflndul cd asociatul rdmas poate
opta sau, dimpotriv6 sd accept6m varianta nedizolvdrii odati ce qi asociatul rdmas 9i
I
moqtenitorii dore sc continuarea existenlei societ[lii .
b) cazul cdnd la baza continudrii existenfei societ[fii se afl6 voinfa asociatului rf,mas.
Aceast5 a doua ipotezd este posibil[ doar dac6. nu existi ?n actul constitutiv o clauzd"
de dizolvare, adicd asocialii dintr-un inceput si h stabilit ci societatea se dizolvd in unul din
cazurile enumerate de art. 229 aln. 1. Solulia se justific[ gi nu mai are nicio relevan!f, dacd
asociatul r6mas hotdr[gte continuarea; el nu poate hotari aga ceva peste voinla iniliald ce a
stat }a baza asocierii; cu alte cuvinte asocialii au stabilit convenfional o cauzd de dizolvare,
iar implinirea ei face inutilE orice discufie.
intrebarea ar fi ce se intdmpli tn cazul in care existf, clauzb de continuare in actul
constitutiv? Mai este necesard exprimarea hot[rdrii asociatului rdmas?
Jurisprudenla a infeles sd ofere un astfel de r6spuns sub acest aspect inc[ de la ince-
puturile aplicirii Legii nr. 3111990, motiv pentru care credem utild prezentarca acestei
practici inifiale. Ea este cu atdt mai important[ pentru detectarea solu]iilor ce se impun in
interpretarea textului de lege, cu cdt nu era reglementat[ de art. 1702 posibilitatea exprimdrii
,,hotdrdrii de continuare a existenlei societSfii" (la acea vreme art. 170 reglementa ipotezele
de dizolvare din art.229 alin. 1).
Jurisprudeqa a disociat situaliile de fapt dupi cum existf, acord sau dimpotrivd
disensiune intre asociafi3: i
, o primi decizie citatdca fiind relevant[ este deciziarr. 409 dn27 noiembrie 1994
a Curfii Supfeme de Justilie in care s-a relinut c[ reducerea capitalului social gi retragerea
unuia dinhe asociali nu atrage dizolvarea, societatea urmdnd a funcliona cu asociat unic
odata ce modificirile s-au efectuat cu acordul de voin![ al celor doi asociafi, consim-
ldmdntul expres al recurentului rezultdnd din semnarea incheierii de autentificare, astfel cd
cerinla legald a intrunirii acordului tuturor asociafilor a fost satisftcutS, Curtea validdnd
astfel transformarea unei societd{i cu rdspundere limitat[ in societate unipersonalda;

O astfel de interpretare este cu atdt mai pu{ih probabilE cu cAt, observ6nd dispozifiile art.230 alin. I 5i
1

2 aplicabile doar societi{ilor in nume colectiv, putem tage concluzia cd voin}a legiuitorului a fost clar exprimatd
in acest sens qi a avut la bazd diferenla existenti intre cele doud forme de societiili.
2
Cu privire la interpretare a art. 170 regdsim in literatura de specialitate mai multe studii, printre cme mai
amintim: Alex. Salcutan, N. Ciurte, Probleme teoretice Si practice privind interpretarea articolului 170 alin. I
din Legea nr. 3l/tggT,RDC nr. 3llgg4,p. 54 Ei urm; Gheorghip Mateut Ei Stelu $erban, fulodificarea contrac-
tului de societate Si a statutului. Retragerea unuia dintre asociafi. Efecte. Formalitd;i, Dreptul, w.811992, p. 63
qi 64; Vasile Pdtulea, Dizolyarea societdlii comerciale, CondiSii. Procedurd. Retragerea unuia dintre asocia|i,
Dreptul w. 91 1992, p. 58.
3
Octavian Capa$n6, op. cit.,p. 353-355.
4
RDC w.311995, p. 157.
Societatea cu rdspundere limitatd cu unic asociat 123

