Sunteți pe pagina 1din 24

ADUNARILE GENERALE

GENERALITATI
ADUNAREA GENERALA ESTE COLECTIVITATEA ORGANIZATA A
ASOCIATILOR, IN CADRUL CAREIA ACESTIA ISI MANIFESTA PRIN VOT
DREPTURILE CU CARACTER COLECTIV, AFERENTE PARTILOR SOCIALE SAU
ACTIUNILOR.
Hotararea adunarii generale este un act juridic supus actiunii in nulitate, inclusiv
din partea unui tert care justifica un interes.
In adunarile generale, asociatii isi exprima vointa prin vot. Votul este o
manifestare unilaterala de vointa care, unit cu celelalte voturi, se constituie intr-un act
juridic de natura speciala, complexa, respectiv hotararea adunarii generale a
actionarilor/asociatilor. Este vorba despre o pluralitate de acte juridice unilaterale care
capata natura unui contract (conventie). De altfel, consimtamantul care sta la baza unui
contract reprezinta o reunire de manifestari unilaterale de vointa, concordante.
Exista hotarari ale AGA care sunt indubitabil acte juridice de natura contractuala, si
anume acelea de modificare a actului constitutiv. Asadar, hotararea AGA este un contract
intre asociati/actionari si nu un act juridic al societatii.
In actele juridice in care societatea este parte, vointa societatii nu se exprima de
catre actionari (nici individual, nici ca o colectivitate organizata), ci de catre organele
societatii. Afirmatia nu este valabila in cazul societatilor unipersonale in cadrul carora
asociatul unic reuneste in persoana sa si calitatea de administrator unic al societatii art.
196
1
alin. (1)LSC.
Publicitatea hotararilor AGA este necesara fie pentru opozabilitatea sa fata de terti,
fie pentru valabilitatea sa. Lipsa formalitatilor de publicitate poate face ca hotararea AGA
de modificare a actului constitutiv sa nu aiba efecte fata de asociatii care nu au participat la
vot, administratori, societate insasi, etc. Hotararile de modificare a actelor constitutive, cata
vreme nu sunt publicate si inregistrate in registrul comertului, sunt lipsite de efecte, caci
pentru a putea avea efecte, este necesara intrunirea tuturor conditiilor de fond si de forma
cerute de lege pentru insasi incheierea actului constitutiv.
Hotararile AGA pentru care legea pretinde formalitati de publicitate ad validitatem
sunt acte juridice afectate de conditia suspensiva a efectuarii formalitatilor. Sub aceasta
conditie, actul juridic exista, dar nu genereaza nici drepturi, nici obligatii.
Hotararea AGA genereaza drepturi si obligatii relative la asociati, administratori,
societatea insasi, etc. Daca publicitatea nu a fost efectuata intr-un termen rezonabil, aceasta
devine caduca, intrucat conditia nu se mai poate indeplini.
In SA, pentru hotararile AGA obisnuite, valabilitatea acestora in relatiile intre
actionari, pe de o parte, si intre actionari si societate, pe de alta parte, nu este conditionata
de vreo formalitate de publicitate. Hotararile AGA care nu propun schimbari ale actelor
constitutive se impun administratorilor societatii si trebuie executate de indata art. 73
alin. (1) lit. d) LSC. Art. 132 alin. (1) LSC instituie principiul obligativitatii hotararii AGA
pentru actionari, de indata ce aceste hotarari au fost adoptate in conditiile legii si ale
statutului.
Hotararile AGA se iau cu majoritatea voturilor, si nu prin consens., dar aceste
hotarari se impun si actionarilor dizidenti, daca ele sunt luate in conditiile legii si ale actului
constitutiv.
Hotararile AGA, indiferent de forma societatii, pot deveni opozabile fata de terti, din
momentul in care au fost mentionate in registrul comertului.
Reglementarile referitoare la AGA in SA reprezinta modelul pe care se grefeaza si
celelalte reglementari referitoare la adunarile generale in celelalte tipuri de societate. Dar
SRL si SNC sunt societati cu caracter intuitu personae, ceea ce influenteaza in mod esential
chestiunile relative la convocare, procedura, organizare, cvorum si majoritate, valabilitate
si opozabilitate, etc.
Pe de alta parte, daca in SA sunt institutionalizate mai multe tipuri de adunari
generale (ordonare, extraordinare, speciale), iar in SRL este institutionalizata numai
adunarea asociatilor, in general, fara vreo specificare in functie de atributii, in SNC si
SCS, adunarea generala nu este institutionalizata (legea nu are in vedere, in acest caz,
colectivitatea asociatilor, ci asociatii priviti individual). Nimic nu se opune insa ca asociatii,
indiferent de forma societatii, sa institutionalizeze unul sau mai multe tipuri de adunari
generale prin actul constitutiv.
Este evident ca, in cazul societatii unipersonale nu se poate vorbi de o adunare
generala, intrucat atributiile acesteia sunt exercitate de catre asociatul unic, prin decizii
care au natura juridica a actului unilateral generator de drepturi si obligatii.
CVORUM SI MAJORITATE
In SA, adunarile generale sunt ordinare si extraordinare si se tin, de regula, la
sediul societatii, daca actul constitutiv nu dispune altfel.
Adunarea generala ordinara se intruneste cel
putin o data pe an, daca prin actul constitutiv nu
se stabileste o frecventa mai ridicata a acestora.
Aceasta se intruneste cu o ritmicitate cunoscuta,
prestabilita de lege sau de actul constitutiv si nu
pentru ca are competentele prevazute in lege ca
fiind, de obicei, ale adunarii generale ordinare.
Adunarea generala extraordinara se
intruneste ori de cate ori este necesar, in special
pentru modificari ale actelor constitutive ale
societatii, sau pentru a se lua acele decizii
pentru care, conform actului constitutiv, este
necesara interventia adunarii generale
extraordinare. Aceasta se intruneste numai in
situatii de exceptie. Ex: o adunare convocata in
cursul anului fiscal pentru a decide intr-o
materie care este, de obicei, de atributul
adunarii generale ordinare este o adunare
generala extraordinara.

