TEST GRILĂ

1. Vocaţia succesorală reprezintă pentru dreptul la moştenire o condiţie:

a) legală;
b) generală;
c) pozitivă.

2. Nu au capacitate succesorală:
a) persoanele concepute la data deschiderii moştenirii şi născute moarte;
b) persoanele concepute la data deschiderii moştenirii şi născute vii;
c) persoanele concepute la data deschiderii moştenirii şi născute vii, însă neviabile.

3. Au capacitate succesorală:
a) persoanele dispărute;
b) persoanele care au decedat în acelaşi timp;
c) persoanele predecedate.

4. Sunt rude cu defunctul, în linie colaterală:

a) părinţii acestuia;
b) bunicii acestuia;
c) fraţii şi surorile bunicilor acestuia.

5. Sunt rude cu defunctul, în linie dreaptă ascendentă:

a) fraţii şi surorile părinţilor acestuia;
b) părinţii acestuia;
c) fraţii şi surorile acestuia.

6. Este nedemnă de drept de a moşteni persoana care:

a) a atentat la viaţa lui de cuius;
b) a atentat la viaţa altui succesibil al defunctului, care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la
data săvârşirii faptei, i-ar fi înlăturat sau i-ar fi restrâns făptuitorului vocaţia la moştenire;

1
 c) a săvârşit cu intenţie, împotriva lui de cuius, fapte care au avut ca urmare moartea acestuia.

7. Poate fi declarată nedemnă de către instanţa de judecată, persoana care:

a) a atentat la viaţa lui de cuius;
b) a săvârşit cu intenţie, împotriva lui de cuius, fapte care au avut ca urmare moartea acestuia;
c) l-a împiedicat pe defunct, din eroare, să modifice testamentul.

8. Pentru a interveni nedemnitatea succesorală, este necesară existenţa:

a) în toate cazurile, a unei hotărâri penale definitive de condamnare a făptuitorului;
b) în toate cazurile, a unei hotărâri civile definitive de constatare a faptelor de nedemnitate;
c) după caz, a unei hotărâri penale definitive de condamnare a făptuitorului sau a unei hotărâri
civile definitive de constatare a faptelor de nedemnitate.

9. Nedemnitatea îi înlătură de la moștenire, inclusiv de la rezerva succesorală, dacă este cazul,

pe:
a) nedemn;
b) descendenţii nedemnului de gradul I;
c) descendenţii nedemnului indiferent de grad.

10. Actele încheiate de către nedemn cu terţii de rea-credinţă se menţin dacă sunt:
a) acte de conservare;
b) acte de administrare;
c) acte de dispoziţie.

11. Nedemnitatea de drept poate fi invocată:

a) de orice persoană interesată;
b) în termen de un an;
c) din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public.

12. Nedemnitatea judiciară poate fi invocată:

a) de orice persoană interesată;

2
 b) în termen de un an;
c) de o persoană care are calitatea de succesibil.

13. Sunt rude cu defunctul:

a) afinii acestuia;
b) persoanele pe care acesta le-a adoptat cu efecte restrânse;
c) persoanele cu privire la care acesta a consimţit să fie reproduse prin mijloace moderne.

14. Sunt considerate comorienți persoanele care:

a) au murit în acelaşi timp şi în aceleaşi împrejurări;
b) au murit în acelaşi timp, însă în împrejurări diferite;
c) au decedat la scurt timp după defunct, mai înainte însă de a fi exercitat dreptul de opțiune
succesorală.

15. Nedemnul:
a) poate fi reprezentat;
b) poate veni la moştenirea defunctului faţă de care este nedemn prin reprezentare;
c) poate fi iertat în condițiile legii.

16. Notarul public competent a dezbate moştenirea poate constata nedemnitatea de drept a unui
succesibil în baza:
a) probatoriului administrat în dosar;
b) declaraţiilor succesibililor şi ale martorilor;
c) hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

17. În ipoteza în care mama şi fiica mor într-un accident feroviar şi nu se poate stabili cu
exactitate ordinea deceselor, acestea sunt considerate:
a) că nu au vocaţie reciprocă la moştenire;
b) comorienți;
c) persoane lipsite de capacitate succesorală.

3
 18. Reciprocitatea caracterizează:
a) numai vocaţia succesorală legală generală;
b) numai vocaţia succesorală legală concretă;
c) ambele forme ale vocaţiei succesorale legale.

19. În cazul moştenirii testamentare:

a) nu prezintă relevanţă distincţia dintre vocaţia succesorală concretă şi vocaţia succesorală
generală, întrucât niciuna dintre cele două forme nu poate fi întâlnită;
b) se poate pune doar problema vocaţiei succesorale concrete;
c) pentru aceeaşi cauză poate interveni atât nedemnitatea succesorală, cât şi revocarea
legatului pentru ingratitudine.

