Strategie de dezvoltare Municipiul Scele

I.Motivatie
Ce este o strategie? ... un instrument de planificare pe termen mediu si lung. Ce presupune o strategie? ...o viziune de dezvoltare realizabila prin atingerea unor obiective si masuri stabilite in urma unei analize a situatiei existente. De ce este nevoie de o strategie? ...pentru ca dezvoltarea unei comunitati implica principiile dezvoltarii durabileindeplinirea cerintelor actuale facilitand generatiilor viitoare indeplinirea propriilor optiuni de dezvoltare. De ce municipiul Sacele are nevoie de strategie de dezvoltare? ... pentru ca preocuparea si rolul administratiei publice este de a crea in municipiul Sacele conditiile unui mediu de viata calitativ pentru comunitate vizand toate aspectele unei dezvoltari durabile ... pentru a planifica/ prioritiza rezolvarea nevoilor actuale Ce cuprinde documentul Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului Sacele? ... analiza situatiei actuale a celor trei dimensiuni: sociala, economica si de infrastructura ... analiza SWOT privind situatia actuala identificarea punctelor tari, a celor slabe, a oportunitatilor de dezvoltare precum si a riscurilor de care va trebui a se tine cont ... directiile de dezvoltare si obiectivele stabilite in urma analizelor si a consultarilor publice ... planul de masuri ce va duce la realizarea obiectivelor ... identificarea posibilelor surse de finantare in rezolvarea problemelor Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Sacele este un document de planificare strategica pentru perioada 2008-2015 conceput in corelatiile cu principiile dezvoltarii durabile, rezultat al colaborarii si consultarii actorilor locali. Reflecta atat proiectele prioritare ale autoritatilor publice locale dar este cunoscuta si asumata de catre locuitorii municipiului. Strategia prin obietivele propuse respecta directiile de dezvoltare ale judetului Brasov si se incadreaza in documetele programatice nationale.

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele

II.Introducere
Descrieregeografica
Municipiul Sacele cu o suprafata de 32000 ha este situat in partea de sud-est a Judetului Brasov la 15 km fata de centrul municipiului Brasov. Denumirea de Sacele este atestata documentar in secolul XV. Orasul Sacele a fost constituit administrativ din teritoriul comunelor: Baciu, Turches, Cernatu, Satulung. In anul 2000 orasul devine unul dintre cele 4 municipii ale judetului Brasov. Municipiul Sacele se afla in aproprierea unor importante puncte de trecere transmontane: in sud-vest pasul Predeal, in sud-est pasul Bratocea iar in est, pasul Buzau.

Relief
Municipiul Sacele este asezat in depresiunea Brasovului, Este delimitat la vest de valea raului Timis si la est de valea Tarlungului..Relieful este in trepte: treapta superioara reprezentata de muntii Barsei ( cu masivele Piatra Mare de 1844 m si Postavarul) si Ciucas, treapta inferioara cunoscuta sub denumirea piemont secelean situat in nord, care de fapt este o campie cu o usoara inclinatie de la sud spre nord. Avand contact cu masivul Piatra Mare.

Pozitionarea Municipiului Sacele fata de Municipiul Brasov

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele

Clima
Clima zonei are un specific temperat-continentala caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa caracteristica zonei de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,60C, temperatura maxima absoluta fiind de 370C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s. Este un climat de adapost cu particularitatile ce-l definesc, un element important este fenomenul de inghet timpuriu cu repercursiuni in activitatea agricola.

Hidrografie
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Municipiului Sacele se afla pe cursul superior al raului Tarlung, care strabate teritoriul in parte nordica. Acest curs de apa are caracter torential cu producere de viituri care revarsandu-se pot inunda suprafete agricole situate in luncile joase. Datorita debitului important, poate fi folosit pentru irigatii. Pe raul Tarlung este construit un bazin de acumulare de unde este captata apa necesara municipiului.

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

Demografie
Datedemografice
Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica a judetului Brasov in iulie 2007 populatia municipiului era de 31.796 de locuitori.
105,00

100,00

95,00

90,00

85,00

80,00

75,00 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

pop judet

pop Sacele

Evolutia populatiei in perioada 1990- 2007 Sursa: Institutul National de Statistica

Evolutia populatiei municipiului Sacele in perioada 1990 -2002 se inscrie in tendinta de evolutie inregistrata la nivelul judetului Brasov. Diferentele semnificative fata de tendinta de evolutie, inregistrate in 1992 si 2002 sunt datorate corelarii datelor cu cele colectate la Recensamantul populatiei si locuintelor din acei ani. Perioada 2002-2007 inregistreaza o crestere in randul populatiei municipiului Sacele. Acest lucru se poate explica prin tendinta de migratie a populatiei din municipiul Brasov spre zonele limitrofe. Densitatea populatiei municipiului Sacele in 2007 de 121 de locuitori pe km.