ADUNAREA GENERALA ORDINARA
Adunarea generala ordinara este obligata sa dezbata, sa aprobe sau sa modifice
situatiile financiare ale societatii, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau
ale auditorilor financiari si sa fixeze dividendul, daca societatea a avut profit in anul fiscal
anterior si asociatii/actionarii nu decid reinvestirea profitului.

ATRIBUTIILE ADUNARII GENERALE ORDINARE
- Alegerea (si, implicit, revocarea sau actionarea in raspundere) administratorilor
si cenzorilor, fixarea remuneratiei lor si pronuntarea asupra gestiunii lor;
- Stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli si a programului de activitate pentru
exercitiul financiar viitor;
- Hotararea constituirii de garantii reale, inchirierea sau desfiintarea uneia sau
mai multor unitatii ale societatii.
Adunarea generala ordinara poate sa dezbata si sa decida si asupra altor chestiuni
incluse in ordinea de zi a convocatorului, cu exceptia problemelor care sunt date, prin lege
sau actul constitutiv, in competenta exclusiva a adunarii generale extraordinare.
Deciziile se iau, in adunarile generale ordinare:
- in prezenta actionarilor ce reprezinta minim 25% din numarul total de drepturi
de vot, cu votul majoritatii voturilor exprimate (la prima convocare);
- fara conditii de cvorum, cu majoritatea voturilor exprimate (la a doua
convocare).
In actul constitutiv se pot prevedea totusi conditii de cvorum si majoritate mai
ridicate, dar numai pentru prima convocare. Pentru cea de-a doua convocare, legea
interzice stabilirea unor conditii de cvorum si majoritate mai stricte decat cele stabilite de
lege. Prin urmare, indiferent de dispozitiile actului constitutiv, in adunarea generala
ordinara, la a doua convocare, se pot lua decizii cu majoritatea voturilor exprimate, oricat de
redusa ar fi prezenta sau reprezentarea actionarilor la aceasta sedinta.
Legea sanctioneaza, in acest mod, lipsa de affectio societatis. Daca actionarii se
dezintereseaza de societate, atunci este just ca societatea sa nu fie blocata de acest
dezinteres, ci sa functioneze in interesul celor care participa la viata societatii, exercitandu-
si drepturile fundamentale de asociati.
Exercitiul unora dintre atributiile adunarii generale (mutarea sediului, schimbarea
obiectului de activitate, majorarea capitalului social, etc.) poate fi delegat consiliului de
administratie sau administratorului unic, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii
generale a actionarilor. Daca aceasta delegare s-a decis prin actul constitutiv (inca de la
constituire sau ca urmare a modificarii acestuia), nu este necesara o hotarare AGEA pentru
fiecare delegare de atributii, dar delegarea nu poate fi perpetuata.
Actul constitutiv sau hotarari ale AG pot stabili un asa-numit capital social autorizat,
care reprezinta un plafon maxim valoric al capitalului social ce poate fi majorat prin decizie
a Consiliului de Administratie, inclusiv cu cooptarea unor alti actionari, fara a fi nevoie de o
hotarare AGA in acest sens. Majorarile de capital social pot fi facute, in acest caz, fie dintr-
odata, fie treptat, in functie de un program convenit.
Unele acte juridice de valoare mare nu pot fi valabil incheiate de administratori daca
nu exista o hotarare AGA prealabila de aprobare, asa cum rezulta din art. 143 LSC. La fel,
unele afaceri ale fondatorilor sau ale administratorilor cu societatea nu pot fi valabil
incheiate sau perfectate fara o prealabila hotarare favorabila a AGA.
ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA
Adunarea generala extraordinara se intruneste pentru a lua decizii de modificare a
actelor constitutive (schimbarea formei juridice a societatii, schimbarea obiectului de
activitate a acestuia, majorarea capitalului social, infiintarea sau desfiintarea unor sedii
secundare fara personalitate juridica, fuziunea si divizarea, dizolvarea anticipata, conversia
actiunilor dintr-o categorie in cealalta si conversia obligatiunilor in actiuni, etc.), precum si
in alte domenii in care este necesara, prin lege sau prin dispozitie speciala in actul
constitutiv, o decizie a adunarii generale extraordinare. Exemplu: emisiunea de obligatiuni,
aprobarea prealabila a unor acte juridice de valoare mare cu privire la activele societatii).
O adunare generala convocata in sedinta extraordinara poate decide si in probleme
ce sunt date, in general, in competentele adunarii ordinare (constituirea de garantii reale,
inchirierea unei unitati a societatii).
Deciziile se iau, in adunarea generala extraordinara, in prezenta actionarilor ce detin
cel putin 25% din totalul drepturilor de vot, iar la convocarile ulterioare, in prezenta
actionarilor ce detin minim 20% din totalul drepturilor de vot. Hotararile se iau cu
majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
Daca in adunare se discuta modificarea actelor constitutive, decizia se ia cu votul a
cel putin 2/3 din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
Spre deosebire de adunarea generala ordinara, in cazul careia pentru a doua
convocare nu se pot stabili limite mai ridicate ale cvorumului si majoritatii, in cazul
adunarii generale extraordinare se pot decide, prin actul constitutiv, conditii de cvorum si
majoritati mai ridicate.
Actionarii titulari ai actiunilor preferentiale cu dividend prioritar fara drept
de vot nu pot participa la adunarile generale propriu-zise ale actionarilor, dar pot sa-
si organizeze adunari speciale, care sa decida in legatura cu politica societatii fata de
drepturile lor preferentiale art. 96 LSC. Spre exemplu, daca adunarea generala propriu-
zisa decide modificarea acestor drepturi, este necesara aprobarea adunarii speciale art.
116alin.(1)LSC
Exercitiul unora dintre atributiile adunarii generale (mutarea sediului, schimbarea
obiectului de activitate, majorarea capitalului social, etc.) poate fi delegat consiliului de
administratie sau administratorului unic, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii
generale a actionarilor. Daca aceasta delegare s-a decis prin actul constitutiv (inca de la
constituire sau ca urmare a modificarii acestuia), nu este necesara o hotarare AGEA pentru
fiecare delegare de atributii, dar delegarea nu poate fi perpetuata.
CONVOCAREA SI ORGANIZAREA ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR
Titularii dreptului de a convoca adunarea generala a actionarilor sunt:
1. Administratorii societatii
Acestia au dreptul de a convoca direct adunarea generala. In anumite situatii, ei
sunt chiar tinuti sa convoace AGA, NERESPECTAREA OBLIGATIEI DE CONVOCARE
ANTAMAND RASPUNDEREA PENALA A ACESTORA. Convocarea adunarii
generale este o decizie colectiva a Consiliului de Administratie/Directoratului.
Un administrator, fie el si presedinte sau director general, nu poate convoca
prin decizie individuala AGA. Desigur ca, in cazul in care societatea are un singur
administrator, atunci acesta are dreptul de a convoca AGA.

