Mostenirea legala mostenirea este legala in cazul in care transmiterea ei are loc in temeiul legii de regula, mostenirea legala

intervine intoate cazurile in care defunctul nu a lasat testament mostenirea poate fi legala si in cazul in care testamentul cuprinde exheredari mostenirea lagala poate coexista cu cea testamentare daca defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii sale (sau a dispus de intreaga mostenire, dar exista mostenitori rezervatari), situatie in care o parte din mostenire se va transmite dupa vointa testatotului, iar celalata parte dupa regulile mostenirii legale. In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, mostenirea devine vacanta Pt ca o persoana sa [pate veni la mostenire, trebuie sa indeplineasca, in primul rand, cond generale (capacitate si vocatie succesorala) Pt a dobandi mostenirea in temeiul legii, trebuie insa ca pers sa indeplineasca si urm 2 cond speciale sa aiba vocatie succesorala legala sa nu fie dezmostenita (eheredata) Vocatie succesorala legala- a) vocatia legala generala mostenirea legala se cuvine, in general, sotului supravietuitor si rudelor defunctului (descendentii, ascendentii si colateralii acestuia) "udele defunctului chemate la mostenire in temeiul legii pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. #escendentii si ascendentii au vocatie la mostenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai pana la gradul al $-lea inclusiv. !u vocatie succesorala geberala (nelimitata in grad), rudele defunctului in linie dreapta . (descendentii si ascendentii) sotul supravietuitor (fostul sot al defunctului) este chemat la mostenire impreuna cu rudele acestuia. %oncubina&ul nu creeaza vocatie succesorala b) reciprocitatea vocatiei legale generale la mostenire ' daca o pers are vocatie succesorala legala la mostenirea lasata de o alta persoana, atunci si aceasta persoana are aceeasi vocatie in raport cu prima. (ocatia lor concreta va depinde de ordinea in care a survenit decesul lor sau al uneia dintre ele. c) vocatia legala concreta (efectiva, utila ) rudele defunctului cu vocatie succesoarala (generala) legala nu sunt chemate toate si in acelasi timp la mostenire. - legiuitorul a instituit o anumita ordine de chemare a rudelor defunctului la succesiune. !stfel ca pt ca o pers sa fie chemata efectiv la mostenire in temeiul legii (deci sa aiba vocatie succesorala concreta), nu este suficient sa faca parte din categoria mostenitorilor legali cu vocatie generala, ci mai trebuie sa nu fie inlaturata de la mostenire de o alta persoana cu vocatie generala (dar chemata de lege in rang preferabil) - legea stabileste 2 criterii tehniico-&uridice pt stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala la mostenire clasa de mostenitori si gradul de rudenie. !. -

Principiile generale ale devolutiunii legale In temeiul legii, sunt chemati la mostenire rudele defunctului, sotul supravietuitor si, in lipsa acestora, comuna (orasul sau municipiul) 1. Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordina claselor de mostenitori

%lasa de mostenitori este categoria de rude care, in mod coletiv, exclude o alta categorie de rude (sau este exclusa cea din urma). % civ stabileste patru clase de mostenitori legali - clasa I, clasa descendentilor in linie dreapta, alcatuita din fiii, nepotii, stranepotii etc. #efunctului (fara limita de grad) - clasa a-II-a (mixta), clasa ascendentilor privilegiati (parintii defunctului) si colateralilor privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana la gradul al $-lea inclusiv ) - clasa III-a, clasa ascendentilor ordinari (bunicii, strabunicii etc. !i defunctului, fara limita de grad) - clasa a 'I(-a, clasa colateralilor ordinari (unchii si matusile, verii primari si fratii)surorile bunicilor ) "udele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor, astfel rudele din clasa I (chiar si o singura persoana) inlatura de la mostenire rudele din clasele subsecvente rudele din clasa a 'II-a sunt chemate la mostenire numai daca nu exista rude din clasa I sau cele existente nu pot (din cauza nedemnitatii) sau nu vor (intrucat sunt renuntatori) sa vina la mostenire rudele din clasa a III-a sunt chemate la mostenire numai daca nu exista mostenitori din primele doua clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina rudele din clasa a I(-a mostenesc numai in absenta mostenitorilor din primele * clase. #e regula, o ruda face parte dintr-o singura clasa. #aca in urma dezmostenirii, rudele defunctului din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsecventa care indeplinesc conditiile pt a mosteni. +otul supravietuitor al defunctului, nefiind ruda cu acesta, nu face parte din nicio clasa, dar vine in concurs cu oricare dintre acestea chemate la succesiune. 