SOCIETATEA

SIMPLĂ
Art. 1.892. C.Civ.
(1) Societatea simplă nu are personalitate juridică.

(2) Dacă asociații doresc dobândirea personalității juridice, prin actul de modificare
a contractului de societate vor indica, în mod expres, forma juridică a acesteia și
vor pune de acord toate clauzele sale cu dispozițiile legale aplicabile societății
nou-înființate.
 Formarea capitalului social

Asociaţii contribuie la formarea capitalului social al societăţii prin

aporturi băneşti, în bunuri, în prestaţii sau în cunoştinţe specifice.

Capitalul social subscris se divide în părţi egale, numite părţi de interes,

care se distribuie asociaţilor proporţional cu aporturile fiecăruia, dacă prin
lege sau contractul de societate nu se prevede altfel.

Părţile de interes sunt indivizibile.

 Participarea la profit şi pierderi.

Partea fiecărui asociat la profituri şi pierderi este proporţională cu aportul său la capitalul
social, dacă nu s-a convenit altfel.
Partea la profituri şi pierderi a asociatului al cărui aport constă în prestaţii sau cunoştinţe
specifice este egală cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic, dacă nu s-
a convenit altfel.
Asociaţii pot participa la câştig în proporţie diferită de contribuţia la pierderi, cu
condiţia ca astfel de diferenţe să fie rezonabile potrivit cu împrejurările şi să fie expres
prevăzute în contract.
Art. 1.902 C.Civ. (5) “Orice clauză prin care un asociat este exclus de la împărţirea
beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerată nescrisă.”
 Obligaţia de neconcurenţă

Art. 1.903 C. Civ.

(1) Asociatul nu poate face concurență societății pe cont propriu sau pe contul unei terțe
persoane și nici nu poate face pe socoteala sa ori pe socoteala altuia vreo operațiune
care ar putea fi păgubitoare pentru societate.
(2) Asociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane la o
activitate care ar conduce la privarea societății de bunurile, prestațiile sau cunoștințele
specifice la care asociatul s-a obligat.
(3) Beneficiile rezultând din oricare dintre activitățile interzise potrivit alin. (1) și (2) se cuvin
societății, iar asociatul este ținut pentru orice daune ce ar putea rezulta.
 Administrarea societății.

Administratorii pot fi asociaţi sau neasociaţi, persoane fizice ori persoane juridice,
române sau străine.
Administratorul, în absenţa opoziţiei asociaţilor, poate face orice act de administrare în
interesul societăţii. Administratorul poate fi revocat potrivit regulilor de la contractul de
mandat, dacă nu se prevede altfel în contractul de societate.
Administratorii răspund personal faţă de societate pentru prejudiciile aduse prin
încălcarea legii, a mandatului primit sau prin culpă în administrarea societăţii.
Dacă mai mulţi administratori au lucrat împreună, răspunderea este solidară. Cu toate
acestea, în privinţa raporturilor dintre ei, instanţa poate stabili o răspundere
proporţională cu culpa fiecăruia la săvârşirea faptei cauzatoare de prejudicii.
 Aspecte de noutate în Codul civil

Art. 1.931.
Societatea este tacit prorogată atunci când, cu toate că durata sa a
expirat, aceasta continuă să execute operațiunile sale, iar asociații
continuă să inițieze operațiuni ce intră în obiectul său și să se
comporte ca asociați. Prorogarea operează pe o durată de un an,
continuând din an în an, de la data expirării duratei, dacă sunt
îndeplinite aceleași condiții.
 Sunt definite noţiunile de asociaţi aparenţi (art. 1.921) şi asociaţi oculţi (art. 1.922):
Art. 1.921.
(1) Orice persoană care pretinde că este asociat sau creează terților deliberat o aparență convingătoare
în acest sens răspunde față de terții de bună- credință întocmai ca un asociat.
(2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente
pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele
pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare.
Art. 1.922.
Asociații oculți răspund față de terții de bună-credință ca și ceilalți asociați.
(3)
Legiuitorul a reglementat prin intermediul art. 1.910-1.912 adunările asociaţilor,
stabilind dreptul asociaţilor de a participa la luarea hotărârilor colective pe baza
principiului majorităţii voturilor asociaţilor dacă prin contract sau lege nu se stabileşte
altfel. Excepţie de la principiul majorităţii fac hotărârile ce au ca obiect modificarea
contractului de societate sau numirea unui administrator unic când este necesar votul
tuturor asociaţilor.
Hotărârile luate pot fi atacate în termen de 15 zile (termen de decădere) termen ce
curge de la data care a fost luată dacă a fost prezent ori de la data comunicării dacă a
fost lipsă. Dacă hotărârea nu i-a fost comunicată termenul curge de la data la care
a luat cunoştinţă de aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data la care a fost
luată hotărârea.
 Pierderea calităţii de asociat

