Curs nr.

1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________

Mostenirea legala – vocatia succesorala si nedemnitatea succesorala

I. Notiunea mostenire legala → mostenirea este legala in cazul in care transmiterea ei are loc in
temeiul legii, la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege.
1. cazurile in care intervine mostenirea legala →
a. REGULA → mostenirea legala intervine in toate cazurile in care defunctul nu a lasat testament.
b. EXCEPTIA 1 → mostenirea legala poate interveni si in cazul in care defunctul a lasat testament, in
urmatoarele ipoteze :
i. testamentul nu cuprinde legate, ci numai dispozitii de ultima vointa ale defunctului → desemnarea
unui executor testamentar, recunoasterea unui copil din afara casatoriei, dispozitii cu privire la
funeralii, etc.
ii. testamentul nu cuprinde legate, ci cuprinde exheredari (dezmosteniri) prin care o parte din
mostenitori sunt inlaturati de la mostenire → de ex, daca defunctul are doi frati si il dezmosteneste
pe unul dintre ei. In acest caz, fratele nedezmostenit va culege intreaga mostenire, in temeiul legii,
intrucat el invoca testamentul numai pentru a justifica inlaturarea de la mostenire a fratelui.
c. EXCEPTIA 2 → mostenirea legala coexista cu mostenirea testamentara, caz in care o parte din
mostenire se va transmite dupa vointa testatorului, iar cealalta parte dupa regulile mostenirii legale,
in urmatoarele ipoteze :
i. defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii lasate
ii. defunctul a dispus prin testament de intreaga mostenire lasata, dar exista mostenitori rezervatari
care dobandesc rezerva intotdeauna in virtutea legii, deci ca mostenitori legali
2. conditiile mostenirii legale → conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a
veni la mostenire :
a. o conditie generala → sa aiba capacitate succesorala → art.654,alin.1,Cciv → o persoana are
capacitate succesorala numai daca exista la data deschiderii succesiunii.
i. Au capacitate succesorala →
1. persoanele nascute si care se afla in viata la data deschiderii succesiunii
2. persoanele nenascute, dar concepute la data deschiderii succesiunii → drepturile copilului sunt
recunoscute de la conceptiune, insa, numai daca el se naste viu. Legea nu cere ca el sa fie si
viabil.
3. persoanele declarate judecatoreste disparute
4. persoana juridica → are capacitatea de a mosteni prin testament
ii. Nu au capacitate succesorala →
1. persoanele predecedate
2. comorientii → persoane cu vocatie succesorala reciproca, care au decedat in aceeasi
imprejurare, fara a putea sa se stabileasca care dintre ele a decedat mai inainte. Se considera
ca au murit deodata, ceea ce inseamna ca comorientii nu se mostenesc reciproc
3. codecedatii → persoane care au decedat in acelasi interval de timp, dar nu si in aceeasi
imprejurare.
b. trei conditii speciale →
i. sa aiba vocatie succesorala legala (conditie pozitiva)
ii. sa nu fie nedemna (conditie negativa)
iii. sa nu fie dezmostenita (conditie negativa)
3. mostenirea legala este conceputa ca o mostenire de familie si numai in cazul mostenirii vacante
masa succesorala este culeasa de catre stat →
a. au vocatie succesorala legala, adica sunt chemate la mostenire in temeiul legii, urmatoarele
categorii de persoane :
i. rudele defunctului (persoanele care sunt in legatura de familie cu defunctul) →
1. rude din casatorie
2. rude din afara casatoriei
3. (in anumite conditii), rude din adoptie
ii. sotul supravietuitor al defunctului
b. potrivit legii, rudenia poate fi :
i. rudenie in linie dreapta → rudenia bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana →
1. rudenie in linie dreapta ascendenta →
1
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
a. parinti
b. bunici
c. strabunici
2. rudenie in linie dreapta descendenta →
a. fiu
b. nepot de fiu
c. stranepot de fiu
ii. rudenie in linie colaterala → mai multe persoane au un ascendent comun
II. Vocatia succesorala legala →
1. Vocatia succesorala legala generala →
1. vocatia succesorala legala generala → este generala in sensul ca vizeaza numai o potenta, o
posibilitate de principiu de a mosteni patrimoniul defunctului
2. persoanele care au vocatie succesorala legala generala →
a. rudele in linie dreapta au vocatie succesorala in mod nelimitat in grad → legea nu prevede nici o
limitare in cazul rudelor in linie dreapta, intrucat in acest caz legile firii impun o limitare necesara,
fara ajutorul legilor omului
b. rudele colaterale au vocatie succesorala numai pana la gradul IV inclusiv →
i. fratii si surorile defunctului → rude de gradul al II lea cu defunctul
ii. nepotii de frate sau de sora → rude de gradul al III lea cu defunctul
iii. stranepotii de frate sau de sora → rude de gradul al IV lea cu defunctul
iv. unchii si matusile defunctului → rude colaterale de gradul al III lea cu defunctul
v. copiii unchilor si matusilor → verii primari, rude colaterale de gradul al IV lea cu defunctul
vi. fratii sau surorile bunicilor defunctului → rude colaterale de gradul al IV lea cu defunctul
3. principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire →
a. aplicabilitatea principiului →
i. principiul este aplicabil in materia mostenirii legale intre persoane fizice
ii. principiul nu este aplicabil :
1. statului
2. persoanelor juridice
3. mostenirii testamentare, nici macar in cazul in care doua persoane si-ar conferi vocatie
succesorala reciproca prin doua testamente separate
b. sensul pozitiv al principiului → daca o persoana are vocatie succesorala legala la mostenirea lasata
de o alta persoana, atunci si aceasta din urma persoana are aceeasi vocatie in raport cu prima. In
concret, vocatia lor va depinde de ordinea in care va surveni decesul acestor persoane sau al uneia
dintre ele. De ex, daca copilul are vocatie la mostenirea lasata de catre parinti, vocatia succesorala
opereaza si in sens invers.
c. sensul negativ al principiului → daca o persoana nu are vocatie succesorala legala la mostenirea
lasata de o alta persoana, atunci nici aceasta din urma persoana nu are vocatie in raport cu prima.