2. Principiul pro imitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa In cadrul aceleasi clase. #e regula, rudele de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cele mai indepartate in grad . (ocatia concreta de mostenire depinde de gradul de rudenie . Principiul proximitatii gradului de rudenie are doua exceptii in cadrul clasei a II-a , parintii defuncrului (desi sunt rude de gradul I cu defunctul) nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului (rude de gradul II), ci vin impreuna la succesiune. In cazul reprezentarii succesorale !. Principiul egalitatii rudelor din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire #aca mostenitorii fac parte defunctului fac parte din aceeasi clasa si au acelasi grad de rudenie, ei vor imparti mostenirea in parti egale. ( imparteala ,pe capete-) #e la principiul egalitatii, legea prevede doua exceptii imparteala mostenirii pe tulpini, in cazul venirii la mostenire prin reprezentare succesorala imparteala mostenirii pe linii, in cazul in care sunt chemati doi sau mai multi colaterali privilegiati In raporturile dintre parinti, pe de o parte, si frati)surori sau descendentii lor, pe de alta parte, nu se aplica principiul egalitatii, parintii culegand o cota fixa indiferent de nr colateralilor privilegiati cu care vin in concurs .. "epre#entarea succesorala prin repre#entare succesorala, un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit repre#entant, urca in virtutea legii, in locul si gradul ascendentului sau numit repre#entat, pentru a culege partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii. /%% da posibilitatea reprezentarii ascendentului decedat, dar si a ascendentului nedemn fata de defunct, decedat sau in viata. In caz de reprezentare, mostenirea nu se va imparti in mod egal intre succesori (pe capete), ci dupa numarul descendentilor de gradul I (tulpini). "epre#entarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori . - reprezentare cinstituie o exceptie de la principiile devolutiunii legale. $onditiile repre#entarii succesorale a) cel reprezentat sa fie nedemn sau decedat, la data deschiderii mostenirii ' celor 2 situatii le sunt asimilate 2 cazuri reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasa de acesta ori a fost dezmostenit de el. poate fi reprezentata persoana lipsita de capaciatea de a mosteni, precum si nedemnul, chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii. "ezulta ca poate fi reprezentata atat o pers decedata, cat si o pers lipsita de cap de a mosteni (nedemnul, renuntatorul sau dezmostenitul)

%onditia este indeplinita si daca cel care este reprezentat a decedat in aceiasi impre&urare cu cel care lasa mostenirea, deoarece sunt prezumati ca au murit in acelasi moment. Persoana disparuta poate fi reprezentat, deoarece pana la pronuntarea unei hot &udec declarative de moarte ramase definitiva este prezumata a fi in viata (si poate avea calitatea de nedemn, renuntator sau dezmostenit) b) reprezentantul sa indeplineasca conditiile generale pt a mosteni sa aiba capacitate succesorala, astfel reprezentatul trebuie sa existe in momentul deschiderii mostenirii sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenirea lasa de defunct, fiindca o persoana care nu ar putea mosteni in nume propriu nu ar putea culege mostenirea nici prin reprezentare. #escendentii adoptatului pot veni la mostenire prin reprezentare numai daca adoptatorul a fost defunctul si cu conditia sa nu fie nedemni fata de defunct, sa nu renuntat la mostenirea acestuia si s anu fie exheredat (in cazul mostenitorilor nerezervatari). "prezentantul trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pt a-l mosteni exclusiv pe defunct ( si nu pe reprezentat) . Modul in care operea#a repre#entarea #aca sunt indeplinite conditiile necesare, reprezentarea este admisa, in toate cazurile, la infinit, operand de drept. reprezentarea opereaza ,, in toate cazurile- astfel, in clasa I ( a descendentilor), nepotii (rude cu defunctul de gradul a II-lea ) vor veni la mostenire prin reprezentare atat in cazul in care ar exista si fii ai defunctului (descendenti de gradul I), cat si in cazul in care ar veni la mostenire numai nepoti ai defunctului. 