REGULI GENERALE PRIVITOARE LA MOSTENIRE Mostenirea legala consta in transmiterea patrimoniului defunctului catre mostenitorii sai, in temeiul legii.

Mostenirea este legala daca defunctul nu si-a intocmit testamentul. Mostenirea este legala, si daca defunctul a intocmit un testament, dar: -acesta nu cuprinde nici un legat, ci alte dispozitii; -acesta cuprinde unlegat cu titlu universal (priveste doar o parte din mostenire) sau cu tiltu particular (defunctul a dispus de un bun determinat); -acesta cuprinde un legat universal, dar defunctul are mostenitori rezervatari, care vor dobandi rezerva succesorala ex.: defunctul are un fiu -testamentul cuprinde o exheredare a unuia sau a mai multor mostenitori legali, care sunt insa mostenitori rezervatari. cestia vor dobandi rezerva succesorala. !entru a mosteni, in temeiul legii, trebuie sa indeplineasca: sa aiba capacitate succesorala; sa aiba vocatie succesorala legala; sa nu fie nedemna; sa nu fie dezmostenita. "apacitate succesoaral are persoana care exista in momentul deschiderii mostenirii. #ocatia succesoarala legala generala este guvernata de principiul reciprocitatii, care exista intre persoanele fizice. $aca o persoana nu are vocatie la mostenirea unei alte persoane, nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea primeia. #ocatia lor depinde de ordinea in care va surveni decesul lor sau al uneia dintre ele. %rdinea de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala este stabilita pe baza clasei de mostenitori si agradului de rudenie. Cazuri de nedemnitate: 1. atentatul la viata celui ce lasa mostenirea; 2. acuzatia capitala calomioasa impotriva celui ce lasa mostenirea; 3. nedenuntarea omorului a carui victima a cazul cel despre a carui mostenire este vorba. 4. 1. !entru existenta acestui caz de nedemitate succesoarala se cer intrunite urm. conditii: mostenitorul sa fi ucis sau sa fi incercat sa ucida pe cel despre a carui mostenire este vorba; mostenitorul sa fi fost condamnat printr-o hotarare &udecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila pentru infractiunile de mai sus. 2. !entru existenta nedemitatii determinate de acuzatia capitala calomioasa se cer indeplinite urmatoarele conditii: mostenitorul sa fi facut plangere ori denunt; plangerea ori denuntul sa priveasca o infractiune al carei maxim special este pedeapsa cu moartea' abrogat; plangerea sau denuntul sunt calomioase, fapt constatat printr-o hotarare penala definitive si irevocabila de condamnare a mostenitorului. 3. cest caz presupune indeplinirea urmatoarelor conditii: mostenitorul sa fi cunoscut omorul celui pe care mosteneste;

mostenitorul sa fie capabil; mostenitorul san u fi denuntat omorul; nedenuntarea san u fie scuzabila. ( rt. ()( "od "ivil ascendentii si descendentii omoratorului, a fiilor sai in linie directa, sotul sau, fratii sau surorile, uncgii si matusile sale sunt aparati de nedemnitate pentru nedenuntarea omorului). Efectele nedemnitatii *edenuntarea succesorala produce efecte retroactive pana la data deschiderii mostenirii, astfel incat se considera ca nedemnul nu a dobandit nimic din mostenire. *edemnul nu trebuie sa restituie toate bunurile succesorale, in natura, iar, in caz contrar, daca acest lucru nu mai este posibil, va trebui sa plateasca despagubiri (si pentru fructe). Efectele nedemnitatii fata de descendentii sai "opiii nedemnului pot veni la mostenirea bunicului lor defunct, doar in nume propriu nu si prin reprezentare. Efectele nedemnitatii fata de terti $eoarece nedemitatea este o pedeapsa civila, avand un caracter personal, ar trebui ca efectele &uridice incheiate de nedemn cu tertii sai sa ramana valabile. $in acest motiv si in virtutea ocrotirii bunei-credinte a tertilor, exista exceptii: actele de conservare; actele de administrare se mentin deoarece de ele profita si ceilalti mostenitori; actele de dispozitie vor fi valabile daca indeplinesc urmatoarele conditii: a. daca actul are ca obiect un bun mobil++ si a fost incheiat cu un tert de buna-credinta, se mentine; b. daca actul are ca obiect un bun imobil, tertul de buna-credinta se va putea apara. Invocarea nedemnitatii succesoarale ceasta poate fi invocate de orice persoana interesata de inlaturarea de la mostenire a nedemnului: comostenitorii legali, mostenitorii legali subsecventi, legatara sau donatara daca nedemnul este mostenitor rezervatar. !ersoana despre care este vorba, defunctul, se mai numeste si de cuius (abreviere din dreptul roman cel despre a carui mostenire , bunuri este vorba) !ersoanele care dobandesc patrimonial defunctului se munesc mostenitori sau succesori sau erede, erezi, coerezi termen livresc. $obanditorul testamentului se numeste legetar. MOSTE I!E" #E$"#" !E$%#I $E E!"#E "#E &E'O#%TI% II #E$"#E " MOSTE I!II $evolutiunirea legala a mostenirii este reglementata de - principii: 1. principul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali; 2. principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa; 3. principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire. 1. cest principiu a fost denumit denumit !rincipiul prioritatii clasei de mostenitori. "lasa mostenitorilor este o categorie de rude .e stabilesc cele / clase de mostenitori legali:

"lasa 0: a descendentilor in linie directa, compusa din copiii, nepotii, stranepotii defunctului fara limita de grad; "lasa a 00-a: a ascendentilor privilegiati (parintii defunctului), a colateralilor privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana la gradul al 0#-lea inclusiv); "lasa a 000-a: a ascendentilor prdinari (bunici, starbunici, fara limita de grad); "lasa a 0#-a: a colateralilor ordinari (unchii si matusile, verii primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului). "lasele de mostenitori legali sunt chemate sa culeaga mostenirea numai cate una, in ordinea stabilita de "odul "ivil. $e la acest principiu exista 1 e(ce)tii: - este posibila la mostenirea defunctului, sa vina rude din doua clase diferite, atunci cand mostenitorii rezervatari din clasa (descendentii sau parintii defunctului) au fost exheredati prin testament. 2i vor culege rezerva succesorala, iar restul mostenirii va fi dobandit de mostenitorii din clasa subsecventa; - o alta exceptie o constituie cea a sotului supravietuitor care vine la mostenire in concurs cu oricare clasa chemata la mostenire; el nu inlatura si nici nu este inlaturat de vreo clasa de mostenitori legali. 2. *rinci)ul )ro(imitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa 0n cadrul aceleiasi clase, rudele mai apropiate in grad inlatura de la mostenire rudele mai indepartate in grad (proximior excludit remotiorem). stfel, copiii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti, etc. 0n clasa a 00-a fratii si surorile defunctului ii inlatura de la mostenire pe nepotii sau starnepotii de frate. 0n clasa a 00-a de mostenitori, bunicii defunctului, rude de gradul al 00-lea inlatura pe starbunici (rude de gradul 000). 0n clasa a 0#-a unchii si matusile (rude in linie colaterala de gradul 000 cu defunctul) inlatura pe verii primari ai acestuia (rude gradul 0# cu cel decedat). $e la acest principiu exista 1 exceptii: a. in cadrul clasei a 00-a de mostenitori, parintii defunctului desi, sunt rude de gradul 0, nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile acestuia (rude de gradul 00) si nici pe descendentii lor; +. reprezentarea succesorala. !arintii dobandesc o parte stabilita de lege din mostenire in concurs cu colateralii privilegiati. $e asemenea, sotul supravietuitor culege o parte determinata de lege in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs. !E*!E,E T!E" S%CCESO!"#" 3eprezentarea succesorala reprezinta o inlocuire a unei persoane anterior decedate si nu o inlocuire a vointei unei persoane in viata. *u se confunda cu reprezentarea in actele &uridice, in general definita ca fiind procedeul prin care o persoana numita reprezentant, incheie un act &uridic in numele si pe seama unei alte persoane numite reprezentat. &omeniul de a)licare 3eprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si a descendentilor din frati sau surori. $eoarece reprezentarea deroga de la principiile generale ale

devolutiunii legale a mostenirii, dispozitiile ce o prevad sunt de stricta interpretare. $e aceea, ascendentii ordinari, verii primari nu pot veni la mostenire prin reprezentareaparintilor, respectiv a unchilor sau matusilor defunctului. Conditiile re)rezentarii succesorale !entru a opera reprezentarea se cer intrunite anumite conditii, unele in persoana reprezentatului, altele in persoana reprezentatului. a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii; !otrivit art. ((4 al 0 "od "ivil 5 nu se reprezinta decat persoane moarte6. b. locul celui reprezentat sa fie util; 3eprezentarea este admisibila cand cel reprezentat, daca ar fi fost in viata la deschiderea mostenirii, ar fi avut vocatie concreta la mostenire. c. reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile pentru a culege mostenirea lasata de defunct; cesta sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba capacitate succesoara; sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenirea defunctului. doptatul cu efecte depline poate beneficia de reprezentare deoarece adoptatul si descendentii lui devin rude cu adoptatorull si rudele lui. 3eprezentarea opereaza chia daca reprezentantul este nedemn de a veni la mostenirea reprezentatului (nedemnitatea produce efecte relative, numai in raport cu persoana de fata de care s-a savarsit fapta). .au daca reprezentantul a renuntat la mostenirea reprezentatului sau a fost exheredat de acesta . Modul in care o)ereaza re)rezentarea 1. 3eprezentarea opereaza in toate cazurile $aca reprezentarea nu ar fi admisa pe o tulpina, vor veni la mostenire nepotii de pe cealalta tulpina, prin reprezntare excluzand de la mostenire pe copilul nedemnului. 2. 3eprezentarea este admisa la infinit in cadrul clasei 0 de mostenitori in sensul ca acestia, indiferent de grad pot fi reprezentati (nepoti, stranepoti). 0n cazul descendentilor din frati si surori pot beneficia de reprezentare numai rudele colaterale pana la gradul 000 inclusiv. 3. 3eprezentarea opereaza de drept, in temeiul legii fara a mai fi necesara indeplinirea altei conditii pe langa cele prezentate. 3eprezentarea opereaza imperativ, caci ea nu poate fi influentata de vointa descendentilor (decat renuntand la mostenire) sau a defunctului. Efecetele re)rezentarii succesoare !otrivit dispozitiilor (art ((/, ((7 "od "ivil) reprezentarea produce 1 efecte: 1. urcarea reprezentantului in locul, gradul si drepturile reprezentatului; 2. inpartirea pe tulpini. 3eprezentantii, dobandesc ca urmarea a culegerii mostenirii nu numai activul, ci si pasivul succesoral, in raport cu vocatia succesorala a fiecaruia, respunzand pentru pasivul succesoaral in limitele activului daca a acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si peste aceasta limita, daca reprezentantul a acceptat mostenirea pur si simplu. &!E*T%# #" MOSTE I!E " !%&E#O! &E-% CT%#%I Clasa I de mostenitori legali . &escendentii defunctului $in prima clasa de mostenitori legali fac parte descendentii defunctului, fie ca sunr din casatorie sau din afara casatoriei inclusiv adoptatii. $aca adoptatorul a decedat, adoptatul si descendentii lui il mostenesc.