2. Cenzorii
Acestia sunt potrivit art. 164
1
alin. (2) LSC si art. 164
1
alin. (3) LSC fie indrituiti, fie
obligati sa ceara convocarea AGA. Este vorba de reclamatii intemeiate sau
preocupante ale actionarilor in contra actelor si operatiunilor de gestiune ale
managerilor, reclamatii care declanseaza obligatia sau optiunea cenzorilor de a convoca
AGA pentru a pune in discutia actionarilor, in colectiv, actele sau operatiunile reclamate.
3. Actionarii
Acestia, daca detin cel putin 5% din actiuni, pot cere administratorilor sa convoace AGA,
acestia fiind obligati sa procedeze la convocare.
4. Tribunalul
In cazul SA, poate convoca AGA, poate stabili locul, data si ordinea de zi a acesteia si
poate stabili persoana celui care va prezida adunarea, daca Consiliul de
Administratie/Directoratul nu isi indeplineste obligatia de a convoca AGA la cererea a
5% din actionarii cu drept de vot.

Nu este necesara convocarea in conditiile in care, conform art. 121 LSC, toti
actionarii sunt prezenti si nu este niciunul dintre ei care sa se opuna la tinerea unei adunari
generale. O astfel de adunare poate lua orice hotarare de competenta adunarii generale
extraordinare, intrucat toti actionarii sunt prezenti !!!!

