Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Terorismul, utilizare sistematică a violenței, este încă unul dintre cele mai mari
provocări ale secolului XXI. Deși nu există niciun acord universal cu privire la
definiția terorismului, acesta se bazează mai mult pe utilizarea violenței pentru a crea
frică, panica, din motive politice, religioase sau ideologice. Primul val de terorism
modern a apărut în Rusia și s-a răspândit în Europa de Vest și Statele Unite cu
anarhism și idei revoluționare.
În continuare, oamenii au fost expuși la numeroase atacuri teroriste din diferite
motive și mii de oameni mor anual din cauza acestor atacuri. În timp ce unele state
efectuează atacuri teroriste împotriva propriei populații sau ținte străine, altele
sponsorizează grupări teroriste pentru a-și proteja interesele naționale. Scopul
majorității actelor de teroare este de obicei asasinarea cuiva, răzbunarea împotriva lui
sau a unei comunități, sau răspândirea fricii asupra unei populații. Pentru orice motiv,
terorismul este unul din principalele amenințări la securitatea națională a multor țări.
Combaterea terorismului reprezintă cu siguranță o prioritate pentru majoritatea țărilor
civilizate, astfel că acestea alocă bugete importante in acest sens. Teroristii sunt de
obicei priviti ca atacatori de sex masculin, dar și femeile joacă un rol crucial în acte
violente.
Din 1990, rolul femeilor în grupurile teroriste s-a transformat dramatic. În timp ce
teroriștii de sex feminin jucau roluri minore în aceste organizații, ei a început să preia
roluri de conducere și să se implice în atacuri mult mai sângeroase. Cu siguranță este
dincolo de orice îndoială că atunci când o femeie este implicată într-un atac terorist,
ea primește mai multă atenție decât teroriștii bărbați, deoarece oamenii vor să știe
care sunt adevăratele cauze care stau la baza lor, ce ar fi determinat-o să omoare
oameni. Din acest motiv, organizațiile teroriste recrutează mai multe femei teroriste
decât înainte pentru a atrage atenția mass-media.1
De asemenea, Mia Bloom, in studiul „Bombe: femei și teroare„ relatează: „Din
1985 până în 2010, bombardierele feminine au comis peste 257 de atacuri sinucigașe
1
D. Rapoport, “The four waves of modern terrorism,” Attacking terrorism. A. Cronin & J.M. Ludes
(Washington DC: Georgetown University Press, 2004) pp.46–73. 329
(reprezentând aproximativ un sfert din total) în numele multor organizații teroriste
diferite. Procentul de femei în unele țări depășește cincizeci la sută din atacatori. "2
2
3 M. Bloom, “Bombshells: Women and Terror,” Gender Issues 28, no. 1-2 (2011).
3
A. Berko and E. Erez, “Gender Palestinian Women, and Terrorism: Women’s Liberation or Oppression?”
Studies in Conflict and Terrorism 30, no.6 (2007)
4
I. Rushd, The Distinguished Jurist’s Primer: A Translation of Bihayat alMujtahid, 2 vols., trans. Imran
Ahsan Khan Nyazee (UK: Centre for Muslim Contribution to Civilization. Reading: Garnet Publishing,
1994).
pentru femei, astfel încât acestea să poată învăța utilizarea armelor și metodele de luptă.” 5
În timp ce Al Qaeda a ținut femeile departe de a lupta pe un câmp de luptă, Statul Islamic
a sprijinit jihadismul feminin și a încurajat femeile să lupte singure sau cu soții lor pe
câmpul de luptă. De exemplu, Muriel Dagauque a fost unul dintre sinucigași
bombardatori ai Statului Islamic, căsătorită cu un bărbat musulman și convertită la islam.
Ea a emigrat împreună cu soțul ei din Europa în Irak pentru a deveni martir și s-a aruncat
in aer la 9 noiembrie 2005. Ca și Muriel Dagauque, Sajida Mubaraark al-Rishawi și
Zahro Holmuradova au fost unele dintre celebrele atentate sinucigașe feminine care s-au
sacrificat pentru a câștiga un loc lângă Dumnezeu. „Mulți atentatori sinucigași jihadisti
sunt siguri că înainte ca prima picătură din sângele lor să atingă pământul, vor fi deja
așezați alături Dumnezeu (Allah), fără durere și numai plăcere. ” Pe scurt, motivația
religioasă a femeilor este la fel de importantă ca și ceilalți factorii motivanți, iar
înțelegerea motivațiilor religioase ale teroristului feminin este crucială pentru guverne și
experți în terorism.
6
E. McDonald, Shoot the Women First (NY: Random House, 1992) 8 R.A. Pape, Dying To Win: The
Strategic Logic of Suicide Terror (NY: Random House Books, 2005) 9 M. Bloom, “Bombshells: Women
and Terror.” Gender Issues 28, no. 1-2 (2011)
7
R.A. Pape, Dying To Win: The Strategic Logic of Suicide Terror (NY: Random House Books, 2005)
8
9 M. Bloom, “Bombshells: Women and Terror.” Gender Issues 28, no. 1-2 (2011)
2. Rata de ucidere mai mare: În societățile conservatoare, agenții de pază de sex
masculin, de obicei, nu caută și nu ating femeile din cauza normelor morale și culturale.
