MODEL CONTESTAŢIE DECIZIE DE IMPUNERE

Către,

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE _______

DOMNULE DIRECTOR,

Subsemnatul ____________, cetățean român, domiciliat în ____________________,

județul ____________, poseosr al C.I. seria ____, nr. _______, eliberată la data de
__________, de ________, CNP ___________________, în calitate de contestator, în
termen legal formulez în temeiul art. 205 și urm. Cod procedură fiscală, prezenta:

CONTESTAȚIE

împotriva Deciziei de impunere nr. ______ din data _______, emisă de __________
de Serviciul Orășenesc ________________ referitoare la stabilirea contribuției de
asigurări sociale de sănătate aferente anului _____, prin care vă solicit:

admiterea prezentei contestații și în consecință anularea deciziei de impunere ca

nelegală si neîntemeiată şi solicit anularea sumei de ______,

pentru considerentele ce vor fi expuse in cele ce urmează:

În fapt, prin decizia de impunere indicată mai sus și comunicată în data de

___________, organul fiscal a stabilit în sarcina subsemnatului obligația de plată în
valoare de _____ lei, cu titlu de diferențe stabilite în plus pentru contribuția de
asigurări sociale de sănătate aferente anului ____.
Baza de impunere avută în vedere de organul fiscal a fost reprezentantă de veniturile
obținut de subsemnatul în cursul anului 2012, care în realitate au provenit din
următoarele surse:

_______

_______

Apreciez ca fiind neîntemeiată și nelegală decizia de impunere întrucât în cursul

anului de referință am fost încadrat în muncă și am încasat cu titlul de drepturi
salariale/pensie/ _________ etc. suma totală de ________ lei.

În susținerea celor de mai sus atașez prezentei contestații copii certificate conform
cu originalul ale următoarelor înscrisuri: contract individual de muncă/ decizie de
pensionare/ înscrisuri relevante care infirmă presupusul caracter legal al deciziei de
impunere.

Ținând seama de faptul că veniturile indicate anterior nu pot fi luate în considerare

pentru regularizarea contribuțiilor intrucat au fost achitate deja contributiile
prevăzute de lege, vă solicit să rețineți temeinicia susținerilor mele și în consecință
să anulați decizia de impunere contestată.

Este esențial să aveți în vedere faptul că în cursul anului _____, periodic au fost
virate la bugetul de stat totate contribuțiile datorate calculate în raport cu veniturile
obținute de subsemnatul, astfel că sumele stabilite in plus sunt nedatorate.

Pe cale de consecință, față de criticile de mai sus, consider ca fiind intemeiată

prezenta contestatie motiv pentru care solicit admiterea acesteia astfel cum a fost
formulată.

Solicit proba cu inscrisurile pe care le anexez prezentei.

În drept, imi intemeiez prezenta contestatie pe disp art. 205 și urm. C.proc.fiscală.

Data Contestator

DOMNULUI DIRECTOR AL SERVICIULUI FISCAL ORĂȘENESC ___________

Cum trebuie scrisa contestatia respectiva:

Subsemnatul, …………………, domiciliat în Mun. Ploieşti, str. ……….., nr. ……….,

jud. Prahova, CNP ……….., formulez următoarea CONTESTAŢIE LA DECIZIA DE
IMPUNERE ANUALĂ pentru stabilirea contribuţiei de asigurări de sănătate pe
anul 2012 nr. ………….din ………….

În data de ……… am primit Decizia de impunere nr. ………din ……… prin care mi
se stabileşte eronat diferenţe de contribuţii rezultate din regularizarea anuală –
diferenţe stabilite în plus, adică de plată, suma de 468 lei ca şi contribuţie de
asigurări sociale de sănătate.
Baza de calcul este de 8400 lei , din care ………. lei reprezintă venituri din
urmatoarele surse:………….
În anul 2012 am realizat un venit brut de ……… lei din ……………..(se
menionează sursa: dividende, dobânzi bancare, chirii, etc)
Fiind salariat din anul ……….., pentru anul 2012 consider ca nu datorez
contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilită în decizia nr. ………. din
……..
Prin urmare, vă solicit anularea DECIZIA DE IMPUNERE ANUALĂ pentru stabilirea
contribuţiei de asigurări de sănătate pe anul 2012 nr. ………. din …………, ca
fiind incorectă şi anularea sumei de 468 lei care reprezintă contribuţie de plată
la bugetul de asigurări sociale de sănătate, această fiind stabilită incorect şi
ilegal.