Pentru a fi valabila si pentru a nu provoca nulitatea absoluta a hotararii adunarii
generale, convocarea este supusa unor formalitati de publicitate.
Formalitatile convocarii sunt reglementate de art. 117 LSC si sunt sanctionate cu
nulitatea absoluta a convocarii si, prin urmare, a hotararii AGA. Regulile referitoare la
convocare sunt stricte, in practica incalcarea lor fiind foarte sever sanctionata. Astfel, se
observa urmatoarele seturi de reguli minimale referitoare la convocare:
1. Suportul convocarii: in ziar si/sau Monitorul Oficial, prin scrisoare recomandata,
simpla/prin afisare, prin mijloace de comunicare la distanta, inclusiv posta
electronica;
2. Termenul/continutul convocarii: convocarea trebuie sa cuprinda ordinea de zi
propusa a fi discutata in AGA, adica problemele ce urmeaza a face obiectul
dezbaterilor. Daca se propun modificari ale actului constitutiv, convocarea trebuie
sa cuprinda textul integral al propunerilor de modificare. Ordinea de zi trebuie sa
prevada precis si explicit toate problemele ce urmeaza a fi supuse deliberarii in
AGA. Formulari difuze, de genul diverse nu sunt admise.
Nu se pot lua decizii decat asupra problemelor ce figureaza pe ordinea de zi !!!
Daca adunarea a fost convocata la cererea actionarilor minoritari, daca
administratorii schimba ordinea de zi sau o modifica in asemenea maniera incat ea nu mai
corespunde scopurilor convocarii, tribunalul poate, inclusiv pe cale de ordonanta
presedentiala, sa restabileasca ordinea de zi.
Ordinea de zi poate fi completata, la cererea administratorilor sau actionarilor care
detin cel putin 5% din actiuni, dar in aceleasi forme cu cele cerute pentru convocare art.
117
1
LSC. Propunerea pentru modificarea ordinii de zi se face cu minimum 15 zile inainte de
data adunarii. In practica, se admite frecvent ca, daca toti cei prezenti la adunare sunt de
acord, se poate completa ad-hoc ordinea de zi, dar aceasta practica nu este recomandata.
3. Participantii la AGA: conditiile participarii, voturile prin corespondenta, voturile
prin mandate;
4. Perioada minima intre data convocarii si data tinerii AGA: 30 de zile. Termenul de
intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicarii convocarii art. 117
LSC. Nerespectarea acestui termen art. 117 alin. (2) LSC va duce la
imposibilitatea intrunirii legale a adunarii generale, caz in care va trebui initiata din
nou procedura de convocare, asa cum este reglementata in LSC;
5. Data si locul tinerii AGA: Locul adunarii este fixat, de obicei, la sediul societatii. In
cazul in care actul constitutiv prevede in mod expres, locul tinerii adunarii generale
poate fi stabilit intr-un loc diferit de sediul social.
In societatile cotate, convocarea AGA trebuie anuntata CNVM si Bursei,
pentru ca investitorii in valorile mobiliare emise de societate sa fie in cunostinta de
cauza.
IDENTIFICAREA ACTIONARILOR CU DREPT DE VOT
Dreptul de vot si, implicit, dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor,
sunt indisolubil legate de faptul detinerii de actiuni.
I. In societatile nelistate, dar in care s-au emis actiuni nominative, calitatea de
actionar se dovedeste prin certificatul de actionar emis fie de societate, fie de
societatea de registru, care tine registrul actiunilor si actionarilor societatii
Acestia pot fi prezenti la AGA daca au asupra lor actiunile sau, dupa caz,
certificatele de actiuni emise de societatea insasi sau de societatea care tine
registrul de actiuni.
II. In societatile listate, in care actiunile emise sunt, in mod obligatoriu,
dematerializate (adica nu au forma materiala, ci sunt doar evidentiate intr-un
cont electronic), dovada calitatii de actionar se efectueaza cu extrasul de cont
emis de Depozitarul central (societatea care tine in format electronic
registrul actiunilor emise de societatea listata la bursa) Prezenta
actionarilor este permisa doar daca acestia fac dovada calitatii de actionar cu
extrasul de cont emis de Depozitarul central, extras din care rezulta si
numarul de actiuni detinute.
III. Daca exista actiuni la purtator, dovada calitatii de actionar nu se poate face
decat prin prezentarea si depunerea actiunilor la societate, caci insasi
actionarul ce detine actiuni la purtator se identifica prin faptul posesiei
actiunilor Acestia au dreptul la prezenta si, implicit, de vot numai daca
si-au depus actiunile cu cel putin 5 zile inainte de AGA art. 123 alin. (1) LSC.
Practic, prin depunerea actiunilor, posesorii acestora se identifica, in vederea
exercitarii dreptului de vot.
Pentru identificarea actionarului cu drept de vot, nu este suficienta proba calitatii de
actionar in modalitatile aratate, ci este necesar ca aceasta proba sa se raporteze la un
anumit reper temporal, stabilit prin convocator, inainte de adunarea generala. Un astfel de
reper temporal se numeste data de referinta si este stabilit in art. 123, (2).
Ce este data de referinta?
Data de referinta este o data anterioara datei tinerii adunarii generale si, de
obicei, anterioara datei emiterii convocarii AGA, dar care nu poate depasi 60 de zile
anterioare datei tinerii AGA.
Data de referinta se stabileste, in aceste limite, de catre Consiliul de
Administratie/Directorat, care a emis convocarea pentru AGA. Asadar:
Daca o AGA este convocata pentru data de 01.12.2008, atunci data de referinta este cel
mult 01.10.2008. Daca la data de 01.10.2008, X detinea actiuni la societatea in cauza, el va
avea dreptul sa participe la AGA chiar daca, intre timp, si-a instrainat actiunile. Daca insa X a
dobandit actiuni dupa data de 01.10.2008, atunci el nu va avea dreptul sa participe la AGA ca
mandatar al celui care i-a vandut actiunile, daca nu cumva s-au inteles altfel, prin contractul
lor de cesiune.
Daca partile, in contractul de cesiune nu s-au inteles altfel, dreptul la dividend
apartine actionarului care era inscris in registrul actionarilor la data de referinta. Asadar,
daca X a dobandit actiunile inainte de data de referinta, el va avea dreptul la dividend. Daca
dobandirea actiunilor se situeaza in timp dupa data de referinta, dreptul la dividend apartine
cedentului, si nu lui X.
In societatile pe actiuni nelistate, data de referinta serveste nu numai la identificarea
actionarului care are drept de vot in adunarea generala, ci si la identificarea actionarilor
care au drept de a incasa dividendele distribuite in urma hotararii AGA. Astfel, conform art.
123 alin. (3) LSC, actionarii indeptatiti la dividend, precum si la exercitarea altor drepturi
aferente actiunilor, sunt cei inscrisi in registrele societatii la data de referinta.
Daca in societatile obisnuite, actionarii indreptatiti la dividende sunt cei care,
anterior adunarii generale, detin actiuni la societatea in cauza, in societatile cotate,
actionarii care vor culege dividendele sunt cei care vor detine actiuni la societate ulterior
adunarii generale.
Ce este data de inregistrare?
Data de inregistrare (dividend date) este o data ulterioara AGA si este in general
legata de chestiunea dividendelor, fiind utilizata in cazul societatilor listate pentru a se
putea sti cine va incasa sau nu dividende.
Luand exemplul datei de referinta de mai sus, presupunand ca data de inregistrare
este fixata la 30 de zile calendaristice de la sedinta AGA, daca X isi pastreaza actiunile cel
putin pana la 01.01.2009, el va fi indrituit la dividende. Daca insa le instraineaza inainte de
01.01.2009, el nu va mai incasa dividende (in practica, X va pretinde cesionarului o prima
asupra pretului actiunilor, care sa tina cont de cuantumul dividendului).
Asadar, data de inregistrare este aplicabila numai societatilor listate, este o data
ulterioara adunarii generale, stabilita de adunarea generala si desemneaza actionarii care
au dreptul sa beneficieze de pe urma hotararii AGA (de exemplu, sa incaseze dividende) sau
fata de care se vor rasfrange direct efectele hotararii AGA (spre exemplu, hotararea de a nu
distribui dividende, in favoarea reinvestirii profitului, se rasfrange asupra actionarilor
existenti la data de inregistrare, actionari care isi vor vedea dreptul de a incasa dividende
amanat sau redus).
Recapitulare
Data de referinta este anterioara datei tinerii AGA si identifica actionarul
care are dreptul sa participe la AGA; data de referinta se stabileste de catre
emitentul convocarii;
Data de inregistrare (dividend date) este ulterioara AGA si identifica
actionarul care are dreptul sa incaseze dividende sau asupra caruia se rasfrang
efectele deciziei de a capitaliza profitul; data de inregistrare se stabileste de
catre adunarea generala.




DATA DE REFERINTA, POTRIVIT LSC, IN CAZUL SOCIETATILOR NELISTATE

Moment 1 Moment 2 Moment 3

Data de referinta se emite si se publica se intruneste AGA
convocarea de C.A./Directorat

Maxim 60 de zile

Chiar daca actionarul vinde intre M1 si M4, el nu isi pierde dreptul de a participa la AG si
nici posibilitatea de a-si exercita drepturile aferente actiunilor sale, asa cum s-a hotarat de
AG.