$aca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul 0 sau de grad subsecvent, fiecaruia ii va reveni aceeasi parte din mostenire. $aca descendentii de gradul 00 si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini, principul egalitatii aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi tulpina. $aca in concurs este chemat si sotul supravietuitor, se stabileste mai intai cota sa si restul se imparte intre descendenti dupa regulile aratate mai inainte. Caractere /uridice: $escendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare; .unt mostenitori rezervatari; .unt mostenitori sezinari (avand posesiunea de drept a titlului de mostenitor); .unt obligati la raportul donatiilor primate de la defunct, daca acestea nu au fost facute cu scutire de raport. Clasa a II0a de mostenitori legali . "scendentii )rivilegiati si colateralii )rivilegiati $aca defunctul nu are descendenti, sau acestia au fost dezmosteniti sau nu vor sa mosteneasca, vor veni la mostenire rudele ce fac parte din clasa a 00-a de mostenitori: !arintii defunctului (ascendentii privilegiati); 8ratii si surorile defunctului sau descendentii acestora (colateralii privilegiati). "scendentii )rivilegiati: !arintii defunctului: din casatorie; din afara casatoriei; din adoptie. $aca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului, mostenirea se va imparti in mod egal intre ei. 0n cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatorul vine la mostenire alaturi de parintii firesti ai adoptatului. $aca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii privilegiati, ei vor dobandi 9 din mostenire (daca defunctul are un singur parinte) sai : din mostenire (daca defunctul are cel putin 1 parinti). $aca defunctul are un sot supravietuitor, se stabileste mai intai cota acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a 00-a, dupa regulile aratate mai sus. Caractere /uridice: pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; sunt mostenitori rezervatari; sunt mostenitori sezinari; nu sunt obligati la raportul donatiilor. Colateralii )rivilegiati: 8ratii si surorile defunctului si descendentii acestora. ici intra fratii si surorile din aceeasi casatorie, din casatorii diferite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. $aca la mostenire sunt chemati frati si surori din categorii diferite, mostenirea se va imparti in doua parti egale: linia paterna (ce cuprinde &umatate din mostenirea ce se imparte intre fratii defunctului ce au acelasi tata cu defunctul) si linia materna (ce cuprinde cealalta &umatate din mostenire), ce se imparte intre fratii si surorile defunctului ce au aceeasi mama cu defunctul. 0mpartirea pe linii se aplica si descendentilor din frati si surori, indiferent ca ei vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu.

8ratii buni vor dobandi : din mostenire, iar fratii consagvini si cei uterini cate 9 fiecare. "aractere &uridice: pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; nu sunt mostenitori rezervatari; sunt mostenitori sezinari; nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa a III0a de mostenitori legali . "scendentii ordinari .unt: bunicii, strabunicii, etc. fara limita de grad. 2i vor veni la mostenire daca defunctul nu are mostenitori din primele doua clase sau cei existenti au renuntat la mostenire sau sunt nedemni. scendentii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. $aca defunctul are ascendenti ordinari de grade diferite, cei de grad mai apropiat ii inlatura de la mostenire pe cei de grad mai indepartat. $aca sunt mai multi ascendenti ordinari de acelasi grad, mostenirea se va imparti in cote egale intre ei. $aca alaturi de ascendentii ordinari este chemat la mostenire si sotul supravietuitor, acesta isi va retine primul cot ace 0 se cuvine, dupa care restul se va imparti intre ascendentii ordinari dupa regulile de mai sus. $reptul la mostenire al ascendentilor ordinari are urmatoarele Caractere /uridice: pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; nu sunt mostenitori rezervatari; sunt mostenitori sezinari; nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa a I'0a de mostenitori legali . Colateralii ordinari .unt: unchii si matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului. 2i vor veni la mostenire daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase sau cei existenti nu pot, fiind nedemni sau exheredati sa mosteneasca sau au renuntat la mostenire. "olateralii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. $aca la mostenire vin colateralii ordinari de grade diferite, cei de grad mai apropiat ii inlatura de la mostenire pe ceilalti de grad mai indepartat. $aca exista mai multi colaterali ordinari de acelasi grad, mostenirea se va imparti in mod egal intre ei. $aca defunctul are si un sot supravietuitor, acesta isi va lua mai intai cota ce i se cuvine, restul mostenirii impartindu-se intre colateralii ordinari, dupa regulile aratate mai sus. Caractere /uridice: pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; nu sunt mostenitori sezinari; nu sunt mostenitori rezervatari; nu datoreaza raportul donatiilor.

&!E*T%!I#E S%CCESO"!#E "#E SOT%#%I S%*!"'IET%ITO!

"# &E-% CT%#%I !entru a-l putea mosteni pe defunct, sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile generale cerute pentru a mosteni si, in plus, sa iba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii. *u are importanta cat a durat casatoria sau daca sotii erau sau nu despartiti in fapt. &re)turi sot su)ravietuitor: un drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele patru clase; un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta; un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit. 0n concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 9 din mostenire; in concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de numarul lor, care vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la ;,- din mostenire; in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor dobandeste : din mostenire; in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 9 din mostenire; in lipsa rudelor din cele patru clase, sotul supravietuitor dobandeste intrega mostenire. Caractere /uridice: poate veni la mostenire doar in nume propriu nu si prin reprezentare; daca vine in concurs cu descendentii defunctului, datoreaza raportul donatiilor. $reptul la mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta !entru a dobandi aceste bunuri, trebuie sa indeplineasca conditii: 1. sotul supravietuitor sa nu vina la mostenire in concurs cu descendentii defunctului; 2. defunctul sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte; 2.1 in acest caz buburile se includ in masa succesorala; 2.2 sotul supravietuitor va pierde orice drept supra acestor bunuri, aceste bunuri incluzandu-se in masa de calcul pentru stabilirea rezervei succesorale a sotului supravietuitor. .i darurile de nunta facute de terti, exclusiv sotului defunct, vor avea acelasi regim &uridic, fiind dobandite in exclusivitate de sotul supravietuitor. &re)tul de a+itatie al sotului su)ravietuitor 0n momentul deschiderii mostenirii, sotul supravietuitor, in afara de celelalte drepturi succesorale, are un drept de abitatie asupra casei de locuit, indiferent de mostenitorii cu care intra in concurs, Conditii: la data deschiderii mostenirii, sotul supravietuitor a locuit in casa ce formeaza obiectul dreptului de abitatie; nu are locuinta proprie;

Caracteristici: -

casa face parte in tot sau in parte din mostenire; nu devine prin mostenire proprietarul exclusiv al casei; defunctul nu a dispus altfel.

este un drept real; este un drept conferit sotului supravietuitor cu titlu gratuit; este un drept personal. &!E*T%# ST"T%#%I "S%*!" MOSTE I!II '"C" TE 0n lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului, trec in domeniul public. .tatul nu poate renunta la mostenire (nu are drept de optiune succesorala). *otarul elibereaza certificat de vacanta succesorala. $obandind un partimoniu, statul va fi obligat fata de creditori in aceleasi conditii ca orice mostenitor legal. .tatul va raspunde de pasivul succesoral chiar daca nu s-a intocmit un inventar al bunurilor succesorale. MOSTE I!E" TEST"ME T"!" !eguli generale cu )rivire la mostenirea testamentara Mostenirea este legala cand transmiterea unui patrimoniu succesoral are loc in temeiul legii, in ordinea si cotele determinate de aceasta, sau cand defunctul care a lasat un testament, in acesta nu sunt cuprinse dispozitii referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral. Mostenirea este testamentara atunci cand transmiterea patrimoniului succesoral are loc datorita vointei celui care lasa masa succesorala printr-un testament. Mostenirea legala poate coexista cu mostenirea testamentara. 0n cazul mostenitorilor rezervatari, se impune coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara. !utem aprecia deci ca mostenirea testamentara inlatura pe cea legala numai daca nu exista mostenitori rezervatari si testatorul a instituit unul sau mai multi legatori universali sau doi ori mai multi legatori cu titlu universal care, cumulativ au vocatie la mostenirea intreaga. <ransmiterea mostenirii este o transmitere pentru cauza de moarte (mortis causa). <ransmiterea mostenirii este o transmisiune universala deoarece are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate, ca universalitate &uridica, adica toate drepturile si obligatiile care au valoare economica si au apartinut defunctului. <ransmitrea mostenirii este o transmisiune unitara in sensul ca toate drepturile si obligatiile defunctului se transmit mostenitorilor legali sau legatori dupa aceleasi norme &uridice, indiferent de originea bunurilor care o compun. <ransmiterea bunurilor este indivizibila, adica acceptarea sau renuntarea mostenirii nu poate avea ca obiect numai o parte din acea mostenire. 2fectul &uridic al transmiterii mostenirii are loc in momentul deschiderii mostenirii, iar mostenitorii legali nu pot dobandi nici un drept asupra patrimoniului succesoral decat in momentul deschiderii mostenirii. C"*"CIT"TE" S%CCESO"!"#" % are orice persoana care exista in momentrul deschiderii mostenirii, are capacitatea de a culege o succesiune, de a mosteni. $ovada existentei revine aceluia care pretinde dreptul de a mosteni. *ersoanele care au ca)acitate succesorala

*ersoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorala fara deosebire de sex, opinie, rasa, nationalitate, limba, apartenenta publica, s.a. $ovada o face cu actele de stare civila sau prin orice mi&loace de dovada admise de lege. *ersoanele dis)arute au de asemenea capacitate succesorala (fiind prezumate de lege a fi in viata). "apacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu efect retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare &udecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data deschiderii mostenirii. *ersoanele conce)ute dar nenascute la data desc1iderii succesiunii $repturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu (nu si viabil). cceptarea mostenirii cuvenite unui minor va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar, astfel ca el va raspunde de datoriile mostenirii numai in limita activului, putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. *ersoanele /uridice au capacitatea de a dobandi in virtutea testamentului lasat de defunct bunurile mostenirii de la data dobandirii personalitatii &uridice in conditiile legii, adica de la data inregistrarii. *ersoanele care nu au ca)acitate succesorala !ersoanele fizice predecedate si persoanele &uridice care au incetat sa aiba fiinta. Comorientii: 5cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi impre&urare, fara se se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata.6 !rin comorienti intelegem: doua sau mai multe persoane , decedate in aceeasi impre&urare , si in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia ,. 2ste necesar a se preciza ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca. *ersoanele fizice decedate in acelasi tim) 2codecedatii3 $eosebire de comorienti -= nu a murit in aceeasi impre&urare. $eci in cazul mortii mai multor persoane unde nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia ele sunt socotite ca au murit deodata. TEST"ME T%# 2ste un act &uridic revocabil prin care testatorul dispune in cazul incetarii sale din viata, de tot sau o parte din avutul sau. Caractere /uridice 2ste un act &uridic unilateral (manifestare de vointa a testatorului cu intentia de a produce efecte &uridice); 2ste un act &uridic )ersonal (nu poate fi incheiat prin reprezentare are si caracter individual); 2ste un act &uridic solemn (sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul trebuie sa fie incheiat intr-una din formele prevazute de lege); 2ste un caz &uridic )entru cauza de moarte (efectele dispozitiilor din testament produc efecte numai la moartea testatorului); 2ste un act esentialmente revoca+il (poate fi revocat pana in ultima clipa de viata a testatorului). Cu)rinsul testamentului