1ot astfel, in clasa a II-a ( a ascendentilor si colateralilor privilegiati) nepotii de frate si sora (rude cu defunctul de gradul III ) vor veni la mostenire prin reprezentare, atat in cazul in care ar veni si fratii si surorile defunctului, cat si in cazul in care la mostenire ar veni numai nepoti de frate si sora . #aca rudele sunt de grad egal, imparteala se va face pe tulpini cu respectarea principiului egalitaii intre mostenitorii de grad mai apropiat cu defunctul , iar nu pe capete, in parti egale, in raport cu nr descendentilor care vin efectiv la mostenire. "eprezentarea este admisa la infinit (nemarginit), in sensul ca d ea vor beneficia nu numai descendentii de gradul a II-lea sprea a reprezenta pe descendentii de gradul I, ci si descendentii de gradul al III-lea spre a reprezenta pe descendentii de gradul a II-lea, precum si cei de gradul al III-lea pe cei de gradul a I(-lea etc. ca exceptie ... ' in cazul descendentilor din frati sau surori, reprezentarea nu poate opera nemarginit, ci numai pana la gradul al I(-lea (intrucat mostenirea in linie colaterala este admisa pana la gradul a I(-lea inclusiv ) . "eprezentarea opereaza de drept ( pt ca imparteala sa se faca pe tulpini), vointa descendentilor putand influenta astfel regulile reprezentarii numai prin renuntare la mostenire, nu si prin aceeptarea ei cu efecte partiale sau sub conditie ( de ex, imparteala sa se faca in alte cote decat cele stabilite de lege). in consecinta, regulile reprezentarii succesorale nu pot fi modificate prin vointa defunctului. %fectele repre#entarii succesorale %a efect principal al reprezentarii succesorale, descendentul reprezentant urca ,, in drepturile ascendentului sau-- reprezentat, culegand mostenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, daca ,,nu ar fi fost nedem fata de defunct sau decedat-. %fectul general- in cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenirea se imparte pe tuplini.!stfel, reprezentantii, indiferent de nr lo, vor lua partea din mostenire ce s-ar fi cuvenit ascendentului reprezentat daca ar fi fost in viata la deschiderea mostenirii (sau nedemn). Potrivit % civ. , prin tulpina se intelege inauntrul clasei intai, descendentul de gradul intai care culge mostenirea sau este reprezentat la mostenire inauntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire. #aca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri, in cadrul fiecarui ramuri subdivizarea se face tot pe tulpina, partea cuvenita descendentilor de acelasi grad din aceeasi ramura impartindu-se intre ei in mod egal. odata cu drepturile pe care le dobandesc prin reprezentare, mostenitorii raspund si de pasivul succesiunii %fectul particular al repre#entarii succesorale - copii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus sunt obligati sa raporteze, 2a mostenirea lasata de nedemn, bunurile pe care le-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, daca vin la mostenire lui in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul. raportul bunurilor mostenite prin reprezentarea nedemnului se face numai in cazul si in masura in care valoarea acestora a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare al reprezentarii. "eguli aplicate claselor de mostenitori legali $lasa & de mostenitori legali (descendentii defunctului) prin descendentii se inteleg ,, copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit-, fara deosebire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite. %opii defunctului si urmasii acestora din afara casatoriei fac de asemenea parte din clasa I de mostenitori legali, cu conditia ca filiatis sa fie stabilita potrivit legii. #in clasa I fac parte si copii adoptati2 adoptia este asimilata in totalitate rudeniei firesti si deci, in actuala reglementare, adoptia nu mai poate fi decat cu efecte depline. !doptia cu efecte restranse ramane insa in actualitate (cel putin in materia dr la mostenire) intrucat actele &ur incheiate in regimul &ur anterior raman valabile . In functie de felul adoptiei (cu efecte depline sau restranse), vor fi diferentiate si drepturile la mostenire a) daca la mostenirea este lasata de adoptator, adoptatul si descendentii sai pot veni la mostenire, indiferent de felul adoptiei.