Ce este comunicarea?

Perceptia publica asupra comunicarii reduce sensul acestui proces la un mijloc de

transmitere a informatiei prin intermendiul cuvintelor.
Specialistii insa acorda sensuri diferite acestui concept porinind de la transmiterea
unor date si pana la modalitati de gestionare a informatiei. Astfel, regasim la nivelul
literaturii de specialitate o mare diversitate de definitii care traduc sensul comunicarii.
Dpdv psihosocial def comunicarii estea acea capacitate si abilitate a unei persoane
de a schimba informatii in vederea atingerii propriilor sale interese.
Remarcam structura comunicarii in functie de 3 indicatori si anume:
capacitate si abilitate achizitionarea comunicarii e un fapt social si
exista dif notabile intre indivizi in ceea ce priveste eficienta comunicarii
informatia element central privind procesul comunicarii
interesul structura motivationala care directioneaza conduita
individului
Comunicarea eficienta presupune ca toate pers implicate intrun proces de
comunicare sasi atinga interesele prin relationare.
Modele explicative in comunicare
Toate teroriile graviteaza in jurul a 2 interpretari si anume:
1.
tehnicist defineste comunicarea drept un mijloc de transmitere a unui
mesaj pe o anumita cale dinspre un emitator catre un receptor. Acest
model defineste si structura comunicarii, privind comunicarea ca un
proces liniar si secvential.
2.
comunicarea este un proces prin care individul dezvolta un
comportament in care valorifica aptitudinile sale cu scopul de a
transmite niste info si a satisface niste interese.
Modalitati de comunicare
Comunicarea interioare sau practica autointerogarii este un demers ce are ca
finalitate autodescoperirea, structurarea personalitatii si definirea modului in care noi
gandim sa ne raportam la ceilalti si la lumea inconjuratoare. Multe din experientele lumii
interioare ne materializeaza in relatiile interpersonale. Retinem ca in comunicare oamenii
se raporteaza unii la altii nu in functie de elem obiective si de val reala ci in functie de
modul in care se gandesc unii la altii.
Comunicarea interioara e modalitatea prin care individul interpreteaza intro prima
etapa info pe care le primeste si este fondul pe care se construieste intreaga filosofie a
individului privitoare la mijloacele si formele de relationare pe care e indicat sa le
acceseze in interactionarea cu ceilalti. Paradicma structural functionalista exprima cel
mai bine relatiile dintre personalitate si comunicare demonstrand ca exprimarile verbale
si comportamentale definite ca fenomene de suprafata sunt determinate de resorturile
intime ale comportam uman ce pot fi dezvaluite.

