BAREM – EXAMEN I.D. SUCCESIUNI – 18.06.

2017

Variantele corecte figurează cu bold.

1. Reducţiunea liberalităţilor excesive:

a. poate viza doar legate şi donaţii nescutite de raport, nu şi donaţii făcute cu scutire de raport;
b. nu poate fi cerută de creditorii succesibililor, chiar dacă aceştia stau în pasivitate;
c. uneori poate duce la constituirea unei creanţe în favoarea moştenitorului rezervatar;
f. va asigura de regulă o creanţă în favoarea moştenitorului rezervatar care a cerut-o.

2. În cazul în care operează reprezentarea succesorală:

a. reprezentantul trebuie să raporteze donaţiile făcute de de cujus cu scutire de raport în favoarea
celui reprezentat;
b. reprezentantul trebuie să raporteze atât donaţiile scutite de raport făcute reprezentatului, cât şi
donaţiile nescutite de raport făcute în favoarea acestuia;
c. reprezentantul trebuie să raporteze donaţiile nescutite de raport pe care le-a primit de la de
cujus.

3. La stabilirea masei de calcul pentru o moştenire, la valoarea bunurilor efectiv existente în

patrimoniul lui de cujus, va fi adăugată valoarea următoarelor liberalităţi:
a. a donaţiilor scutite de raport făcute de defunct moştenitorilor care au obligaţia de a raporta
donaţiile primite;
b. a legatelor cu titlu particular;
c. a donaţiilor făcute de defunct unor terţe persoane, străine de moştenire;
d. a legatelor cu titlu universal.

4. Nedemnitatea de drept:
a. permite lui de cujus să-l ierte pe cel nedemn, instituirea celui nedemn ca legatar, ulterior comiterii
faptei de nedemnitate semnificând iertarea acestuia;
b. poate fi invocată de creditorii comoştenitorilor chemaţi la moştenire, pe calea acţiunii
oblice;
c. poate fi invocată de notarul public;
d. nu implică neapărat, în orice situaţie, existenţa unei hotărâri penale de condamnare.

5. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a. poate viza doar imobilul locuinţă care a fost dobândit de soţi în timpul căsătoriei;
b. nu va fi recunoscut în concurs cu descendenţii defunctului;
c. este un drept gratuit.

6. Raportul donaţiilor şi reducţiunea liberalităţilor excesive au în comun următoarele:

a. ambele sunt operaţiuni care preced partajul succesoral;
b. ambele sunt reglementate prin norme juridice imperative;
c. ambele pot viza orice donaţie, indiferent de persoana donatarului;
d. ambele implică, întotdeauna, cel puţin calitatea de succesibil a celui gratificat.
- niciun răspuns corect

7. Legatul particular având ca obiect bunuri individual determinate:

a. poate fi cuprins într-un testament autentic;
b. poate fi conferit concomitent mai multor persoane;
c. conferă legatarului un drept identic cu cel conferit de legatul unor bunuri de gen;
d. poate fi conjunctiv.
8. Revocarea unui legat cu titlu particular:
a. intervine în ipoteza în care bunul care constituie obiectul legatului este expropriat;
b. poate avea loc pe baza unei dispoziţii de revocare cuprinse într-un testament olograf, chiar
dacă legatul a cărui revocare se doreşte ar fi fost cuprins într-un testament autentic;
c. nu este posibilă, întrucât întocmirea legatului implică o manifestare de voinţă irevocabilă din
partea testatorului.

9. Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice:

a. revin de drept soţului supravieţuitor, în concurs cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului;
b. vor constitui obiectul dreptului special al soţului supravieţuitor numai în măsura în care au fost
dobândite de soţi în timpul căsătoriei, ca bunuri comune;
c. pot constitui obiectul unor legate dispuse de de cujus în favoarea unor terţi;
d. vor reveni soţului supravieţuitor, chiar dacă acesta a renunţat la moştenire.

10. În cazul în care sunt în viaţă la momentul decesului lui de cujus şi acceptă moştenirea: ambii
părinţi ai defunctului şi un nepot de soră al lui de cujus (sora lui de cujus a renunţat la moştenire):
a. nepotul de soră va veni prin reprezentare la moştenire;
b. nepotul de soră nu va culege nimic din moştenire, nici în nume propriu, fiind înlăturat de la
moştenire de părinţii defunctului;
c. nepotul de soră va culege ½ din moştenire, cealaltă cotă de ½ din moştenire fiind culeasă de
părinţii defunctului.

