Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 6- DEA-04.11.

2015
Art.36-motive
1.Ordinea si siguranta publica- se inteleg pornind de la jurisprudenta instantei europene
Ele apar nu numai ca limite in ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor, ci si ca limite referitoare
la celelalte libertati fundamentale care caracterizeaza piata interna: art 45 TFUE (3), art 65 (1) b.
Art 27 (2) Directiva 28/2004-def ordinii publice: sa existe o amenintare reala (efectiva si
demonstrabila), sa fie actuala, suficient de grava si la adresa unui interes fundamental al societatii
(notiunea este diferita de la un stat la altul).
De multe ori, aceste doua notiuni sunt luate in considerare impreuna. Totusi, oridinea publica priveste
fundamentele societatii, in timp ce siguranta publica priveste fundamentele statului si siguranta lui.
2.Protectia sanatatii si a vietii persoanelor (apare si ca motiv imperativ de interes general)
3.Protectia sanatatii si a vietii animalelor-art 13 TFUE
4.Conservarea plantelor
5. Protejarea bunurilor de patrimoniu national
6. Protectia proprietatii industriale si comerciale
Aceasta expresie vizeaza brevetele de inventie, marcile, desenele, modelele, drepturile de autor,
denumirile de origine. Potrivit art 36, regulile consacrate liberei circ a marfurilor nu trebuie sa aduca
atingere obiectului specific al proprietatii industriale si comerciale. In jurisprudenta inst. Europene s-a
stabilit pentru ficare situatie care este obiectul specific al propr. industriale si comerciale. Ex 1: in
cazul unui brevet de inventie, obiectul specific al proprietatii industriale este de a asigura titularului
brevetului dreptul exclusiv de utilizare a inventiei in scopul fabricarii si punerii in circulatie pentru
intaia oara a produselor in cauza, fie direct, fie prin intermediul licentelor consimtite tertilor, precum si
dreptul de a se opune oricarei contrafaceri, astfel incat, efortul sau creator sa fie recompensat. Asadar,
titularul unui brevet de inventie se poate opune importului in statul membru unde a obtinut brevetul a
unor produse puse in circulatie in alte state membre de catre terti, pe baza unor alte brevete de
inventie, sau care au fost puse in circulatie legal in alte state membre unde nu se eliberau brevete
pentru inventiile respective. Daca titularul brevetului de inventie sau un tert cu consimtamantul sau a
pus in circ produsele in cauza intr-o alta tara a ue, titularul nu se mai poate opune importului acelor
produse acolo unde beneficiaza de brevetul de inventie.

Ex 2: obiectul specific al dreptului de marca este de a asigura titularului dreptul de a utiliza marca in
scopul punerii in circulatie pentru prima oara a unui produs si de a-l proteja astfel impotriva
concurentilor, care ar dori sa abuzeze de pozitia si reputatia marcii, vanzand produse prevazute in mod
necorespunzator cu acea marca.
Conditiile in care pot fi invocate motivele imperative de interes general si exceptiile de la art 36:
1. La nivelul Uniunii sa fie recunscut un motiv imperativ de interes general sau un motiv de
interes general (aici se au in vedere motivele de la art 36 TFUE);
Lista motivelor imperative de interes general e in continua extindere si CJUE stabileste daca
un motiv poate fi retinut ca motiv imperativ de interes general.
In unele cazuri, este privilegiata actiunea statelor membre in ceea ce priveste ordinea si
siguranta publica, sanatatea publica, protectia mediului si protectia consumatorului.
2. In materia/domeniul in care e adoptata o masura nationala justificata printr-un motv imperativ
sa nu existe o masura europeana de apropiere a legislatiilor statelor membre care sa aiba
caracter exhaustiv;
3. Masura adoptata sa nu aiba in principiu caracter discriminator: discriminare directa=se aplica
masuri diferite pentru marfurile care se exporta si marfurile indigene discriminarile directe,
de regula, nu permit invocarea unei exceptii.
De regula, masurile imperative de interes general sunt invocate in cazul unei discriminari
indirecte. Discriminari indirecte=aceeasi masura se aplica masurilor straine si celor indigene,
dar ea tinde sa defavorizeze masurile straine.
Discriminarea apare chiar daca nu sunt avantajate ansamblul produselor nationale dintr-un
anumit stat membru.
4. Masura nationala trebuie sa fie necesara pentru atingerea obiectivului urmarit (sa fie coerenta5.

sa asigure in toate situatiile atingerea obiectivului urmarit);


Masura nationala trebuie sa respecte principiul proportionalitatii (= daca acelasi obiectiv
legitim ar putea sa fie atins prin adoptarea unor mas diferite, trebuie sa fie preferata cea care
afecteaza cel mai putin libera circulatie a marfurilor in statele membre).