DATA DE INREGISTRARE (DIVIDEND DATE) POTRIVIT LEGISLATIEI PIETEI DE
CAPITAL, IN CAZUL SOCIETATILOR LISTATE



Moment 1 Moment 2 Moment 3 Moment 4
minim 4 zile minim 30 de zile
se emite si se Data de se intruneste AGA Data de
publica convocarea referinta inregistrare
de CA/Directorat
Chiar daca actionarul vinde dupa MAXIM 30 ZILE
M2, el nu isi pierde dreptul de a
participa la AG




SEDINTE SI DELIBERARI
In general, actiunile sunt de valori egale si confera titularilor drepturi egale. De
aceea, unei actiuni ii corespunde, de obicei, un vot in adunarea generala.
ACTIUNILE SUBSCRISE, INSA NEACHITATE IN TOTAL SAU IN PARTE, NU
CONFERA DREPT DE VOT, ACESTA FIIND SUSPENDAT PANA LA PLATA INTEGRALA A
APORTULUI SUBSCRIS.
Asadar, votul este proportional cu numarul de actiuni detinute si achitate la zi.
Legea societatilor comerciale permite existenta unor actiuni care confera doar o
parte din drepturile care, in mod obisnuit, insotesc actiunile. Este vorba despre actiunile
preferentiale, care sunt actiuni fara drept de vot in adunarile generale obisnuite, dar
cu drept de dividend prioritar.
Actionarii persoane juridice se prezinta la AGA si voteaza prin reprezentantii lor
legali, care pot da mandat in acest sens unor alte persoane. Asertiunea este valabila si
pentru cazul in care actionarul este o persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu.
La sedinta AGA, actionarii pot fi prezenti personal sau prin mandatar. In toate
cazurile de exercitare a drepturilor de vot prin mandatar, procura trebuie depusa la
societate cu 48h inainte de adunare (sau intr-un alt termen, daca prin actul constitutiv se
decide astfel), sub sanctiunea pierderii dreptului de vot. Procurile nu se restituie, ci se retin
la soc.
Managerii sau functionarii societatii ii pot reprezenta pe actionari, cu conditia ca
votul lor sa nu determine formarea majoritatii. In caz contrar, votul managerilor sau
fuctionarilor societatii, in calitate de mandatari ai unor actionari, va fi considerat inexistent.
Pe de alta parte, managerii si administratorii societatii, chiar daca sunt ei insisi
actionari sau mandatari ai unor alti actionari, nu vor putea vota in chestiuni relative la
descarcarea lor de gestiune sau privitoare la persoana lor. Votul lor asupra acestor chestiuni
va fi considerat inexistent, intrucat se formeaza un conflict de interese. Ei vor putea totusi
sa voteze situatia financiara anuala daca, fara votul lor, nu s-ar putea forma majoritatea
ceruta pentru aprobarea sau respingerea acesteia.
Actionarul care, la momentul votului, se afla intr-un conflict de interese cu
societatea, va trebui sa se abtina de la vot. In cazul in care actionarul in cauza isi va exercita
totusi votul, el va putea fi ulterior tinut raspunzator pentru orice prejudiciu produs
societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Votul nu poate fi cedat. Orice conventie prin care actionarul s-ar obliga sa voteze
conform instructiunilor date de societate sau de managerii acesteia este nula.
Daca actiunile sunt grevate de un uzufruct, dreptul de vot este partajat intre
uzufructuar si nudul proprietar, in sensul ca uzufructuarul are drept de vot in adunarea
generala ordinara, in timp ce nudul proprietar are drept de vot in adunarea generala
extraordinara.
Daca actiunile sunt grevate de o garantie reala mobiliara, dreptul de vot apartine
proprietarului actiunilor (debitorul sau constituentul garantiei reale mobiliare).
Voturile multiple sau voturile limitate asociate actiunilor sunt impuse fie de actul
constitutiv, fie de lege. Astfel, in cele 5 Societati de Investitii Financiare, prin actul
constitutiv se impune o limita de detinere de actiuni pe fiecare actionar de maxim 1% din
totalul drepturilor de vot, orice actiune dobandita in plus fiind lipsita de drept de vot si, in
plus, fiind supusa vanzarii obligatorii pe piata.
In societatile listate, supuse legislatiei pietei de capital, actionarii care depasesc
intentionat pragurile de detinere de actiuni (5%, 10%, 33%, 50%+1) si nu anunta in
termen legal emitentul, bursa si CNVM vor fi lipsiti de dreptul de vot si, in plus, vor fi
obligati sa instraineze in termen de o luna toate actiunile care depasesc pragul de detinere.
In majoritatea cazurilor, hotararile AGA sunt atacate cu actiuni in nulitate tocmai
pentru ca reprezinta majoritati false sau deturnate de la sensul firesc, prin utilizarea
abuziva a procurilor si drepturilor de vot multiple ori limitate.