De ex, ginerele sau nora, in raport cu socrii.
d. EXCEPTI de la acest principiu → un caz in care vocatia succesorala nu mai este reciproca → in
cazul constatarii nulitatii sau a anularii casatoriei prin hotarare judecatoreasca dupa decesul sotilor
sau dupa decesul unuia dintre ei, daca unul dintre soti a fost de buna credinta la incheierea
casatoriei (casatoria putativa) → modul in care opereaza exceptia →
i. daca sotul supravietuitor a fost de rea credinta, el nu va mosteni
ii. daca sotul supravietuitor a fost de buna credinta, el va avea vocatie succesorala
iii. daca ambii soti au fost de rea credinta, atunci principiul reciprocitatii se restabileste in sens negativ
iv. daca ambii soti au fost de buna credinta, principiul reciprocitatii se restabileste in sens pozitiv
2. Vocatia succesorala legala concreta (efectiva, utila) →
1. rudele defunctului cu vocatie succesorala legala generala nu sunt chemate toate impreuna si
deodata la mostenire. Daca s-ar intampla astfel, averile succesorale s-ar faramita in parti de o
valoare neinsemnata, iar institutia mostenirii nu si-ar mai putea indeplini rosturile social
economice.
2. pentru evitarea acestei situatii, in cadrul devolutiunii legale a mostenirii, legiuitorul a instituit o
anumita ordine de chemare a rudelor la succesiune. Astfel, pentru ca o persoana sa fie efectiv
chemata la mostenire in temeiul legii, adica sa aiba vocatie succesorala concreta, nu este
suficient sa faca parte din categoria mostenitorilor legali cu vocatie generala, ci trebuie sa mai
2
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
indeplineasca si o conditie negativa, anume sa nu fie inlaturata de la mostenire de o alta
persoana cu vocatie succesorala generala, dar chemata de lege in rang preferabil.
III. Nedemnitatea (nevrednicia) succesorala →
1. notiunea nedemnitate succesorala → nedemnitatea succesorala desemneaza decaderea de
drept, a mostenitorului legal si a descendentilor acestuia care ar veni la succesiune prin
reprezentare. din dreptul de a culege o anumita mostenire, inclusiv rezerva la care ar fi avut
dreptul din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa
mostenirea sau fata de memoria acestuia.
2. natura juridica a nedemnitatii succesorale → nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila,
care opereaza in temeiul legii, iar nu in temeiul vointei celui care lasa mostenirea
3. caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale →
a. se aplica numai in cazul mostenirii legale si numai in cazul comiterii unor fapte expres si limitativ
prevazute de lege (texte legale imperative, de stricta interpretare)
b. sanctiunea este prevazuta de lege pentru fapte savarsite cu vinovatie si, prin urmare, mostenitorul
trebuie sa fi actionat cu discernamant → consecinte :
i. sanctiunea este prevazuta pentru fapte juridice, iar nu pentru acte juridice, si, prin urmare, se vor
aplica regulile cu privire la discernamant aplicabile in materia raspunderii civile delictuale
ii. persoanele care au implinit 14 ani si nu sunt puse sub interdictie judecatoreasca sunt prezumate a
avea discernamant pana la proba contrara
iii. persoanele care nu au implinit 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca sunt
prezumate a nu avea discernamant → pentru angajarea raspunderii, este absolut necesar sa se
faca dovada existentei discernamantului la momentul savarsirii faptei
c. persoana asupra careia se aplica →
i. REGULA → se aplica si produce efecte numai in privinta autorului faptei
ii. EXCEPTIA → se aplica si asupra descendentilor nedemnului, atunci cand acestia sunt chemati la
mostenirea defunctului prin reprezentare, precum si asupra unor terte persoane care au contractat
cu nedemnul
d. opereaza de drept → consecinte :
i. cel care lasa mostenirea nu poate inlatura efectele nedemnitatii succesorale, prin iertarea
nedemnului pentru fapta sa
ii. cel care lasa mostenirea poate totusi sa il gratifice pe nedemn
iii. REGULA → nedemnitatea succesorala desfiinteaza numai vocatia succesorala legala, iar nu si
eficacitatea liberalitatilor prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte facute in favoarea
nedemnului de catre cel care lasa mostenirea, intrucat aceste liberalitati sunt guvernate de reguli
proprii (revocarea donatiilor, revocarea voluntara sau judecatoreasca a legatelor)
iv. EXCEPTIA → nedemnitatea succesorala desfiinteaza atat vocatia succesorala legala, cat si
eficacitatea liberalitatilor prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte, in cazul in care fapta
savarsita reprezinta o cauza comuna prevazuta pentru toate cele trei ipoteze. De ex, tentativa de
omor poate justifica atat desfiintarea calitatii de mostenitor legal, cat si revocarea judecatoreasca a
donatiei si/sau legatului facut in favoarea nedemnului inainte de savarsirea faptei
e. produce efecte relative → nu se rasfrange si asupra altor mosteniri, ci se aplica numai in privinta
mostenirii lasate defunctul asupra caruia s-au savarsit faptele grave prevazute de lege
IV. Cazuri de nedemnitate succesorala → art.655,Cciv
1. Atentatul la viata celui care lasa mostenirea →
1. art.655,pct.1,Cciv → este nedemn a succede condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa
omoare pe defunct
2. conditii care trebuie sa fie indeplinite cumulativ pentru a opera acest caz de nedemnitate
succesorala →
a. fapta savarsita → omor sau tentativa de omor, in forma simpla sau calificata → mostenitorul sa il fi
omorat sau sa fi incercat sa il omoare pe cel care lasa mostenirea →
b. fapta sa fie comisa cu intentia de a-l omora pe cel care lasa mostenirea → vor fi excluse din acest
caz uciderea din culpa sau lovirile ori vatamarile cauzatoare de moarte
c. mostenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor sau pentru tentativa de omor →
i. aceasta conditie nu este indeplinita in urmatoarele cazuri :
1. mostenitorul a fost achitat, de ex pentru ca a fost in legitima aparare
2. mostenitorul a fost scos de sub urmarire penala