Proba intrunirii acestor conditii revine autoritatilor competente in statele membre. Se poate face si in
fata organelor de jurisdictie nationala.
Art. 37 TFUE
Existenta monopolurilor nationale cu caracter compercial poate sa influenteze circulatia marfurilor in
statele membre. Nu se solicita statelor sa renunte la monopolurile nationale cu caracter comercial, ci
doar sa le adapteze. In cazuri monopolurilor nationale, se pleaca de la dispozitiile art 37 (1) e vorba
de orice organism prin intermediul caruia autoritatile publice din statele membre, de drept sau de fapt,
dir sau indir, controleAZA SAU INFLUENTEAZA IN MOD SEMNIFICATIV IMPORTURILE SAU
EXPORTURILE DIN STATELE MEMBRE. Doar monopolurilor cu caracter comercial, in principiu,
nu se aplica iin situatia in care e vorba de un organism ce desfasoara o activitate de productie sau se

implica in activitatea de servicii, pentru ca in unele ipoteze nu e exclus ca asemenea organisme, prin
activitatile pe care le realizeaza sa aduca atingere liberei circ a marfurilor in statele membre.

Prev art 37 se aplica doar in cazul marfurilor europene . Pe de alta parte, articolul poate sa fie luat in
considerare indiferent daca e vorba de activitati realizate de angrosisti sau vanzatori cu amanuntul.
Prev art 37 se aplica numai masurilor nationale care privesc exercitarea functiei specifice a
monopolului, (=care au legatura cu existenta sau functionarea monopolului). Adaptarea monopolurilor
nationale cu caract comercial vizeaza 3 categorii de apecte:
1. Sistemul de selectare a produselor in cauza trebuie sa se bazele pe criterii independente de
originea prod si sa fie organizat in conditii transparente
2. Reteaua de realizare a monopolului- marfurile straine sa nu fie dezavantajate fata de marfurile
indigene
3. Masurile de comercializare si de publicitate a prod trebuie sa fie impartiale si independente de
originea produselor
Prev art 37 au efect direct vertical, asa ca pot fi invocate in fata autoritatilor din statele
membre, in fata org de jurisdictie.
Monopolurile pot fi mentiute, dar se solicita ca existenta lor sa nu denatureze sau sa impiedice
concurenta, sau circulatia marfurilor intre statele membre.
Exista o asemanare cu jurispr. Keck- la ambele ne referim la cond de acces pe piata nationala a
produselor din alte state membre. In cazul in care se apl art 37, inseamna ca ne aflam in
prezenta unui organism prin interm caruia autorit publice conduc sau influenteaza importurile
si exporturile intre statele membre.
Nu inseamna ca art 37 nu ar putea fi aplicat inclusiv in cazul obstacolelor cu caracter pecuniar
care ar avea legatura cu existanta sau functionarea monopolului.
In unele situatii, existenta monopolului se analizeaza pornind de la prev art 37, dar continuand
cu aplicarea regulilor in domeniul concurentei. In contextul dispo art 102, pozitia dominanta
nu e interzisa. Dar, in cazul unor practici abuzive inseamna ca ne aflam in prezenta unui abuz
de pozitie dominanta, care e interzis de art 102 (=>se aplica in mod cumulativ art 37 si art
102). Nu e exclusa aplicarea cumulativa a art 37 si a art 107.
LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR SI LIBERA CIRCULATIE A
SERVICIILOR
Ambele se aplica in mod nemjlocit pers fizice si juridice;
Libera circulatie a serviciilor nu poate fi respectata pe deplin fara sa fie asigurata si libera
circulatie a persoanelor;

Principiul egalitatii de tratament se aplica in contextul ambelor libertati si exista prev