PREZENTA LA AGA A ADMINISTRATORILOR/DIRECTORILOR SI A
CENZORILOR/AUDITORILOR/MEMBRILOR CONSILIULUI DE SUPRAVEGHERE ESTE
OBLIGATORIE.
AGA ESTE PREZIDATA DE PRESEDINTELE CONSILIULUI DE
ADMINISTRATIE/DIRECTORATULUI, CARE VA AVEA 1 PANA LA 3 SECRETARI ALESI.
VOTUL IN AGA ESTE DESCHIS, CONFIDENTIALITATEA ACESTUIA IMPUNANDU-SE
NUMAI IN CAZUL ALEGERII, REVOCARII SAU ACTIONARII IN RASPUNDERE A
MANAGERILOR SAU A ACTIONARILOR.
In societatile inchise (necotate la bursa), care au emis numai actiuni nominative, se
poate vota si prin corespondenta, daca s-a convenit in acest sens prin actul constitutiv art.
122 LSC.
Hotararile AGA se consemneaza intr-un proces-verbal care este semnat de
presedintele adunarii si de secretariatul tehnic, proces-verbal care se va trece in
registrul de hotarari ale adunarii generale, tinut de secretariatul societatii si va fi trimis
spre publicare la registrul comertului.
Hotararile AGA sunt opozabile tertilor de la momentul mentionarii in Registrul
Adunarilor Generale si publicarii in Monitorul Oficial. Pentru actionari, hotararea este
obligatorie si executorie imediat ce a fost adoptata. Totusi, valabilitatea hotararii de
modificare a actului constitutiv este subordonata inregistrarii mentiunii in registrul
comertului, in urmarea unei hotarari a judecatorului delegat in acest sens.
Deciziile Consiliului de Administratie sau ale administratorului unic, date in
executarea delegarii exercitiului unor atributii ale adunarii generale ale actionarilor sunt,
de asemenea, opozabile tertilor din momentul indeplinirii formalitatilor de publicitate
aferente unei hotarari a adunarii generale art. 114 alin. (2) LSC.
VALABILITATEA AGA. ANULAREA SAU LIPSIREA DE EFECTE A AGA
Hotararile adunarii generale luate in limitele actului constitutiv si ale legii sunt
obligatorii pentru actionari, chiar daca acestia nu au luat parte la decizie sau au lipsit
de la adunare art. 132 alin. (1) LSC. Totusi, efectele hotararii AGA pot fi inlaturate daca
aceasta a fost invalidata prin anulare sau constatarea nulitatii absolute.
Nulitatea hotararii AGA poate inseamna fie:
- Incalcarea conditiilor formale de valabilitate (ex: nerespectarea formalitatilor de
convocare);
- Incalcarea unor conditii de fond (ex: cauza ilicita).
De asemenea, asa cum rezulta indirect din art. 132 LSC, nulitatea poate fi absoluta
sau relativa.
Daca nulitatea relativa nu poate fi invocata decat de catre actionarii care fie au votat
contra luarii hotararii AGA, fie au lipsit de la sedinta AGA, nulitatea absoluta poate fi invocata
de orice persoana interesata, inclusiv de actionarii si administratorii societatii.
Actiunea in anulare este prescriptibila in 15 zile de la publicarii hotararii AGA, in
timp ce actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila.
Oricare dintre actionarii care au lipsit de la sedinta AGA sau dintre cei care au votat
contra adoptarii hotararii AGA, pot ataca cu actiune in anulare o hotarare a adunarii
generale, pentru motive de nelegalitate sau de contrarietate cu actul constitutiv, in termen
de 15 zile de la publicarea hotararii. Nimic nu se opune ca si inainte de expirarea acestui
termen sa se formuleze o astfel de actiune, daca actionarul in cauza are cunostinta de ea.
In cazul in care actionarul a lipsit nejustificat de la sedinta AGA, actiunea sa in anulare
ar putea fi respinsa pentru lipsa de interes. Actiunea in anulare a hotararii AGA formulata de
un actionar care s-a dezinteresat de AGA, omitand sa isi manifeste spiritul de affectio
societatis, poate fi considerata o simpla sicana la adresa societatii sau a celorlalti actionari
ori un abuz de drepturile conferite de detinerea de actiuni si poate fi respinsa ca atare.
Daca se invoca motive de nulitate absoluta, actiunea este imprescriptibila si poate fi
introdusa de orice persoana interesata, chiar si de catre terti sau de catre actionarii
care au votat pentru, dar au fost indusi in eroare la momentul votului !!!!!! O actiunea
in nulitate absoluta poate fi introdusa de actionarii care au votat pentru si in cazurile de
nulitate formala, cand sunt incalcate formalitate legale ale convocarii si tinerii adunarii
generale.
ADMINISTRATORII NU POT, SUB NICIO FORMA SI IN NICIO SITUATIE SA ATACE
HOTARAREA AGA PRIN CARE AU FOST REVOCATI DIN FUNCTIE art. 132 alin. (4) LSC.
Ei pot, totusi, sa atace celelalte hotarari ale AGA, atat pentru motivul prevazut la alin. (2),
cat si pentru nulitate absoluta. De altfel, administratorii au un interes legitim de a ataca
hotararile AGA ilegale sau nestatutare, intrucat orice hotarare AGA, inclusiv cele nelegale
sau nestatutare, trebuie executate de administrator. Pentru a evita actiuni in raspundere
ulterioare, administratorii au interesul de a obtine invalidarea acestor hotarari. Daca toti
administratorii au atacat hotararea AGA, instanta va desemna un reprezentant ad-hoc al
societatii, care sa stea in justitie in numele acesteia.
Daca sunt motive de nulitate absoluta, hotararea AGA poate fi atacata chiar si
de un tert (desi el nu este parte la acest act juridic), cu conditia ca acesta sa
dovedeasca faptul ca i s-au incalcat drepturile si interesele legitime.
In orice caz, chiar daca sunt motive de nulitate absoluta, nu orice persoana poate
formula actiune in nulitate, intrucat interesul reclamantului trebuie sa fie nascut, actual
si personal.
Daca, spre exemplu, obligatiile suplimentare impuse actionarilor sunt conditionate,
pana cand conditia suspensiva se implineste, interesul constatarii nulitatii nu exista,
intrucat el nu este nascut. Este cazul unei majorari a capitalului social prin oferta publica,
majorare conditionata de subscrierea noilor actiuni in proportie de minimum 60%, daca
subscriptiile sunt mai mici de 60%, hotararea AGA devine caduca, deci o actiune in nulitate
este lipsita de interes.
De asemenea, daca actiunea in nulitate este introdusa, sa zicem , la 3 ani dupa
adoptarea hotararii AGA, hotararea care a intrat in circuitul juridic si a produs efecte
in lant (inclusiv alte hotarari AGA sau acte juridice bazate pe hotararea in discutie), o
actiune in nulitate, chiar imprescriptibila fiind, nu mai poate fi admisa, intrucat