3
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
3. mostenitorul a decedat inainte de condamnare
4. mostenitorul a fost amnistiat antecondamnatoriu
5. fapta penala s-a prescris
ii. aceasta conditie este indeplinita in urmatoarele cazuri :
1. mostenitorul a fost amnistiat postcondamnatoriu
2. mostenitorul a fost gratiat
3. mostenitorul a fost reabilitat
2. Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea →
1. art.655,pct.2,Cciv → este nedemn a succede acela care a facut in contra defunctului o acuzatie
capitala, declarata de judecata calomnioasa
2. sensul notiunii acuzatie → mostenitorul a facut un denunt, o plangere sau o marturisire
calomnioase impotriva celui care lasa mostenirea
3. caracterul calomnios al faptei trebuie sa fie constatat printr-o hotarare penala definitiva de
condamnare a mostenitorului
4. se sustine ca acest caz de nedemnitate succesorala nu mai este azi aplicabil intrucat prin
abolirea pedepsei cu moartea acuzatia nu mai poate fi capitala → legiuitorul a avut in atentie nu
numai gravitatea faptelor care ar fi putut sa formeze obiectul acuzatiei impotriva celui care lasa
mostenirea, ci si intentia calomniatorului mostenitor de a-si deschide calea spre culegerea unei
mosteniri, prin provocarea mortii celui care lasa mostenirea. Or, in prezent, o asemenea intentie
nu mai are suport legal.
3. Nedenuntarea omorului de catre mostenitorul major →
1. art.655,pct.3 → este nedemn de a succede mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul
defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei.
2. omisiunea mostenitorului este sanctionata cu nedemnitate succesorala intrucat este de natura a
ultragia memoria defunctului
3. conditii pe care trebuie sa le indeplineasca mostenitorul pentru a opera aceasta conditie →
a. mostenitorul sa fi cunoscut omorul
b. mostenitorul a omis sa denunte omorul instantelor competente
c. mostenitorul sa fie major (capabil) → consecinta este ca minorul si interzisul judecatoresc nu are
obligatia de a denunta omorul atata timp cat dureaza starea de minoritate sau starea de interdictie
d. reticenta mostenitorului sa nu fie socotita de lege ca fiind scuzabila
4. aspecte care nu sunt cerute de lege pentru a opera aceasta conditie →
a. legea nu cere ca mostenitorul sa il denunte si pe asasin, ci sa denunte numai faptul omorului
b. legea nu prevede si termenul in care poate fi denuntat faptul omorului → aprecierea acestui termen
ramane la latitudinea instantei
V. Efectele nedemnitatii succesorale →