Psihanaliza a explicat aceasta situatie prin folosirea conceptelor sine, eu si

supraeu.
Sinele reprezinta spatiul unde se imagineaza instinctele, forta biologica primara,
toate acele pulsiuni care sub forma unor dorinte trec adesea granita acestui teritoriu
patrunzand in zona eului care reperzinta instanta rationala si de asemenea in zona
supraeului cxare reprezinta instanta morala. Eul si supraeul sunte cele care dau sens
social dorintelor si blokeaza sau permit materializarea acestora sub forma intereselor.
Dorintele neobiective nu dispar ele fiind reprimate si transferate inapoi in instanta sinelui.
In conceptia psihanalista personalitatea se structureaza la nivel intim si la nivel
relational. La nivel intim se structureaza gandirea si manifestrarile de ordin afectiv si la
nivel relational se structureaza comportamentul verbal si manifestrarile exterioare ale
individului. In comunicarea interpersonala si sociala remarcam manifestarile
personalitatii de relatie care adesea este derutanta si are scop de manipulare.
Comunicarea interpersonala e comunicarea directa cunoscuta si sub sintagma
comunicarea fata in fata. Ea se regaseste si se dezvolta atat in mediul formal cat si in
mediul informal.
Indicatorul prin care putem face diferenta celor 2 medii poarta denumirea de
libertate de miscare. Intrun spatiu formal libertatea de miscare e minima. Prin libertate de
miscare intelegem posibiliatetea comunicatorului de a parasi rel de comunicare in
momentul in care apreciaza k numai e oportun interesul lui sa se implice.
Perceptia asupra libertatii de miscare, ascumarea responsabilitatii si autocontrolul
sunt instrumente extrem de importante in economia rel interpersonale.
Rel interpersonala sau interumana poate fi privita ca un tip de interactiune, de
manifest a puterii sau a influentarii sau a efectivitatii sau a asimetriei ori a reciprocitatii.
Dpdv al strategiilor de comunicare, relevant este sa interpretam rel interpersonale
prin rapoarte la gradul de apropiere efectiva dintre interlocutori. Intro clasificare simpla
putem considera ca la nivel interpersonal individul interactioneaza cu un celalalt apropiat
si celalalt departat.
In primul caz vbim de o comunicare empatica, afectiva care se fundamenteaza pe
un volum relativ mare de info, iar in al2lea caz o comunicare bazata pe politete si
neutralitate afectiva.
In prima etapa includem persoanlele care fac parte din universul imediat (rude)
fata de care manifestam o activitate pronuntata, dar si pers care formeaza universul
mediat al individului fata de care acesta manifesta o atitudine de identificare afectiva si
constanta in comunicare (prieteni).
In acesta categ regasim cu aprox 20/23 de pers. A2a categ reuneste pers cu care
interactioneaza de regula in plan profesional si social (colegi, vecini) fata de care
manifesta o comunicare in care primeaza respectul si bunul simt (15/17 pers)
In concluzie retinem faptul ca individul gestioneaza concomitent cel mult 40 de
rel interpersonale. Restul manifestarilor sale comportamentale se regasesc la nivelul com
interioare sau sociale. Aceasta diferentiere a celorlalti in functie de gradul de aporpiere
efectiva este fundamentala pt definirea unor strategii eficiente de comunicare.

Comunicarea sociala e intermediata de mijloace de transmiterea in masa (tv,

radio, carti, reviste, dvd), in sesnusl in care un comunicator reuseste sasi faca cunoscut
mesjaul intrun spatiu renumit cu un nr mare de receptori.
Obstacole in comunicare
1. factori interlocutori: variabile psihologice, cognitive si sociabile.
V psihologice influenteaza comportamentul prin personalitate si sistem de nevoi
Individul sub aspect psihologic reactioneaza ca o entitate supusa presiunii unor forte
interne sau externe care creaza nevoi si genereaza o stare de tensiunea. Elinimarea acestei
stari se realizeaza printrun comportament orietnat spre satisfacerea nevoilor si
trebuintelor individului.
In comunicare stimulii care actioneaza asupra individului constrangator genereaza
2 tipuri de comportam si anume comp de apropiere daca fortele sunt pozitive si anume
determinate de nevoi de perfectionare si comp de evitare daca fortele sunt negative si
creaza nevoi ce tin de ocolirea sau eliminarea obstacolelor.
In procesul de comunicare fortele actioneaza simultan, presiunea pe care acestea o
creeaza obliga individul sa dezvolte un mecanism de filtrare a info in mod deliberat sau
cum sutin psihologii inconstient. Aceste mecanisme pot fi de 2 feluri:
proiective asimilarea gandirii celuilalt plecand de la ideea ca opereaza
cu acelasi mod de gandire
de aparare individul organizeaza info pt a corespunde structurii
atitudinilor sale
In cadrul acestor mecanisme de aparare interlocutorii incearca sasi mentina
echilibrul in ceea ce priveste impactul constrangator al fortelor si gestionarea nevoilor.
Psihologii apreciaza ca la baza acestor mecanisme stau o serie de procese psihice
inconstiente si anume:
scotomizare proces de eliminare a info cosiderate ca fiind incorecte
memorizare selectiva uitarea sau pierderea info problematice
interpretare defensiva acordarea de semnificatii fara acoperire in
functie de ce am dorit noi sa reprez datele in comunicare, primeste un
sens convenabil noua
negarea autoritatii sursei dam crezare si acceptam info in functie de
importanta si relevanta sursei
V cognitive sistemul cognitiv + sistemul de reprezentare
Sistemul cognitiv organizarea si functionarea mentala si intelectuala.
Functionarea cognitiva variaza in functie de contextul in care se desfasoara
activitatea de comunicae. Prelucrarea info se bazeaza pe reguli specifice si ne referim aici
la existenta unor biasuri cognitive a unor procese de categorisire sociala a unor
mecanisme de atribuire a cauzalitatii. Caracteristicile cognitive influenteaza limbajul,
organizarea logica si interpretarea mesajelor.