Potrivit art. 1925 C.Civ. pierderea calității de asociat are loc prin:
cesiunea părților în societate;
executarea silită a părților sociale;
moartea persoanei fizice;
încetarea personalității juridice;
falimentul;
punerea sub interdicție judecătorească;
retragerea;
excluderea din societate.
ASOCIEREA ÎN
PARTICIPAŢIE
Asocierea în participaţie = contractul prin care părţile, asociatul
participant şi asociatul administrator, persoane fizice şi/sau juridice,
stabilesc aducerea unor bunuri ca aport şi desfăşurarea de către asociatul
administrator a unei activităţii tratând cu terţii în numele şi pe seama sa cu
scopul obţinerii unui profit ce urmează a fi împărţit de asociaţi.
 C.Civ.
Art. 1.949
Contractul de asociere în participație este contractul prin care o
persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la
beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le
întreprinde.
! asocierea în participaţie este un contract, nu o societate.
 Art. 1.950 C.Civ.
Contractul se probează numai prin înscris.

(are caracter consensual, fiind suficient pentru încheierea sa acordul de voinţă al părţilor.)
 Art. 1.951 C.Civ.
Asocierea în participație nu poate dobândi personalitate juridică
și nu constituie față de terți o persoană distinctă de persoana
asociaților. Terțul nu are niciun drept față de asociere și nu se
obligă decât față de asociatul cu care a contractat.
 Consecinţele lipsei personalităţii juridice :

Absenţa patrimoniului
Cum asocierea în participaţie nu are personalitate juridică, implicit nu are nici patrimoniu. Asociații încheie
actele juridice în numele lor, iar efectele patrimoniale se răsfrâng asupra propriului patrimoniu.
Art. 1.952 C.Civ.
(1) Asociații rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziția asociației.
(2) Ei pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum și cele obținute în urma folosirii acestora să
devină proprietate comună.
(Asociaţii îşi păstrează patrimoniul distinct, rămânând proprietari ai bunurilor aduse ca aport)
Imposibilitatea de a fi parte într-un proces.
Nu este posibilă promovarea în numele şi pe seama asociaţiei a vreunui proces;
Nu poate nici să dobândească calitatea procesuală pasivă.
Asociatul care a contractat cu terţii are calitate procesuală activă sau pasivă.
Asociații răspund în nume propriu faţă de terţi. (În toate cazurile, fie că acţionează în
nume propriu, fie în numele asocierii în participaţie, asociaţii contractează şi se
angajează în nume propriu.)
Absenţa denumirii şi a sediul social
Nimic nu împiedică părţile să menţioneze în contract existenţa unei
denumiri, sau a unui sediu care să fie folosit de părţi ca şi stabiliment de
facto al activităţii , însă fără ca acestea să atragă consecinţe juridice (ex:
stabilirea competenţei în funcţie de acel sediu).
Faţă de terţi sunt opozabile elementele de identificare ale asociatului
administrator (sediu, denumire, emblemă etc.) sau a celui ce a contractat şi
s-a angajat personal faţă de terţi.
 Regimul aporturilor

Art. 1.952 alin. (1) C.Civ.

Asociații rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziția asociației. (în lipsa vreunei
dispoziţii contractuale, bunurile aduse ca aport rămân proprietatea celui ce le-a adus)
Asociaţii pot deroga de la acest principiu în sensul:
a) fie ca bunurile aduse sau cele obţinute să devină proprietate comună;
b) fie ca asociaţii să stabilească să treacă bunurile în tot sau în parte în proprietatea unuia
dintre ei.
 Obligaţiile asociaţilor.
Obligaţii principale:
aducerea aportului;
şi participarea la pierderi.
Alte obligaţii:
clauza de neconcurenţă;
obligaţia administratorului de a desfăşura activitate comercială cu bună-
credinţă şi în interesul asocierii în participaţie;
obligaţia de a întocmi actele contabile conform legislaţiei în materie;
obligaţia de restituire a bunurilor aduse ca aport la încetare etc.
Aducerea aportului implică punerea la dispoziţia asociatului administrator a bunului
sau sumelor de bani la care s-a obligat la încheierea contractului. Punerea la dispoziţie
implică predarea efectivă a acestor bunuri, în funcţie de natura lor.
Obligaţia de a participa la pierderi. Asociaţii trebuie să răspundă de pierderile ce le
înregistrează activitatea desfăşurată în baza contractului de asociere în participaţie.
Orice clauză contrară este considerată nescrisă. Asociaţii vor suporta pierderile conform
procentelor stabilite prin contract pentru participarea la profit.
 Limitarea răspunderii.