1. Efectele nedemnitatii succesorale fata de nedemn →

1. mostenitorul nedemn este decazut din dreptul de a mosteni →
a. desfiintarea titlului de mostenitor al nedemnului se produce de la data deschiderii mostenirii,
indiferent de momentul savarsirii faptei care a atras nedemnitatea
b. hotararea instantei civile prin care se constata nedemnitatea poate fi ceruta si pronuntata numai
dupa deschiderea mostenirii
c. hotararea opereaza retroactiv si are caracter declarativ, iar nu constitutiv
d. se considera ca nedemnul nu a avut niciodata calitatea de mostenitor
e. drepturile si obligatiile nedemnului fata de succesiune, care au fost considerate pana la data
constatarii nedemnitatii ca fiind stinse prin confuziune sau prin consolidare, renasc cu efect
retroactiv, de la data deschiderii mostenirii
2. mostenitorul nedemn pierde partea de mostenire care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal si
rezerva succesorala → inlaturarea de la mostenire a nedemnului va profita, dupa caz,
urmatoarelor persoane :
a. comostenitorilor legali sau mostenitorilor legali subsecventi
b. legatarilor sau donatarilor, in cazul in care nedemnul era un mostenitor rezervatar, a carui prezenta
ar fi determinat reductiunea liberalitatilor excesive facute de catre cel care a lasat mostenirea, m
3. mostenitorul nedemn care a intrat in posesia bunurilor mostenirii inainte de constatarea
nedemnitatii este obligat sa le restituie impreuna cu productele :
4
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
a. nedemnul este considerat posesor de rea credinta de la data deschiderii succesiunii, indiferent de
data constatarii nedemnitatii, si, in consecinta, este de drept pus in intarziere de la data intrarii sale
in folosinta bunurilor mostenirii
b. REGULA → restituirea bunurilor mostenirii se face in natura
c. EXCEPTIA → nedemnul este obligat sa plateasca despagubiri in urmatoarele cazuri :
i. bunul a pierit din caz fortuit
ii. bunul a pierit din caz de forta majora
iii. bunul a fost instrainat, in tot sau in parte
d. EXCEPTIA → nedemnul este obligat sa plateasca indemnizatia de expropriere, in cazul in care
bunul a fost expropriat
4. mostenitorul nedemn este obligat sa restituie si fructele →
a. nedemnul este considerat posesor de rea credinta de la data deschiderii succesiunii, indiferent de
data constatarii nedemnitatii si, in consecinta, nedemnul este obligat sa restituie fructele de la data
intrarii in folosinta bunurilor mostenirii
b. REGULA → restituirea fructelor se face in natura
c. EXCEPTIA → nedemnul este obligat sa restituie valoarea fructelor pe care le-a consumat sau pe
care a neglijat sa le perceapa
d. pentru sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenirii, nedemnul este obligat sa plateasca
dobanzi din ziua in care a incasat aceste sume, iar nu de la data chemarii in judecata (art.1088,Cciv
nu este aplicabil in aceasta materie)
5. mostenitorul nedemn are dreptul sa i se inapoieze :
a. sumele pe care le-a platit pentru achitarea datoriilor mostenirii
b. dobanzile aferente acestor sume, potrivit art.1088,Cciv
c. cheltuielile necesare si utile (nu si cele voluptuarii) facute cu privire la bunurile din mostenire
d. cheltuielile facute sau munca depusa pentru perceperea fructelor
2. Efectele nedemnitatii succesorale fata de descendentii copii ai nedemnului →
art.658,Cciv → copiii nedemnului venind la succesiune in virtutea dreptului lor propriu, fara ajutorul
reprezentarii, nu sunt departati pentru greseala tatalui lor →
1. Codul civil distinge doua situatii :
a. Cazul in care copiii nedemnului vin la mostenire in nume propriu
b. Cazul in care copiii nedemnului vin la mostenire prin reprezentare
2. copiii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (bunicului lor) in nume propriu, dar nu si prin
reprezentarea tatalui nedemn
3. prin urmare, sanctiunea nedemnitatii succesorale produce anumite efecte si fata de ei, desi nu
sunt cu nimic vinovati pentru fapta parintelui lor
1. Cazul in care copiii nedemnului vin la mostenire in nume propriu →
1. copiii defunctului vin la succesiune in nume propriu in urmatoarele ipoteze :
a. in cazul in care nedemnul era unicul mostenitor si a fost inlaturat in puterea legii de la mostenire →
de ex, daca unicul fiu al defunctului este nedemn, copilul sau va culege mostenirea lasata de bunic,
intrucat in lipsa de alti mostenitori de un grad mai apropiat, el este chemat la mostenire fara ajutorul
reprezentarii si cu inlaturarea de la mostenire a altor rude ale defunctului
b. in cazul pluralitatii de mostenitori nedemni
2. in ambele ipoteze, nedemnitatea va produce efecte numai in privinta nedemnului
3. in cea de a doua ipoteza nedemnitatea va afecta insa impartirea mostenirii, in cazul in care
mostenitorii nedemni au un numar inegal de copii. Aceasta intrucat impartirea se va face pe
capete, pe cand in cazul in care copiii ar fi venit la mostenire prin reprezentare impartirea s-ar fi
facut pe tulpini. De ex, in cazul in care cei doi fii ai defunctului sunt amandoi nedemni, primul
avand trei copiii si celalalt doi copiii, cei 5 nepoti vor culege cate 1/5 din mostenire. Or, daca ar fi
venit la mostenire prin reprezentare, cei trei nepoti culegeau ½ din mostenirea bunicului,
respectiv ceilalti doi nepoti culegeau ½ din mostenirea bunicului.
2. Cazul in care copiii nedemnului vin la mostenire prin reprezentare →
1. reprezentantul nu va putea sa vina la mostenire in locul parintelui sau nedemn predecedat
2. nedemnitatea succesorala produce efecte asupra copiiilor nedemnului