%biectul principal al testamentului il constituie legatele (dispozitiile referitoare la patrimoniul succesoral -= legatele universale sau cu titlu universal sau bunurile care fac parte din acel patrimoniu -= legate cu titlu )articular . 0n afara de legate, testamentul mai cuprinde: *umirea unui executor testamentar; 2xheredari (adica inlaturarea de la mostenire a unor mostenitori legali, in limitele prevazute de lege); .arcini impuse legatorilor sau mostenitorilor legali; 3evocarea totala sau partiala a unui testament anterior; !arta&u de ascendent (imparteala facuta de testator intre descendentii sai a bunurilor succesorale); 3ecunoasterea de catre mama a copilului trecut in registrul de stare civila; $ispozitii de ultima vointa (ex.: privitoare la recunoasterea unei datorii, referitoare la funeralii, etc.) !entru a fi valabil, testamentul trebuie sa indeplineasca, conditiile de validitate ale actului &uridic (capacitatea de a incheia actul, consimtamantul valabil, obiect determinat (determinabil) si licit, cauza sa fie reala, licita si morala). Ca)acitatea: testatorul sa ai+a ca)acitate de a dis)une. Inca)acitati de a dis)une )rin testament .unt incapabile de a dispune prin testament: - Minorul care nu a implinit varsta de ;( ani (incapacitatea lui fiind totala); (la ;/ ani are capacitate de exercitiu restransa); - !ersoana pusa sub interdictie &udecatoreasca (incapacitatea interzisului este totala si permanenta); - Minorul care a implinit varsta de ;( ani poate dispune prin testament dar pentru o &umatate din ceeea ce ar putea dispune daca ar fi ma&or; 2x.: $aca are un parinte care este rezervatar pe 9 din mostenire, poate dispune de &umatate din ;,-, adica -,4 din mostenire. - Minorul desi are ;( ani si are capacitate partiala de a dispune prin testament, nu poate dispune in favoarea tutorelui sau; - >ipsa discernamantului neprevazut de lege ca atare atrage incapacitatea celui in cauza de a face acte de dispozitie testamentara; (lipsa discernamantului din cauza alienatiei sau debilitatii mintale, stare de boala, hipnoza, somnambulism, betie alcoolica, folosire de narcotice, etc, fie dovedite prin forme concludente); - "omerciantul persoana fizica - nu este imcapabil de testament, daca se afla in stare de faliment (reorganizare si lichidare &udiciara). "apacitatea de a incheia un act &uridic trebuie sa fie apreciata la momentul cand se savarseste. Sanctiunea inca)acitatii legale sau naturale de a dispune prin testament este nulitatea relativa a testamentului potrivit dreptului comun, intrucat incapacitatile de a dispune prin testament au ca scop protectia vointei incapabilului si a familiei sale. Inca)acitati de a )rimi )rin testament Medicii si farmacistii -= de la bolnavii lor; !reotii -= care au asistat pe testator in cursul ultimei sale zile; %fiterii de marina pe mare -= daca nu sunt rude cu testatorul. !entru viciile de consimtamant ca si in cazul incapacitatii legale sau naturale de a dispune prin testament sanctiunea aplicabila este nulitatea relativa.

10

Conditii generale de forma )entru validitatea testamentului 8orme testamentare prevazute de lege: 1. forme ordinare testament olograf; testament autentic; testament secret (mistic). 2. forme e(traordinare : testamente privilegiate Conditii de forma: a). forma scrisa; b). forma actului separat a3. (pentru validitate) ad solemnitatem 8ara forma scrisa nu exista testament. +3. >egea nu permite ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unei a treia persoane numite testamente con/unctive ; astfel de testamente sunt interzise, deoarece ar conferi testamentului caracter contractual si deci irevocabil prin vointa unilaterala. .anciunea nerespectarii conditiilor de forma (forma scrisa si forma actului separat) este nuliatea absoluta. Constatarea nulitatii potrivit dreptului comun poate fi invocata de orice persoana interesata si oricand, fie pe cale de exceptie, fie pe cale de actiune, dreptul de a invoca fiind inprescriptibil. "onform legii, testamentele se impart in trei categorii: 1. testamente ordinare (obisnuite): testamentul olograf, testamentul autentic si testaentul mistic (secret); 2. testamente )rivilegiate (extraordinare) care pot fi incheiate numai in situatii exceptionale; astfel sunt: testamentul militarilor, testament facut in caz de boala contagioasa, testamentul maritim. 3. alte forme de testament permise de lege in mod special, pentru legatele avand ca obiect anumite sume de bani, sau pentru dispozitiile testamentare ale catatenilor romani aflati in strainatate. Testamentul olograf 2ste un act &uridic scris in tot, datat si semnat de mana testatorului. 2ste un act solemn, scrierea integrala, datarea si semnarea de mana testatorului sunt prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute, deci ad solemnitatem. .crierea (de mana testatorului) cerinat ad solemnitatem; $ata (datarea exacta de mana testatorului) zi, luna, an; .emnatura (testatorului) reprezinta vointa sa definitiva. >ipsa acestora conduce la nulitatea testamentului. #eridicitatea se probeaza prin recunoasterea sau verificarea de scripte. Testamentul autentic fost facut in interiorul tarii, iar prin incheiere a fost investit, in conditiile prevazute de lege pentru autentificarea inscrisurilor, cu forma autentica de catre notarul public (; exemplar se pastreaza la biroul notarial). utentificarea testamentelor este de competenta notarilor publici (>egea nr. -(,;??)).

11

utentificarea consta intr-o incheiere care trebuie sa cuprinda: data si locul autentificarii @ alte elemente (ex.: ca s-a luat consimtamantul testatorului, ca testatorul a semnat testamentul in fata notarului, etc.). Testamentul mistic 2secret3 2ste un testament strans, sigilat, prezentat &udecatoriei in vederea efectuarii formalitatilor de suprascriere, semnat de testator. <estatorul va declara in fata &udecatorului ca dispozitiile din inscrisul prezentat este testamentul sau, scris de el sau de altul, dar semnat de el. !e plicul sau hartia sigilata, &udecatorul este obligat sa intocmeasca 5actul de suprascriere6 (actul de subscriptie potrivit rt. 4(/ "od "ivil), constand in intocmirea unui proces - verbal in care se consemneaza prezentarea testatorului(identificat de &udecator), declaratia acestuia ca testamentul este al sau si semnat de el. ctul de suprascriere este un act autentic, iar inscrisul testamentar este un act sub semnatura privata. Testamentele )rivilegiate .unt testamente autentice simplificate, facute de persoane care se gasesc in impre&urari exceptionale care &ustifica posibilitatea testarii intr-o forma autentica simplificata. Testamentul militarilor Militarii si persoanele asimilate lor pot testa valabil in fata comandantilor de unitate sau in fata altor ofiteri superiori asistati de 1 martori, sau in fata medicului militar, sef asistat de comandantul spitalului militar, daca militarul este ranit sau bolnav. Testamentul facut in tim) de +oala contagioasa !ersoana bolnava sau sanatoasa care se afla intr-o localitate izolata din cauza unor epidemii de boli contagioase pot testa valabil in fata unui membru al consiliului local asistat de 1 martori. Testamentul maritim "alatorii sau membrii echipa&elor care se afla pe un vas sau un pavilion romanesc pot testa pe timpul calatoriei in fata comandantului de vas, a inlociutorului acestuia, asistat de ofiterul intendent sau inlocuitorul sau si 1 martori, testament care se va redacta in 1 exemplare originale, care se vor expedia in tara prin intermediul consulatelor sau organelor portuale romane. 8orma scrisa si forma inscrisului separat sunt obligatorii si in cazul acestor testamente (privilegiate). "lte forme de testament !e langa testamentele ordinare si privilegiate, legea prevede reguli speciale de forma pentru: - &is)ozitiile testamentare numite clauze testamentare avand ca obiect sume de bani depuse la ".2.".; - Testamentele cetatenilor romani aflati in strainatate. Testamentul facut de un cetatean roman in strainatate %rice roman aflat intr-o tara straina va putea face testamentul sau in forma olografa sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul rt. 44) "od "ivil articol caduc. <estamentele depuse si facute in fata autoritatilor statului roman.

12

MOSTE I!E" TEST"ME T"!" !egimul /uridic al )rinci)alelor dis)ozitii testamentare #egatul 2ste o dispozitie testamentara prin care testatorul dispune ca una sau mai multe persoane urmeaza a dobandi cu titlu gratuit, la decesul sau, o parte sau in tot, patrimoniul sau, ori anumite bunuri determinate. 2ste o liberalitate pentru cauza de moarte (ca act unilateral de vointa), testatorul urmand sa procure un avanta& patrimonial (drept real sau , si de creanta)legatarul fara contraechivalent. &esemnarea legatarului ceasta trebuie facuta prin testamentul incheiat in forme legale personal de catre testator, in sensul ca elementele necesare pentru identificarea legatarului sa se regaseasca in cuprinsul testamentului. >egatarul trebuie sa fie o persoana determinata sau determinabila in momentul deschiderii mostenirii; el poate fi insa si o persoana viitoare, cu conditia ca aceasta sa fie conceputa in momentul deschiderii mostenirii si sa fie determinabila. #egatul secret este considerat nul, avand in vedere necesitatea desemnarii legatarului prin testament. #egatul cu facultate de alegere este nul, pentru ca nu testatorul dispune, ci un tert, dupa moartea testatorului. &esemnarea directa : in afara de indicarea numelui, prenumelui, se va indica si calitatea care ii individualizeaza pe legatari (de ex. frate, nepoti, etc.). Este desemnare indirecta , daca rezulta din exheredarea unor mostenitori legali, avand rezultat si marirea cotei succesorale, alaturi de chemarea la mostenire a mostenitorului subsecvent. Clasificarea legatelor $upa obiectul dispozitiei testamentare (principalul criteriu de clasificare): legate universale sau cu titlu universal (pentru patrimoniu) si legate cu titlu particular (pentru anumite bunuri). Modalitatile care afecteaza liberalitatea (alt criteriu de clasificare): legate pure si simple, respectiv legate cu termen sau sub conditie si legate cu sarcina. Clasificarea legatelor du)a o+iectul lor >egatul poate avea ca obiect un patrimoniu, o universalitatea de bunuri sau bunuri determinate, privite ut singuli. >egatul universal A are ca obiect intraga avere a testatorului. >egatul este cu titlu universal daca se vizeaza o cota-parte din acea universalitate. >egatul este cu titlu )articular (singular), avand ca obiect bunuri determinate. 1. #egatul este universal daca se confera vocatie (chemare) la intreaga mostenire si chiar daca legatarul care va culege intreaga mostenire vine in concurs cu mostenitori legali rezervatari. cest tip de legat nu se refera la bunuri, ci confera vocatie la intreaga mostenire. >egatul (legatarul) universal se mai poate intalni si sub denumirea : >egatul nudei proprietati a intregii mosteniri; >egatul prisosului (remesitei), adica a ceea ce ramane dupa executarea legatelor cuprinse in testament; >egatul tuturor bunurilor mobile si imobile; >egatul cotitatii disponibile a mostenirii.

