CONTROL BANCAR

Cursul 5 Cunoaterea clientelei

Cunoaterea clientelei

5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

5.2. Proceduri privind cunoasterea clientelei

5.3. Riscurile spalarii banilor

5.4. Controlul intern privind prevenirea spalarii banilor

5.5. Controlul intern privind prevenirea finantarii actelor

de terorism
5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

Importana cunoaterii clientelei:

gestionarea prudent a riscului;

eficientizarea sistemului de control intern;

prevenirea fenomenului de splare a banilor si

de utilizare a sistemului financiar bancar in scopul
finanrii actelor de terorism.
5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

REGLEMENTARE: Norma 3/2002 privind standardele de cunoatere a

clientelei, emisa de BNR

a) politica de acceptare a clientilor;

b) proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor;
c) continutul masurilor-standard, masurilor simplificate si masurilor
suplimentare de cunoastere a clientelei;
d) proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de
clienti;
e) modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor din jurisdictiile care
nu impun aplicarea de proceduri de cunoastere a clientelei;
f) modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare;
g) proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a
normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora;
h) standarde pentru angajarea si programe de pregatire a personalului in
domeniul cunoasterii clientelei;
i) procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente.
5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

trebuie sa fie aprobate la nivelul organelor de

conducere ale institutiei;

sunt supuse revizuirii ori de cate ori este

necesar, dar cel putin annual;

trebuie sa fie cunoscute de intregul personal cu

responsabilitati in domeniul cunoasterii
clientelei .
5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

!!! O atentie deosebita se va acorda in

cazul clientilor nerezidenti si al clientilor
care nu se prezinta personal la banca.
5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

Elemente obligatorii pentru identificarea persoanelor fizice:

numele si prenumele si, dupa caz, pseudonimul, dovedit printr-un

act juridic;
adresa de domiciliului si, daca este cazul, resedinta dovedita prin
actul de identitate;
data si locul nasterii;
CNP sau, dupa caz, un alt element unic de identificare (in cazul
persoanelor fizice nerezidente);
numar de telefon, fax, adresa de posta electronica, dupa caz;
nationalitatea;
ocupatia, numele / denumirea angajatorului sau natura activitatii
proprii;
functia publica importanta detinuta (persoana expusa politic), daca
este cazul;
numele beneficiarului real.
5.1. Standardele de cunoastere a clientelei

Elemente obligatorii pentru identificarea

persoanelor juridice i asimilate acestora:

denumirea;
forma juridica;
sediul social
numar de telefon, fax, adresa de posta electronica;
tipul si natura activitatii desfasurate;
identitatea persoanelor care au compententa de conducere
numele beneficiarului real sau informatii despre grupul de
persoane care constituie beneficiarul real;
identitatea persoanei imputernicita sa actioneze in numele
clientului
5.2. Proceduri privind cunoasterea clientelei

ETAPE

discuia intre potenialul client si reprezentantul bncii, din care sa

reias profilul afacerii derulate de client si motivaia in alegerea
bncii;

consultarea listelor persoanelor implicate in activitati de terorism;

verificarea documentelor justificative depuse de client in vederea

iniierii afacerilor cu banca, din punct de vedere al legalitii si
actualizrii acestora;

analiza datelor furnizate de client, corelata cu eventuale date deinute

de banca despre clientul respectiv;

consultarea bazelor de date CIP/CRB.

5.2. Proceduri privind cunoasterea clientelei

Cerine generale oblig banca s stabileasc identitatea

clienilor la iniierea relaiilor de afaceri cu acetia, la deschiderea
de conturi sau la oferirea de produse si servicii bancare.