- dimpotrivf,, Curtea Supremi de Justijie prin decizianr.522 din 8 noiembfie 1994r a

menlinut solufiile pronunlate de instanlele inferioare in sensul dizolvdrii unei societ[li cu
r6spundere limitatd cu doi asociali cdnd unul dintre aceqtia se retrage ,,gi nu continuarea
societ6lii cu asociat unic pentru care sunt alte criterii de constituire, infiinfare qi
atrtorizarc"2; menlionf,m ci solulia avea la bazt formularea art. 170 (actual 229 aln. l) in
care nu exista posibilitatea exprimdrii voinfei asociafului r6mas de continuare a existenfei
societalii; solulia nu este greqitd din perspectiva aplicirii textului de lege qi menline aceast5
aplicare rigidd in ciuda interpretf,rii oferite de Camera de Comer.t qi Industrie a Romdniei
prin Avizulru.6l1993 la care facem referire in continuare.
Agadar, interesant6 este pozilia Comisiei de drept comercial din cadrul Camerei de
Comer,t qi Industrie a Romdniei care prin Avizul tr. 6119933 consideri cI din interpretarea
dispoziliile art. 17 0 rczukd" doud situalii:
- cdnd actele constitutive au prevf,ant dizolvarea societdlii sau continuarea acesteia in
cazuI r[mdnerii unui singur asociat, asociatul rdmas este finut de respectarea actelor
constitutive adoptate inifial;
- cdnd actele constitutive adoptate inilial nu conlin nicio clauzf, cu privire la
continuarea activit6lii societ[fii in cazul r6m0nerii unui singur asociat, acesta poate opta
pentru continuarea activitdJii societSlii prin adoptarea unui statut de asociat unic.
Aceastd interpretare infirma aplicarea rigida a art. 170 ftcut[ de instanfele de
judecatd, aceasta devenind prin modifrcarca texfului o solulie de lege lata, iar aceastA
grupare a cauzelor de dizolvare sau de continuare rf,mdne valabilI.

Excluderea qi retragerea judiciar5. Revenind la intrebarea mai sus formulatda,

rdspunsul ar fi simplu, in sensul c6 nu mai este necesar consimlimdntul asociafului rf,mas
atEt timp cdt asociafii au stabilit o clauz[ de continuare. Instanfa trebuie doar sE ia act de
voinla asocialilor exprimatd la momentul asocierii.
Totugi, din perspectiva aplictuii art.223 alin.3 (excluderea unuia dintre asociafi) gi
afi.226 alin.2 (retragerea uniria dintre asociali) consider[m util6 urmdtoarcaanalizd.
in cazul excluderiis, interpretarea celor doui texte incidente, anuine ,,instanla
judec[toreasc6 va dispune, prin aceeagi hotf,rdre, gi cu privire la structura participdrii la
capitalul social al celorla[i asociafi" (art. 223 alin.3) gi ,,asociatul rimas hotir6gte con-
tinuarea existenfei societ[]ii sub forma societ[fii cu rdspundere limitatd cu asociat unic"
(art. 229 altn 2), este in sensul c6 acordul trebuie exprimat in cursul litigiului, instanfa
trebuind s6 ia act de hotf,rf,rea respectivului gi cd societatea continui existenla ca societate
cu unic asociat. A fost exprimatd qi opinia contrard in sensul cE ,,totuqi, forma juridicE de
organizare a unei societili comerciale, poate fi schimbatf, doar prin hot6rdrea asocialilor qi
nu prin hotf,r6rea instanfei de judecatd, motiv pentru care este legali decizia de excludere in

I Cu privire Ia interpretarea acestei decizii a se vedea Silvia Condor Cristea, Efectele juridice ale
retragerii unuia dintre cei doi asocia;i tntr-o societate comerciald cu rdspundere limitatd, RDC nr. 511996,
p. 129-133.
2
RDC nr.5ll995,p. 161.
;
*tx ,,1;';*i:::L*l-" in achrl constitutiv mai este necesars exprimmea hotdrarii qrociatutui
rimas?
5
'
Pentru a nu ingreuna explica[iile ne vom referi doar la excludere, insd acestea sunt valabile gi pentru
retragere, ambele texte de lege (art. 223 ahn.3 qi art. 226 aln.2) avdnd acelagi con{inut.
124 SOCIETA COMERCIALE. STUDII

ipotezain care societatea comercialf, rimdne cu un singur asociat, dar, asociatul