interesul actionarului sau al tertului in cauza nu mai este actual.
Daca insa actiunea in nulitate a fost introdusa intr-o epoca apropiata de data
hotararii AGA, dar procesul a durat un numar mare de ani, actualitatea interesului actiunii
se mentine, intrucat acesta se stabileste in functie de data introducerii actiuii, si nu de data
la care se judeca, de exemplu, un recurs la ICCJ. Si in acest caz, datorita numarului mare de
ani care au fost necesari finalizarii procesului, hotararea AGA atacata a produs efecte sau
chiar si le-a epuizat, dar aceste efecte vor fi anihilate de efectele declaratii nulitatii. Asadar,
partile vor fi repuse in situatia anterioara, iar actele juridice subsecvente vor fi si ele
anulate, dupa regulile juridice ale nulitatii.
Exceptii de la cele doua principii ale efectelor nulitatii:
- Tertul cocontractant de buna-credinta in actul juridic subsecvent va beneficia de
valabilitatea in continuare a acestuia, chiar daca actul initial a fost anular, iar
daca repunerea in situatia anterioara nu mai este posibila din cauze
independente de parat, atunci reclamantul va avea dreptul la despagubiri.
- Daca interesul reclamantului nu este personal, ci este un interes al altuia,
reclamantul fiind doar un interpus sau doar o parte dintr-un mecanism pus la
punct pentru a extorca societatea sau actionarii acestia de bani cu titlu de
despagubiri, atunci actiunea in nulitate se respinge pentru lipsa de interes (sau,
in alte cazuri, pentru abuz de drept procesual).
CAZURILE DE NULITATE ABSOLUTA
Cazurile de nulitate absoluta ale hotararilor AGA sunt, in principal, cele in care au
fost incalcate formalitatile de publicitate a convocarii, cu exceptia situatiei prevazuta la art.
121 LSC (toti actionarii sunt prezenti si sunt de acord sa tina AGA cu renuntarea la
formalitatile de convocare) sau normele relative la titularitatea dreptului de convocare
(spre exemplu, convocarea s-a facut de presedintele Consiliului de Administratie, in loc sa
fie facuta prin decizie colectiva a Consiliului de Administratie). Dar nulitatea absoluta poate
fi invocata si:
- Atunci cand convocarea nu a indicat o ordine de zi precia sau nu a indicat in mod
clar locul si data convocarii;
- Daca propunerile de modificare a actelor constitutive nu insotesc convocarea
sau daca informatiile necesare actionarilor pentru a vota in cunostinta de cauza
nu sunt puse la dispozitia acestora in conditiile legii;
- Daca identificarea actionarilor s-a facut gresit, prin alte probe decat cele
prevazute de lege sau pe baza altui criteriu decat acela al datei de referinta;
- Daca data de referinta a fost gresit stabilita;
- Daca la adunare nu au fost prezenti toti administratorii si cenzorii/auditorii
interni;
- Daca hotararea AGA s-a bazat pe majoritati false, rezultate din ilegala sau
abuziva utilizare a procurilor, din incalcarea pragurilor de detinere (voturile
actiunilor care depasesc pragurile de detinere sunt anulate, in mod obisnuit, dar
in practica organizatorul AGA le-a luat totusi in calcul la formarea majoritatii),
dintr-o actiune concertata neanuntata sau clandestina, din utilizarea voturilor
actionarilor care se afla in conflict de interese, etc.;
- Daca exista o neconcordanta intre ordinea de zi a convocarii si deliberarile sau
deciziile luate in AGA sau daca hotararea AGA a ignorat ordinea de zi (situatia se
poate intalni, in practica, in cazurile in care convocarea AGA s-a facut de catre
Consiliul de Administratie sau de catre tribunal, la cererea actionarilor
minoritari);
- Daca hotararea nu este constatata intr-un proces-verbal semnat de presedintele
AGA si de secretarul de sedinta ori procesul-verbal nu contine informatii
prescrise de lege;
- Daca au fost suplimentata obligatiile unor actionari, in lipsa acordului acestora
(fara acordul unui actionar, creantele sale contra societatii se convertesc in actiuni
sau actionarul este obligat la noi aporturi in numerar sau in natura), caz in care,
practic, se incalca principiul libertatii de asociere.
- Daca au fost incalcate interesele legale ale unui tert (spre exemplu, fara acordul
tertului, creanta sa contra societatii se converteste in actiuni, tertul devenind
actionar la societate fara acordul sau, adica prin incalcarea principiului libertatii
de asociere), iar incalcarea nu poate fi inlaturata decat prin nulitatea hotararii;
- Daca hotararea AGA are o cauza ilicita sau falsa;
- Daca au fost incalcate alte dispozitii imperative ale legii ori sunt contrare
bunelor moravuri.
In SRL, de regula, convocarea se face prin scrisoare recomandata, asociatii
putand totusi sa prevada in actul constitutiv publicarea convocarii in Monitorul
Oficial sau in ziar.
In SA, in principal, convocarea se face prin publicare in Monitorul Oficial si
printr-un ziar de larga raspandire cele doua modalitati de publicitate sunt,
aparent, cumulative.
Daca actiunile sunt nominative, convocarea se poate face si numai prin
scrisoare recoamndata/posta electronica, cu conditia ca aceste modalitati de
convocare sa nu fie interzise prin actul constitutiv sau prin dispozitii exprese ale
legii. Daca actiunile sunt la purtator, convocarea se poate face numai prin Monitorul
Oficial si ziar.
Incalcarea dreptului la introducerea de noi puncte pe ordinea de zi,
precum si incalcarea dreptului la intrebari sau interpelari scrise ori omiterea
unor raspunsuri adecvate in adunarea generala pot fi sanctionate cu nulitatea
absoluta a hotararilor AGA astfel luate.
Cazurile de nulitate relativa se pot circumscrie la cazurile:
- de incalcare a actului constitutiv;
- de incalcare a conditiilor de cvorum si majoritate;
- de viciere a consimtamantului votantilor;
- de incapacitate ori de lipsa de reprezentare.
ACTIUNEA IN NULITATE
Actiunea in nulitate se introduce la tribunalul in raza teritoriala a caruia isi are
sediul societatea si se va solutia in contradictoriu cu societatea, reprezentata de
administratori, in camera de consiliu. In realitate, chiar daca legea vorbeste de o
contradictorialitate cu societatea, nu este vorba de o contrarietate de interese intre societate