20. Vocaţia succesorală legală generală semnifică:

a) aptitudinea generală şi abstractă a persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile, inclusiv
dreptul la moștenire garantat de Constituția României;
b) aptitudinea generală şi abstractă a persoanei de a avea drepturi şi obligaţii ce decurg din
calitatea de moştenitor;
c) chemarea la moştenire a persoanelor aflate în clasă şi grad preferabile cu defunctul.

21. Dacă, înainte de constatarea nedemnității, nedemnul a intrat în posesia bunurilor

moștenirii, însă acestea au pierit total și nefortuit, nedemnul:
a) este obligat la restituire, dacă nu dovedește că bunul ar fi pierit și în cazul în care, la data
pieirii, ar fi fost deja predat celui îndreptățit;
b) este ținut să plătească valoarea bunului, considerată fie la momentul primirii sale, fie la
acela al pierderii ori al înstrăinării, în funcție de valoarea cea mai mică;
c) este obligat să-l indemnizeze pe cel îndreptățit, cu excepția cazului în care pieirea rezultă
din folosința normală a bunului sau dintr-o împrejurare neimputabilă nedemnului.

22. Nedemnul este ținut să plătească valoarea bunului, considerată fie la momentul primirii
sale, fie la acela al pierderii ori al înstrăinării, în funcție de valoarea cea mai mare, în cazul:
a) pieirii totale și nefortuite sau înstrăinării bunului supus restituirii;

4
 b) pieirii fortuite a bunului;
c) în care bunul a suferit o pierdere parțială.

23. În caz de pieire fortuită a bunului succesoral supus restituirii:

a) nedemnul este liberat în toate cazurile de obligația de restituire;
b) liberarea nedemnului de obligația de restituire este condiționată;
c) independent de dovedirea faptului că bunul ar fi pierit și în cazul în care, la data pieirii, ar fi
fost deja predat celui îndreptățit, nedemnul trebuie să cedeze persoanei îndreptățite, după caz, fie
indemnizația încasată pentru această pieire, fie, atunci când nu a încasat-o încă, dreptul de a
primi această indemnizație.

24. În ipoteza în care la moștenirea defunctului are vocație succesorală legală concretă mătușa
acestuia din partea mamei, iar vocație succesorală legală generală doi veri primari, fii ai celei
care deține vocație succesorală concretă, iar mătușa defunctului a fost declarată nedemnă în
condițiile legii pentru că, prin dol, l-a împiedicat pe acesta să întocmească testament:
a) moștenirea defunctului va fi culeasă de mătușa defunctului, întrucât, ulterior declarării
nedemnității sale, a fost gratificată de testator printr-un legat cu titlu universal, operând astfel
iertarea acesteia;
b) mătușa defunctului va fi decăzută pe temeiul nedemnității judiciare din dreptul de a culege
moștenirea, însă va fi reprezentată de cei doi copii ai săi, care vor culege moștenirea în discuție
prin reprezentare;
c) moștenirea defunctului va fi culeasă de verii săi primari, în nume propriu, mama lor,
respectiv mătușa defunctului fiind înlăturată de la moștenire pe temeiul nedemnității.

25. În cazul în care unul dintre cei doi fii ai defunctului a fost condamnat prin hotărâre penală
rămasă definitivă pentru săvârșirea față de tatăl său a faptei prevăzute de art. 958 alin. (1) lit. b)
C.civ. și într-un contract de întreținere încheiat de defunct cu fiul său, după ce acesta din urmă a
executat pedeapsa la care a fost condamnat, s-a inclus prevederea potrivit căreia creditorul
obligației de întreținere îl iartă pe debitorul obligației de întreținere de fapta sa căreia i-a căzut
victimă cu mai mulți ani în urmă și care a atras în condițiile legii nedemnitatea de drept:
a) moștenirea defunctului va fi culeasă în cote egale de cei doi fii ai defunctului;

5
 b) moștenirea defunctului va fi culeasă de fiul defunctului care nu a greșit cu nimic față de
părintele său și de cei doi nepoți din partea fiului condamnat pentru fapta prevăzută de art. 958
alin. (1) lit. b) C.civ., care vin la moștenire prin reprezentarea părintelui lor, culegând împreună
cota care se cuvine reprezentatului;
c) cel care a executat pedeapsa privativă de libertate, ca urmare a condamnării pentru fapta
prevăzută de art. 958 alin. (1) lit. b) C.civ., este îndepărtat de la moștenirea tatălui său, inclusiv
de la rezerva succesorală și nici nu poate fi reprezentat la moștenire de proprii copii.

TEST GRILĂ
APRILIE 2020-04-10

- Răspunsuri corecte –
Număr întrebare Variantă/e corectă/e de răspuns
1 a,b,c
2 a
3 a
4 c
5 b
6 a,b
7 b
8 c
9 a
10 a
11 a,c
12 b,c
13 b,c
14 a,b
15 a,c
16 c
17 b,c
18 a
19 b,c
20 -
21 -
22 a
23 b,c
24 c
25 a