3. de ex, daca defunctul a avut doi copii, dintre care unul este nedemn, copiii nedemnului nu vor
putea veni la mostenire dupa bunicul lor, desi tatal lor nu mai este in viata la data deschiderii
succesiunii, deoarece sunt rude de gradul al II lea cu defunctul si vor fi inlaturati de la mostenire
de catre unchiul lor, care este ruda de gradul I cu defunctul
5
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
3. Efectele nedemnitatii succesorale fata de descendentii care nu sunt copii ai
nedemnului (nepoti, stranepoti) → desi legea dispune numai in privinta copiilor nedemnului,
impiedicand venirea lor la mostenire prin reprezentare, per a contrario nu putem exclude posibilitatea ca
descendentii subsecventi ai nedemnului sa poata veni la mostenire prin reprezentare, daca au fost de buna
credinta.
4. Efectele nedemnitatii succesorale fata de terti → teoria mostenitorului aparent
1. problema efectelor nedemnitatii fata de terti se pune in cazul in care in perioada scursa intre
deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii, nedemnul in calitate de mostenitor ar fi
putut incheia, cu terte persoane, acte juridice avand ca obiect bunuri succesorale.
2. REGULA → nedemnitatea produce efecte fata de tertii de rea credinta, iar nu si fata de tertii de
buna credinta care s-au increzut in valabilitatea titlului de mostenitor al nedemnului
3. de aceea, rigoarea principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis trebuie sa fie
atenuata prin aplicarea urmatoarelor principii :
a. actele de administrare si de conservare a bunurilor mostenirii se mentin daca ele profita adevaratilor
mostenitori
b. adevaratii mostenitori pot sa ceara desfiintarea actelor de administrare sau de conservare daca
tertul a fost de rea credinta si actul se dovedeste a fi daunator
c. plata facuta cu buna credinta de catre debitor catre mostenitorul nedemn posesor al creantei este
valabila (art.1097,Cciv)
d. actele de dipozitie a bunurilor mobile corporale, inclusiv titlurile la purtator, se mentin in baza
art.1909,Cciv, daca dobanditorul posesor este de buna credinta
e. in cazul actelor de dispozitie prin care au fost instrainate sau constituite drepturi reale, tertul
dobanditor se va putea apara prin invocarea uzucapiunii de 10 – 20 de ani, actul incheiat cu
mostenitorul nedemn putand fi invocat ca just titlu
4. teoria mostenitorului aparent → actul incheiat cu mostenitorul nedemn se mentine daca sunt
indeplinite cumulativ urmatoarele conditii →
a. actul este cu titlu particular
b. actul este cu titlu oneros
c. tertul a fost de buna credinta
d. tertul face dovada faptului ca a existat o eroare comuna si invincibila asupra calitatii de mostenitor a
nedemnului (error communis facit ius)
5. in toate cazurile in care actul se mentine, nedemnul este obligat sa plateasca despagubiri
mostenitorilor adevarati, ca posesor de rea credinta
6. in cazul in care actul se desfiinteaza cu efect retroactiv, nedemnul va putea sa fie actionat de
catre tert pentru evictiune
VI. Invocarea nedemnitatii succesorale →
1. nedemnitatea succesorala poate fi invocata si constatata de catre instanta de judecata numai
dupa deschiderea mostenirii si numai daca nedemnul are vocatie succesorala concreta la
mostenire, adica nu este inlaturat de la mostenire de catre un mostenitor cu rang preferabil
2. persoanele care pot invoca nedemnitatea succesorala →
a. comostenitorii legali sau mostenitorii legali subsecventi
b. legatarii sau donatarii
c. creditorii acestor persoane, pe calea actiunii oblice (art.974,Cciv)
d. procuror, din oficiu (art.45,Cproc.civ)
e. instanta de judecata, din oficiu
f. nedemn, intrucat nedemnitatea nu se pronunta ci se constata de catre instanta
3. persoanele impotriva carora poate fi invocata nedemnitatea succesorala →
a. REGULA → nedemnitatea se invoca impotriva mostenitorului nedemn, atata timp cat acesta este in
viata
b. EXCEPTIA 1 → nedemnitatea se invoca impotriva copiilor nedemnului, daca decesul nedemnului a
avut loc inainte de deschiderea mostenirii, pentru a-i impiedica sa vina la mostenirea prin
reprezentare
c. EXCEPTIA 2 → nedemnitatea se invoca impotriva mostenitorilor legali sau testamentari ai
nedemnului (mostenitori prin retransmitere), in cazul in care, dupa deschiderea succesiunii,
nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii si a decedat inainte de constatarea nedemnitatii
4. mostenitorii nedemnului →
6
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
a. nu pot dobandi de la nedemn drepturi pe care nedemnul nu le-a avut, datorita efectelor retroactive
ale nedemnitatii
b. nu se pot apara prin invocarea teoriei mostenitorului aparent, chiar daca au fost de buna credinta,
pentru ca nu sunt dobanditori cu titlu particular si cu titlu oneros
c. nu se pot apara prin invocarea art.1909,Cciv si nici prin invocarea uzucapiunii de 10 – 20 de ani,
deoarece titlul lor este universal → ei au dobandit o universalitate si, in cadrul acestei universalitati,
au dobandit si obligatia de a restitui bunurile succesorale catre adevaratii proprietari
d. nu se pot apara invocand titlul de mostenitor, intrucat acesta nu este titlu de proprietate
5. legatarul cu titlu particular al nedemnului →
a. se poate apara prin invocarea art.1909,Cciv si nici prin invocarea uzucapiunii de 10 – 20 de ani,
deoarece titlul lui este particular
b. nu poate invoca teoria mostenitorului aparent, intrucat este un dobanditor cu titlu gratuit
6. subdobanditorii de la mostenitorii universali, cu titlu universal sau cu titlu particular ai nedemnului
se pot apara impotriva adevaratilor mostenitori, ca orice tert de buna credinta