13

2. #egatul cu titlu universal este daca legatarul are vocatie (chemare) la o cota-parte (fractiune) din mostenire (universalitate), indicata intr-o masa de bunuri succesorale si exprimata printr-o fractie matematica. .unt legate cu titlu universal: >egatul tuturor bunurilor mobile; >egatul tuturor bunurilor imobile; >egatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor mobile; >egatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor imobile; >egatul unei fractiuni din mostenire (;,1, B, ;,-) #egatul cu titlu )articular (singular) este daca legatarul are vocatie succesorala la unul sau mai multe bunuri determinate privite singular (ut singuli). >egatarul cu titlu particular nu are vocatie la : Cniversalitatea succesiuniii; >a o fractiune din acesta universalitate. ci numai asupra bunurilor determinate (determinabile), specificate in testament, indiferent de valoarea si numarul acestor bunuri. #egate cu titlu )articular : >egatul unor bunuri corporale certe (individual determinate) sau bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar, masura, etc.; >egatul unor bunuri incorporale (ex.: dreptul de proprietate intelectuala); >egatul unui fapt (posibil si licit) mostenitorul universal sau cu titlu universal este obligat sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea legatarului. #egatul uzufructului : este posibil ca prin testament nuda proprietate sa fie lasata unuei persoane, iar uzufructul unei alte persoane. 2ste un legat cu titlu particular, deoarece are ca obiect un bun (drept) determinat si anume uzufructul. >egatul altor dezmembraminte ale proprietatii uzul sau abitatia constituie legate cu titlu particular. #egatul +unului individualizat este un legat cu titlu particular ce are drept obiect un bun individual determinat care se afla in indiviziune la data deschiderii mostenirii. Clasificarea legatelor in functie de modalitati #egatul )ur si sim)lu A daca nu este afectat de nici o modalitate. $repturile legatarului, la fel cu ale mostenitorilor legali, se nasc in momentul deschiderii mostenirii. #egatul cu termen >egatul supus unui termen de catre testator; efectele acestuia se vor produce dupa cum termenul este suspensiv sau extinctiv. 0n cazul termenului sus)ensiv, drepturile legatarului se vor naste si se vor putea transmite intervivos si mortis causa ca si in cazul legatului pur si simplu; 0n cazul termenului e(tinctiv , legatul produce efecte de la deschiderea mostenirii, dar implinirea termenului dreptului legat se stinge pentru viitor (ex.: dreptul la o renta). #egatul su+ conditie - conditia care afecteaza existenta (nasterea sau desfiintarea) legatului poate fi suspensiva sau rezolutorie. Conditia sus)ensiva legatarul devine proprietar la realizarea conditiei; Conditia rezolutorie drepturile legatarului se nasc la deschiderea mostenirii. >egatul se desfiinteaza cu efect retroactiv de la data deschiderii mostenirii, la realizarea conditiei

14

rezolutorii. $aca aceasta conditie nu se realizeaza, legatul se consolideaza definitiv ca si cum ar fi un legat pur si simplu. #egatul cu sarcina 2su+ modo 3 , este o obligatie impusa de testator legatarului (dupa acceptarea legatului) sarcina ca modalitate a legatului, care trebuie executata. Ineficacitatea legatelor ulitatea (relativa sau absoluta) A intervine in caz de nerespectare a regulilor de forma sau fond prevazute de legea pentru validitatea lor. !eductiunea A intervine in cazul cand s-a depasit conditia indispensibila, prin liberalitatile facute de defunct. !evocarea (testamentului sau a unor dispozitii) A poate fi voluntara (facuta de testator) sau &udecatoreasca, pronuntata de instanta in cazurile prevazute de lege. Caducitatea A intervine cand executarea legatelor devine imposibila din cauze posterioare momentului intocmirii testamentului. ulitatea legatelor *ulitatea (relativa sau absoluta) intervine in cazul cand dispozitia testamentara sau testamentul nu intruneste conditiile de validitate (fond sau forma) prevazute de lege. !evocarea legatelor a. !evocarea voluntara !evocarea voluntara e()resa (directa) A este un act solemn redactat in forma autentica testamentara sub sanctiunea nulitatii absolute. Testamentul revocator A trebuie sa indeplineasca cerintele de forma ale unui testament, inclusiv forma testamentului olograf simplificat. !evocarea voluntara tacita (indirecta) A redactarea unui testament nou (posterior), fara a revoca pe cel anterior si instrainarea obiectului legatului cu care se asimileaza si distrugerea lui. &istrugerea voluntara a testamentului A consta in ruperea, arderea, stergerea textului sau a unui element esential cum ar fi semnatura, are semnificatia revocarii tacite daca: <estamentul este mistic (secret) sau olograf, existand intr-un singur exemplar; $istrugerea testamentului de catre testator sa fie voluntara; $istrugerea sa fie materializata, sa fie efectiva. 3evocarea tacita prin distrugerea testamentului poate fi partiala sau totala. +. !evocarea /udecatoreasca ceasta revocare intervine in cazurile in care legatarul, in mod culpabil, savarseste o fapta limitativ prevazute de lege drept cauza de revocare &udecatoreasca, inainte sau dupa deschiderea mostenirii (ex.: refuzul la alimentatie, survenienta unui copil, in&uria grava). 3evocarea pentru neindeplinirea sarcinii A actiune in &ustitie 3evocarea pentru ingratitudine 3evocarea &udecatoreasca poate fi pronuntata daca legatorul a comis urmatoarele fapte: - In tim)ul vietii testatorului : tentat la viata testatorului; $elicte, cruzimi, in&urii grave la adresa lui. - du)a moartea testatorului in&urii grave facute urmasilor lui. Caducitatea legatelor

15

2ste imposibilitatea de a fi executat legatul ce a fost instituit valabil si nerevocat, din cauze posterioare obiective, intocmirii testamentului sau din cauza renuntarii legatarului la legat dupa ce a fost deschisa mostenirea. Cazuri de caducitate $ecesul legatarului legatul devine caduc daca legatarul a murit inaintea testatorului; 0ncapacitatea legatarului de a primi legatul - 5orice dispozitie testamentara cade cand + legatarul + va fi necapabil de a o primi6; *eacceptarea legatului de catre legatar 5nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine6; !ieirea totala a bunului care formeaza obiectul legatului 5legatul va fi caduc daca lucrul legat a pierit de tot din viata testatorului6. Consecintele ineficatitatii legatelor &re)tul de acrescamant 0n cazul ineficacitatii legatului din cauza nulitatii, revocarii sau caducitatii, mostenirea, respectiv cota-parte corespunzatoare din mostenire, va fi culeasa de comostenitori ale caror cote succesorale vor creste in mod corespunzator sau va trece la mostenitori subsecventi. 0n materia devolutiunii testamentare a mostenirii, regula este ca de ineficacitatea legatului profita acei mostenitori (legali sau testamentari), ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta legatului sau care aveau obligatia sa execute legatul. $eci, profita mostenitorii in dauna carora legatul ar fi fost executat. E(1eredarea 2dezmostenirea3 !rin exheredare, mostenitorul legal, fie si nerezervatar, pierde numai emolumentul mostenirii (vocatia concreta de mostenire), dar nu si titlul de mostenitor. !oate cere in acest caz, anularea sau constatarea nulitatii dispozitiilor testamentare. 2xheredarea poate fi: &irecta 2e()resa3 testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a mostenitorilor legali. ceasta poate fi partiala sau totala (nominala sau generala). Indirecta prin instituirea de legatari, mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati de la mostenire total, iar cei rezervatari in limita cotitatii disponibile. E(ecutiunea testamentara 2ste o dispozitie cuprinsa in testament in care testatorul imputerniceste si desemneaza una sau mai multe persoane pentru a pune in executare dispozitiile testamentare. 2xecutor testamentar, poate fi orice persoana (mostenitor legal sau testamentar, avocat, etc.) care sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Minorul, cu capacitate restransa de exrcitiu nu poate fi executor testamentar. Incetarea e(ecutiunii testamentare Cazuri: $aca dispozitiile testamentare au fost executate integral; !rin moartea executorului testamentar; !rin renuntarea executorului testamentar; !rin revocarea executiunii de catre instanta; !rin punerea sub interdictie a executorului testamentar.

16

#IMITE#E &!E*T%#%I &E &IS*O,ITIE "S%*!" MOSTE I!II >ibertatea de a dispune de patrimoniu pentru cauza de moarte se poate exercita numai pe calea dispozitiilor (legatelor) testamentare, precum si libertatea de a mosteni trebuie sa fie exercitate in anumite limite stabilite de lege. "ea mai importanta limitare a libertatii testamentare este stabilita de lege prin institutia rezervei succesorale. O)rirea )actelor asu)ra unei mosteniri nedesc1ise4 viitoare !rin )act (act &uridic) asupra unei mosteniri viitoare, interzis de lege, se intelege orice contract sau act unilateral prin care se renunta la o mostenire viitoare, nedeschisa la data incheierii lui sau se instraineaza drepturile eventuale ale uneia dintre parti din acea mostenire. !entru ca actul sa intre sub incidenta prohibitiei legale ca pact (act &uridic) asupra unei mosteniri viitoare el trebuie sa aiba ca obiect drepturi asupra unei mosteniri: Mostenirea in cauza sa nu fie deschisa; !actul sa nu fie permis in mod exceptional de lege. Dunul determinat care formeaza obiectul pactului (daca este cazul) sa nu intre in alcatuirea patrimoniului succesoral. !actul care intruneste conditiile aratate este lovit de nulitate absoluta, putand fi invocata de orice persoana interesata. O)rirea li+eralitatilor care incalca rezerva succesorala !ezerva succesorala si cotitatea dis)oni+ila *imeni nu este obligat sa lase o mostenire, chiar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor. !ezerva succesorala: este parte a patrimoniului celui ce lasa mostenirea, la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin dispozitii testamentare sau liberalitati facute in timpul vietii. Cotitatea dis)oni+ila : este partea patrimoniului care excede rezervei succesorale si de care defunctul putea dispune liber, inclusiv prin donatii si dispozitii testamentare. Caractere /uridice ale rezervei succesorale 3ezerva are caracter succesoral, fiind o parte a mostenirii care este atribuita mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. 3ezerva fiind o parte a mostenirii, atribuirea ei implica obligatia de plata a datoriilor, daca acceptarea mostenirii a fost pur si simpla, iar daca a fost sub beneficiu de inventar, numai cu bunurile mostenirii. Caracterul im)erativ al rezervei Mostenitorii rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabiliti imperativ de lege. ctele incheiate cu nerespectarea dispozitiilor legale privind rezerva sunt sanctionate cu nulitate absoluta, intru-cat dezmostenirea rezervatarilor contravine celor mai elementare norme de morala. Caracterul )ro)riu al dre)tului de rezerva 0n privinta dreptului de rezerva, descendentii, parintii si sotul supravietuitor nu sunt succesori de drepturi fata de actele incheiate de defunct si prin care se aduce atingere acestui drept, ci au calitatea de terti si ca atare aceste acte nu le sunt opozabile. &re)tul la rezerva in natura

17

Mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva, in principal in natura, iar nu sub forma echivalentului in bani, valorifacandu-si dreptul la rezerva nu in calitate de creditori ai unei creante, ci in calitate de proprietari de bunuri. 2ste eronat a se spune ca rezerva este inalienabila insesizabila. "at timp traieste omul este liber sa-si instraineze, fie si cu titlu gratuit, bunurile sale. MOSTE ITO!II !E,E!'"T"!I "alitatea de mostenitori rezervatari o au descendentii defunctului de orice grad (mostenitorii din cls. 0 de mostenitori legali), precum si parintii defunctului, deci ascendentii privilegiati, mostenitorii din cls. a 00-a de mostenitori legali. scendentii ordinari si rudele colaterale ale defunctului, indiferent de clasa din care fac parte precum si de gradul de rudenie nu beneficiaza de rezerva succesorala. $e ex.: colateralii privilegiati (fratii, susorile si descendentii acestora), desi fac parte din aceeasi clasa de mostenitori legali ca si parintii, nu sunt mostenitori rezervatari. >egea determina cuantumul rezervei, in toate cazurile, numai in mod indirect, prin aratarea cuantumului cotitatii disponibile, restul patrimoniului defunctului alcatuind rezerva. !ezerva descendentilor !rin descendenti trebuie sa intelegem copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, indiferent ca sunt din casatorie sau din afara ei. .ub forma unei fractiuni din mostenire, indirect, pentru stabilirea cotitatii disponibile, legea determina cuantumul rezervei astfel: "otitatea disponibila, ce poate forma obiectul liberalitatilor (donatii si legate) fara a fi supusa reductiunii este de : din bunurile dispunatorului daca lasa un singur copil, de ;,- daca lasa 1 copii si de 9 daca lasa trei sau mai multi copii. "stfel rezerva descendentilor este : : din mostenire pentru ; copil; 1,- din mostenire pentru 1 copii; B din mostenire pentru - sau mai multi copii. !rin copii se inteleg nu numai descendentii de gradul 0, dar si ceilalti descendenti, indiferent de grad (nepoti, stranepoti). $escendentii decedati, la stabilirea rezervei nu sunt luati in considerare, deoarece (neavand capacitate succesorala) nu au calitatea de mostenitori legali, respectiv de mostenitori rezervatari. !ezerva )arintilor !rin parinti, ca mostenitori rezervatari legea are in vedere pe tatal si mama defunctului, din casatorie, din afara ei sau din adoptie. ceasta rezerva este : din bunurile defunctului daca 5lasa tata si mama6 si de 9 daca 5lasa numai pe unul dintre parinti6. !ezerva sotului su)ravietuitor ceasta este de : din cota succesorala ce i se cuvine in calitate de mostenitor legal. ceasta cota-parte de mostenire legala a sotului supravietuitor variaza in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, iar in lipsa rudelor din cele / clase el are dreptul la intreaga avere a defunctului. stfel rezerva sotului supravietuitor va fi: ;,4 din mostenire daca vine in concurs cu descendentii defunctului (cls. 0 de mostenitori) indiferent de numarul sau gradul de rudenie cu defunctul (copii, nepoti, etc.), deci : din cota legala de 9 ; ;,( din mostenire daca vine in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, deci : din cota legala de ;,-;