Cerinele speciale oblig banca s ia msurile necesare

pentru a obine informaii cu privire la adevrata identitate a
persoanelor in beneficiul crora este deschis contul sau este
derulata o tranzacie, atunci cnd exist suspiciuni.
5.2. Proceduri privind cunoasterea clientelei

Banca trebuie sa manifeste suspiciune in ce privete

identitatea beneficiarului real in situaii cum ar fi:

clientul mputernicete o persoana cu care, in mod

evident , nu are relaii apropiate, sa efectueze
operaiuni prin contul sau deschis la banca;

valoarea fondurilor sau activelor implicate intr-o

operaiune dispusa de client este disproporionata in
raport cu situaia financiara a acestuia;
5.3. Riscurile spalarii banilor

REGLEMENTRI INTERNE
Legea nr.656/2002 cu modificrile i completrile
ulterioare

REGLEMENTRI INTERNAIONALE
The FATF 40 and 9 Special Recommendations
CDD, The Basel Committee on Banking Supervision
The III rd EU Directive on Money Laundering
WOLFSBERG Group AML Principles
5.3. Riscurile spalarii banilor

SPLAREA BANILOR

schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd c

provin din svrirea de infraciuni, n scopul ascunderii
sau a disimulrii originii ilicite a acestor bunuri sau in
scopul de a ajuta persoana care a svrit infraciunea
din care provin bunurile s se sustrag de la urmrire,
judecat sau de la executarea pedepsei
5.3. Riscurile spalarii banilor

Etapele procesului de splare a banilor:

PLASAREA - conversia banilor murdari n bani

curai;

STRATIFICAREA - conversia banilor n intrri

contabile;

INTEGRAREA - folosirea banilor pentru a obine

profit.
ETAPELE PROCESULUI DE SPLARE A BANILOR
5.3. Riscurile spalarii banilor

Intrarea numerarului n sistemul financiar se realizeaz prin:

fragmentarea operaiunilor n numerar n scopul evitrii raportrii

tranzaciei prin divizarea operaiunilor sub nivelul minim de
raportare;

folosirea inadecvat a listelor de excepii prin care unele categorii

de operaii cu numerar sunt exceptate de la raportare (presupune
uneori complicitatea unitilor financiare respective);

falsificarea documentelor de raportare pentru a legitima numerarul

general;

depunerile de profituri ilegale n bnci corespondente pot fi

prezentate ca transferuri de la banc la banc.
5.3. Riscurile spalarii banilor

pierderea credibilitatii si increderii publicului in sistemul financiar-bancar;

fenomenul de spalare a banilor conduce la instabilitate financiara;

activitatea de spalare a banilor erodeaza integritatea institutiilor

financiare, in general si bancilor in particular, prin influentarea cererii de
numerar, ratei dobanzii, ratei de schimb si poate genera inflatie;

institutia financiar-bancara care este implicata intr-un scandal de spalare

a banilor risca acuzarea in instanta si pierderea bunei reputatii pe piata;

activitatile infractionale genereaza fonduri ilicite, care sunt investite si

reinvestite, de aici riscul transformarii fondurilor ilicite in fonduri licite si
complicarea procesului de urmarire;

majoritatea tarilor dezvoltate au legislatie impotriva spalarii banilor, care

prevad sanctiuni severe atat impotriva persoanelor fizice, cat si a celor
juridice.
5.4. Controlul intern privind prevenirea spalarii banilor

Numirea, prin decizie, a responsabilului pe unitate cu aplicarea

reglementarilor privind cunoaterea clientelei;

Rapoartele de tranzacii suspecte: modul de ntocmire si de

transmitere la Unitatea de Conformitate, precum si numrul
rapoartelor ntocmite;

Rapoartele privind operaiunile cu numerar care depesc

echivalentul in lei a 10.000 euro: modul de ntocmire, de aplicare a
programului de validare si de transmitere;

Verificarea transferurilor externe in si din conturi pentru sume a cror

limita minima este echivalentul a 10.000 euro, sub aspectul
introducerii tuturor datelor si informaiilor cerute de reglementrile
interne;
5.4. Controlul intern privind prevenirea spalarii banilor

Splarea banilor folosind tranzaciile n numerar (cash):

