Către : Consiliul Local Sector 4 București.

În atenția președintelui de ședință al

Consiliului Local sector 4. Adresa: Bd. Metalurgiei nr. 12-18, Grand Arena, Et. 1,
Sector 4

Spre Știință: Consiliul General al Municipiului București

Adresa: B-dul Regina Elisabeta nr. 47 sector 5

Spre Știință: Prefectul Municipiului București. Adresa: Bucureşti, Piața Presei libere
nr. 1, corpul B, sectorul 1, cod poştal 013701

Ref.: HCL nr. 347./18.12.2017

D O M N U L E PRIMAR

Subsemnatul .........................., domiciliat în / cu sediul în .............................., legitimat cu CI

seria…nr…………./ înregistrat sub nr. J…….., CUI..........................................., reprezentat
legal prin ............................ (pentru persoane juridice dacă e cazul),

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, formulăm
prezenta

PLÂNGERE PREALABILĂ

Prin care vă solicităm în baza art. 30 (5) din Legea nr. 273/2006 să faceți demersurile
necesare pentru în proxima ședință a Consiliului Local sector 4 să se afle pe ordinea de zi
”revocarea Hotărârii nr. 9/31.01.2017 a Consiliului Local al Sectorului 4 București,
modificată și completată prin HCL nr. 347/18.12.2017 privind instituirea şi încasarea taxei de
salubrizare pentru toți utilizatorii serviciului, persoane fizice şi juridice, de către Direcţia
Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, modificată prin H.C.L.S4 nr. 95/2017”, pentru
următoarele

MOTIVE:
I. Instituirea unei taxe fixe de salubrizare către populație constituie o încălcare
flagrantă a prevederilor:
a) Art. 42 din Secțiunea 4: Furnizarea/Prestarea, contractarea şi facturarea
serviciilor de utilităţi publice din Legea nr. 51/2006 ”1) Utilizatorii beneficiază de
furnizarea/prestarea unui serviciu de utilităţi publice: c) prin achitarea unei taxe, în
situaţia în care încheierea contractului de furnizare sau de prestare a serviciului
între operator şi utilizator nu este posibilă din motive tehnice sau comerciale ori în
situaţia în care hotărârea de dare în administrare sau contractul de delegare a
gestiunii prevede această modalitate.” Or, în sectorul 4 a mai existat până în
aprilie 2017 un operator de salubritate (REBU) care a avut astfel de contracte
încheiate cu asociațiile de proprietari, proprietarii de locuințe individuale și cu
agenții economici de pe raza sectorului și nu rezultă din nota de
fundamentare/expunerea de motive ce s-a modificat din punct de vedere tehnic
sau comercial astfel încât aceste contracte de prestări servicii de colectare a
deșeurilor nu ar mai fi posibile. Mai mult decât atât, taxa instituită nu e aptă să
răspundă exigenței art. 17, alin. (11) din Legea nr. 211/2011 deoarece
persoanele care au mai multe locuințe, plătesc câte o taxă pentru fiecare dintre
acestea chiar dacă nu toate sunt locuite și nu generează deșeuri menajere.

b) Regulamentul taxei de salubritate astfel cum a fost redactat nu răspunde

exigentelor art. 30 alin. 2 si 3 din Legea nr. 273/2006, a art. 484 din Codul Fiscal;

c) Nu s-a urmat procedura de consultare prevăzută de art. 161 lit. a) din

Normele Metodologice din 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal ”consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz, prin proceduri aprobate, vor stabili condiţiile şi sectoarele de
activitate în conformitate cu Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modul de organizare şi
funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective şi
modalităţile de consultare şi de obţinere a acordului persoanelor fizice şi
juridice beneficiare ale serviciilor respective”.

d) Alte sectoare (e.g. 3 si 6) ale municipiului București nu au taxă de salubritate.