11. Renunţarea la moştenire a unui succesibil:

a. poate fi anulată în termen de 6 luni de la data deschiderii moştenirii;
b. poate fi revocată de creditorii succesibilului renunţător în termen de 3 luni de la data la care a fost
formulată declaraţia de renunţare;
c. nu se presupune, cu excepţia unor cazuri limitativ prevăzute de lege.

12. Revocarea renunţării la moştenire:

a. poate fi cerută de creditorii succesiunii, cât timp nu a trecut 1 an de la data deschiderii moştenirii,
iar succesiunea nu a fost acceptată de alţi succesibili;
b. făcută de succesibil valorează acceptarea moştenirii, fără a mai fi nevoie de o declaraţie
expresă de acceptare a moştenirii din partea succesibilului;
c. poate fi făcută şi prin act sub semnătură privată;
d. nu afectează drepturile terţilor asupra bunurilor succesorale.

13. Acceptarea moştenirii:

a. poate fi făcută doar pentru anumite bunuri din succesiune;
b. este expresă în ipoteza în care declaraţia de acceptare a moştenirii este cuprinsă într-un
înscris sub semnătură privată;
c. are ca efect transmiterea moştenirii de la acest moment către succesibil;
d. nu poate fi revocată.

14. În măsura în care moştenirea defunctului este acceptată de trei fraţi ai acestuia, iar unul dintre ei
a primit o donaţie de la defunct, despre care, cu ocazia dezbaterii succesiunii, nu-i informează pe
ceilalţi doi fraţi:
a. va fi ţinut să suporte pasivul succesoral şi cu bunurile sale proprii;
b. va trebui să returneze la masa succesorală bunul primit cu titlu de donaţie sau valoarea acestuia;
c. fraţii vor împărţi în cote de câte 1/3 moştenirea, iar donaţia făcută unuia dintre ei nu va fi
afectată.
15. Imputarea donaţiilor:
a. se face pe rezerva celui gratificat, indiferent de caracterul donaţiei, dacă cel gratificat este un
moştenitor rezervatar;
b. se realizează în ordinea în care au fost efectuate donaţiile;
c. presupune întotdeauna ca imputarea unei donaţii nescutite de raport făcute unui rezervatar să fie
făcută pe cotitatea disponibilă a moştenirii, dacă valoarea donaţiei depăşeşte rezerva celui gratificat;
d. este o operaţiune obligatorie pentru notarul sau judecătorul sesizat cu dezbaterea unei
succesiuni.

16. Cotitatea disponibilă specială:

a. reprezintă partea din moştenire pe care soţul supravieţuitor o va primi obligatoriu în concurs cu
descendenţi care nu sunt comuni cu de cujus;
b. constituie o porţiune rezervată a moştenirii în favoarea soţului supravieţuitor, atunci când vine la
moştenire în concurs cu descendenţi care nu sunt comuni cu de cujus;
c. dacă va fi depăşită, permite celui îndreptăţit să solicite reducţiunea liberalităţii la limitele ei;
d. trebuie să fie determinată atunci când au fost făcute donaţii soţului supravieţuitor, dacă
acestea sunt neraportabile.

17. Legatul bunului altuia:

a. presupune ca obiectul legatului să nu se afle în patrimoniul dispunătorului nici la momentul
deschiderii succesiunii, nu doar la momentul testării;
b. permite un drept de opţiune pentru legatar, de a pretinde fie bunul legat, fie echivalentul valoric al
acestuia;
c. va putea fi supus reducţiunii, dacă prin executarea sa ar fi afectată rezerva moştenitorilor
rezervatari;
d. poate fi conferit în favoarea mai multor legatari.

18. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a. Data deschiderii dezbaterilor succesorale nu trebuie neapărat să fie situată în interiorul
unui termen de 1 an de la data decesului lui de cujus;
b. Nu există excepţii de la principiul proximităţii gradelor de rudenie între moştenitorii din aceeaşi
clasă;
c. Invocarea nedemnităţii succesorale poate fi făcută şi pe cale de excepţie;
d. o donaţie făcută sub condiţia rezolutorie a predecesului donatarului constituie un pact asupra unei
succesiuni nedeschise.