Din acest motiv, grupurile teroriste preferă să lucreze cu femeile, să-și efectueze atacurile
în cea mai eficientă și discretă manieră posibilă. Teroriștii islamici de sex feminin poartă
intenționat haine largi pentru a atrage atenția agentilor de securitate, pentru a ajuta
teroriștii bărbați care trec prin puncte de control. Unele femei teroriștii poartă, de
asemenea, haine supradimensionate și curele dispozitive explozive improvizate, care dă
impresia unei sarcini. Prin această tactică, personalul de securitate nu suspectează femeile
gravide la punctele de control. Lindsey O’Rourke, care a analizat, de asemenea, atacurile
sinucigașe între 1981 și 2008 a descoperit că teroriștii femei au mai multe avantaje decât
bărbații atunci când se sinucid in atac. De exemplu, numărul mediu de victime rezultate
dintr-un atac efectuat de către un bărbat care acționează singur este de 5,3, în timp ce
numărul de atacuri comise de o femeie este 8.4. Femeile teroriste, care pot accesa mai
ușor locurile publice, sunt mai bune decât bărbații teroriștii când ținta este dificila de
pătruns.
În sfârșit, când organizațiile teroriste au ținte civile, ei preferă să folosească mai ales
femeile, deoarece personalul de securitate nu ia în considerare femeile ca o amenințare. 9
9
L. O'Rourke, “What's Special about Female Suicide Terrorism?” Security Studies 18, no. 4 (2009).
avantaje tactice semnificative în incidentele de teroare, deoarece atacurile lor sunt mult
mai mortale decât atacurile efectuate de teroriști de sex masculin.
VII.CONCLUZII
Cercetătorii caută un răspuns la întrebările despre terorist feminin, motivația și
principalele scopuri ale organizațiilor teroriste în recrutare. Cu toate că factorii motivanți
sunt multiplii și complexi motivele religioase, politice și personale sunt factorii majori
care motivează femeile să comită acte de teroare. Când sunt motivați de angajamente
revoluționare, se angajează în acte violente împotriva altora pentru a-i proteja teritoriu
sau ideologia pe care o apără. Această cauză oferă femeilor un sentiment de putere și
egalitate de gen. Pe de altă parte, unele femei doresc să facă parte din actele de teroare
din cauza motivațiilor religioase. Ele merg în zone de conflict în calitate de liber arbitru și
fac sacrificii mari pentru promisiunea unei vieți de apoi care le răsplătește faptele bune.
Motive sociale, motive culturale și personale le determină, de asemenea, să comită
acțiuni teroriste. De exemplu, căsătoria nedorită, violul, pierderea unei persoane dragi și
întristarea motivează femeile să devină terorist. Pe de altă parte, literatura despre
atentatele sinucigașe ale femeilor arată că războiul psihologic, rate mai mari de ucidere,
atenție uriașă pentru mass-media și nașterea viitorilor luptători sunt cele patru cauze
majore din spatele recrutării femeilor teroriste. Organizațiile teroriste recrutează femei
pentru războiul psihologic pentru a submina moralul unui inamic sau adversar, deoarece
atunci când teroriștii femei îi înving pe ofițerii de securitate bărbați, acestora din urmă le
dăunează prestigiului și, de asemenea, atrage atenția mass-media. Mai mult, în societățile
conservatoare, personalul de securitate bărbați nu pot căuta sau atinge femei din cauza
normelor morale și culturale, oferind un avantaj femeilor teroriste, care trec cu ușurință
prin puncte de control. Crearea impresiei de sarcină ajută și femeile teroriste sinucigașe
sa ocoleasca personalul de securitate. Astfel, majoritatea organizațiilor teroriste preferă să
lucreze cu femei teroriste pentru a-și îndeplini acțiunile mortale în mod eficient.
VIII. BIBLIOGRAFIE
1. David Rapoport, “The Four Waves Of Modern Terrorism,” Attacking Terrorism.
Audrey Cronin & James M. Ludes (Washington DC: Georgetown University Press,
2004) 10 L. O'Rourke, “What's Special about Female Suicide Terrorism?” Security
Studies 18, no. 4 (2009). 332
2. Mia Bloom, “Bombshells: Women and Terror,” Gender Issues 28, no. 1-2 (2011)
3. Anat Berko, and Edna Erez, “Gender Palestinian Women, and Terrorism: Women’s
Liberation or Oppression?” Studies in Conflict and Terrorism 30, no.6 (2007)
4. Ibn Rushd, The Distinguished Jurist’s Primer: A Translation of Bihayat alMujtahid, 2
vols., trans. Imran Ahsan Khan Nyazee (UK: Centre for Muslim Contribution to
Civilization. Reading: Garnet Publishing, 1994).
5. Muhammad Khayr Haykal, Al-Jihad Wa-L-Qital Fi Al-Siyasa Al-Shara‘Iyya English:
‘Jihad and Fighting According to the Shar‘ia Policy. (Beirut: Dar al-Barayiq, Vol. II,
1993) 6. Eileen McDonald, Shoot the Women First (NY: Random House, 1992)
7. Robert. A. Pape, Dying To Win: The Strategic Logic of Suicide Terror (NY: Random
House Books, 2005)
8. Mia Bloom, “Bombshells: Women and Terror.” Gender Issues 28, no. 1-2 (2011)
9. Lindsey O'Rourke, “What's Special about Female Suicide Terrorism?” Security
Studies 18, no. 4 (2009)