rlmas este
oUtigat s[ inl[ture neregularitatea qi si transforme societatea comercialS
inh-o societate cu
de judecata (...)
rasp-undere limitati unifersonala in condiliile legii qi ale hotardrii instanfei
interesati s[
nerespectarea acestei obligalii de c[ffe asociat va indreptSli oricare qelgana
formuleze o acfiune in nulitatea societilii comerciale in condiliile art. 56 lit.
h)"1.
in formularea opiniei noastre am avut in vedere urmdtoarele:
art. 223 alin.3 este imperativ stabilind cd instanla prin aceeaqi hotf,rdre
se va
- pur formala ci
pronunla asupra participarii ta caiitalul social; aceasta indicalie nu este 1na
irt. -.nita sa stauiteaica noua ionfigura{ie a societalii cu efecte inclusiv f{d de lucrurileterli; mt
p"fi ,a J"Uileqti noua structura fbr[ a"stabili gi eventualele alte efecte ale ac6steia;
doar unul sau chiar qi
sunt simple incazul c6nd sunt mai mult de doi asociali qi este exclus
in acest utti* caz ins6 asociatul reclamant indicd prin insagi cererea de excludere intenlia
de
rezultd indirecf din
continuare a existenlei societafii ca asociat unii; credem ca solulia
instanlei de a se pronunla cu privire l.a struclya participirii, aceasta presupundnd,
"LGi,
in{uitparticuiar analizai,qi solicitar€u"ureclamantul s6-gi precizeze aerctea sub aspectul
continuirii sau nu a existenlei societ[lii;
- a admite cf, se pronun!f, hotirdrea judec6toreascd qi apoi, dup6 ce aceasta r[mdne
definitiva qi irevocabila, asociatul ce nu a fost exclus hotirS{te continuarea ni se
pare cd
incalc[ chiar finalitatea textului de lege; actuala formulare a art.223 alin. 3 a fost menitf,
judec[toreascd;
tocmai s[ inl[ture dizolvdrile ce erau dispuse prin hot[rdre
- nulitatea este o institulie juridicA meniti sf, sanclioneze cazurile de nerespectarc a
condifiilor de valabilitate stabilite prin lege, astfel c[ este o contradiclie sd admitem c[ o
astfe1deneregu1aritateesteufinareauneihotdrdrijudecatoregti.
'exclus este- necesar doar daci aceasta nu a fost
Consirilamdntul celui ce nu este
exprimat chiar prin acfut constitutiv, cf,ci intr-o astfel de situafie instanla wmeazd a facg
upiiruliu clauzeior din actul constitut#. Nimic nu impiedica pe aso.ciafi ca prin actul
constiiutiv s6 prevadl dizolvarea sau, dimpotriv[, continuarea existen]ei societ[lii cdnd, ca
ufinare a exciuderii sau retrdgerii unuia dinte asociafi (indiferent c6 este judiciard sau
convenfionali), numirul asocia]ilor s-a redus la unul. \

Constituire. Interdicfii. Legea recunoscdnd ca qi exceplie posibilitatea constituirii

unei societali cu rf,spundere limitita a stabitit qi un regim juridic propriu prin cdteva
dispozifii legale.
' Form-alit{ile de constituire ate societ[fii cu rispundere limitatii cu asociat unic sunt
aceleagi cu formalitfiile de constituire ale oricirei alte societifi cu rispundere limitata,
astfel ta, pentru a evita reluarea redundant6 a unor no{iuni, ne vom limita ta a puncta
condiliile speciale.
'Artfil, cu privire la asociatul unic in afi. 14 s-au stabilit doul interdiclii a cdror
inc6lcare poate ,i.ug. dizolvarea societa{ii la cererea statului prin Ministerul Finanlelor
Publice sau a oricaref persoane interesate3:'

' Vitalie Iaqcencu, op. cit.,P.8l.

ln acelagi sens Gh. Stancu, Ecaterina ButurugA, op' cit',p' 109'
2
, Dirolvar"a era de drept sub imperiul Legii m. 3l4l20}l pentru reglementarea situafiei unor societ6$
comerciale, sancfiune expresi stabilitn ti a*. S pentru societdfile cu rrspundere limitatd cu asociat unic
consti-
luni la in-
tuite cu incdlcarea 61;t. li din Legea nr. 3ll1990, urmdnd sd fie radiate din oficiu in termen de 6 de
doar pentru
trarea in vigoare a legii. Acest text de lege a awt o aplicare limitat4 iar dizolvarea de drept a operat
societdflle fap de .ar" .-u constatat la acel moment incdlcarea dispoziliilor art. 14.
 125
Societatea cu rds7