Se poate limita prin contract răspunderea asociatului la o anumită sumă care

poate fi egală, mai mică sau mai mare decât aportul acestuia.
 Cine suportă pierderile?

Regulă:
Asociatul administrator suportă pierderile (el fiind cel ce intră în relaţii cu terţii,
acţionând în numele şi pe seama sa, iar nu în numele asocierii, care nu are personalitate
juridică), respectiv asociatul care desfăşoară efectiv activitatea şi încheie tranzacţii
cu terţii; În patrimoniul său se regăsesc aceste pierderi şi ele trebuie să fie evidenţiate
în decontul de venituri şi cheltuieli.
Acesta are o acţiune împotriva celuilalt asociat pentru recuperarea sumei de bani
corespunzătoarei cotei cu care participă la pierderi.
 Speță - cu titlu de excepție :
Pagubele provocate ca urmare a unui accident produs de autovehiculul adus ca aport
de asociatul participant: terţul îşi va recupera daunele de la proprietarul maşinii în baza
asigurării, iar asociatul participant, în măsura în care bunul a fost folosit în interesul
activităţii asocierii poate considera că paguba este a asocierii şi se va suporta de ambii
asociaţi conform clauzei din contract;
Dacă accidentul s-a produs fără a avea o legătură cu activitatea comercială comună,
răspunderea revine asociatului administrator, neputându-se suporta de toţi asociaţii
 Sancţiunea nerespectării obligaţiilor

Dat fiind că asocierea în participaţie este un contract, noţiunea de excludere nu este

aplicabilă.
Cum asocierea în participaţie nu este o persoană juridică, posibilitatea dizolvării
acesteia pe cale judecătorească asemenea unei societăţi pare improbabilă.
Astfel, vom recurge la rezoluţiune ori de câte ori suntem în prezenta unei neexecutări
culpabile a contractului (refuzul de a aduce aportul), iar în restul cazurilor la încetare
(spre exemplu, dispariţia subită a administratorului, pierderea unui client important ce
reprezenta sursa principală de venit a asocierii şi nu este posibilă rezoluţiunea
convenţională, părţile fiind în divergenţă etc. ).
 Încetarea contractului de asociere în
participaţie.

Consimţământul părţilor;
Împlinirea termenului;
Denunţarea unilaterală;
Realizarea sau nerealizarea obiectului;
dizolvarea şi lichidarea unuia dintre asociaţii persoană juridică;
decesul asociatului persoană fizică;
Clauzele statutare. (ex. cazul neobţinerii unui anumit profit sau înregistrarea de
pierderi o anumită perioadă de timp)
 Lichidarea

Ca urmare a încetării asocierii în participaţie se impune lichidarea acesteia care presupune:

încetarea operaţiunilor;
efectuarea de către părţi a calculelor.
Repartizarea pierderilor. În măsura în care se constată existenţa unor pierderi acestea urmează a fi
suportate de asociaţi în conformitate cu procentele stabilite în contract. Clauza de exonerare de la
pierderi a unuia dintre asociaţi este nulă absolută având un caracter leonin.
Repartizarea activului. În măsura în care nu au existat pierderi sau deşi au existat au fost repartizate ori
achitate, părţile au dreptul la restituirea aportul adus şi la partea corespunzătoare din activul înregistrat
ca urmare a desfăşurării activităţii comune.
Restituirea bunurilor aduse ca aport. În lipsa unei clauze exprese bunurile rămân proprietatea
asociatului ce le-a adus ca aport, astfel că la încetarea contractului are dreptul la restituirea acestor
bunuri.
În cazul în care conform voinţei părţilor s-a transferat proprietatea asupra bunului adus ca aport către
celălalt asociat, la încetarea contractului asociatul ce a adus aportul are dreptul doar la valoarea bunului
respectiv.
În cazul restituirii în natură a bunurilor dacă acestora li s-au adus îmbunătăţiri ori investiţii sau,
dimpotrivă, la încetare se constată că acestea s-au deteriorat, scăzându-le valoarea, urmează ca diferenţa
în plus sau în minus să fie luată în calcul la stabilirea beneficiilor şi pierderilor asocierii.