Principii generale ale devolutiunii legale a mostenirii

I. Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori →

1. Notiunea clasa de mostenitori → clasa de mostenitori desemneaza o categorie de rude care, ca
atare, adica in mod colectiv, exclude o alta categorie sau este exclusa de ea, chiar daca rudele
din categoria exclusa ar fi de grad mai apropiat cu defunctul decat rudele din categoria chemata.
De ex, nepotul de fiu al defunctului (ruda de gradul al II lea) exclude de la mostenire pe parintii
defunctului, chiar daca acestia sunt rude de gradul I cu defunctul.
2. Notiunea grad de rudenie → gradul de rudenie desemneaza distanta dintre doua rude
3. potrivit principiului chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori, clasele de
mostenitori sunt chemate sa culeaga mostenirea in ordinea de preferinta stabilita de Codul civil,
astfel :
a. clasa I – clasa descendentilor in linie dreapta, fara limita in grad, formata din :
i. copiii defunctului
ii. nepotii defunctului
iii. stranepotii defunctului
b. clasa II – clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati, formata din :
i. ascendentii privilegiati → parintii defunctului
ii. colateralii privilegiati →
1. fratii defunctului
2. surorile defunctului
3. descendentii lor, pana la gradul al IV lea inclusiv
c. clasa III – clasa ascendentilor ordinari, fara limita in grad, alcatuita din :
i. bunicii defunctului
ii. strabunicii defunctului
iii. s.a.m.d.
d. clasa IV – clasa colateralilor ordinari, alcatuita din :
i. unchii defunctului
ii. matusile defunctului
iii. verii primari ai defunctului
iv. fratii si surorile bunicilor defunctului
4. REGULA → ordinea venirii la mostenire este ordinea claselor, astfel :
a. rudele din clasa I inlatura de la mostenire rudele din clasele subsecvente
b. rudele din clasa a II sunt chemate la mostenire in urmatoarele ipoteze :
i. nu exista rude din clasa I
ii. exista rude din clasa I, dar ele nu pot veni la mostenire din cauza nedemnitatii
iii. exista rude din clasa I, dar acestea nu vor mostenirea (sunt renuntatori)
c. rudele din clasa a III sunt chemate la mostenire in urmatoarele ipoteze :
i. nu exista rude din clasa I si din clasa II
ii. exista rude din clasele I si II, dar ele nu pot veni la mostenire din cauza nedemnitatii
iii. exista rude din clasele I si II, dar acestea nu vor mostenirea (sunt renuntatori)

7
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
d. rudele din clasa a IV sunt chemate la mostenire in urmatoarele ipoteze :
iv. nu exista rude din clasele I, II si III
v. exista rude din clasele I, II si III, dar ele nu pot veni la mostenire din cauza nedemnitatii
vi. exista rude din clasele I, II si III, dar acestea nu vor mostenirea (sunt renuntatori)
5. EXCEPTIA 1 → cazul in care vin concomitent la mostenire rude din doua clase deosebite →
a. ipoteza vizata se refera la cazul in care defunctul a exheredat prin testament mostenitorii dintr-o
clasa preferata, iar acestia sunt mostenitori rezervatari
b. mostenitorii exheredati vor culege rezerva prevazuta de lege, impotriva vointei defunctului
c. restul mostenirii (cotitatea disponibila) va fi culeasa de catre mostenitorii din clasa subsecventa,
daca defunctul nu a dispus altfel prin testament
6. EXCEPTIA 2 → sotul supravietuitor al defunctului nu face parte din nici o clasa de mostenitori,
intrucat nu este ruda cu defunctul, insa va veni la mostenire in concurs cu orice clasa chemata la
mostenire. Sotul supravietuitor nu inlatura nici o clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de
la mostenire, indiferent de clasa chemata de lege la mostenire
II. Principiul proximitatii gradului de rudenie →
1. REGULA → inauntrul aceleiasi clasr, rudele mai apropiate in grad inlatura de la mostenire rudele
mai indepartate in grad → de ex, copiii defunctului ii inlatura de la mostenire pe nepotii si pe
stranepotii defunctului.
2. EXCEPTIA 1→ in cazul clasei a II a de mostenitori, parintii defunctului (rude de gradul I) nu
inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului si pe descendentii acestora (rude de
gradul III, respectiv de gradul IV), ci ei vin impreuna la mostenire, primind anumite cote stabilite
de lege
3. EXCEPTIA 2 → reprezentarea succesorala
II. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad, chemate la
mostenire →
1. REGULA → daca rudele din aceeasi clasa sunt de acelasi grad de rudenie, ele impart
mostenirea in parti egale. De ex, daca la mostenire vin doi copii ai defunctului, fiecare va primi ½
din mostenirea lasata de defunct.
2. EXCEPTIE 1 → impartirea pe tulpini a mostenirii, in cazul venirii la mostenire a rudelor de
acelasi grad prin reprezentare succesorala
3. EXCEPTIE 2 → impartirea pe linii, in cazul in care la mostenire sunt chemati colaterali privilegiati
(frati si surori) proveniti din parinti diferiti. Fratii si surorile defunctului din aceeasi parinti vor
culege o parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile numai dupa mama (frati uterini) sau
numai dupa tata (frati consangvini)

Reprezentarea succesorala

I. Notiunea reprezentare succesorala →

1. reprezentarea succesorala reprezinta un beneficiu al legii in virtutea caruia unul sau mai multi
mostenitori legali de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urca in gradul si in locul
ascendentului sau, numit reprezentat, care este decedat la data deschiderii mostenirii, pentru a
culege partea de mostenire care i s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta, daca s-ar fi mai aflat
in viata (art.646 – 668,Cciv)
2. utilitatea institutiei juridice a reprezentarii →
a. inlatura unele consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie
b. inlatura unele consecinte injuste ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad de rudenie
3. normele care reglementeaza reprezentarea succesorala sunt de stricta interpretare si, prin
urmare, numarul eventualelor rude care beneficiaza de reprezentare nu poate fi marit
II. Domeniul de aplicare al reprezentarii succesorale → art.665 – 666, art.672,Cciv
1. Reprezentarea succesorala este admisa numai in doua cazuri →
a. In linie dreapta, in privinta descendentilor copiiilor defunctului, fara limita de grad (clasa I de
mostenitori)
b. In linie colaterala, descendentii fratilor si surorilor defunctului, pana la gradul IV inclusuv (stranepot
de frate sau de sora, inclusiv) (clasa a II a de mostenitori, categoria de colaterali privilegiati)
2. nu beneficiaza de reprezentare →