#aca cel care lasa mostenirea nu este adoptatorul, ci o alta ruda a acestuia, adoptatul va avea vocatie succesorala la mostenirea respectiva numai daca adoptia a fost facuta cu efecte depline b) daca persoana care lasa mostenirea a fost ruda fireasca a adoptatului, acesta din urma nu poate veni la mostenire, daca adoptia sa a fost incheiata cu efecte deplina (deoarece legaturile adoptatului cu rudele firesti inceteaza in acest caz) poate veni la mostenire in cazul adoptiei cu efecte restranse, intrucat adoptatul pastreaza legaturile de rudenie cu familia fireasca, astfe3 ca el si descendentii lui vor avea vocatie succesorala fata de ascendentii lor firesti. In toate cazurile, adopria este valabila si va produce efecte &uridice numai daca a fost facuta in scopul si cu finalitatea prev de lege. '. (reptul la mostenire al descendentilor descendentii defunctului inlatura mostenirii din celelalte clase daca vin singuri la succesiune, descendentii au dreptul la intreaga mostenire. In acest caz, daca sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul 0 (copii defunctului sau alti descendenti de grade egale), fiecare va mosteni in mod egal, in functie de nr lor (pe capete) daca descendentii de gradul al II-lea si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, imparteala se fa face pe tulpini si subtulpini, principiul legalitatii aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi tulpina in cazul in care la mostenire vine si sotul suprevietuitor al defunctului, descendentii, indiferent de nr lor, vor culege 4 din mostenire, restul de 5 cuvenindu-se sotului supravietuitor ). $aracterele drepturilor succesorale ale descendentilor descendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin repre#entare descendentii sunt mostenitori re#ervatari (adica ei beneficiaza, in puterea legii, de o parte din mostenire, denumita rezerva, cu privire la care, sub sanctiunea reductiunii, autorul nu poate dispune prin liberalitati inter vivos sau mortis causa descendentii sunt mostenitori se#inari2 ei au ,,stapanirea de fapt asupra patrimoniului succesoral-, chiar inainte de eliberarea certificatului de mostenitor si fara vreo formalitate2 pe langa stapanirea de fapt a patrimoniului, sezina confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a adm patrimoniul succesoral si de a exercita drepturile si actiunile defunctului descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile, adica sunt tinuti sa readuca la masa succesorala bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie (daca donatia nu a fost facuta cu scutire de raport .. ) de la care cel care lasa mostenirea. 2. $lasa a &&-a de mostenitori legali (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati) daca defunctul nu are descendenti sau cei existenti ,, nu indeplinesc conditiile necesare pt a mosteni , sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la succesiune rudele care fac parte din clasa a II-lea de mostenitori legali. '. 'scendentii privilegiati !scendentii privilegiati sunt parintii defunctului (tatal si mama), din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie. a) filiatia fata de mama si fata de tata- filiatia de mama rezulta din faptul nasteri.. 6a se poate stabili si prin recunoastere sau prin hotarare &udecatoreasca, 7iliatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate. 7iliatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin hotarare &udecatoresca2 paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii. 1. -

vocatia succesorala a parintilor firesti in ca#ul adoptiei ' in cazul adoptiei cu efecte deplina, parintii firesti ai celui adoptat pierd orice vocatie succesorala la mostenirea copilului adoptat, intrucat raporturile de rudenie dintre ei inceteaza. daca adoptia este cu efecte restranse, vocatia succesorala a ambilor parinti firesti se mentine, indiferent daca adoptatotul este sau nu sotul unuia dintre parintii firesti. vocatia succesorala a adoptatotului- in cazul adoptiei cu efecte deplina, situatie in care adoptatul devine ruda cu adoptatotul si rudele acestuia, vocatia succesorala a celui din urma nu este pusa la indoiala. adoptatorul are vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptat si in cazul adoptiei cu efecte restranse, deoarece in privinta raporturulor de rudenie dintre adoptator si adoptat nu exista deosebire intre felurile adoptiei. d) caracterele *uridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor privilegiati ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare sunt mostenitori rezervatari sunt mostenitori sezinari e) imparteala mostenirii intre ascendentii privilegiati (si intre acestia si colateralii privilegiati) daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului (tatal si mama acestuia), mostenirea se imparte intodeauna in mod egal, in functie de nr acestora. In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatorul cine la mostenire alaturi de parintii firesti (care sunt in viata la data mostenirii) #aca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati, intinderea drepturilor ascendentilor se stabileste astfel cand exista un singur parinte, el va primi 5 din mostenire si restul de 4 revenind colateralilor privilegiati cand ambii parinti traiesc, vor culege 8 din mostenire (0)$ fiecare), cealalta &umatate revenind colateralilor privilegiati cand la mostenire vin parintii firesti alaturi de adoptator (in cazul adoptiei cu efecte restranse), ei impreuna vor culege tot 8 din mostenire, pe care o vor imparti in mod egal, iar restul de 8 va fi culeasa de colateralii privilegiati. #aca alaturi de clasa a II-a de mostenitori este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, cota ce i se cuvine acestuia este de 0)* sau 8 (dupa caz). c) 9. $olateralii privilegiati- sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul al I(-lea inclusiv (nepoti si stranepoti de frate)sora)