Sistemul de reprezentare refelcta mecanismul mental de organizare a datelor.

Dpdv mental, individul opereaza cu seminificatii, el isi reprezinta si reconstruieste
libertatea. Toate mesajele sunt decodate prin prisma reprezentarii situatiei. El dispune de
imagini privind situatiile de comunicare, acestea sunt determinate de sine care se bazeaza
pe eul intim in sensul ca imaginea pe care individul sio face despre sine ramane
neexprimata si pe eul public in sensul k ofera informatii in public care il pot avantaja,
determinate de celalalt referitor la imaginea pe care o au ceilalti in okii nostrii sau
determinat de obiectivul comunicarii, actiune si context.
V sociale roluri/statusuri sociale. Prejudecati si sereotipii
2. factori care influenteaza comunicare codul si canalul comunicarii
V psihice constructia mesajului trebuie sa perimita intelegerea info, trebuie sa fie
adaptat la natura info, la situatie si la caracteristicile actorilor implicati. Problemele
aparute se reflecta la ambiguitatea codului de com si la niv adoptarii spontane a
limbajului.
V psihosemantice si psihologice efectul de halo, adica rezonanta simbolica pe care o
pot avea cuvintele, ideile, e un fenomen dificil de gestionat in com deoarece implica
cunoasterea subiectului receptor. Ponderea si ordinea cuvintelor are in vedere efectul de
primaritate si de recenta care se ref la faptul ca ultimele cuvinte in mesaj sunt favorizate
prin raportarea la caracteristicile procesului de memorare, in mesaj pozitionarea
cuvintelor trebuie sa se faca in raport cu importanta continutului informational,
pozitionand central in mesaj cuvintele cheie.
Cand vorbim de obstacole in comunicare ne referim la elemente de perturbare
care sunt exterioare procesului de comunicare. Ne referim la acele situatii sau aspecte
care ne afecteaza eficienta si finalitatea comunicarii, cel mai adesea ele conduc la
neintelegeri, la comportam agresive si nu de putine ori determina intreruperea
comunicarii.
Semnalele care indica potential de ineficienta in comunicare sun importante in
ideea in care redefinesc aparitia unor obstacole. Cele mai frecvente semnale sunt
imposibilitatea de a stabili un cod intre cel care lanseaza mesajul si receptori,
disponibilitati reduse de a folosi feedbackul, stare de iritabilitate nejustificata, gesturi care
nu intaresc semificatia limbajului, conceptii diferite, promovarea ascultarii pasive fara
interactionare.
Obstacolele in comunicare sunt definite ca perturbatii in desfasurarea relatiilor
interuman, perturbatii ce pot fi interne sau externe. Unii autori impart diversitatea
obstacolelor in 2 categorii si anume bariere ce tin de sistem (cana sau cod de com) si
obstacole ce tin de proces ca rezultate directe ale interactiunii din interiorul com.
Ovdiu Panisoara in lucrarea comunicarea eficienta include in prima categorie de
obstacole deficientele de transmitere si receptie a info, aspecte ce tin de alegerea codului
si a canalului de com, precum si de limbaj si normele grupului. In a2a categ regasim acele