a) in primul rdnd, o persoan[ fizicit sau o persoand juridic[. nu poate fi asociat unic
dec!fiintr-o iingura societati cu rf,spundere limitatii (art.14 alin. 1)t;
b) in al doilea rdnd, o societate cu rdspundere limitatd nu poate avea ca asociat unic o
alt[ societate cu rdspundere limitat[ alc[tuitd dintr-o singur[ persoanI.
Scopul legiuitorului prin instituirea acestor interdiclii a fost de a impiedica
persoand
constituirea qi func{ionarea mai multor societdli comerciale controlate de o singuri
gi astfel a sublinia specificitatea S.R.L.-ului cu unic asociat gi de a evita ca unicul imbold
sa-l reprerinte evitarea r[spunderii personale. Crearea unui lan! de astfel de societiili
controlate de o singur[ persoan[ este de naturl a favoriza inqelarea coritractanlilor
prin
constituirea unor garanfii fictive, incdlcarea legisla{iei in domeniul concurenlei ori a
achiziliilor Publice etc.2
Acest dezideruta fost doar ln parte atins odatS ce observEm cf, textul de lege pErmite
ca o persoandfizicdasociat unic al unei societdfi comprciale s[ constifuie o alti societate cu
r6spundere limitatd cu doi asociafi, respectiv el ca persoanS fizrcd qi societatea cu
r6spundere limitatd in care este unic asociat. Pe de altl parte, asociatul unic poate sf, se
uro.i.r. doar formal cu o alt[ persoand, acorddndu-i acesteia procent nesemnificativ de
participare la caPitalul social.
' Totugi, fiind predictibild o astfel de pozifie a unui asociat unic, legiuitorul inart.237l
a prevdzut ca asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeazii de caracterul limitat al
rSspunderii sale qi de personalitatea distinctf, a societ[fii, r[spunde nelimitat pentru
obligatiile neachitate ale societdfii dizolvate, respectiv lichidate.
Revenind la exemplul dat, cel al asocierii persoanei frzice cu societatea in care este
asociat unic, observflnd c[ nu este interzis expres de legiuitor, se pune tntrebarea dacd este
admisibil6 dizolvarea societ[fii. Aqa, cum s-a re]inut qi in doctrina3, dac[ avem in vedere
scopul legiuitorului rdspunsul ar fi afirmativ, ins[ lindnd cont de faptul cd textul este expres
gi dL strict[ interpretare, infelegdndu-se a se interzice doar un caz de constituire directfl (art'
14 alin. 1) qi doar unul indirect (art. 14 alin. 2), deqi sfera acestora din urmd PWea fi extins6,
urmeazd a considera c[ acliunea ln dizolvare a unei astfel de societili si fie inadmisibil[.
a* De altfel, aceasta opinie ioctrinarf, a fost intirit[ chiar prin introducerea att. 2371 care
transferd rdspunderea in cazul constatdrii unei frauddri, al unui abuz al personalitilii
distincte citre asociat instituindu-se un caz de r[spundere nelimitatd.
Privitor la sancfiunea dizolvf,rii in caz de incdlcare a interdicliilor prev5.zute de art.
14, observ6m c[ aceasta nu este de drept, ci are o natur[ judecdtoreascd, ac]iunea urmAnd a
fi promovati fie de stat prin Ministerul Finanlelor Publice, fie de orice persoand interesati.
Observdm sub acest aspect o diferenliere nejustificati cu privire la identificarea interesului
proteja! astfel c[ dacd ac]iunea este promovatfl de stat prin Ministerul de Finanle interesul
protejat este unul general, iw dacdacliunea este introdusi de o altf, persoani, aceasta trebuie
sf, dovedeascl un interes. Nereglementarea unei dizolviri de drept ca 9i aceastd diferenliere
in privinfa interesului protejat constituie o diluare a forfei interdicliilor respective.

t AceastS interdiclie existentd qi in legislafi a fuancezd (afi. 36-2 din Legea din 1966) a fost abrogatd de
art. 5 din Legea Madelin din 1l februaie 1994, astfel cd o persoand fizicd sau juri{ici poate si fie asoqiat unic i:n
mai multe societ[{i cu rdspundere limitati.
2
Comeliu-Liviu Popescu, Posibilitatea de multiplicare tn fapt a numdrului societdlilor cu rdspundere
linitatd constituite de o singurd persoand, RDC nr. I11I997,p.87.
3
ldem.
 126 SOCIETATI COMERCIALE. STUDII