Anexez, în copie, următoarele documente:

In ultima perioada, Controalele ANAF au devenit tot mai absurde, ele incalcand de
multe ori legile in vigoare prin masurile prescrise. De exemplu “Sigilarea punctului
de lucru” – este o masura ilegala, intrucat, in cazul in care spatial este inchiriat,
este interzis inclusiv accesul proprietarului in propriul spatiu !
Tinand cont de aceste situatii, fostul sef al ANAF Sebastian Bodu a realizat un
model de contestare a rezultatelor controalelor ANAF. El a scris o Excep ție de
neconstituționalitate a proceselor-verbale încheiate de ANAF-DGAF si va
recomanda sa o folositi in caz de nevoie

Iata textul:

Către: JUDECĂTORIA……………………..

SECŢIA ………………………………

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subscrisa ……………, cu sediul social/ales în ………….., solicit

anularea procesului-verbal de contravenție nr. ….. din ………. întocmit de ……………

Având în vedere că procesul-verbal în speță a fost emis în baza art. 10 lit. d)/gg) și
art. 11 alin. 1 lit. …) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de
a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, solicit, de asemenea

Admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru a judeca excep ția de

neconstituționalitate a I pct. 10 și 11 din Ordonanța de urgență nr. 91/2014, publicat ă
în Monitorul Oficial al Româmiei, partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014 (anexat ă
excepția de neconstituționalitate), care modifică și completează OUG nr. 28/1999,
precum și suspendarea cauzei de fond, până la soluționarea excepției.

În fapt, prin procesul-verbal nr. ….. din ………….

Către: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subscrisa ………………, cu sediul social/ales în …………………, solicit prin prezenta

verificarea constituționalității art. I pct. 10 și 11 din Ordonanța de urgen ță nr.
91/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 966 din 30
decembrie 2014, care modifică și completează OUG nr. 28/1999 privind obligația
operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și care
prevede că articolul 10 lit. d) și gg) din OUG nr. 28/1999 vor avea urm ătorul cuprins:

„Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt

considerate infracțiuni:

d) neîntocmirea de documente justificative pentru sumele de bani

introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din
încasarea în numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul și a serviciilor
efectuate către populație sau cele utilizate pentru a acorda restul clientului.

gg) deținerea la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor

sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu
aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitan țe“.
De asemenea, solicit verificarea constituționalității art. I pct. 11 al aceluia și act
normativ, care prevede că art. 11 alin. 1 a) și d) al OUG nr. 28/1999 vor avea
următorul cuprins:

„Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor

economici, după cum urmează:

cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), i), s), t), v), aa) și gg), cu amendă de la 2.000 de lei
la 4.000 de lei, precum și cu

confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contraven ția prevăzut ă la lit.
gg)

d) cele prevăzute la art. 10 lit. b), c), d), e) și dd), cu amendă de la 10.000 de lei la
15.000 de lei , precum și cu

i) suspendarea activității operatorului punctului de lucru, de la o lun ă la trei luni, în

funcție de gravitatea faptelor, pentru contravențiile prevăzute la lit. b), c), d) și e)”.

DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI

Articolele mai sus citate încalcă următoarele principii ale legii fundamentale:

Cel al economiei de piață, consacrat la art. 135 alin. 1 din Constitu ția României,
conform căruia „economia României este economie de piață, bazat ă pe liber ă
inițiativă și concurență”

Cel al inviolabilității proprietății private, consacrat de art. 136 alin. 5 din Constitu ția
României, conform căruia „proprietatea privată este inviolabilă, în condi țiile legii
organice“.

Conform art. 4 din HG nr. 520/2013 privind organizarea și func ționarea Agen ției
Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), aceasta are rolul de a asigura
administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare date
prin lege în competența sa, aplicarea politicii și reglementărilor în domeniul vamal
și exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum și controlul operativ și
inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oric ăror acte și fapte care
au ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscal ă și vamal ă, precum și a altor fapte
date de lege în competența sa.