Aceasta conduce la o discriminare a contribuabililor din sectorul 4 față de
cetățenii din alte sectoare care nu sunt nevoiți să plătească o taxă care are regim
fiscal, în condițiile în care locuiesc toți în aceeași localitate – Municipiul București.
Alte forme de plată a serviciului de salubritate (în baza unui contract de prestări
servicii cu prestatorul de servicii de salubritate) are nete avantaje pentru cetățean
față de o taxă care are regim fiscal, fiind colectată de Direcția de Taxe și Impozite
Locale a Primăriei Sector 4.
e) Legii nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare, Art. 17, alin. (11):
„În vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile
publice locale aplică, ca instrument economic, principiul «plătește pentru cât
arunci»” (forma finală, conform Legii nr. 166/2017).
f) Dacă în forma inițială, Legea nr. 211/2011 nu prevedea aspectul taxării per
unitatea de deșeu menajer depus la tomberon, iar OUG nr. 68/2016 prevede
introducerea la Art. 17 a alin. (11) sub forma: „În vederea stimulării colectării
separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică principiul
 «plătește pentru cât arunci» acolo unde fezabil din punct de vedere tehnic,
economic și al protecției mediului”, începând cu data de 16 iulie 2017, conform
prevederilor Legii nr. 166/2017 a devenit obligatorie taxarea serviciilor de
salubritate către populație conform principiului „plătește pentru cât arunci” (a se
vedea paragraful anterior).

Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile Legii nr. 166/2017, eu, petentul,

consider că începând cu data de 16.07.2017, H.C.L. nr. 9/2017, modificată și completată
prin HCL nr. 347/18.12.2017 este ilegală.

II. Oportunitatea tehnică

Din punct de vedere tehnic, instituirea unei taxe fixe de salubrizare, raportată strict la
numărul de utilizatori și fără a avea legătură cu cantitatea de deșeuri municipale în amestec
depuse la tomberon în vederea eliminării prin depozitare, descurajează colectarea selectivă
la sursă și minimizarea cantităților de deșeuri municipale trimise la depozit.
Având în vedere faptul că există diferențe majore în ceea ce privește sistemul de
colectare de la locuințe individuale (case) comparativ cu locuințele în regim de condominion
(vile cu mai multe apartamente, grupuri de vile, blocuri și grupuri de blocuri), propun ca
sistemul de taxare a serviciilor de salubritate să se ghideze conform următoarelor reguli:
1. Pentru locuințe individuale – taxarea în funcție de cantitatea de deșeu
menajer depusă în vederea eliminării prin depozitare de către fiecare familie în
parte;
2. Pentru locuințele în regim de condominiu (vile cu mai multe apartamente,
grupuri de vile, blocuri și grupuri de blocuri) – taxarea întregului condominiu
pentru cantitatea totală de deșeuri municipale colectate. În acest caz
recomandăm în primă fază facționarea pentru întregul condominiu și împărțirea
costurilor în mod proporțional către fiecare utilizator din condominion;
3. Implementarea pe viitor (pe termen mediu) a unui sistem care să asigure
trasabilitatea cantităților de deșeuri menajere destinate depozitării, depuse de
fiecare locuință în parte pentru utilizatorii în regim de condominiu.
Pe cale de consecință, considerăm că instituirea unei taxe unice de salubrizare,
raportată la număr de persoane, este de natură a descuraja colectarea separată la sursă a
deșeurilor, motiv pentru care este inoportună.

III. Necesitatea colectării separate la sursă a deșeurilor municipale

Adițional față de cele prezentate la punctul 1 al prezentei plângeri prealabile, noi,

petenții, considerăm că este imperios necesar ca Primăria Sectorului 4 să implementeze un
program funcțional și durabil în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor municipale
reciclabile, pe fracții.

Din punct de vedere juridic, Legea nr. 211/2011, cu modificările și completările

ulterioare, la Art. 17, alin. (1) prevede: „Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia
ca începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri
de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă”.

Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată (cea la care

Primăria Sectorului 4 face apel), prevede la Art. 2, alin. (5) „Autorităţile administraţiei publice
locale au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii,
respectiv hârtie, mase plastice, metale şi sticlă”, prevedere față de care se pot accepta
derogări cf. Art. 2, alin. (6): „În situaţia în care nu este posibilă, din punct de vedere tehnic,
economic, al protecţiei mediului, al sănătăţii populaţiei şi al respectării standardelor de
calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare, implementarea unui
sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, autorităţile administraţiei publice locale
au obligaţia să implementeze un sistem de colectare separată a deşeurilor municipale pe
minimum 2 fracţii, umed şi uscat, şi de sortare prin care să obţină cel puţin cele 4 fracţii
prevăzute la alin. (5)”.
Deși Primăria Sectorului 4 dispune de resursele umane, logistice și financiare în
vederea colectării deșeurilor reciclabile de la populație pe fracții, acest sistem este complet
nefuncțional.
Prin urmare, noi, semnatarii prezentului document, solicităm Primăriei Sectorului 4
conformarea cu legislația în vigoare și asigurarea unui sistem de colectare separată a
deșeurilor reciclabile pe cele patru fracții, conform legislației în vigoare.