legale semnificative care sunt luate in considerare in mod adecvat in ambele domenii;
In cadrul art 20 din TFUE sunt sintetizate drepturile cetatenilor uniunii. In continuare, exista dezvoltari
cu privire la aceste drepturi. Enumerarea de la art 20 (2) nu are caracter exhaustiv->in art 24 se
mentioneaza dreptul la initiativa cetateneasca, acesta nefiind precizat in art 20. IN plus, mai exista si
dispo din Carta, unde apar o serie de drepturi care iar nu sunt mentionate in art 20: ex: dreptul la buna
administrare. Aceste drepturi ale cetatenilor uniunii, in conformitate cu dispo art 25 TFUE, poate sa fie
extinsa. Cu toate ca art 20 (2) cuprinde regl referitoare la drepturile de care se bucura cetateii uniunii,
sunt si anumiti resortisanti ai tarilor terte care se bucura de o serie de drepturi, fie in baza unor prev
legale europene, fie in baza unor dispo legale adoptate de statele membre: ex: dreptul de circulatie si
sedere, dreptul de a alege bla bla, dreptul de a se bucura de protectie diplomatica si consulara, dreptul
de a adresa petitii PE si de a se adresa ombudsmanului.
*Prev art 20 (1) si dispozitiile art 21 (1) au efect direct.
Directiva 2004/38-> pct 3 si 4.
Potrivit art 20 (1) TFUE- orice pers care are cetatenia unui stat membru este cetatean al Uniunii.
Statutul de cetatean al UE are vocatia sa fie statutul fundamental al resortisantilor statelor membre.
Acest statut le permite acelor resortisanti care se gasesc in aceeasi situatie sa obtina in domeniul de
aplicare ratione materiae al TFUE acelasi tratament juridic independent de cetatenia lor si sub rezerva
exceptiilor expres prevazute in aceasta privinta. Corespunzator jurisprudentei constante a CJUE,
normele tratatului care reglementeaza libera circulatie a persoanelor si actele adoptate in executarea
acestora, nu pot fi aplicate unor situatii care nu prezinta niciun element de legatura cu vreuna dintre
situatiile prevazute de dreptul Uniunii si in care totalitatea elementelor relevante se limiteaza la
interiorul unui singur stat membru. In alte cuvinte, prevederile legale europene nu se aplica situatiilor
pur interne, intrucat ele nu au fost adoptate in considerarea unor asemenea ipoteze. De regula,
dispozitiile legale europene consacrate liberei circulatii a persoanlor pot sa fie invocate in imprejurarea
in care situatia analizata poate sa aiba, are sau a avut o legatura semnificativa cu cel putin doua state
membre. In consecinta, aceste dispozitii se vor putea aplica in tara de plecare a cetateanului Uniunii,
ori in tara de destinatie. Ele vor putea sa fie avute in vedere inclusiv in statul membru de origine al
cetateanului Uniunii, la intoarcerea acestuia in propria tara. In circumstantele in care o anumita masura
nationala ar avea efectul de a priva un cetatean al Uniunii de beneficiul efectiv al esentei drepturilor
conferite de acest statut, sau daca ar exista riscul de a nu fi respectat efecul util al cetateniei Uniunii,
vor putea sa fie invocate prevederile art 20 TFUE. De ex, org de jurisdictie competent dintr-un stat
membru trebuie sa verifice ca aplicarea unei masuri nationale nu ar avea drept consecinta obligarea
copiilor minori, cetateni ai Uniunii, aflati in ingrijirea exclusiva a parintelui care nu are cetatenia
Uniunii sa paraseasca teritoriul UE privit in ansamblul sau, ceea ce i-ar impiedica sa beneficieze in

mod efectiv de substanta drepturilor pe care le confera statutul de cetatean al UE. (aceasta este o
situatie care se rezolva doar pe baza art 20 din TFUE, fara sa se aplice prevederile Dir 2004/38).
In alte cauze este posibil ca art 20 si art 21 TFUE sa fie luate in considerare impreuna. Astfel, in
temeiul art 20 se tine seama de statutul fundamental de cetatean al Uniunii, iar pe baza art 21 se
analizeaza in special dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre. Daca se
impune, dispozitiile art 20 si 21 TFUE se coroboreaza cu alte prevederi ale tratatului, cum sunt: cele
de la art 18, care interzic orice discriminare pe motiv de cetatenie in toate situatiile care se incadreaza
in domeniul de aplicare ratione materiae al dreptului Uniunii.
De asemenea, in jurisprudenta europeana, pot sa fie sesizate referiri la dispozitiile art 21 TFUE fara sa
fie avut in vedere art 20 din tratat, in contextul in care se stabileste ca sunt aplicabile aceste prevederi,
sau ca, din potriva, ele nu pot sa fie in considerare, pentru ca cetateanul Uniunii nu si-a exercitat
niciodata dreptul de libera circulatie. Art 21 din TFUE se aplica doar in cazurile in care nu se pot
aplica reglementari specifice din tratat in ceea ce priveste ansamblul situatiei analizate. Nu este totusi
exclus ca in unele cauze sa se porneasca de la prevederi ale tratatului si sa se analizeze apoi situatia
reclamantilor din actiunea principala in raport cu dispozitii ale Dir 2004/38, cum sunt, de exemplu,
cele consacrate studentilor care provin din alte state membre si care isi urmeaza studiile in tara gazda
sau cele referitoare la persoanele inactive dpv economic a caror durata a sederii in statul membru
gazda este mai mare de 3 luni, dar mai mica de 5 ani. Fireste, pe baza jurisprudentei CJUE, pot sa fie
evidentiate inclusiv situatii in care s-au aplicat numai prevederi ale Dir 2004/38.