bruiaje care au la baza legatura dintre afectiv si rational bruiaje ce tin de concordanta
dintre verbal si nonverbal, perturbatii privind intentile ascunse ale partenerilor de dialog,
latura actional emotionala a activitatii de comunicare care ne atrage atentia asupra
faptului ca odata cu aplicarea dimensiunii afective scade controlul asupra elefectelor com.
Alti autori analizeaza barierele in com plecand de la modalitati personale de
organizare psihologica si rationala: disponibilitatea eulistica (ce ne vine in minte prima
data knd ne gandim la ceva), efectul falsului consesn, efectul de insufletire, efectul de
perseverenta, reprezentativitatea eulistica.
Obstacolele in com au legatura directa cu stereotipurile definite ca idei
preconcepute, neintemeiate pe date precise. Avem tendinta de a ignora situatia si de a
aprecia actiunea in sine a unei persoane, dam crezare primei interpretari, valorificam
diferit comportam unor persoane cu efect de blamare si autointelegere, apreciam
feedbackul favorabil prin prejudecati de autoservire.
O alta perspectiva in analiza barierelor de com soate in evidenta importanta
mesajului: distorisunea, omisiunea, supraincarcarea, sincronizarea si expectanta. O
tipologizare a obstacolelor ne perimite sa identificam bruiajele care reflecta limitele
conditiei umane si a existentei sociale si blocajele care scot in evidenta caracteristicile
individulale cesi pun amprenta in rel de com. Principalele blocaje sunt modalitatea de
perceptie, concluzii gresite, atitudinea grabita de a defini si ericheta interlocutorul, lipsa
cunoasterii si a interesului, imaginea despre interlocutor, motivele dorintele si trebuintele
personale.
Manipularea
E creata premeditat pt a influenta reactiile si comportam altor indivizi in sensul
dorit de manipulator.
Situatia sociala actiunea si reactiunea individului intrun mediu social sunt det de
forte si constrangeri specifice acelui mediu intro masura mult mai mare decat am fi tentati
sa credem. Dincolo de infl personalitatii intime, aspecte exterioare care par banale pot
determina schimbari semnificative in comportam pers aflate intro sit sociala.
Tipuri de manipulare: persuasiunea actiune de convingere; dezinformarea info
false, zvonuri, relatari distorsionate; intoxificarea suprasaturarea cu info false, mesaje
mincinoase cu scopul de a pregati individul pt o lovitura de proportii sau pt a discredita
un mesaj corect asteptat.
Tehnici de manipulare: piciorul in usa- pt a det oamenii sa accepte e important sa
li se faca mai intai o cerere nesemnificativa; trantitul usii in fata cerere mult mai mare
care are 100% sanse de refuz si cererea principala e acceptata; usa in nas refuzul initial
il predispune cu usurinta sa accepte cererea ulterioara; tehnica de lowball oamenilor le
vine greu sa revina asupra deciziilor initiale fara a cun toate detaliile; tehnica momelii
inselaciuni, avantaje fake; piciorul in gura o pers care adopta o anumita decizie doar pt
pastrarea unor aparente; tehbica fractionarii si comparatiei vanzarea produselor la
pachet; tehnica linguselii; tehnica insultei.

Rezistenta la manipulare ne pastram controlul, ne implicam sau ne detasam, cel

mai bine alteram intre cele doua stari: identificam discontinuitatie, normalitatea
aparentelor, sesizarea confuziei cognitive si emotionale analogii false, disconfort psihic,
comportament aparent normal si politicos, camuflaj, atenta la detalii, etc
Comunicarea verbala
Este cea care se bazeaza pe limbaj, prin intermediul acestuia individul acceseaza
cea mai mare parte a info din interactiunile sociale, dar totodata realizeaza si comunicarea
cu propria persoana. Limbajul reprezinta simbolic un ritual in sensul in care acest ritual
se petrece atunci cand ne aflam intrun mediu in care un raspuns conventional e asteptat
de la noi.
La nivelul com verbale regasim relatari privind situatii, fapte, intamplari, reactii,
opinii si atitudini. Capacitatea de a realiza eficient com verbala presupune dezvoltarea
unor abilitati prin exercitiu si studiu permanent asupra efectelor actiunilor individuale.
Capacitatea de a construi un mesaj clar si bine structurat depinde de stapanirea
cunostintelor aferente subiectului abordat, exactitatea info si ordonarea logica a ideilor.
Eficientizarea com verbale se poate realiza prin structurarea mesajului in functie de 3
intrebari ce dorim sa comunicam, cum dorim sa comunicam si cui dorim sa
comunicam. Constructia mesajului trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile
interlocutorului, un mesaj bine elaborat este complet, concis si curat.
Calitatile vocale un element care asigura eficineta in com, sunt elem sesizabile
in vorbire. Mecanismele vorbirii sunt reflectate prin viteza vorbirii, intensitatea vocii
indica fondul energetic al individului si trasaturi precum calm, ferm, dictia si timbrul
vocal modificarile de tonalitate, adesea tradeaza emotiile si atitudinile emitatorului,
volumul vocii, dictia si accentul, fluenta e refelctat prin caracterul continuu sau
discontinuu al vorbirii care poate fi masurat prin frecventa pauzelor, de regula pauzele
scurte divid ideile dintro fraza in timp ce pauzele lungi marcheaza sf frazei sau
capitolului.
Retorica se refera la arta de a convinge
Stiluri mai importate de retorica: metoda clasica adresare directa, info obiective,
metoda fragmentelor ideea unui discurs spart in secvente pt a valorifica info
nerelevante pt discutie, e aplicata knd situatia devine plictisitoare, obositoare si e nev de
pauza, metoda concluziilor presupune utiliz concluziilor intermediare, metoda
contrazicerii presupune exploatarea info si punerea in evidenta a contradictiilor
existente, metoda bumerangului folosirea argumentelor interlocutorului drept arma
impotriva lui, metoda sustinerii aparente presupune disimularea unui accept in legatura
cu mesajul ca mai apoi sati dezvolti propria argumentare.

