1. Lato sensu, succesiunea cu titlu particular...

a) se poate realiza doar prin acte pentru cauză de moarte

b) se poate realiza prin acte între vii
c) se poate realiza doar în baza unui testament

2. Succesiunea pentru cauză de moarte:

a) este urmarea unei persoane în dreptul/drepturile unei alte persoane (de cujus),
înlăturând datoriile defunctului
b) reprezintă vânzarea patrimoniului defunctului, cu scopul stingerii datoriilor lui de
cujus
c) este urmarea unei persoane în dreptul/drepturile unei alte persoane (de cujus),
preluând și datoriile defunctului

3. Spre deosebire de succesiunea prin acte între vii, în cazul devoluțiunii pentru cauză de
moarte:
a) succederea cu titlu universal este regula
b) succederea cu titlul universal este excepţia
c) succederea cu titlu particular este excepția

4. Succesiunea pentru cauză de moarte se poate realiza:

a) prin testament
b) doar ab intestat
c) Ab intestat

5. Succesiunea ab intestat cu titlu universal, potrivit dreptului civil, se realiza:

a) doar pe cap (per capita) – pe linie agnatică, excluzând succederea pe tulpini (in
stirpes)
b) pe cap (per capita) și pe tulpini (in stirpes), pe linie agantică
c) pe cap (per capita) și pe tulpini (in stirpes), agnați și cognați

6. În baza succesiunii cu titlu universal ab intestat de drept civil – sub reglementarea Legii
celor XII Table – lipsa agnaţilor privilegiați din clasa I determina:
a) împărţirea moştenirii în fracţiuni egale între agnații colaterali de cel mai apropiat
grad față de defunct
b) împărţirea moştenirii in fracţiuni egale între cognații colaterali din clasa cea mai
apropiata fata de defunct (spre exemplu, între frații lui de cujus)
c) împărţirea moştenirii in fracţiuni egale între cei mai apropiaţi agnați față de
defunct, înlăturând pe cei mai îndepărtaţi

7. În cadrul succesiunii cu titlu universal ab intestat, în dreptul lui Justinian, lipsa

descendenţilor soțului aducea la succedere:

a) Soția, având dreptul la ½ din masa succesorală, și ascendenţii din primul grad de
rudenie, având dreptul la restul de ½ din masa succesorală
b) Ascendenţii din primul grad de rudenie
c) Soția, fiind în cel mai apropiat grad civil, izvorât din căsătorie
8. În cadrul succesiunii ab intestat de drept pretorian, prima clasă de moştenitori este
formată din:
a) Cognații emancipați și agnaţi – doar per capita
b) Cognații emancipaţi și agnați – pe cap și tulpini
c) Agnaţii și cognații emanacipați – doar in stirpes

9. Este succesor in stirpes în cadrul unei moșteniri ab intestat

a) fiul lui de cujus
b) Fratele lui de cujus, în lipa descendenţilor
c) Nepotul lui de cujus

10. În cadrul moştenirii ab intestat de drept pretorian, posesio bonorum acorda:

a) Plenitudinea atributelor dreptului de proprietate asupra unor bunuri corporale
din patrimoniul defunctului
b) Posesia asupra unor bunuri corporale din patrimoniul lui de cujus
c) dreptul unui moștenitor de a primi partea de moștenire la care a renunțat un
comoștenitor

11. De cujus este:

a) cel care transmite un patrimoniu pentru cauză de moarte
b) cel de a cărui moştenire este vorba
c) cel care venea la moştenire prin recunoaşterea unui bonorum possesio

12. În materia succesiunii pentru cauză de moarte, legatul:

a) reprezenta modalitatea prin care de cujus îşi modifica testamentul
b) nu reprezintă o succesiune cu titlu universal
c) este o liberalitate cu titlu particular

13. Succesiunea ab intestat:

a) era deschisă și finalizată în detrimentul voinţei exprimate în testament
b) era deschiă și finalizată în absența unui testament
c) reprezintă obiectivarea ultimului act de voinţă a lui de cujus, în condiţiile legii

14. Instituirea unui moştenitor:

a) Se putea realiza sub un termen suspensiv, dar nu și sub condiție suspensivă
b) Se putea realiza sub orice condiție, atât timp cât nu era considerată a fi
imposibilă
c) Se putea realiza sub condiţie suspensivă, dar nu si sub condiţie extinctivă

15. În czaul legatului:

a) testatorul nu avea drept de revocare, întrucât era legat de promisiunea de
instituire făcută terţei persoane, numită legatar
b) testatorul putea revoca tacit legatul
c) moartea legatarului nu desfiinţa legatul; la momentul deschiderii succesiunii
testatorului, agnaţii de gradul I ai legatarului erau chemați
16. Legatul:
a) poate fi afectat de caducitate
b) este revocabil
c) putea sa fie refuzat de către legatar

17. Nu erau heredes sui

a) fiii lui pater familias
b) fratele lui pater familias
c) soția căsătorită sine manu

18. Marcus lasă prin testament ½ din patrimoniul său lui Primus (parte 2/4), Secundus (parte
1/4), și Tertius (parte 1/4). Pentru cealaltă jumătate din patrimoniul lui de cujus:
a) se va deschide succesiunea ab intestat
b) testamentul este nul, urmând ca întregul patrimoniu sa fie supus procedurii
succesiunii ab intestat
c) are loc o creştere proporţională a cotelor testate în favoarea succesorilor
testamentari

19. În anul 45 d.Hr., Maevius (sui juris) se căsătoreşte cum manu cu Tertia. Au 4 copii, Titus,
Sabinus, Flavia și Claudia. Pater familias înscrie în testamentul său moştenirea întregului
patrimoniu de către fiicele sale. Totodată, îşi exprimă voinţa de a-i dezmoşteni pe toţi ceilalţi
inter ceteros. La doar câteva luni distanță, Maevius moare, fără sa apuce să se bucure de
nepoţi. Succesiunea va avea loc:
a) pe cale testamentară, ½ fiecare fiică, întrucât testatorul nu a specificat în mod
expres cota care le revine
b) ab intestat, per capita, copiii primind ¼ fiecare; soția, potrivit dreptului civil, nu
primeşte nimic, fiind în a 4-a clasă de moştenitori, iar regula spune că o clasă
superioară înlătură de la moștenire clasele mai îndepărtate
c) soția defunctului va primi, în baza dreptului civil, 2/4 din masa succesorală,
întrucât devine sui juris la moartea soţului; fiicele vor primi ¼ fiecare, ca derivat
al voinţei testatorului
d) ab intestat, per capita, fiecare agnat primind 1/5, formând un consortium
e) prin testament, Flavia si Claudia moștenesc întregul patrimoniu al lui de cujus, în
cadrul unui consortium; totuși, în baza succesiunii ab intestat de drept
pretorian, soția poate beneficia de recunoaşterea unui bonorum posesio.

20. Primus (sui juris) se căsătoreşte sine manu cu Flavia. Nu au copii. Primus are trei fraţi:
Secundus,Tertius și Quartus.
Secundus și Quartus nu sunt căsătoriţi și nu au copii. Tertius este căsătorit cum manu cu
Silvia. Au un copil, Marcus. Tertius moare. La interval de câtva luni, moare și Primus.
Sunt succesori ab intestat - de drept civil - pentru patrimoniul lui Primus.
a) Flavia 1/1
b) Secundus ½, Quartus ½
c) Flavia ¼ , Secundus ¼, Quartus ¼, Marcus ¼
d) Secundus 1/3, Quartus 1/3, Marcus 1/3
e) Flavia 1/3, Secundus 1/3, Quartus 1/3