- Depozite neobinuit de mari n numerar fcute de o persoan

fizic sau o companie ale crei activiti curente de afaceri ar fi n mod
normal generate prin cecuri sau alte instrumente de finanare;
- Creteri substaniale de depozite n numerar ale unei persoane
fizice sau ale unei societi fr o cauz aparent, n special dac
asemenea depozite sunt dup aceea transferate ntr-o perioad scurt de
timp din cont i/sau ctre o destinaie care nu poate fi asociat n mod
normal cu clientul;
- Clieni care depun numerar prin numeroase formulare de depozit
n aa fel nct suma fiecrui depozit este "nesemnificativ", dar totalul
tuturor depunerilor este important;
- Clieni ale cror depuneri conin bancnote false sau instrumente
contrafcute;
- Clieni care transfer mari sume de bani n sau din strintate cu
instruciuni de plat n numerar;
- Depuneri mari n numerar folosind dispozitive de depunere a
banilor, evitnd n felul acesta contactul direct cu banca.
5.4. Controlul intern privind prevenirea spalarii banilor

Splarea banilor folosind conturile bncilor

- Clieni care vor s menin un numr de conturi personale sau

conturi administrate de banc, care nu par s fie compatibile cu genul
activitii lor, inclusiv tranzacii care implic persoane nominalizate;
- Clieni care au numeroase conturi i le alimenteaz cu numerar, n
situaia n care totalul depunerilor constituie o mare sum de bani;
- Evitarea furnizrii de informaii normale cnd se deschide un cont,
furnizarea de informaii minime sau fictive sau, cnd se cere deschiderea
unui cont, furnizarea unor informaii care sunt greu de verificat de ctre
instituia financiar sau necesit prea muli bani pentru a fi verificate;
- Alimentarea contului prin cecuri emise de teri n sume mari
andosate n favoarea clientului;
- Retrageri mari de numerar dintr-un cont inactiv n prealabil sau
dintr-un cont care tocmai a primit neateptat o important sum din
strintate;
- Clieni care, mpreun i simultan, folosesc ghiee diferite pentru a
efectua mari tranzacii n numerar sau tranzacii n valut;
- Reprezentanii companiei evit contacte cu sucursala;
5.5. Controlul intern privind prevenirea finantarii actelor de terorism

REGLEMENTRI

- Legea nr. 36/01.03.2006 pentru aprobarea Ordonanei

de urgen a Guvernului nr. 135/2005 privind
modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea i
sancionarea splrii banilor, precum i pentru
instituirea unor msuri de prevenire i combatere a
finanrii actelor de terorism;

- Hotrrea Guvernului nr. 531/2006 pentru aprobarea

Regulamentuluide organizare i funcionare a Oficiului
Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor ;
5.5. Controlul intern privind prevenirea finantarii actelor de terorism

Referitor la controlul intern din domeniul bancar privind

prevenirea finanrii actelor de terorism, bncile sunt
responsabile s verifice urmtoarele:

accesarea fiierelor cu entitile, persoanele suspecte de terorism

sau ale entitilor si persoanelor ale cror operaiuni sunt supuse
autorizrii in momentul deschiderii de conturi, efecturii de
transferuri precum si in situaia altor operaiuni bancare.

modul de exercitare si monitorizare a controlului intern (dual) pe

parcursul diferitelor etape de desfurare a activitatii in
conformitate cu reglementrile interne ale bncii din domeniu.
5.5. Controlul intern privind prevenirea finantarii actelor de terorism

n relaiile bancare transfrontaliere, instituiile financiare ntreprind una

sau mai multe dintre urmtoarele msuri:

a) acumularea de informaii suficiente despre o instituie

corespondent pentru nelegerea deplin a naturii activitii acesteia
i pentru constatarea, din informaii disponibile public, a reputaiei sale
i a calitii supravegherii;

b) evaluarea politicilor de prevenire i de combatere a splrii

banilor i finanrii terorismului aplicate de instituia corespondent;

c) obinerea aprobrii din partea conducerii superioare nainte de

stabilirea unor relaii cu bncile corespondente;

d) constatarea faptului, n privina conturilor corespondente, c

instituia corespondent a verificat identitatea clienilor ale cror
operaiuni se efectueaz prin conturile sale, a aplicat msuri de
precauie permanent i este n msur s furnizeze, la cerere, date
relevante privind precauia.
Money laundering is nothing new. It is as old as is the
need to hide ones wealth from prying eyes and jealous
hands. Of course, the modern money launderer will
adopt more sophisticated techniques than the gem
carriers of India or the Knights Templar, but the
essential modus operandi will be the same!

Rider, 1993.