18

9 din mostenire numai ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati, deci : din cota legala de :, indiferent de numarul lor; -,4 din mostenire (ascendenti ordinari colaterali ordinari indiferent de numarul lor, deci : din cota de B; din mostenire in lipsa rudelor din cele / clase de mostenitori, deci : din intreaga mostenire; 0n rezerva sotului supravietuitor se va calcula asupra intregii mosteniri, incluzand si bunurile caznice, darurile de nuntasau casa de locuit in masura in care a apartinut defunctului. 3ezerva sotului supravietuitor este o cota fixa (de :) dintr-o cota variabila, nefiind o fractiune raportata direct asupra mostenirii, neavand caracter colectiv ci individual. >a calcularea masei succesorale, numita si masa de calcul se are in vedere: .tabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii; .caderea patrimoniului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtine activul net; 3eunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute in timpul vietii de catre cel ce lasa mostenirea. !eductiunea li+eralitatilor e(cesive 2ste o sanctiune civila aplicabila liberalitatilor excesive, lipsindu-le de eticitate in masura necesara intregirii rezervei, dar fara a atrage nulitatea lor. $reptul de a invoca reductiunea apartine limitativ persoanelor prevazute de lege: Mostenitorii rezervatari; Mostenitorii acestora; "reditorii rezervatarilor; .uccesorii universali sau cu titlu universal ai mostenitorului universal. !a)ortul donatiilor 3eprezinta obligatia pe care o au anumiti mostenitori (descendenti si sotul supravietuitor) de a readuce la masa succesorala bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie de la cel care lasa mostenirea. .unt obligati la raport descendentii defunctului precum si sotul supravietuitor (cand el vine in concurs cu descendentii). 3aportul donatiilor se &ustifica prin aceea ca atunci cand defunctul face o donatie unui viitor mostenitor, care este descendent sau sotul supravietuitor, are intentia de a-l favoriza pe acesta in detrimentul celorlalti mostenitori (din aceleasi categorii aratate); doreste numai anticipare a transmisiunii de drepturi, urmarind ca aceasta sa fie imputata asupra partii din mostenire ce-i va reveni celui gratificat odata cu deschiderea mostenirii. !a)ortul imo+ilelor 3aportul imobilelor se efectueaza in natura. 2l se poate pretinde in natura pentru imobile, cand cel ce a primit imobilul l-a instrainat sau ipotecat inaintea deschiderii succesiunii, raportul in natura nu este obligatoriu. 3aportul in acest caz se pretuieste dupa valoarea ce imobilul a avut-o in momentul deschiderii succesiunii. "a urmare a raportului, donatia este desfiintata cu efect retroactiv, astfel incat imobilul face parte din masa succesorala si este supus parta&ului intre mostenitori. !a)ortul mo+ilelor 3aportul mobilelor se face prin luarea mai putin (prin echivalent) si donatia nu este desfiintata cu efect retroactiv, ceea ce presupune ca donatorul ramane proprietarul bunului dobandit.

19

T!" SMISI% E" MO5TE I!II: &!E*T%# &E O*TI% E S%CCESO!"#" !ersoana care indeplineste condi&iile pentru a putea mosteni- succesibilul-are dreptul de a alege, numit optiune succesorala intre consolidarea (confirmarea) titlului de moEtenitor prin acceptarea mostenirii (acceptare pura si simpla sau sub beneflciu de inventar) si desfiintarea acelui titlu prin renun&area la moEtenire, ( ea devenind persoana straina de mostenire). l.Su+iectele dre)tului de o)tiune 1. mostenitorii legali: calitatea de subiect al dreptului de optiune aparfine tuturor persoanelor cu vocafie generala (eventuala) la mostenire si trebuie sa fie exercitat nu numai de catre succesibilii chemati in primul rand sa moEteneasca (rudele din clasa ; de mostenire), dar si de catre succesibilii subsecventi ( rude din clasa a ;; a). 2. legatarii: toti legatarii au drept de opFiune; vointa unilaterala a testatorului nu poate constrange nici un legatar sa conserve dreptul dobandit prin mostenire si, cu cat mai putin, sa suporte anumite obligatii sau sarcini. 3. creditorii succesi+ilului : in principiu creditorii succesiunii nu pot acFiona pe cale oblica sau pauliana. 2. Conditiile de validitate ale actului de o)tiune succesorala: 1. ca)acitatea: fiind un act de dispozifie, pentru validitatea optiunii, succesibilul trebuie sG aiba capacitatea de exerci&iu deplina, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa trebuie sa exercite optiunea prin ocrotitorul legal, respective cu HncuviinIarea acestuia Ji, Hn ambele cazuri, cu autorizarea autoritKIii tutelare ( art. ;L), ;1/, ;17 Ji ;/7 ". fam.) 2. consim67m8ntul neviciat: pentru ca opIiunea succesoralK sK fie valabilK, consimIKmMntul succesibilului trebuie sK fie neviciat. #iciile de consimIKmMnt sunt: dolul, violenIa Ji eroarea atMt de fapt cMt Ji de drept. $atoritK procedurii succesorale notariale, problema viciilor de cosimIKmMnt se pune extreme de rar Hn practicK. 3. Condi6ii de form7 9i alte condi6ii de validitate : spre deosebire de acceptarea purK Ji simplK a moJtenirii, care este un act consensual, acceptarea sub beneficiu de inventar Ji renunIarea la moJtenire sunt acte &uridice solemne, fiind valabile numai dacK au fost Hncheiate Hn condiIiile de formK special prevKzute de lege ( ad validitatem). 4. Sanc6iunea condi6iilor de validitate : nerespectarea condiIiilor de validitate ale actului de opIiune succesoralK se sancIioneazK cu nulitatea potrivit dreptului comun. 3. Caracterele /uridice ale actului de o)6iune succesoral7: 01. act /uridic unilateral: spre deosebire de testament- act &uridic tot unilateral- actul de opIiune poate fi sKvMrJit nu numai personal de cKtre succesibil, dar Ji prin reprezentare - legalK sau convenIionalK- sau cu HncuviinIarea autoritKIii tutelare. $eci actul de opIiune nu este un act esenIialmente personal. 0 2. act /uridic voluntar: - nimeni nu este obligat sK accepte moJtenirea ce i se cuvine; -succesibilul are un drept absolut de a alege Hntre posibilitKIile conferite prin dreptul de opIiune -dacK sunt o pluralitate de succesibili, fiecare este liber sK opteze Hn sensul dorit. E(ce)6ii: acceptarea moJtenirii cuvenite unui minor, unei personae puse sub interdicIie, succesibilul decedat, moJtenitorul care cu intenIie frauduloasK a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale moJtenirii. 3. act /uridic irevoca+il : moJtenitorul care a exercitat dreptul de opIiune nu mai poate reveni asupra alegerii fKcute.

20

4. act /uridic indivizi+il: succesibilul trebuie sK se pronunIe unitar cu privire la dreptul sKu succesoral, nefiind posibilK acceptarea Hn parte a moJtenirii Ji renunIarea la rest ori acceptarea purK Ji simplK pentru o parte Ji acceptarea sub beneficiu de inventar pentru cealaltK parte. .ubliniem cK indivizibilitatea opIiunii vizeazK numai moJtenirea; Hn persoana moJtenitorilor (dacK sunt mai mulIi), HntrucMt opIiunea este indivizibilK, divizarea este posibilK; unii sK accepte, iar alIi sK renunIe. E(ce)6ii: moJtenitorul legal gratificat prin testament care va putea opta diferit cu privire la moJtenirea legalK Ji la legat, >egea fondului funciar nr. ;?,;??;- dreptul de propietate se face la cerere, relativitatea puterii (autoritKIii) lucrului &udecat, devoluIiunea succesoralK. :. act /uridic declarative de dre)turi: opIiunea succesibilului produce efecte retroactive, de la data deschiderii moJtenirii. ;. act /uridic nesusce)ti+il de modalit76i .opIiunea succesoralK nu poate fi afectatK de termen sau condiIie. 4. *rescri)6ia dre)tului de o)6iune succesoral7 1. Termenul de o)6iune: dreptul de opIiune trebuie sK fie exercitat Hntr-un termen de ( luni calculate de la data deschiderii moJtenirii. $reptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de ( luni, scotite de la deschiderea succesiunii. 2. &omeniu de a)licare al termenului de o)6iune : Hn practica &udecKtoreascK se aplicK Hn mod consecvent soluIia potrivit cKreia termenul de ( luni nu se aplicK Hn cazul legatarilor cu titlu particular, Hn privinIa lor fiind aplicabile dispoziIiile referitoare la prescripIia din drepul comun. 0 3. <nce)utul )rescri)6iei dre)tului de o)6iune succesoral7: termenul de prescripIie de ( luni Hncepe sK curgK de la deschiderea *eexercitarea dreptului de opIiune Hn termenul prevKzut de lege nu se confundK cu renunIarea la moJtenire. :. Termenele de inventar 9i de de deli+erare &urata: patrimonial succesoral se transmite cKtre cel chemat Hn puterea legii sau a voinIei celui care lasK moJtenirea din ziua deschiderii moJtenirii. 2l poate fi urmKrit de HndatK de cKtre creditorii succesiunii, inclusive de cKtre legatarii cu drept de a cere predarea legatelor.>egea acordK succesibilului un termen de ( luni pentru consolidarea titlului de moJtenitor prin acceptarea moJtenirii, respective pentru desfiinIarea cu efect retroactive a voinIei succesorale prin renunIarea la moJtenire. E=E!CIT"!E" &!E*T%#%I &E O*>I% E S%CCESO!"#? 1 "cce)tarea )ur7 si sim)l7 a mo9tenirii !rin acceptarea purK Ji simplK a moJtenirii succesibilul nu dobMndeJte nici un drept, ci consolideazK numai dobMndirea care s-a produs ope legis de la data deschiderii moJtenirii Ji pierde posibilitatea de a renunIa la ea sau de a accepta sub beneficiu de inventar. cceptarea purK Ji simplK poate fi de mai multe feluri. tfel, ea poate fi voluntarK, rezultMnd din manifestarea expresK sau tacitK a voinIei succesibilului Ji, forIatK, prevKzutK de lege ca sancIiune pentru sKvMrJirea unor fapte de cKtre succesibil. ". "cce)tarea )ur7 9i sim)l7 voluntar7 voluntar7 e()res7: 1."cce)tarea acceptarea este expresK cMnd succesibilul HJi HnsuJeJte calitatea de erede printr-un Hnscris autentic sau sub semnKturK privatK.