b)

fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pot fi din casatorie (aceeasi casatorie sau casatorii diferite ), din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline imparteala mostenirii intre colateralii privilegiati cand vin singuri, colateralii privilegiati culeg intreaga mostenire daca vin in concurs cu ascendentii privilegiati, colateralii vor primi 4 din mostenire in concurs cu un singur parinte sau 8 in concurs cu doi (sau mai multi) parinti ai defunctului. %and la mostenire vine si sotul supravietuitor (in concurs numai cu colateralii privilegiati) cota-parte cuvenita acestuia va fi de 8 . :ostenirea ce se cuvine colateralilor privilegiati se imparte ,,in mod egal;; intre fratii si surorile defunctului . (,,pe capete-). !semanator se imparte mostenirea si intre descendentii din frati si surori, cand vin la mostenire in nume propriu..#aca insa descendentii din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare, chiar daca sunt de grad egal, imparteala se face pe tulpini si subtulpini. b) imparteala pe linii- in cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte, in mod egeal, intre linia materna si cea paterna. in cazul in care fratii si surorile defunctului nu sunt din aceiasi parinti (ci din parinti diferiti), imparteala mostenirii se face pe linii, cotele fratilor si surorilor fiind diferite. ....imparteala pe linii contituie o exceptie de la princip potrivit caruia, in cadrul aceleiasi clase, rudele de grad egal msotenesc in parti egale ... a) !tunci cand fratii si surorile defunctului sunt din parinti diferiti, ei se impart in trei categorii frati buni (primari) adica frati cu defunctul si dupa tata si dupa mama, indiferent daca sunt din casatorie din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta de ambii soti frati consangvi (consangeni), adica frati cu defunctul numai dupa tata, indiferent daca sunt din casatorie sau din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta numai de tata. +rati uterini, adica frati cu defunctul numai dupa mama, indiferent daca provin din casatorii diferite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta numai de mama. %a regula, atunci cand la mostenire vin frati sau surori ce fac parte dintr-o singura categorie (sau din aceeasi casatorie), drepturile lor succesorale vor fi egale . #aca la mostenirea defunctului vin frati din casatorii diferite, mostenirea se va impartii pe linii si, drept consecinta, fratii buni vor lua o parte mai mare decat fratii consagvini sau uterini. Imparteala pe linii se face in felul urmator mostenirea lasata de fratele decedat se imparte in doua linii, linia paterna si linia materna. 7ratii buni vin la mostenire in ambele linii, cei consangvi numai in linia paterna, iar cei uterini numai in linia materna ... imparteala pe linii se aplica in situatia in care descendentii din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare sau prin valorificarea unui drept succesoral propriu. c) caracterele *ur ale dr la mostenire al colateralilor privilegiati colateralii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, in schimb, descendentii lor pot veni la mostenire si prin reprezentare nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt mostenitori sezinari nu sunt obligati la raportul donatiilor !. $lasa a &&&-a de mostenitori legali (ascendentii ordinari) ascendentii ordinari sunt bunicii, strabunicii etc. (fara limita in grad) ascendentii ordinari pot fi din casatorie sau, in cazul adoptiei cu efecte deplina, din rudenia civila rezultat al adoptiei. #aca insa cel care lasa mostenirea a fost adoptat cu efecte restranse, ascendentii ordinari se vor recruta dintre rudele sale firesti. imparteala mostenirii intre ascendentii ordinari- bunicii, strabunicii etc. +unt chemati la mostenire in prdinea gradelor de rudenie, astfel ca bunicii (rude de gradul al II-lea) inlatura de la mostenire pe strabunici (rude de gradul al III-lea ) etc. intre ascendentii ordinari de grad egal chemati la mostenire se aplica principiul egalitatii. #aca, alaturi