in
ceea ce privegte promovarea acliunii de o persoand interesatb aceasta va trebui sI
dovedeasc6 un interes personal gi concret, cum ar fi, spre exemplu, cantl unui creditor
personal al asociatului unic care, In acest fel, ulterior lichid[rii qi transmiterii bunurilor
rimase, urmdreqte executarea acestora.
incilcarea interdicliei previzute la art. 14 alin. I se poate rcaliza fie la momentul
constituirii, fie ulterior constituirii in caanl unei societdfi cu mai mulfi asociali in care
unnare a cesiunilor intervenite rdmdne un singur asociat. Dacd, spre exemplu, cu ocazia
constituirii inilial cererea de autorizare a fost respinsf, pe un asffel de motiv, relindndu-se cd
persoana respectivd mai era asociat unic tntr-o a1t5. societate, totuqi in m[srra in care pdn6 la
solulionarea recursului declarat a mai fost cooptat un alt asociat s-a considerat admisibili
cererea de constituirer. Aceasta solulie se impune qi in cazul unei cesiuni de parfi sociale
care a condus la incdlcarea interdicliei previzute de art. 14 alin. 1 in mdsura in care pdnd la
r[mdnerea irevocabild a hot6rdrii judecf,toregti de dizolvare si fie cooptat un alt asociat; de
menlionat ca in cazul, societdlii pe acliuni existd reglementatd expres aceasti situalie in art.
10 alin. 3 potrivit clruia ,,societatea nu va fi dizolvatd dacd. pdn[ la rf,mdnerea irevocabild a
hot[r0rii judecdtorqpti de dizolvare, numhrul minimum de ac]ionari prevdzut de prezenta
lege este reconstituit".

Constituire. Condi{ii. Asociat unic poate fi o perso and, frzicd, sau o persoanl
juridici. Statutul juridic al asociatului unic nu fi confundat cu statutul jwidic al
-poate
societ[fii in care acesta este asociat. S-a aprecia* cd asigurarea clarf, a unei distinc]ii intre
cele doui patrimonii reprezintd problema cardinalI de rezolvat lefishtiv, sugerdndu-se
introducerea anumitor restricfii privind incheierea de acte de dispozilie, actele juridice
incheiate de asociaful unic ce cumuleazdsi calitatea de administrator, cu exceplia celor
privind activitatea curentd, sd fie supuse unui control al cenzorilor, interzicea asumf,rii de
cdtre societate a unor garanlii sau emiterea unor cambii pentru obligaliile asumate de
asociatul unic in nurne personal etc.3
Statutul juridic rf,mdne distinct chiar gi in ipote za in care asociatul unic este o
persoan6 fizicl, comerciant; societatea comerciali are personalitate juridic[ gi are un
patrimoniu propriu gi distinct de cel al persoaneifrzice, asociat uric, iar aceasta din urmf,
rdspunde in limita capitalului social, in timp ce, ca gi comerciant persoand fizicdraspunde
nelimitat cu intreg patrimoniul sdu de afectaliunea dac6 acesta a fost constituit gi in
completare cu inheg pahimoniul sdu. Agadar, din perspectiva OUG w. 44120085 o persoana
ftzicd poate fi inregistrat6 in registrul comer,tuluica gi comerciant persoan[ fizicd (pFA),

I
Curtea de Apel Orade4 Secfla comercialE gi contencios adminishativ, decizi aw 1711N2004, Dreptul
2
R. Economq op. cit.,p.58.
3
. lacanq o anrlili a evoluliei legisla{iei cu privire la aceastd societate constatdm cd legiuitorul a avut in
vedere prin unele modificdri conturarea unui astfel de regim restrictiv cu scopul protejErii
lerfilor, cu titlu de
exemplu, art. 15 sau infractiunea prevdzutd de art.272 alin. I pct. 2.
a
Patrimoniul de afectaflune reprezinti totalitatea bunurilor, drepturilor qi obliga{iilor persoangi fuice
autaizate, titularului tntreprinderii individuale sau membrilor tntreprinderii familiale, afectatJ scopului exer-
citdrii rmei activitdli economice, constituite ca o fracliune distinct?i a patrimoniului persoanei fizice autorizate;
titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii fbmiliale, separati de gajul generafal credi-
torilor personali ai acestora.
' OUG rtr. 4412008 privind desfEgurarea activitafilor economice de cifre persoanele fizice autorizate,
intreprinderile individuale gi infeprinderile familiale publicatii in M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008.
 Societatea cu rdspundere limitatd cu unic asociat 127