8
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
a. ascendentii ordinari nu ii pot reprezenta pe parintii defunctului
b. verii primari nu ii pot reprezenta pe parintii lor, unchi sau matusi ale defunctului
c. sotul supravietuitor nu il poate reprezenta pe sotul predecedat si nici nu poate fi reprezentat
3. efectele adoptiei in materie de reprezentare →
a. adoptia cu efecte depline → adoptatul si descendentii lui devin rude atat cu adoptatorul, cat si cu
rudele acestuia si, prin urmare, adoptatul si descendentii acestuia vor putea sa beneficieze de
reprezentare succesorala (art.1,Legea nr.273/2004)
b. adoptia cu efecte restranse → adoptatul si descendentii acestuia devin rude numai cu adoptatorul,
iar nu si cu rudele acestuia, mentinandu-se legaturile de rudenie intre adoptat, parintii firesti ai
acestuia si toate rudele acestora, si, prin urmare, adoptatul si descendentii acestuia vor beneficia
de reprezentare succesorala numai daca adoptia a fost consimtita de catre cel care lasa mostenirea.
Astfel, descendentii adoptatului pot veni la mostenire prin reprezentare numai daca adoptia cu
efecte restranse a fost facuta de catre defunct, el avand calitatea de adoptator (moare copilul
adoptat si apoi moare adoptatorul)
III. Conditiile reprezentarii succesorale → trei conditii prevazute de lege :
1. reprezentatul sa fie decedat la data deschiderii mostenirii (art.668,alin.1,Cciv) → nu se
reprezinta decat o persoana moarta →
a. aceasta dispozitie legala nu trebuie sa fie interpretata in sens de predeces, intrucat ar insemna ca
reprezentarea nu se aplica si comorientilor si persoanelor decedate in acelasi timp
b. reprezentarea este admisa in urmatoarele cazuri →
i. persoana este moarta
ii. in cazul comorientilor, dar si in cazul persoanelor decedate in acelasi timp, dar care nu sunt
comorienti → de ex, daca tatal si unul dintre cei doi fii ai sai decedeaza intr-o catastrofa aviatica, fiul
decedat la data deschiderii succesiunii tatalui va fi reprezentat, intrucat este o persoana moarta. Nu
intereseaza faptul ca nu se poate dovedi predecesul fiului in respectiva catastrofa
iii. in cazul in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de declarare a mortii, in care
instanta a stabilit o data a mortii anterioara sau concomitenta cu data deschiderii mostenirii → daca
data mortii stabilita de instanta este ulterioara datei deschiderii mostenirii, cel declarat mort va
mosteni el, iar descendentii lui vor culege aceasta mostenire nu prin reprezentare, ci odata si in
cadrul patrimoniului lasat de acesta (prin retransmitere)
c. reprezentarea nu poate fi admisa in urmatoarele cazuri →
i. persoana este in viata → nu intereseaza faptul ca ea este nedemna sau ca a renuntat la mostenire
ii. persoana este disparuta → nu poate fi reprezentata deoarece persoana declarata disparuta este
prezumata a fi in viata pana la declararea judecatoreasca a mortii, printr-o hotarare judecatoreasca
definitiva
d. reprezentarea nu poate opera per saltum sau omisso medio → aceasta inseamna ca reprezentarea
nu poate opera decat din grad in grad vacant, trecandu-se prin toate gradele intermediare. De ex,
daca defunctul are un copil in viata, un nepot si un stranepot in viata (urmasi ai celui de al doilea
copil decedat al defunctului) → daca nepotul in viata renunta la mostenire sau este nedemn,
mostenirea defunctului va fi culeasa de unicul copil in viata al defunctului (ruda de gradul I).
Stranepotul nu poate veni la mostenire prin reprezentare, intrucat nu poate sari peste locul
ascendentului in viata, renuntator sau nedemn.
2. locul celui reprezentat sa fie un loc util → cel reprezentat ar fi putut sa il mosteneasca pe
defunct, daca s-ar fi aflat in viata la momentul deschiderii mostenirii. Nu este un loc util :
a. locul nedemnului decedat la momentul deschiderii succesiunii
b. locul renuntatorului decedat la momentul deschiderii mostenirii
c. cel reprezentat este un frate (o sora) al defunctului, decedat la momentul deschiderii succesiunii, dar
exheredat prin testament de catre defunct → daca exheredarea priveste un descendent al
defunctului (de ex, un copil), reprezentarea va putea avea loc pentru ca descendentii sunt
mostenitori rezervatari si, deci, locul este util in privinta partii din mostenire care este rezerva.
3. reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea lasata de
defunct →
a. conditiile cerute →
i. sa aiba capacitate succesorala
ii. sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenirea lasata de defunct → prin reprezentare,
vocatia succesorala generala a reprezentantului se transforma in vocatie succesorala concreta
iii. sa nu fi renuntat la mostenirea defunctului
9
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
iv. sa nu fie nedemn fata de defunct