Din punct de vedere tehnic, încurajarea colectării separate pe 4 (patru) fracții a

deșeurilor reciclabile provenite de la populație prezintă următoarele avantaje:
- Conformarea deplină cu legislația în vigoare privind deșeurile;
- Reducerea cantităților de deșeuri menajere trimise de operatorul de
salubritate la eliminare prin depozitare. Prin reducerea cantităților de deșeuri
eliminate prin depozitare se mărește durata de viața a depozitelor de deșeuri,
ceea ce implică o gestionare mai eficientă a terenurilor scoase din circuitul
economic în scopul depozitării deșeurilor;
- Creșterea calității deșeurilor trimise la reciclare, ceea ce conduce la un grad
mai ridicat de valorificare materială a acestora;
- Posibilitatea operatorului de salubritate de a trimite în aval cantități mai mari
de deșeuri de ambalaje în vederea reciclării. Având în vedere prevederile Legii
nr. 149/2015, considerăm că o rată superioară în ceea ce privește colectarea
deșeurilor de ambalaje în vederea reciclării conduce la o creștere substanțială a
profitului operatorului de salubritate, care se traduce indirect în reducerea
costurilor privind colectarea și eliminarea deșeurilor menajere prin depozitare;
- Deșeurile reciclabile colectate neselectiv împreună cu deșeurile menajere
(situația existentă în acest moment în Sectorul 4), sunt de o calitate inferioară,
fiind puternic contaminate, astfel încât acceptabilitatea acestora de către
reciclatori este foarte scăzută, chiar dacă au trecut după colectare printr-un
proces de sortare.

Din punct de vedere economic, încurajarea colectării separate pe 4 (patru) fracții a

deșeurilor reciclabile de ambalaje provenite de la populație prezintă următoarele avantaje:
- Introducerea fluxurilor de deșeuri de ambalaje reciclabile (pe fracțiile
hârtie+carton, plastic, metal, sticlă) în circuitul de realizare a obiectivelor anuale
de reciclare ale producătorilor și operatorilor care pun pe piață ambalaje, prin
răspundere proprie sau prin intermediul unui OTR, conduce la încasarea de către
operatorul de salubritate a bonificațiilor aferente cantităților de deșeuri de
ambalaje reciclate, conform prevederilor Legii nr. 249/2015 (bonificația medie
fiind conform Legii 249/2015 de 0,65 lei/kg);
 - Reducerea cantităților de deșeuri colectate separat conduce la reducerea
costurilor de salubrizare suportate de populație;
- Încasarea bonificației pentru colectarea și trimiterea spre reciclare a
deșeurilor de ambalaje conform prevederilor Legii nr. 249/2015 de către
operatorul de salubritate poate conduce la reducerea suplimentară a costurilor
salubrizării.
- Din documentația prealabilă nu rezultă care este impactul economico-social
al proiectului de act normativ pentru ca lipsesc cifre esențiale privind bugetul
Sectorului 4 pe anii trecuți care a fost afectat activității de colectare a deșeurilor,
estimarea pe anul 2018, cât acoperă această taxă din bugetul respectiv, de ce e
mai economică impunerea unei taxe și nu încheierea de contracte de prestări
servicii de salubritate cu concesionarul, așa cum se proceda in 2016?
- Ca urmare consider că nu s-au respectat prevederile Legii nr. 281/2013
pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2003, privind transparența
decizională în administrația publica.
În cazul in care nu va veți conforma procedurii prevăzute de art. 30 alin 5 din Legea nr.
273/2006 vom formula cerere de chemare în judecată la Tribunalul București Secția a II-a de
contencios administrativ și fiscal.

Petent .....................................
Semnătura,

_________