dar in acelaqi timp poate fi gi asociat unic intr-o societate cu rdspundere limitat6; in art. 14
alin. 1 din OUG w. 4412008 s-a menfionat ci o persoan[ poate avea un singur certificat'de
inregistrare pentru statutul juridic, respectiv PFA, titular de intoeprindere individuald sau
membru al unei intreprinderi individuale, iar art. 19 stabileqte interdicfia c5. aceasta nu poate
cumula qi calitatea de intreprirudtor persoanf, frzicd,titular al unei intreprinderi individuale.
Asociat unic nu poate fi o persoand fizicl, ce exercit[ in acest fel o profesie liberald,
dispoziliile legale ce asigurd cadrul de reglementare al unor astfel de profesii stabilind
limitativ formele de exercitarc a acestora; observdm inten{ia legiuitorului.de a delimita in
mod clar exercitarea unor astfel de profesii de exercitarca calitdlii de comerciant, prevdzdnd
expres aceastd incompatibilitate; tendinla actuald este chiar in sensul legiferirii unor forme
de organizare inilial specifice comerfului, cum este cazul profesiei de avocat unds prin
modificarea Legii ,nr. 5111995 a fost introdusi societatea profesionald cu rdspturdere
limitatd ca qi formi de organizare, care spre deosebire de celelalte forme are personalitate
. . '. -l
Junolca .
Astfel, cu titlu de exemplu:
o formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale,
cabinete asociate, societdli civile sau societdli profesionale cu rdspundere limitati (afi. 5
alin. 1 din Legea w. 5lll995 privind organizarea profesiei de avocat);
r in privinfa arhitec]ilor, Legea nr. qi exercitarea
18412001 privind organizarea
profesiei de arhitect prevede formele de exercitare a profesiei, arhiteclii cu drept de
semnStura putdnd constitui, la alegere, birouri individuale, birouri asociate, societ[fi civile
profesionale sau iqi pot desfrgura activitatea in temeiul unor contracte de muncd sau al unor
convenfii civile, potrivit legii, putdnd oricdnd schimba forma de exercitare a profesiei (art.
13 alin. l);
o conform art. ll alin. 3 din Legea nr.30612004 privind exercitarea profesiei de
medic, ,,Medicii care au oblinut certificatul de membru al Colegiului Medicilor din
Romdnia pot desftgura activitEfi medicale conform pregdtirii profesionale in sistemul public
de s6n[tate sau/qi in sistemul privat, fie ca angaja[i, fie ca persoan[ fizicd, independentd pe
a-.
bazd de contract. in condiJiile legii, medicii pot infiinfa cabinete de practicd medical5", iar
la art. 14 alin. I lit. b) exercitarea profesiei de medic este incompatibilfl cu cea de
comerciant.
Din perspectiva condiliilor de constituire, in afara intocmirii doar a statutului (art. 5
alin.2), refinem ci la momenful autentificdrii actului constifutiv sau, dupi caz,la darea de
dat[ certd a acestuia se va prezenta pe l6ng[ dovada privind disponibilitatea firmei qi
declaralia pe propria rdspundere privind definerea calitdlii de asociat unio intr-o singuri
societate cu r[spundere limitatd (art. 17 alin. 1). Notarul public va rcfi:za autentificarea
actului constitutiv sau, dupd caz, persoana care dd data cert[ va rcfiiza opera,tiunile
solicitate, dacf, din documentalia prezentath rcniltd cd nu sunt indeplinite condifiile
prevdzute de art. 17 alin. 1. ,!

I RAmAne sub semnul dezbaterii menfinerea patrimoniului de afectaliune,"degi aceast[ separart a pafi-
moniului privegte situalii in care se exercitd activitatea printr-o tbrmd ce nu are personalitate juridicd; or, socie-
tatea profesionald cu r'ispundere limitat[ are personalitate juridicS gi scopul ei prin definilie este sd ofere o
limitare a rdspunderii raportat la aportul adus (aspecte introduse prin Legea nr.27012010 privind modificarea gi
completarea Legii nr. 5ll1995 publicaE in M. Of. nr. 872 din 28 decembrie 2010).
128 SOCIETATI COMERCIALE. STUDII