Comunicarea nonverbala
mimica, gesturi, pozitia corpului
Expresia fetei cuprinde ochii, privirea, zambetul si rasul
Ochii sunt oglinda sufletlui, exprima adevarata noastra atitudine.
ochii larg deschisi sinceritate, receptivitate, dorinta de a retine cat mai
mult, intelegere, aprobare
ochii deschisi manifestarea sincera a interesului
ochii intredeschisi oboseala, plictiseala, participare redusa
ochii semi inchisi examinare neincrezatoare, indiscretie, efect neplacut
de nepatrunzator si rece, egoism, critica, distant
ochii holbati mirare, surprindere
ochii inlacrimati expresia unei sit neplacute, furie, bucurie,
incapacitatea de a stapani starile emotionale
Privirea contactul vizual acopera intre 30-60% din timpul com, ce depaseste 60%
refelcta o rel bazata pe setnimente.
privirea drept in ochi actiune simpatica, dorinta de cooperare, com
deschisa si directa, pers cinstita si corecta
privirea coborata/inaltata exprima dominarea, mandria, orgoliu sau
instabilitate, tensiune, incordare, nevoia de sustinere
privirea care acopera intreg spatiul de com interes pt detalii,
exprimarea unei aprecieri, curiozitate
privirea fixa tensiune nervoasa, concentrare, atitudine dominatoare
Zambetul stiinta zambetologiei vreo 18 tipuri de zambete
zambetul voit sau fabricat jena, complezenta, apare si dispare brusc
zambetul dulceag se obs printro intindere si o subtiere a buzelor, e
exagerat si nefiresc, folosit pt intensificarea unor trairi
zambetul prostesc tensiune sporita, temere, nevoia de a ascunde ceva
zambetul depreciativ cu colturile gurii in jos, persoane ironice care se
bucura de necazul celuilalt
zambetul relaxat lipsit de tensiune, apare o schimbare si la nevelul
mimicii superioare, sinceritate in emotii si gandire
zambetul stramb confuzie in plan cognitiv si emotional, amabilitate
prefabricata
Rasul o exprimare a eliberarii tensiunilor interioare bazat pe analiza sonora
rasul in a ras sincer, bucurie naiva, naturala, tipic pt pers care se pot
bucura fara retinere
rasul in e exprima batjocura, dorinta de a atrage atentia, bucurie pt
disconfortul celuilalt, poate fi expresia unei prietenii false
rasul cu i se observa la pers tinere, naiv, poate fi natural sau fabricat,
poate exprima bucuria in cazul pagubei unei persoane si satisfactia ca cel
pagubit nu a patit nimic grav

rasul cu o reactie de aparare, indoiala, suparare, protest, ura

rasul cu u persoana cuprinsa de teama care nu vrea sa o exprime, frica
amplificata, apare de regula la pers introvertite