Locuinte
In ceea ce priveste suprafata locuibila ce revine per locuitor, situatia se prezinta in felul urmator: Suprafata m/locuitor la nivelul judetului 14,91 m Mediul urban judet 14,5m Sacele 13,2m

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

140% 120% 100% 80% 60% 40% 20% 0%

19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06

proprietate publica

proprietate privata

Evolutia fondului de locuinte din municipiul Sacele in perioada 1993-2006

Sursa: Institutul National de Statistica

La nivelul municipiului Sacele in perioada 1993-2006 se constata o crestere semnificativa a fondului de locuinte existente la finalul anului. Locuintele proprietate privata inregistreaza cresteri in raport cu cele din fonduri publice. Aceasta crestere este in stransa corelatie cu tendinta populatiei de stabilire a domiciliului si migratia din municipiul Brasov spre zonele limitrofe. Cresterea numarului de locuinte proprietate privata existente este in stransa legatura cu tendinta populatiei de a se stabili in municipiul Sacele. Pentru a veni in intampinarea acestei cereri s-au construit noi zone rezidentiale- exemplu cartierul Bunloc. 1993 8.976 538 8.399 1998 9.050 526 8.485 2003 10.039 115 9.924 2006 10.346 235 10.111

Total Public Privat

Evolutia fondulului de locuinte existent la finalul anului pe forma de proprietate 1993-2006

Raportat la populatia municipiului Sacele de 31515 de locuitori in 2006, media persoanelor ce traiesc intr-o locuinta este de 3,11 . La nivelul judetului in mediul urban aceasta medie este de 2,65. Conform datelor oficiale inregistrate la recensamantul populatiei din 2002, structura populatiei din municipiul Sacele este urmatoarea:

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social romani

rromi 4% maghiari 24%

maghiari 7164

rromi 1291

21364

romani 72 %

In datele colectate la recensamantul populatiei si locuintelor din 2002 au existat persoane care nu si-au declarat din diferite motive etnia reala. Se estimeaza ca numarul real al populatiei de etnie rroma ce locuieste in Sacele sa fie de 8327(reprezentand 26% din total). Aceste persoane locuiesc cu preponderenta in cartierul Garcini in conditii mizere.

romani

maghiari

rromi

Structura etnica a populatiei conform datelor de la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002

Miscareanaturalasimigratiaapopulatiei
Evolutia populatiei este influentata de sporul natural si de cel al migratiei. Sporul natural reprezinta diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor inregistrate pe parcursul unui an. Sporul migratiei reprezinta diferenta dintre numarul stabilirilor in localitate si al plecarilor. Populatia Sporul Sacele natural 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 30.205 30.486 30.039 30.455 30.857 31.192 31.515 122 95 56 166 131 142 174 Sporul migratie 216 166 128 153 209 147 71

La nivelul municipiului Sacele evolutia sporului natural inregistreaza valori pozitiv fapt ce ar putea indica o crestere a tinerilor in randul populatiei. Scaderea sporului natural din 2002 se datoreaza recorelarii datelor de la recensamantul populatiei.

Evolutia sporul natural si al migratiei 2000-2006 Sursa: Institutul National de Statistica

Sporul migratiei este de asemenea pozitiv incadrandu-se in tendinta localitatilor din zona limitrofa muncipiului Brasov.

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

Populatiapegrupedevarsta

Evolutia populatiei pe grupe de varsta in perioada 1992-2005 in mediul urban, la nivelul judetului se prezinta astfel: - categoria de varsta 0-14 ani s-a diminuat cu 53% reprezentand in 2005 12% din populatie - numarul persoanelor peste 65 de ani a crescut cu 48% reprezentand in 2005 12% Grupa de varsta 0-14 ani 15-64 ani peste 65 ani 1992 118.860 338.146 35.011 2002 64.483 329.964 47.200 2005 55.469 337.559 51.858 Diferenta 2005/1992 Absoluta Relativa (%) - 63391 -53,3% - 587 -0,2% 16847 48,1%

Structura pe grupe de varsta inregistrata in municipiul Sacele pe anul 2005 se incadreaza in tendintele inregistrate la nivelul judetului in mediul urban. Structura pe grupe de varsta a municipiului Sacele .
0-14 ani 18% Grupa 0-14 5.522 Grupa 15-64 22.341 Grupa peste 65 3.329

peste 65 ani 11%

15-64 ani 71%

Structura populatiei pe grupe de varsta

Sursa: Institutul National de Statistica

Populatiaactivadinpunctdevedereprofesional
Resursa de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o munca utila intr-una din activitatile economiei nationale. Acesta categorie cuprinde: populatia in varsta de munca, apta de lucru barbatii cu varsta cuprinsa intre 16 si 62 de ani, femeile intre 16 si 57 de ani precum si persoanele sub si peste varsta de munca si care desfasoara o activitate.