21

#oinIa succesibilului de a accepta expres moJtenirea trebuie sK fie manifestatK informK scrisK, autenticK sau sub semnKturK privatK. 2vident, Hnscrisul trebuie sK fie redactat cu respectarea regulilor de capacitate Ji Hn termenul de prescripIie a dreptului de opIiune succesoralK. cceptarea expresK a moJtenirii poate fi fKcutK Ji prin reprezentant. !entru ca Hnscrisul sK valoreze acceptarea expresK, din conIinutul lui trebuie sK rezulte cK succesibilul Ji-a HnsuJit Hn mod neechivoc calitatea de moJtenitor. $in Hnscris trebuie sK rezulte cK succesibilul HnIelege sK exercite drepturile Ji sK-Ji asume obligaIiile rezultMnd din calitatea de moJtenitor. 2. "cce)tarea voluntar7 tacit7: acceptarea este tacitK cMnd succesibilul face un act (fapt) pe care nu-; putea sKvMrJi decMt Hn calitatea sa de erede Ji din care rezultK (indirect) dar neHndoielnic intenIia sa de acceptare a moJtenirii. Sunt dou7 condi6ii pentru a fi Hn prezenIa unei acceptKri tacite: - voinIa succesibilului de a accepta moJtenirea Ji - conduita lui (actele sau faptele sKvMrJite) din care sK rezulte indirect intenIia de a accepta pur Ji simplu moJtenirea. cceptarea tacitK poate fi fKcutK Ji prin reprezentant, inclusive printr-un mandatar convenIional Hmputernicit special sK facK acte de acceptare tacitK a moJtenirii (de exemplu vMnzarea unor bunuri din moJtenire). Hn sfMrJit, precizKm cK acceptarea voluntarK tacitK este, Hn toate cazurile, acceptare purK Ji simplK. cceptarea sub beneficiu de inventer nu pote fi decMt expresK, sKvMrJitK cu respectarea condiIiilor speciale prevKzute de lege. "ctele cu semnifica6ia acce)t7rii tacite : actele de dispoziIie avMnd ca obiect drepturile succesorale constituie acte de acceptare, chiar dacK - apparent- HmbracK forma renunIKrii la moJtenire. "ctele materiale de acce)tare tacit7 a mo9tenirii )ot fi: intrarea Hn posesiunea Ji folosinIa bunurilor succesorale, mutarea definitivK a succesibilului Hn casa moJtenitK, demolarea unor costrucIii,etc. "ctele de dis)ozi6ie : Hncheierea actelor de dispoziIie, indiferent de valoarea obiectului actului &uridic Ji de natura lui, presupune intenIia neechivocK a succesibilului de a accepta moJtenirea pur Ji simplu. cIiuni in&ustiIie Ji alte acte procedurale sunt: cererea de HmpKrIealK a bunurilor succesorale, de raport a donaIiilor sau de reducIiune a libertKIii excesive,etc. 0ntentarea unei acIiuni succesorale valoreazK acceptarea chiar dacK va fi respinsK, anulatK ca timbratK, va fi urmatK de desistare etc. @. "cce)tarea )ur7 9i for6at7 cceptarea moJtenirii poate fi nu numai voluntarK dar Ji forIatK. "ea forIatK este impusK de lege Hn cazul Hn care succesibilul ( unul sau mai mulIi) a dat la o parte (a sustras) sau a ascuns (tKinuit, dosit) bunuri ale moJtenirii, inclusive prin nedeclararea lor la inventar, cu intenIia frauduloasK de a le HnsuJi Hn exclusivitate Ji de a pKgubi pe comoJtenitori Ji, sau creditorii moJtenirii. "ondiIiile acceptKrii forIate sunt: 2lementul obiectiv, indispensabil pentru a deveni aplicabile dispoziIiile art. 7L- Ji 7;1 ". civ, constK Hn darea la o parte (sustragerea) sau ascunderea, tKinuirea (Hn special cu ocazia inventarierii) a unor bunuri din moJtenire, sustragere sau ascundere sKvMrJitK de succesibil. !oate fi vorba de fapte comisive, de exemplu, ascunderea materialK a unor bunuri, bunuri care au existat Hn patrimoniu succesoral.

22

!rin fapte omisive sunt de reIinut: omisiunea de a trece anumite bunuri Hn inventar. 2lementul subiectiv, Hl reprezintK intenIia frauduloasK a moJtenitorului. utorul faptei ilicite trebuie sK aibK calitatea de moJtenitor cu vocaIie concretK la moJtenire, fie de moJtenitor legal, fie de legatar universal sau cu titlu universal. C.Efectele acce)t7rii )ure 9i sim)le !rin efectul acceptKrii pure Ji simple se stinge definitive dreptul de opIiune al succesibilului; el decade din dreptul de a renunIa la moJtenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar. "el mai important efect al acceptKrii pure Ji simple este contopirea, confudarea patrimoniului succesoral cu patrimonial personal al moJtenitorului, succesor universal sau cu titlu universal. 2fectele generale ale acceptKrii pure Ji simple se produc, atMt Hn cazul acceptKrii voluntare cMt Ji Hn ipoteza acceptKrii forIate, care se produce de drept ca urmare a sustragerii sau ascunderii de bunuri succesorale. !entru sKvMrJirea acestei fapte ilicite, legea prevede HnsK-drept pedeapsK civilK- o dublK decKdere: - decKderea din dreptul de opIiune succesoralK Ji decKderea din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse. 2. !enun6area la mo9tenire 3enunIarea la moJtenire este actul &uridic unilateral, expres Ji solemn prin care succesibilul declarK, Hn cadrul termenului de prescripIie a dreptului de opIiune succesoralK, cK nu HJi HnsuJeJte (renunIK) la titlul de moJtenitor, desfiinIMnd cu efect retroactiv vocaIia sa succesoralK, devenind strKin de moJtenire. 3enunIarea ca Ji acceptarea este un act &uridic indivizibil; succesibilul nu poate renunIa Hn parte la dreptul sKu succesoral pentru a accepta restul. 3enunIarea la moJtenire este un act &uridic solemn. 3enunIarea trebuie sK HndeplineascK douK condiIii de formK: una de validitate Ji alta de opozabilitate. $eclaraIia trebuie sK fie datK Hn faIa notarului public. $eclaraIia de renunIare trebuie sK fie HnscrisK Hn registrul special de renunIKri la succesiune Iinut de biroul notarial. 2fectele renunIKrii: ca urmare a renunIKrii Hn condiIiile prevKzute de lege se desfiinIeazK cu efect retroactiv Ji - dacK declaraIia de renunIare a fost HnscrisK Hn registrul de renunIKri- cu opozabilitate erga omnes vocaIia succesibilului, el devenind strKin de moJtenire. 3etractarea renunIKrii este posibilK dacK sunt Hndeplinite douK condiIii cumulative: - retractarea este posibilK numai cMt timp, Hn privinIa renunIKtorului, nu s-a Hmplinit termenul de prescripIie a dreptului de opIiune succesoralK; - retractarea este posibilK numai dacK moJtenirea nu a fost acceptatK pMnK Hn momentul retractKrii de un alt succesibil. Efectele retract7rii: ca urmare a retractKrii renunIKrii succesibilul devine moJtenitor acceptant. retractarea renunIKrii prin acceptare opereazK retroactive, de la data deschiderii moJtenirii. 3 "cce)tarea su+ +eneficiu de inventar cceptarea sub beneficiu de inventar este un act de opIiune expres Ji solemn prin care succesibilul declarK, Hn cadrul termenului de prescripIie a dreptului de opIiune succesoralK, cK HJi HnsuJeJte titlul de moJtenitor (comoJtenitor) al patrimoniului succesoral, dar HnIelege sK rKspundK de pasivul succesoral numai Hn limita activului moJtenit Nintra vires hereditatis) Ji numai cu bunurile

23

moJtenite Ncum viribus), inventarul Hntocmit HmpiedicMnd confuziunea patrimoniului succesoral cu patrimonial propiu. $erogKri: opIiunea succesoralK este un act &uridic voluntar, succesibilul avMnd doar facultatea, nu Ji obligaIia, de a accepta sub beneficiu de inventar. Hn cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exerciIiu sau cu capacitate de exerciIiu restrMnsK acceptarea moJtenirii va fi socotitK totdeauna ca fiind fKcutK sub beneficiu de inventar; Hn cazul succesibilului decedat Hnainte de exercitarea dreptului de opIiune, acest drept se retransmite prin moJtenire. Hn aceastK ipotezK, dacK succesibilul decedat are mai mulIi moJtenitori care nu se HnIeleg cu privire la exercitarea dreptului de opIiune unic Ji indivizibil dobMndit prin retransmitere, atunci succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar. Condi6ii de form7:- acceptarea sub beneficiu de inventar poate fi numai expresK; -sK fie HnscrisK Hn registrul special de renunIKri la succesiune Iinut de biroul notarial desemnat; -declaraIia de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie sK fie precedatK sau urmatK de Hntocmirea unui inventar fidel Ji exact al bunurilor succesorale. 2fectele acceptKrii sub beneficiu de inventar: succesibilul HJi consolideazK titlul sKu de moJtenitor. Se)ara6ia de )atrimonii: spre deosebire de acceptarea purK Ji simplu care are drept consecinIK contopirea patrimoniului succesoral cu cel personal, acceptarea beneficiarK HmpiedicK amestecarea bunurilor; moJtenitorul beneficiar devine titular a douK patrimonii distincte, separate Hntre ele. "dministrarea 9i lic1idarea )atrimoniului succesoral acce)tat su+ +eneficiu de inventar: moJtenitorul beneficiar dacK nu preferK abandonarea, adicK predarea bunurilor succesorale creditorilor Ji legatarilor devine administratorul Ji lichidatorul patrimoniului succesoral. Ancetarea +eneficiului de inventar: acceptarea sub beneficiu de inventar, ca act de acceptare a moJtenirii, are caracter definitive Ji irevocabil. Hn schimb, beneficiarul de inventar, cu toate consecinIele corespunzKtoare, poate sK Hnceteze cu efect retroactiv, acceptarea devenind purK Ji simplK de la data deschiderii moJtenirii, prin renunIarea moJtenitorului la beneficiu de inventar Ji prin decKderea lui din acest beneficiu cu titlu de pedeapsK. T!" SMISI% E" "CTI'%#%I BI *"SI'%#%I MOBTE I!II O+iectul transmisiunii >a decesul unei persoane fizice patrimoniul ei se transmite asupra moJtenitorilor, legali sau testamentari. .e transmit numai drepturile Ji obligaIiile defunctului cu conIinut patrimonial, cele personale nepatrimoniale se transmit pe cale de moJtenire. 1. Cu)rins al activului succesoral 0ntrK Hn alcKtuirea patrimoniului succesoral numai drepturile patrimoniale existente la data deschiderii moJtenirii. $repturile patrimoniale ale defunctului intrK Hn alcKtuirea activului succesoral, indiferent de natura lor, drepturile reale principale sau accesorii, drepturile reale de creanIK sau drepturile patrimoniale rezultMnd din creaIii intelectuale, fac parte din activul succesoral Ji acIiunile patrimoniale la care defunctul avea dreptul: acIiunile Hn revendicare, anulare, rezoluIiune sau reziliere, revocare, etc. #or mai intra Hn activul succesoral fructele naturale Ji civile produse de bunurile succesorale ulterior deschiderii moJtenirii.