v. sa nu fi fost exheredat de catre defunct (daca este vorba despre descendenti din frati si surori)
b. deoarece nu este in discutie mostenirea lasata de cel reprezentat, reprezentantul poate fi nedemn
fata de acesta, poate sa renunte la mostenirea acestuia si poate sa fie exredat de acesta. Intr-un
cuvant, reprezentantul nu trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru a-l mosteni pe
reprezentat.
IV. Modul cum opereaza reprezentarea succesorala →
1. Reprezentarea succesorala este admisa in toate cazurile (art.655,alin.2,Cciv) →
a. aceasta inseamna ca →
i. descendentii de gradul II vin la mostenire prin intermediul institutiei reprezentarii, atat in cazul in
care ar exista descendenti de gradul I, cat si in cazul in care ar veni la mostenire numai descendenti
de gradul al II lea
ii. nepotii de frate sau de sora (rude de gradul III) vin la mostenire prin intermediul institutiei
reprezentarii, atat in cazul in care vin la mostenire fratii si surorile defunctului (rude de gradul II), cat
si in cazul in care ar veni la mostenire numai nepoti de frate sau de sora`
b. exemplul 1 →
i. D – defunct, F1 si F2 – cei doi fii ai defunctului, decedati la momentul deschiderii succesiunii, N1 –
copilul in viata al lui N2, N3 si N4 – cei trei copiii in viata ai lui F2
ii. N1, N2, N3 si N4 indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenirea bunicului lor, prin reprezentare
iii. Impartirea mostenirii se va face pe tulpini → N1 va primi ½ din mostenire, iar N2, N3, N4 vor primi
impreuna cealalta ½ din mostenire, adica fiecare cate 1/6 din mostenire
c. Exemplul 2 →
i. D – defunct, F1 si F2 – cei doi fii ai defunctului, decedati la momentul deschiderii succesiunii, N1 –
copilul in viata al lui N2, N3 si N4 – cei trei copiii in viata ai lui F2
ii. F1 – nedemn → N1 nu poate veni la mostenire prin reprezentare
iii. N2, N3 si N4 indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenirea bunicului lor, prin reprezentare
iv. Impartirea mostenirii nu este admisa pe o tulpina (F1) → vor veni la mostenire numai nepotii de pe
cealalta tulpina (F2), care beneficiaza de reprezentare
v. impartirea mostenirii se va face pe o tulpina → N2, N3, N4 vor primi impreuna cealalta 100% din
mostenire, adica fiecare cate 1/3 din mostenire
d. Exemplul 3 →
i. D – defunct, F1 si F2 – cei doi fii ai defunctului, decedati la momentul deschiderii succesiunii, N1 –
copilul in viata al lui N2, N3 si N4 – cei trei copiii in viata ai lui F2
ii. N1, N2, N3 si N4 nu indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenirea bunicului lor, prin
reprezentare, intrucat F1 si F2 sunt nedemni
iii. N1, N2, N3 si N4 vor veni la mostenire in nume propriu
iv. Impartirea mostenirii se va face pe capete, adica se va imparti in parti egale → N1, N2, N3, N4 vor
primi fiecare cate 1/4 din mostenire
2. Reprezentarea succesorala este admisa la infinit (nemarginit) →
a. aceasta inseamna ca pot veni la mostenire prin reprezentare nu numai nepotii, dar si stranepotii,
rastranepotii, samd
b. dar, in cazul descendentilor din frati si surori, reprezentarea va opera pana la gradul IV inclusiv,
intrucat mostenirea legala este admisa numai pana la acest grad
3. Reprezentarea opereaza de drept si imperativ → aceasta inseamna ca regulile reprezentarii
succesorale nu pot fi modificate prin vointa :
a. descendentilor care vin la mostenire prin reprezentare → vointa descendentilor nu poate influienta
regulile reprezentarii numai prin renuntarea la mostenire, dar nu si prin acceptarea ei cu efecte
partiale (de ex, impartirea mostenirii sa se faca pe capete, iar nu pe tulpini)
b. defunctului
V. Efectele reprezentarii succesorala →
1. Impartirea mostenirii pe tulpini (art.667,Cciv) → in cazul reprezentarii succesorale, indiferent de
numarul reprezentantilor, acestia au dreptul numai la partea din mostenire care s-ar fi cuvenit
ascendentului lor, daca acesta s-ar fi aflat in viata la data deschiderii mostenirii. Daca o tulpina
se divide pe ramuri, partea de mostenire cuvenita acelei tulpini se divide pe ramuri, descendentii
culegand parti egale.

10
 Curs nr.1, MOSTENIREA LEGALA
______________________________________________________________________
2. mostenitorii prin reprezentare dobandesc atat drepturi, cat si obligatii in raport cu vocatia
succesorala a fiecaruia →
a. cel care a acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar va raspunde de pasivul mostenirii in limita
activului mostenirii
b. cel care a acceptat mostenirea pur si simplu va raspunde de pasivul mostenirii si peste limitele
activului
3. desi reprezentarea opereaza de drept si imperativ, reprezentantul nu este obligat sa accepte
mostenirea (art.686,Cciv)
4. in toate cazurile in care opereaza reprezentarea, mostenitorii indiferent de gradul de rudenie fata
de defunct, sunt mostenitori legali

11