Capul miscarea si orientarea capului

capul orientat in sus incredere in sine, diferenta de status, agresivitate
negativa si superioritate, ingamfare, dispret
capul orientat in jos postrura de renuntare, infrangere, supunere,
obedienta, neputinta
capul inclinat spre dreapta reflecta interpretari de ordin logic, rational,
dincolo de pragul emotional, critica, memorie, atentie la constructia
mesajului
capul inclinat spre stanga analize de ordin emotional... imi place...numi
place...e bine, e creativ...
Conflictele
Definim conflictul drept procesul care are loc atunci cand un individ sau un grup
de indivizi blocheaza accesul altor persoane la atingerea obiectivului propus.
sunt inevitabile
desemneaza si caracterizeaza o situatie de diferenta intre indivizi
un conflict nu e rau sau bun ci pur si simplu el exista in momentul in
care oamenii percep faptul ca opiniile lor sunt antagonice
Remarcam faptul ca odata declansata o stare conflictuala, indivizii implicati
cultiva antipatie reciproca si dezvolta stereotipuri negative unul fata de celalalt.
Definim drept o ciocnire de interese, de opinii in care sesizam existenta unor
diferente de interpretare, conflictul se dovedeste a fi atat constructiv cat si distructiv.
Gestionarea conflictului face ca acesta in final sa fie un conflict pozitiv sau negativ.
In conflictele negative, cele care ridica in mod real problema indivizilor in sensul
necestitatii de a gestiona o stare tensionata remarcam refuzul de cooperare, ostilitate,
retinere in ceea ce priveste furnizarea informatiilor.
La nivelul conflictelor constructive observam orientarea spre identificarea unor
solutii cat mai bune pt rezolvarea problemei.
Cele mai relevante surse declansatoare de conflicte sunt diferentele de
comportament si caracter, incompatibilitatea psihologica, promovarea unor conduite
deficitare holericul e persoana cu cea mai mare compatibilitate de declansare a
conflictelor, barfitorul ce permanent completeaza si inventeaza, vorbaretul cel care
niciodata nu ramane fara replica si plangaretul cel care mereu se vaita.
O alta cursa de conflict e comunicarea defectuasa nu are abilitati de a comunica
eficient, ambiguitatile are tendinta de a evita necunoscutul.

Etapele conflictului: starea tensionata caracterul limitat de resurse, lipsa de

concordanta, dorinta de autonomie duc la crearea unor stari tensionate; recunoasterea
starii conflictuale identificarea existentei unei stari tensionate; accentuarea starii
conflictuale conflictul inteles incepe sa devina un conflict simtit; declansarea
conflictului conflictul e sesizat chiar si de persoanele care nu sunt direct implicate in
acesta.
Conflictele distructive sunt generate de erori, exprima un tip de relatie intre
indivizi manifestat pe neincredere
Conflictele constructive sunt generate de cauze multiple si poate fi controlat,
comunicarea e intensa si de incredre, iar fiecare coopereaza pt a media conflictul.
Ca modalitate de manifestare a conflictelor remarcam faptul ca un conflict major
incepe cu un conflict minor si adesea neimportant. Prima forma de manifestare poarta
denumirea de disconfort- situatie in care individul sesizeaza ca ceva nu e in ordine,
incidentul reflecta un dezechilibru emotional care apare in urma starilor de disconfort, e
o forma de conflict cosiderata fireasca si normala, e generat adesea de lucrurile marunte,
neintelegerea reflecta anumite perceptii sub forma convingerilor care nu sunt pe placul
individului, climatul e considerat a fi dezechilibrat, e situatie in care se recunoaste ca
individul se afla in fata unei situatii conflictuale, tensiunea marcata prin acumularea
semnificativa de ganduri si opinii negative si inflexibile, criza cea mai intensa forma de
manifestare a conflictului, reflecta o rabufnire sub aspectul violentei si agresivitatii.
Ca modalitati de rezolvare a conflictelor: abandonul sau retragerea, reprimarea
sau refuzul de a lua parte, confruntarea cea mai des intalnita de forma victorie infrangere,
compromisul sau ajungerea la un consens, negocierea de tip victorie victorie cea mai
permisiva si mai corecta forma, dar si greu de aplicat, e confundata adesea cu
compromisul.
Ultimul curs nu-l am, Sorry, aveam treaba, transcriam altcv.. :D