24

2. Cu)rinsul )asivului succesoral 0n alcKtuirea lui intrK datoriile Ji sarcinile moJtenirii. $atoriile succesorale sunt acele obligaIii patrimoniale ale defunctului care existK Hn patrimoniul succesoral la data deschiderii moJtenirii, inclusiv datoriile defunctului faIK de moJtenitorii. .arcinile succesorale sunt acele obligaIii care se nasc Hn persoana moJtenitorului la deschiderea moJtenirii sau ulterior, independent de voinIa defunctului sau din voinIa lui. stfel sunt: cheltuielele de HnmormMntare, cheltuielile pentru administrarea Ji lichidarea moJtenirii, plata legatelor cu titlu particular. 3. Transmisiunea activului succesoral <ransmisiunea activului succesoral poate fi universalK, cu titlu universal sau cu titlu particular. 2a opereazK de drept, de la data deschiderii moJtenirii. <ransmisiunea universalK sau cu titlu universal: are ca obiect patrimoniul succesoral, iar titularii dreptului sunt moJtenitorii legali Ji legatarii universali. <ransmisiunea cu titlu universal are ca obiect o cotK-parte din moJtenire. <ransmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau determinabile, privite izolat. %pereazK tot din momentul deschiderii moJtenirii. $iviziunea de drept a activului succesoral Hntre moJtenitorii universali sau cu titlu universal: se divide, prin efectul legii, Hntre comoJtenitori Ji terIi, Hn proporIie cu partea sa de creanIK. "omoJtenitorii dobHndesc numai cote-pKrIi ideale din dreptul real asupra bunurilor. 4. Transmisiunea )asivului succesoral 0 a. Transmisiunea universal7 9i cu titlu universal: pasivul succesoral se suportK de cKtre succesorii universali sau cu titlu universal. 0 +. Transmisiunea cu titlu )articular: spre deosebire de succesorii universali sau cu titlu universal, legatarii cu titlu particular nu contribuie la plata pasivului succesoral. E(ce)6ii: dacK testatorul a prevKzut expres plata de cKtre legatarul particular a unei datorii sau sarcini; dacK legatul particular are ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzMnd nu numai drepturi, dar Ji obligaIii; dacK legatul are ca obiect un imobil ipotecat; dacK activul moJtenirii nu acoperK pasivul; legatarul cu titlu particular al uzufructului avMnd ca obiect universalitatea succesoralK sau cotK-parte din universalitate. 0 c. &iviziunea de dre)t a )asivului succesoral <ntre mo9tenitorii universali 9i cu titlu universal )ro)or6ional cu )7r6ile ereditare: moJtenitorii universali Ji cu titlu universal au obligaIia de a plKti pasivul succesoral proporIional cu partea ereditarK a fiecKruia. 3egula diviziunii de drept a pasivului succesoral proporIional cu partea ce revine fiecKrui moJtenitor se aplicK atMt Hn cazul acceptKrii pure Ji simple a moJtenirii, cMt Ji Hn cazul acceptKrii sub beneficiu de inventar. On cazul legatului cu titlu universal al tuturor bunurilor mobile va trebui raportatK valoarea legatului la valoarea Hntregii moJteniri, pentru ca pasivul sK fie divizat Hn aceeaJi proporIie. 2xcepIii: dacK obligaIia are ca obiect un bun individual determinat; dacK unul dintre moJtenitori este HnsKrcinat singur, prin titlu, cu executarea obligaIiei; dacK obligaIia este indivizibilK; dacK datoria este garantatK cu ipotecK. 0 d.Contri+u6ia mo9tenitorilor la datoriile )l7tite. cIiuni Hn regres: o asemenea platK peste partea contributivK din datorie, poate fi fKcutK de moJtenitor voluntar sau ca urmare a obligaIiei &uridice de a plKti peste partea sa din datorie. Hn aceste cazuri moJtenitorul solvens care a plKtit peste partea sa, are o acIiune personalK Hn regres Hmpotriva comoJtenitorilor, fie o acIiune din gestiunea de afaceri, fie o acIiune rezultMnd din subrogaIie legalK, fie o acIiune Hn garanIie a HmpKrIelii. Hn toate cazurile

25

acIiunea este divizibilK, chiar dacK creanIa creditorului plKtit era indivizibilK, moJtenitorul solvens putMnd cere de la comoJtenitori partea ce fiecare din ei era obligat a plKti. cIiunea Hn regres este prescriptibilK Hn termen general de prescripIie. 0 e. #imitele t7s)uderii succesorilor universali 9i cu titlu universal )entru )asivul succesoral. .unt moJtenitori regulaIi: sunt rudele defunctului cu vocaIie legalK Ji soIul supraveIuitor, Ji moJtenitorii neregulaIi: sunt legatarii universali sau cu titlu univrsal Ji statul. MoJtenitorii regulaIi rKspund pentru plata pasivului succesoral cu bunurile moJtenirii Ji cu patrimoniul lor propiu. MoJtenitorii neregulaIi rKspund pentru pasivul succesoral numai Hn limita bunurilor moJtenite. :. Se)ara6ia de )atrimoni >egea acordK posibitatea separaIiei de patrimonii fiecKrui creditor al succesiunii, Hn cazul Hn care succesiunea solvabilK este culeasK de unul sau mai mulIi moJtenitori insolvabili. .eparaIia de patrimonii este un privilegiu, care poate fi invocat de oricare creditor al moJtenirii. 1.Condi6ii: calitatea de creditor al moJtenirii, fie cK este vorba de o datorie propiu-zisK a defenctului, fie de o sarcinK succesoralK nKscutK la deschiderea moJtenirii. !entru exercitarea privilegiului nu se cere respectarea unor forme speciale, el poate fi invocat, chiar Ji Hmpotriva imobilelor. 2.Caracterul individual al )rivilegiului: este Hn privinIa persoanelor dar Ji Hn privinIa bunurilor. !rofitK de el numai creditorul solicitant Ji se Hntinde numai asupra bunurilor succesorale la care a fost invocat. 3.Efecte: ca efect al privilegiului, creditorul separatist are dreptul de a fi plKtit cu preferinIK faIK de creditorii personali ai moJtenitorului din bunurile succesorale cu privire la care a fost invocat. "reditorii personali vor putea urmKri aceste bunuri numai dupK satisfacerea creanIelor creditorului separatist. 4. Stingerea )rivilegiului se face prin renunIarea creditorului separatist. Hn privinIa bunurilor mobile, privilegiu nu poate fi invocat iar Hn privinIa imobilelor, privilegiu este imprescriptibil Ji opozabil terIilor dobMnditori. T!" SMISI% E" *OSESI% II MOBTE I!II .pre deosebire de drepturile succesorale care se dobMndesc de cKtre toIi moJtenitorii de la data deschiderii moJtenirii, Hn privinIa dobMndirii exerciIiului acestor drepturi, numitK -posesiunea moJtenirii- legea distinge Hntre douK categorii de moJtenitori: moJtenitori care au posesiunea de drept a moJtenirii, numiIi moJtenitori sezinari; ceilalIi moJtenitori care nu au sezinK Ji, Hn consecinIK, trebuie sK cearK trimiterea Hn posesiune- moJtenitorii legali nesezinari, legatarii universali, legatarii cu titlu universal, respectiv executarea legatului:legatarii cu titlu particular. 1. &o+8ndirea de dre)t a )osesiunii mo9tenirii de c7tre mo9tenitorii legaali sezinari .ezina este un beneficiu al legii Hn virtutea cKreia anumiIi moJtenitori au drept posesiunea succesiunii din momentul morIii defunctului. !osesiunea are HnsK Hn aceastK materie un HnIeles special; nu presupune neapKrat stKpMnirea materialK a bunurilor din moJtenire Ji nici intenIia de a stKpMni acele bunuri pentru sine, putMnd avea ca obiect Ji bunuri dobMndite prin moJtenire de altul. .ezina conferK moJtenitorului Hn cauzK posibilitatea &uridicK de a intra Hn stKpMnirea bunurilor succesorale Ji de a exercita drepturile Ji acIiunile dobMndite de la defunct sau intrate Hn moJtenire ulterior, fKrK a fi necesarK atestarea prealabilK a calitKIii de moJtenitor pe cale &udecKtoreascK sau notarialK.

26

1. Mo9tenitorii sezinari: sunt numai descendenIii Ji ascendenIii defunctului, deci numai rudele Hn linie dreaptK. "alitatea de sezinar al rudelor Hn linie dreaptK este condiIionatK de vocaIia lor concretK la moJtenire; cine nu moJteneJte nu poate avea calitatea de moJtenitor sezinar. 2.Efectele sezinei sunt:- moJtenitorul sezinar poate intra Hn stKpMnirea de fapt Ji administrarea tuturor bunurilor succesorale, mobile Ji imobile, fKrK Hndeplinirea tuturor formalitKIilor prealabile. MoJtenitorul sezinar are dreptul sK stKpMneascK Ji sK administreze patrimoniul succesoral Hnainte de a obIine certificatul de moJtenitor. - moJtenitorul sezinar poate exercita drepturile Ji acIiunile patrimoniale dobMndite prin moJtenire Ji poate fi urmKrit de creditorii moJtenirii ca pMrMt (cu rezerva termenului de - luni Ji /L de zile pentru inventar Ji deliberare, Hn care nu pote fi condamnat la platK). 2. &o+8ndirea )osesiunii mo9tenirii de c7tre mo9tenitorii nesezinari 1. Intrarea <n )osesiune a mo9tenitorilor legali nesezinari : se realizeazK pe calea procedurii succesorale notariale, prin eliberarea certificatului de moJtenitor de cKtre notarul public sezinar din circumscripIia teritorialK a &udecKtoriei de la locul deschiderii moJtenirii. MoJtenitorul nesezinar poate sK HnstrKineze bunurile moJtenite Hnainte de a fi pus Hn posesiune, deoarece exercitK un drept al sKu propiu Ji poate cere notarului public luarea mKsurilor de conservare a bunurilor succesorale. 2. &o+8ndirea )osesiunii mo9tenirii de c7tre legatarul universal: se realizeazK Ji produce efecte ca Ji Hn cazul moJtenitorilor legali nesezinari, prin eliberarea certificatului de moJtenitor de cKtre notarul public. 3. &o+8ndirea )osesiunii mo9tenitorilor de c7tre legatarul cu titlu universal: dacK intrarea Hn posesiunea fracIiunii din moJtenire nu se realizeazK prin bunK HnvoialK, legatarul cu titlu universal va intra Hn posesiune pe baza certificatului de moJtenitor eliberat de cKtre notarul public, Hn condiIiile prevKzute de lege pentru legatarul universal. 4. E(ecuta rea legatului cu titlu )articular: legatarul singular intrK Hn posesiunea lucrului legat din ziua Hn care a cerut prin &ustiIie sau i s-a HncuviinIat de bunK voie predarea legatului. >egatarul cu titlu particular poate valorifica drepturile succesorale notariale, obIinMnd certificatul de moJtenitor (legatar). *ETI>I" &E E!E&IT"TE !etiIia de ereditate este o acIiune prin care o persoanK cere instanIei &udecKtoreJti recunoaJterea titlului sKu de moJtenitor legal sau legatar Ji obligarea la restituirea bunurilor succesorale persoanei care deIine aceste bunuri, drepturile pretinse de cele douK pKrIi fiind inconciliabile. 1. *7r6ile : - reclamantul Hn petiIia de ereditate este persoana care se pretinde a fi succesor universal sau cu titlu universal - pMrMtul este o persoanK care se pretinde a fi succesor universal sau cu titlu universal Ji care posedK bunurile succesorale . 2. Caractere /uridiceC. !etiIia de ereditate este : - o acIiune realK, avMnd drept scop deposedarea moJtenitorului aparent de bunurile succesorale. -o acIiune divizibilK, Hn sensul cK fiecare pretins moJtenitor trebuie sK acIioneze , respectiv sK se apere Hn nume propiu. -o acIiune prescriptibilK Hn termenul general de prescripIie. <ermenul curge nu de la deschiderea moJtenirii, ci de la data cMnd pMrMtul a fKcut acte de succesor. 3. &ovada calit76ii de mo9tenitor. Mi&loacele de probK admise Hn acest cadru sunt certificatul de moJtenitor, testamentul, actele de stare civilK Ji orice alte mi&loace de probK admise de lege.