de ascendentii ordinari, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului cota ce i se cuvine acestuia este de 4 din mostenire (iar ascendentilor ordinari le revine 5 din mostenire ) b) caracterele *uridice ale dr la mostenire al ascendentilor ordinari ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt mostenitori sezinari ,. $lasa a &V-a de mostenitori legali (colateralii ordinari) %olateralii ordinari sunt unchii si matusile, verii primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului (unchiul mare) colateralii ordinari pot di din casatorie, din afara casatoriei sau in cazul adoptiei cu efecte depline, din rudenia civila rezultat al adoptiei. a) imparteala mostenirii intre colateralii ordinari - colateralii ordinari sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie astfel unchii si matusile (rude de gradul al III-lea ) inlatura de la mostenire pe verii primari si fratele sau sora bunicilor (rude de gradul al I(-lea ). intre colateralii ordinari de grad egal chemati la mostenire se aplica principiul egalitatii. !stfel, daca nu sunt unchi sau matusi, verii primari si unchiul mare impart mostenirea in mod egal. #aca la mostenire, alaturi de colateralii ordinari, este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, cota ce i se cuvine acestuia este de 4 din mostenire (iar restul de 5 se imparte intre colateralii ordinari, potrivit celor doua principii aratate.) b) caracterele *uridice ale dreptului la mostenire al colateralilor ordinari colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu (nu si prin reprezentare) nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt mostenitori sezinari nu sunt obligati la raportul donatiilor (repturile succesorale ale sotului supravietuitor /%% recunoaste sotului supravietuitor trei categorii de drepturi a)

un drept de mostenire in concurs cu clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele patru clase un drept de mostenire special cuprinzand ,,mobilierul si obiectele de uz casnic;; un drept temporar de abitatie asupra locuintei $onditiile speciale cerute sotului supravietuior pt a putea mosteni trebuie sa indeplineasca cond generale cerute de lege pt a mosteni (capacitatea succesorala, sa nu fie nedemn etc. ), dar si o conditie speciala, si anume sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii . '. $alitatea de sot si vocatia sa la mostenire conditia este indeplinita daca sotul supravietuitor a avut aceasta calitate numai la data deschiderii succesiunii casatoria este desfacuta in ziua cand hotararea &udecatoreasca a ramas definitiva .. daca decesul celui care lasa mostenirea a intervenit dupa pronuntarea hotararii &udecatoresti de divort, dar inainte de a deveni definitiva, calitatea de sot exista si deci, sotul supravietuitor il va putea mosteni pe sotul decedat. In cazul in care, anterior deschiderii mostenirii, prin hotarare &udecatoreasca se constatase nulitatea ori se pronuntase anularea casatoriei, problema unor dr succesorale nu se mai pune, deoarece calitatea de sot nu mai exista . In mod exceptional, daca sotul supravietuitor a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei, declarata nula sau anulata, el pastreaza pana la data cand hotararea instantei &udecatoresti devine definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. In acesata situatie, nepierzand calitatea de sot pe care o avea la data deschiderii mostenirii, sotul supravietuitor va veni la mostenirea sotului decedat .. ). $omunitatea de bunuri a sotilor si masa succesorala in afara bunurilor proprii care au apartinut sotului defunct, exista si bunurile comune ale sotilor, detinute in codevalmasie . imparteala comunitatii legale se face potrivit dispozitiilor % %iv. prev pt desfacerea casatoriei (bunurile comune se impart intre soti potrivit invoielii acestora, iar daca nu se inteleg va hotari instanta &udecatoreasca ). 2. (repturile sotului supravietuitor in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali a) cota succesorala la care are dreptul sotul supravietuitor +otul supravietuitor are dreptul de o parte din mostenire a carei intindere variaza in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs in concurs cu descendentii defunctului (clasa I de mostenitori legali), indiferent de nr lor, sotul supravietuitor are dreptul la 5 din mostenire2 in concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de nr lor, care vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati (clasa a II-a ), de asemenea indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 0)* din mostenire2 daca sotul supravietuitor vine in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati2 