Statutul nu trebuie sa confini menliunea cf, respectiva societate este o ,,societate cu

rlspundere limitatA cu unic asociat", ci doar potrivit afi. 36 din Legea nr. 2611990 denu-
mirea de ,,societate cu rf,spundere limitata" sau ,,S.R.L."; de asemenea, lipsa unei astfel de
menliuni reniltd, gi din dispozijiile art. 7 alin. 1 lit. b) care prevede obligativitatea men-
fion[rii ,,formei, denumirii gi sediului", frrA a face o distinc]ie dup6 cum societatea are unul
sau mai mulfi asociafi.
in privinla valorii aportului in naturS aceasta va fi stabilita pe baza unei expertize de
specialitate (art. 13 alin. 3). Justificarea acestei cerinle se reglsegte in dorinla de a se evita
eventualele abuzuri ale asociatului unic, care in lipsa acestei evalulri .ar putea crea o
aparenfl pentru terli care ar putea fi astfel cu uqurinli induqi in eroare la incheierea actelor
juridice, aceqtia put6nd presupune ci valoarea mare a capitalului social reprezintd o garanfie
suficient6 in caz de neexecutare a respectivelor obligafii asumate. Chiar dac[ art. 13 plin. 3
face trimitere Ia infrinfarea societdlii, totugi aceast[ regul6, avdnd in vedere motivafia ce a
condus la instituirea ei, urmeaza a se respecta gi pe parcursul societ[fii cu ocazia major[rii
capitalului social. Desemnarea evaluatorului se face de cf,tre asociatul unicl; totuqi,
judecitorul delegat lnbaza art.37 ahn.2 poate dispune prin incheiere motivatd efectuarea
unei expertize,incontul p[(ilor, precum pi administrarea altor dovezi.
Capitalul social minimum este tot de 200 lei gi se divide ?n pa{i sociale egale care nu
pot fi mai mici de 10 lei fiecare (art. 11 alin. 1). Asociatul unic define toate p[rfile sociale
putdnd sf, le cesioneze fte cdtre o singurd persoani sau cdtre mai multe, in acest ultim caz
societatea transformdndu-se in societate cu r6spundere limitatd cu mai mulfi asociafi.
Cu privire la obiectul de activitate menfionSm c5, in principiu, o astfel de societate
poate avea ca obiect principal sau secundar orice activitate menlionatd in C.A.E.N. cu
exceplia cazurilor in care legea a impus o anumit[ form[ juridicI societililor comerciale:
spre exemplu, conform art. 287 din OG nr. 9912006 privind institufiile de credit, b[ncile,
persoane juridice romdne, se constifuie doar sub forma societdfilor pe acfiuni sau activitdfile
de asigurare pe teritoriul RornAniei nu pot fi desf"aqurate decAt de societ[fi comerciale pe
acliuni2 [art. 11 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 3212000 privind activitatea societiifilor de
asigurare qi supravegherea asiguririlor].

Func{ionarea societ5{ii. Asociatul unic are drepturile qi obliga}iile ce revin adunlrii

generale a asocia{ilor'1art. 13 alin. I gi art. 1961 alin. 1) insa el hebuie s[ consemneze de
indata in scris, orice decizie adoptati. Observim ci procesul volitiv este rezultatul unei
singure persoane; exprimarea voinlei se face direct de citre asociatul unic, adicd, pe de o
parte, personal neputdndu-gi substitui alta persoand, iar pe de alt[ parte exprimarea voinfei
se mateializeazl 1n scris. Degi dispoziliile speciale ce reglemerfieazd societatea cu

La societd{ile pe ac}iuni dacd existd aporturi in nahrd judecitorul delegat numeqte un expert autoizat
care into^cmeqte un raport cuprinzdnd descrierea gi modul de evaluare a fiecdrui bun adus ca aport (art. 38).
' Precum gi de societlti mutuale (persoan[ juridici civilE) gi filiale ori sucursale ale unor asiguratori
sfaini.
3
Degi exprimarea este improprie, intrucdt nu putem discuta despre o adunare generalf, a asocia{iilor,
dorinla legiuitorului a fost de a sugera inh-un mod direc! evitdnd repetarea unor dispozilii legale, c6 toate hot6-
r6rile apa(in asociatului unic. Acesta nu poate crea un organ colegial prin affagerea qi numiria unor te4e pers-
oane care sh aiba ca ahibu$i luarea unor hot6rdri privind societatea comerciald. Asociatul unic este singurul ce
poate sd-gi asume drephri qi obligafii privind Einfa societifi.i. Totugi, actele de adminishare curentd, adica ale
activitElii comerciale, pot fi exercitate Ei prin numirea unui adminishator.