27

"ertificatul de moJtenitor se elibereazK de cKtre notarul public Hn cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase Ji cuprinde constatKrile referitoare la masa succesoralK, calitatea moJtenitorilor Ji cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. "ertificatul de calitate de moJtenitor face dovada numai Hn privinIa calitKIii de moJtenitor. <estamentul poate servi, de asemenea, ca instrument probator al calitKIii de moJtenitor. ctele de stare civilK vor putea fi, de asemenea, prezentate ca dovadK a calitKIii de moJtenitor, a rudeniei cu defunctul sau a calitKIii de soI supravieIuitor. Pi alte mi&loace de dovadK vor putea fi prezentate pentru a &ustifica vocaIia succesoralK. 4. Efectele )eti6iei de ereditate : - efecte Hntre adevKratul moJtenitor Ji moJtenitorul aparent. "a urmare a admiterii petiIiei de ereditate, moJtenitorul aparent este obligat sK restituie adevKratului moJtenitor toate bunurile succesorale pe care le-a deIinut, creanIele pe care le-a Hncasat Ji sK plKteascK datoriile pe care le are faIK de succesiune, dacK este cazul. - efectele faIK de terIi: dacK moJtenitorul aparent, Hn perioada cMt a deIinut bunurile succesorale a Hncheiat acte &uridice cu terIe persoane se admite cK actele de conservare Ji de administrare se menIin, afarK numai dacK terIul a fost de rea-credinIK Ji actul se dovedeJte a fi dKunKtor I &I'I,I% E" BI AM*?!>E"#" MOBTE I!II I .lndiviziunea succesoral7 ". civ reglementeazK 5HmpKrIirea succesiuniQ ca modalitate de ieJire din 5 indiviziuneQ. 1. *luralitatea de titulari: indiviziunea presupune o pluralitate de titulari ai dreptului de propietate, dar nu neapKrat mai mulIi moJtenitori cu o vocaIie universalK. 2. !egimul /uridic al indiviziunii succesorale : literatura de specialitate Ji practica &udiciarK au desprins douK principii: - fiecare coindivizar are un drept individual asupra cotei-pKrIi ce i se cuvine avMnd ca obiect bunuri din indiviziune; - nici unul dintre coindivizari nu este titular exclusiv asupra vreunui bun sau bunurilor indivize. 3. #i+era dis)ozi6ie asu)ra cotei0)7r6i ideale : coindivizarul poate dispune liber asupra cotei sale indivize din universalitate ( avMnd ca obiect toate bunurile), cMt Ji (numai) de cota sa asupra unui bun determinat din universalitate. 4. !egula unanimit76ii: toate actele &uridice referitoare la bunurile aflate Hn indiviziune trebuie sK fie fKcute cu acordul unanim al coindivizarilor. :. Im)rescri)ti+ilitatea dre)tului de a cere ie9irea din indiviziune : spre deosebire de dreptul de a accepta moJtenirea care este prescriptibil Hn ( luni de la deschiderea moJtenirii, ieJirea din indiviziune poate fi cerutK oricMnd, de cKtre oricare dintre moJtenitorii. II. Im)7r6irea mo9tenirii 0mpKrIirea este operaIiunea &uridicK care pune capKt stKrii de indiviziune (coproprietate) prin HmpKrIirea, Hn naturK Ji,sau prin echivalent, a bunurilor aflate Hn indiviziune, avHnd ca efect Hnlocuirea cu efect retroactiv a cotei-pKrIi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecKruia din coindivizari asupra unor bunuri (valori) determinate Hn materialitatea lor. 1. Condi6ii generale de fond ale HmpKrIelii moJtenirii vizeazK calitatea persoanelor care o pot cere, capacitatea lor de exerciIiu Ji, Hn mod excepIional,necesitatea unei autorizaIii. -0n primul rMnd, HmpKrIeala poate fi cerutK de cKtre coindivizari (moJtenitorii legali Ji legatarii universali sau cu titlu universal).

28

.uccesorii Hn drepturi ai coindivizarilor pot cere HmpKrIeala sau continuK acIiunea HnceputK de autorul lor. "reditorii personali ai coindivizarilor pot cere HmpKrIeala sau continua acIiunea de HmpKrIealK promovatK de coindivizarul debitor,pe cale acIiunii oblice. 2. Ca)acitatea de e(erci6iu necesarK pentru a cere Ji a participa la HmpKrIealK .toIi coindivizarii participanIi la HmpKrIealK (inclusiv Hn cadrul procedurii succesorale notariale) trebuie sK aibK capacitatea deplinK de exerciIiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exerciIiu restrMnsK trebuie sK fie reprezentate, respectiv asistate de ocrotitorul legal. 3. "utoriza6ie : potrivit legislaIiei Hn vigoare ieJirea din indiviziune nu este condiIionatK de obIinerea unei autorizaIii administrative prealabile. III.O+iectul <m)7r6irii succesorale %biectul HmpKrIelii Hl constituie, Hn principiu numai bunurile asupra cKrora poartK drepturile reale ale defunctului transmise asupra moJtenitorilor. 1. @unurile e(istente <n )atrimoniul succesoral nesu)use parta&ului sunt: - bunurile individual determinate care formeazK obiectul unor legate cu titlu particular se dobMndesc de cKtre legatar de la data deschiderii moJtenirii Ji deci nu formeazK obiectul parta&ului. - bunurile care, prin destinaIia sau prin natura lor, nu sunt susceptibile de a fi HmpKrIite: amintirile de familie, servitutile Ji pKrIile comune din imobile destinate folosinIei Hn comun, dreptul real de folosinIK asupra locurilor de HmormMntare. 2. @unurile care fac o+iectul )arta/ului , deJi nu au existat Hn masa succesoralK la data deschiderii moJtenirii sunt: - bunurile care sunt aduse la masa succesoralK ca efect al reducIiunii liberalitKIilor excesive sau ca efect al raportului donaIiilor; - bunurile care intrK Hn masa succesoralK Hn temeiul subrogaIiei reale cu titlu universal; -terenurile asupra cKrora se reconstituie dreptul de propietate al defunctului; -fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dupK data deschiderii moJtenirii. -O!ME#E AM*?!>E#II 0eJirea din indiviziunea succesoralK se poate realiza Hn douK forme: prin bunK HnvoialK Ji pe cale &udecKtoreascK 1. <m)7r6eala )rin +un7 <nvoial7 : trebuie sK HndeplineascK urmKtoarele condiIii: - toIi coindivizarii sK fie prezenIi; sK aibK capacitate de exerciIiu deplinK, sK fiema&ori; coindivizarii sK fie de acord cu realizarea HmpKrIelii pe aceastK cale Ji cu clauzele convenIiei. "oindivizarii pot HmpKrIi bunurile indivize 5 oricum ar voiQ. 2. <m)7r6eala )e cale /udec7toreasc7 : potrivit legii, parta&ul &udiciar este obligatoriu: - dacK nu sunt prezenIi (personal sau prin reprezentanIK) toIi coindivizarii; - dacK Hntre coindivizari existK persoane lipsite de capacitate de exerciIiu sau cu capacitate de exerciIiu restrMnsK. E-ECTE#E AM*?!>E#II 1. Efectul declarativi retroactiv : HmpKrIeala nu are caracter translativ, ci declarativ de drepturi Ji, ca atare retroactiveazK pMnK Hn momentul deschiderii moJtenirii. 2. &esfiin6area <m)7r6elii:

29

- ulitatea relativ7 HmpKrIelile pot fi desfiinIate pentru violenIK sau doi. "a anulare, potrivit dreptului comun, se sancIioneazK Ji HmpKrIeala fKcutK cu nerespectarea condiIiilor de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitatea de exerciIiu sau cu capacitate restrMnsK. 0 ulitatea a+solut7 , potrivit dreptului comun, actul de parta& va fi nul absolut dacK s-a Hncheiat cu violarea unor norme imperative (cauzK sau obiect ilicit, imoral). 3. Efectele desfiin97rii <m)7r6elii : anularea sau declararea nulitKIii actului de HmpKrIealK produce efecte retroactive (de la data parta&ului) cu consecinIa renaJterii stKrii de indiviziune. AM*?!>E"#" &E "SCE &E T >egea permite ca ascedentul sK-Ji HmpartK prin donaIie sau prin testament bunurile sale, Hntre descendenIi, preHntMmpinMnd naJterea stKrii de indiviziune Hntre ei la decesul ascendentului. !arta&ul poate fi definit drept un act &uridic Hntre vii (donaIie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul Hmparte Hntre toIi descendenIii sKi cu vocaIie succesoralK la deschiderea moJtenirii bunurile sale, Hn tot sau Hn parte, aceste bunuri fiind dobMndite de cKtre aceJtia divizat, Hn mod individual, iar nu Hn cote-parte ideale,ce caracterizeazK starea de indiviziune. HmpKrIeala de ascendent este un act &uridic mixt: pe de o parte, ea reprezintK o donaIie sau o dispoziIie testamentarK, iar pe de altK parte, un act de HmpKrIealKR dar de naturK specialK HntrucMt nu este menit sK punK capKt unei stKri de indiviziune. . Condi6ii de validitate ale <m)7r6elii de ascendent Condi6ii de forma: HmpKrIeala de ascendent se pote face, sub sancIiunea nulitKIii absolute, numai cu respectarea regulilor prevKzute de lege pentru donaIii Ji testament. Condi6ii de fond: HndeplineJte condiIiile de fond de drept comun, prevKzute pentru donaIii Ji testament. !ersoanele HndreptKIite a face HmpKrIeala de ascendent: numai pKrinIii Ji ceilalIi ascendenIi pot sK-Ji HmpartK bunurile pe aceastK cale Hntre descendenIii lor. HmpKrIeala de ascendent se poate face numai Hntre descendenIii dispunKtorului ( din cKsKtorie, din afara cKsKtoriei sau adopIie). O+iectul <m)7r6elii : parta&ul testamentar poate avea ca obiect toate bunurile ce ascendentul a lKsat la moartea sa sau numai o parte a acestora. HmpKrIeala-donaIie nu poate avea ca obiect decMt bunurile prezente, nu Ji cele viitoare, ale dispunKtorului. Efectele <m)7r6elii de ascendent : produce efecte diferite dupK cum s-a realizat prin donaIie sau prin testament. Efectele <m)7r6elii - dona6ie: Hnaintea deschiderii moJtenirii dacK parta&ul s-a realizat pe cale de donaIie, Hntre ascendentul-donator Ji descendenIii sKi donatari se nasc reporturi specifice contractului de donaIie, potrivit dreptului comun. du)7 desc1iderea mo9tenirii :- descendenIii-donatari devin succeptibili, dar pKstreazK Ji calitatea de donatari. Efectele <m)7r6irii testamentare: aceasta nu produce nici un efect cMt timp ascendentul trKieJte Ji el o poate revoca sau modifica pMnK Hn ultima clipK a vieIii, potrivit dreptului comun. Efectele du)7 desc1iderea mo9tenirii : Hn temeiul HmpKrIirii testamentare de ascendent, descendenIii dobMndesc bunurile atribuite Hn stare divizatK, din momentul deschiderii moJtenirii, potrivit voinIei testatorului.

30

31