in ambele cazuri indiferent de nr lor, el culege 8 din mostenire2 in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a III-a ) sau cu colateralii ordinari (clasa a I(-a), indiferent de nr lor, el culege 4 din mostenire. In cazul in care nu exista mostenitori legali ori acestia exista, dar sunt nedemni sau renuntatori, sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire a sotului decedat . b) probleme speciale In primul rand, ipoteza existentei a doua sau mai multor persoane care pretind dr succesorale in calitate de soti supravietuitori (bigamie, poligamie). mostenirea lasata de defunctul bigam sau cota-parte din aceasta mostenire, prev de lege in favoarea sotului supravietuitor in concurs cu diferitele clase de mpstenitori legali, se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul inocent din casatoria nula, ei fiind deopotriva de buna-credinta . In al doilea rand, ipoteza in care sotul supravietuitor concureaza cu doua clase (subclase) de mostenitori legalu. !ceasta probnleme se mai pune numai in caz de exheredare a unor mostenitori legali rezervatari. #e ex daca au fost exheredati parintii defunctului, ei culeg totusi rezerva in calitate de mostenitori legali rezervatari."ezulta ca, in aceasta situatie, daca exista mostenitori din subclasa colateralilor privilegiati, sotul supravietuitor va primi numai 0)* din mostenire (desi ascendentii privilegiati au fost exheredati si conform regulilor generale, ar fi trebuit sa primeasca 8 ). cota sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite se stabileste ca si cand acesta ar fi venit in concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele. c) caracterele *ur ale dr la mostenire al sotului supravietuitor sotul supravietuitor vine la mostenire in nume propriu, nu si prin reprezentare este mostenitor rezervatar este obligat, atunci cand vine in concurs cu descendentii, sa raporteze la masa succesorala donatiile primite de la sotul decedat este mostenitor sezinar, in consecinta va exercita stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral. !. (reptul special al sotului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor de u# casnic pe langa partea succesorala pe care o culege in concurs cu diferitele clase de mostenitori legali, sotul supravietuitor mai are dr sa primeasca din mostenire ,mobilierul si obiectele de uz caznic care au fost efectate folosintei comune sotilor;;. +otul supravietuitor beneficiaza de acest drept numai daca vine in concurs cu alti mostenitori decat descendentii defunctului .. a) mobilierul si obiectele de u# casnic (mena*er) intra in aceasta categorie de bunuri mobilierul, televizorul, obiectele de mena&, aragazul, frigiderul, aspiratorul etc. Pot face parte din aceasta categorie si bunurile mobile necorporale (de ex creanta in despagubire pt stricaciuni cauzate acestor bunuri ). /u intra in aceasta categorie bunurile care nu sunt folosite in mena&ul casnic propriu-zis (autoturismul, pianul etc.) bunurile care, desi potrivit naturii lor ar putea fi folosite in mena&ul casnic, totusi, nu li s-a dat aceasta afectatiune, fiind procurate in alt scop bunurile apartinand gospodariei taranesti, precum animale de munca, unelte specifice gospodariei taranesti b) conditii speciale- pt ca sotul sa culeaga aceste bunuri trebuie sa fie indepl doua cond speciale sotul supravietuitor sa nu vina la mostenire in concurs cu descendentii defunctului sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati inter vivos (donatii) sau mortis causa (legate facute prin testament) !ctele liberale ale defunctului sunt valabile, sotul supravietuitor nefiind rezervatar in privinta acestor bunuri . c) natura *uridica a dreptului special al sotului supravietuitor mobilierul si obiectele de uz casnic se cuvin sotului supravietuitor peste cota sa succesorala. !stfel, in conceptia dreptului special de mostenire legala, sotul supravietuitor culege aceste bunuri in totalitate, chiar daca ar fi singurele lasate de sotul decedat. $. (reptul de abitatie al sotului supravietuitor dupa moartea unuia dintre soti, sotul supravietuitor, care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii. a) conditiile dreptului de abitatie- sotul supravietuitor are dr de abitatie daca sunt intrunite cumulativ urm conditii sa fi locuit la data deschiderii mostenirii in casa (apartamentul) care formeaza obiectul dr de abitatie sa nu aiba alta locuinta proprie sa nu devina prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei locuinta asupra careia se constituie dr de abitatie sa faca parte din masa succesorala, adica sa fi apartinut sotului