si reclamant (actionarul nemultumit de hotararea AGA), ci de o contrarietate de interese
intre actionarul nemultumit si actionarii majoritari, care au determinat prin vot luarea
hotararii, societatea fiind introdusa in cauza doar pentru a i se face opozabila o eventuala
hotarare de anulare a AGA.
Pana la solutionarea cererii de anulare, tribunalul poate dispune suspendarea
hotararii atacate, pe cale de ORDONANTA PRESEDENTIALA (cererea de suspendare se
formuleaza odata cu actiunea in anulare).
O hotarare a adunarii generale poate fi paralizata sau invalidata si prin alte mijloace
decat actiunea in anulare, reglementata de art. 132 LSC. Spre exemplu, la aceste rezultate se
poate ajunge prin procedurile de: recurs contra incheierii de inregistrare a unei mentiuni in
registrul comertului (art. 60 LSC), opozitie la modificarea actelor constitutive (art. 62 LSC),
actiunea in radiere a unei mentiuni (art. 25 din Lg. 26/1990) etc. Admiterea unor astfel de
cereri lasa in mod direct hotararea AGA fara efect.
Pe de alta parte, hotararile AGA pot ramane fara efecte si din cauza caducitatii.
Astfel, hotararea AGA de majorare a capitalului social care nu este pusa in aplicare in
termen de 1 an, isi pierde efectele. De asemenea, o majorare de capital social prin oferta
publica la care nu s-au subscris cel putin 60% din actiuni devine caduca.
APLICAREA REGULILOR REFERITOARE LA AGA IN SRL
Convocarea adunarii generale a asociatilor este de competenta administratorilor. Ca
si in cazul societatii pe actiuni, daca exista o pluralitate de administratori, convocarea
AGA este atributul colectivului de administratori, niciunul dintre administratori neavand
dreptul, in mod individual, sa convoace AGA.
In orice caz, ca si in cazul societatilor pe actiuni, niciun asociat nu are, el insusi,
dreptul de a convoca AGA, cu exceptia cazului extrem in care societatea nu (mai) are niciun
administrator, caz in care orice asociat se prezuma ca ii reprezinta pe toti ceilalti.
In SRL, asociatii care detin din totalul partilor sociale pot si ei sa ceara convocarea
AGA. Desi art. 195 alin. (2) LSC nu precizeaza nici cui se cere aceasta convocare, nici ce se
intampla daca asociatul intampina refuzul convocarii, este evident ca cererea de convocare
se adreseaza titularului principal al dreptului de convocare a AGA, adica administratorului
unic (sau administratorilor, in colectiv), iar in caz de refuz al convocarii, asociatul in cauza
va putea cere tribunalului, dupa caz, obligarea administratorilor la a efectua convocarea
sau, in caz de refuz, convocarea AGA direct de catre tribunal, care va stabili si ordinea de zi
si persoana celui care va prezida AGA, in aceleasi conditii ca si in cazul societatilor pe
actiuni.
Spre deosebire de societatea pe actiuni, convocarea se face in forma prevazuta in
actul constitutiv, iar, in lipsa, prin scrisoare recomandata, dar, in orice caz, cu cel putin 10
zile inainte de data fixata pentru adunarea generala. In rest, convocarea trebuie sa
contina ordinea de zi, cu indicarea precisa a chestiunilor supuse dezbaterii in adunarea
generala, iar, in cazul in care se propun modificari ale actului constitutiv, acestea trebuie
incluse in convocare.
In SRL, deciziile in problemele obisnuite ale societatii se iau cu o majoritate dubla,
de asociati si capital social, in afara de cazul in care actul constitutiv dispune altfel. In cazul
in care adunarea generala este chemata sa decida modificarea actelor constitutive, sunt
necesare prezenta si voturile unanime ale asociatilor, daca prin lege sau prin actul
constitutiv nu se decide altfel. In ambele cazuri, insa, daca nu se poate lua o decizie din
cauza neintrunirii cvorumului si majoritatii cerute pentru prima convocare, la a doua
convocare se poate lua orice decizie cu majoritate simpla art. 193 alin. (3) LSC.
Nelegalitatea tinerii adunarii la prima convocare are drept consecinta nelegalitatea
constituirii adunarii la a doua convocare art. 193, alin. (3) LSC: a doua adunare se va tine
numai daca prima adunare este legal constituita, dar nu poate lua o hotarare valabila din
cauza neintrunirii majoritatii cerute.
Daca actul constitutiv impune, in locul unanimitatii, o majoritate calificata, absoluta
sau simpla, atunci, chiar si in cazul modificarii actului constitutiv, hotararea AGA nu mai
trebuie sa intruneasca unanimitatea, ci doar majoritatea. In schimb, daca prin actul
constitutiv nu se deroga de la regula unanimitatii sau daca se instituie in favoarea unuia sau
mai multor asociati un drept de veto, societatea avand, astfel, un puternic caracter intuitu
personae, atunci poate fi blocata orice modificare a actelor constitutive ale societatii, caci
modificarea ar putea afecta acest caracter personal al societatii.
In aceste situatii de blocaj, dizolvarea este singura solutie pentru neintelegeri grave
intre asociatii care impiedica functionarea societatii (daca nu se poate invoca un motiv de
excludere a asociatului recalcitrant).
MODALITATEA DE VOT IN SRL
In SRL, votul se poate da si prin corespondenta, daca s-a stabilit astfel prin actul
constitutiv art. 191 alin. (2) LSC.
Ca si in cazul SA, o parte sociala da dreptul la un vot, dar actul constitutiv poate
stabili derogari de la aceasta regula.
In SRL, LSC nu impune conditii de executorialitate si opozabilitate fata de terti (cu
exceptia hotararii de aprobare a cesiunii de parti sociale catre terti). Solutiile aplicabile
hotararilor adunarii generale in SA relative la obligativitate, executorialitate si
opozabilitate fata de terti sunt aplicabile si hotararilor adunarii generale a asociatilor in
SRL.
Regulile referitoare la actiunea in nulitate se aplica si hotararilor AGA in SRL, data
fiind trimiterea expresa facuta de art. 196 LSC la actiunea in nulitate a hotararii AGA in SA.
In celelelate tipuri de societate, regulile referitoare la convocare, sedinte, deliberari,
majoritati si nulitate se grefeaza, cu putine exceptii, pe regimul aplicabil SRL. De retinut ca,
in afara de SA si SRL, pentru celelalte societati nu s-au institutionalizat adunari generale,
tinerea unor astfel de adunari fiind o simpla facultate pentru asociati.