Inspecţia fiscală (controlul fiscal) are ca obiect, conform art. 94 alin. 1 C. proc.
fisc., verificarea legalității şi conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii şi
exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor
legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de
impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente
acestora. Inspecția fiscală se realizează prin inspectori fiscali. Altfel spus, inspec ția
fiscală reinterpretează modul în care contribuabilul și-a calculat baza de impozitare,
asupra căreia se aplică rata de impozitare. Controlul operativ şi inopinat are ca
scop, conform art. 933 C. proc. fisc., prevenirea și combaterea evaziunii fiscale,
adică acea diminuare frauduloasă a bazei impozabile, și se efectuează de c ătre
inspectorii antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a
fraudelor, în condiţiile legii. Controlul vamal are ca obiect stabilirea drepturilor de
import asupra unor bunuri introduse pe teritoriul României.

Așadar rolul ANAF este acela de a stabili și colecta la bugetul de stat sumele
datorate de agenții economici ca urmare a activității economice a acestora. Atunci
când nu conduce la restabilirea bazei impozabile, verificarea gestiunii agen ților
economici de către ANAF reprezintă o atribuire neconstitu țională de competen țe.
Modul cum fiecare agent economic este gestionat – mai bine sau mai prost, mai
eficient sau ineficient, mai corect sau mai puțin corect, mai atent sau mai pu țin
atent – ține de relația dintre gerat și gerant (gestionar), nu de organul de control
fiscal, operativ și vamal.

Un agent economic poate avea în casa de marcat, la un anumit moment al zilei,

sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operațiunile de vânzare
sau prestare de servicii din ziua respectivă. Aceste diferențe, atunci când sumele
sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea lor în scopuri personale pentru
perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacșișuri (în plus), din gre șeli de
calcul (în plus sau în minus) sau chiar din fraude ale gestionarilor precum
delapidare sau neutilizarea caselor de marcat electronice. Atunci când diferen țele
de sume în gestiunea zilnică sunt semnificative și provin din acte sau fapte de
natură evazionistă, ele constituie fie contravenție, fie infracțiune, în func ție de
gradul de pericol social. În cazul în care constituie contraven ție, sunt incidente, de
exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din OUG nr. 28/1999, în speță „neemiterea bonului
fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu
o valoare inferioară celei reale”. Însă atât contravenția, cât și infrac țiunea trebuie
probate, sancțiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezum ții c ă de
exemplu, prezența în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezult ă
din operațiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Cât
privește sumele lipsă din casa de marcat, nici măcar nu știm ce ar putea să
prezume, din punct de vedere fiscal.

Atunci când există neregularități în gestiune sub form ă de sume în plus sau în minus
dar acestea nu sunt contravenții sau infracțiuni în sensul de diminuare inten ționat ă
și semnificativă a bazei impozabile, intervenția statului, prin organul de control
operativ, reprezintă o violare a proprietății private constituit ă din patrimoniul
agentului economic supus sancțiunilor, violare sub forma amenzii contraven ționale,
sub forma confiscării sumelor de bani în plus față de cele înregistrate sau sub forma
suspendării activității. Într-o economie de piață în care agenții economici controla ți
sunt 100% privați, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze
asupra modului în care se realizează gestiunea. Desigur că, atunci când frauda în
gestiune îmbracă forme infracționale, geratul păgubit poate sesiza organul de
urmărire penală cu privire la fapta gerantului (gestionarului).

Pentru cele de mai sus apreciem că stabilirea, prin OUG nr. 28/1999, de contraven ții
sub forma unor neregularități în gestiune fără legătură cu intenția de modificare a
bazei impozabile, așa cum sunt contravențiile prevăzute la art. 10 lit. d și gg),
respectiv art. 11 alin. 1 lit. a) și d) din acest act normativ, reprezint ă o intruziune
nepermisă în gestiunea unor agenți economici privați, deci o violare a propriet ății
private, precum și o încălcare a principiilor economiei de piață în care gestiunea
fiecărui agent economic se realizează fără intervenția statului.