decedat exclusiv sau in proprietate comuna cu alte pers <ricare dintre mostenitori poate cere fie restrangerea dr de abitatie, daca locuinta nu este necesara in intregime, sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei, daca pune la dispozitia sotului supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare. b) caracterele *uridice este un dr real (are ca ob casa de locuit ) este un dr temporar este un dr strict personal, inalienabil si insesizabil este un dr cu titlu gratuit c) incetarea dr de abitatie ' dr de abitatie al sotului supravietuitor ,, se stinge prin parta&- sau ,, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorie;; a acestuia. daca sotul supravietuitor va continua sa foloseasca locuinta si dupa incetarea dr de abitatie, acesta va fi obligat la plata chiriei daca foloseste mai mult decat cota sa parte din dr de proprietate asupra locuintei. In cazul in care sotul supravietuitor nu a obtinut o parte din locuinta dupa imparteala, el va fi evacuat in cond contractului de inchiriere a locuintei. Mostenirea vacanta daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta .. In cond dispozitiilor /%%, mostenirile vacante aflate pe teritoriul "omaniei ,,revin comunei, orasului sau municipiului-, iar cele aflate in strainatate ,,se cuvin statului roman-. daca prin legat s-a atribuit numai o parte a mostenirii si nu exista mostenitori legali ori vocatia acestora a fost restransa ca efect al testamentului lasat de defunct, partea din mostenire ramasa neatribuita este vacanta . In concluzie, dupa data deshiderii lor, mostenirile vanacte deschise anterior datei de 0 octombrie 2=00 se cuvin statului roman -

1. -

deschise dupa intrarea in vigoare a /%% vor fi culese de comuna, orasul sau municipiul in a carei raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii sau de statul roman daca se aflau in strainatate. /otarul va constata ca mostenirea este vacanta si va elibera certificatul de vacanta succesorala. #aca obiectul transmidiunii este un patrimoniu (specific transmisiunilor succesorale), fapt pt care, comuna, orasul sau municipiul suporta pasivul mostenirii vacante, numai in limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral . (asemenea mostenitorilor legali)

#aca un cetatean roman decedeaza fara a avea mostenitori si lasa mostenirea in strainatate sau un cetatean strain (cu resedinta in "om) decedeaza fara mostenitori si lasa mostenirea pe teritoriul tarii noastre, mostenirea vacanta va fi culeasa de a) de statul al carui cetatean a fost deunctul, daca se accepta teoria statului mostenitor sau, b) de statul pe teritoriul caruia se afla bunurile, daca se accepta teoria desherentei #in dispozitiile /%% nu rezulta expres care dintre cele doua conceptii a fost adoptata. atunci cand ,, succesiunea este vacanta, bunurile situate sau, dupa caz, aflate pe teritoriul national sunt preluate de statul roman in temeiul dispozitiilor legii romane;;. In ceea ce priveste mostenirile vacante aflate in strainatate, ele se cuvin statului roman. In cazul conflictului de legi, mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut, la data mortii, resedinta obisnuita. < pers poate sa aleaga insa, ca lege aplicabila mostenirii in ansamblul ei, legea statului a carui cetatenie o are. Prcedura atribuirii mostenirii vacante atat timp cat mostenirea nu a fost aceeptata sau daca succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate sa numeasca un curator special al mostenirii atunci cand exista indicii ca mostenirea urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public competent incunostiinteaza si organul care reprezinta comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul. #aca in termen de 0 an si > luni de la deschiderea mostenirii nu s-a infatisat niciun succesibil, notarul, la cererea oricarei pers interesate, ii va soma pe toti sucessibilii, printr-o publicatie facuta la locul deschiderii mostenirii, la locul unde se afla imobilele din patrimoniul succesoral, precum si intr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala mostenirii, sa se infatiseze la biroul sau in termen de cel mult doua luni de la publicare. #aca dupa ce s-a constatat vacanta mostenirii, exista mostenitori, acestia pot exercita petitia de ereditate impotriva comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului. #aca statul a fost gratificat prin testament (mostenirea nefiind vacanta) urmeaza sa ii fie eliberat certificat de mostenitor "espunderea comunie, orasului sau municipiului pt pasivul mostenirii se face numai in limita activului. +tatul nu are drept de optiune succesorala asupra mostenirii vacante .