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social In perioada 1991-2006 evolutia numarului salariatilor inregistreaza o scadere de peste 39% .
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Conform datelor furnizate de Directiei de Statistica a Judetului Brasov in anul 2006 erau inregistrate in muncipiul Sacele 5864 de salariati in cele 622 de societati reprezentand 19% din populatia totala

95

92

02

99

00

91

93

94

96

97

01

03

98

20

20

04

20

19

19

Evolutia salatiatilor in municipiul Sacele 1991-2005 Sursa: Institutul National de Statistica

La finalul anului 2007 in Sacele sunt inregistrati 791 de somerii indemnizati Conform datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) in municipiul au fost existat 579 de locuri vacante disponibile in anul 2007. In 30% dintre locurile oferite au fost incadrate persoane avute in evidenta AJOFM Numar de locuri vacante 2008 2007 2006 55 579 727

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

Repartitii 37 416 666

20

05

06

Incadrati 4 176 351

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

Serviciidesanatate,protectiesociala
Dupa anul 1989, sistemul de sanatate brasovean poate fi caracterizat de doua elemente distincte: pe de o parte exista un sistem sanitar unic, de stat, cu o infrastructura precara, cu o baza materiala neadecvata si cu lipsa unei capacitati de a satisface nevoile legate de sanatate ale cetatenilor (de exemplu: criza de medicamente, numarul mic de spitale, conditii inadecvate in cadrul unitatilor sanitare, exodul personalului sanitar). Serviciile de sanatate furnizate in municipiul Sacele respecta aceasta tendinta a sistemului de sanatate iar demersurile intreprinse in sprijinul acestor servicii sunt destinate promovarii sanatatii si asigurarii asistentei medicale a populatiei In municipiul Sacele serviciile de sanatate sunt asigurate in cadrul spitalului municipal si ale ambulatorului de specialitate din cadrul spitalului. Sectiile de specialitate ale spitalului sunt pediatrie, interne, psihiatrie. In 2008 personalul celor 3 sectii este format din 5 medici specialisti si 19 asistente. Numarul de paturi disponibile este de 95. Personal medical Sectii din cadrul spitalului specializat Medici Asistente Pediatrie 2 6 Interne 2 8 Psihiatrie 1 5 Numar paturi 30 40 25 de

Ambulatoriu are 11 medici specialisti si 15 asistente medicale ce isi desfasoara activitatea in urmatoarele specializari: Serviciul ambulatoriu Personal medical specializat Medici Asistente 1 1 4 analize 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1

Radiologie Laborator medicale Chirurgie Pediatrie ORL Cardiologie Oftalmologie Interne TBC Dermatovenerologie Planing familial

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social 5 asistente medicale sunt la serviciul de urgenta iar 3 activeaza in scoli. In oras se mai gasesc 19 cabinetele de medicina de familie si 7 puncte farmaceutice (private). Luand in considerare atributiile ce revin consiliilor locale potrivit prevederilor Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala si a celorlalte legi-cadru, legi speciale si acte normative care reglementeaza domeniul asistentei sociale si prin care se contureaza sistemul national de asistenta sociala, tot mai multe probleme sociale revin spre solutionare administratiei publice locale, precum cele din domeniul asistentei sociale privind protectia copilului, a familiei, a persoanelor singure, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a persoanelor si familiilor aflate in nevoie. Rolul administratiei locale este acela de a asigura acordarea asistentei sociale prin dezvoltarea sau infiintarea de servicii proprii, institutii de asistenta sociala, servicii pilot sau prin concesionarea de servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializati, acreditati in conditiile legii (unitati de asistenta medico-sociala, asociatii sau fundatii, culte religioase, persoane fizice) sau finantarea asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, in baza standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri si planuri interventie si asistenta, cu monitorizarea, evaluarea costurilor si eficientei serviciilor sociale acordate, in conformitate cu actele normative in vigoare. In actuala structura, Serviciul protectie sociala nu poate asigura toate serviciile de asistenta sociala care cad in sarcina administratiei publice locale, nu poate sa le ofere la standardele de calitate impuse de legislatia in vigoare si nici nu poate prelua toate obligatiile care revin administratiei publice locale in domeniul asistentei sociale. De aceea a fost elaborata strategia locala in domeniul asistentei sociale, pentru prevenirea si combaterea marginalizarii si excluziunii sociale, precum si pentru implementarea masurilor de asistenta sociala, ca parte integranta a strategiei generale de dezvoltare, pe termen scurt, mediu si lung, a municipiului Sacele. Legea nr. 705 din 3 decembrie 2001 privind Sistemul National de Asistenta Sociala, lege-cadru, incearca sa sintetizeze, sa reglementeze, sa acopere si sa se suprapuna peste o retea de asistenta sociala construita pas cu pas in ultimul deceniu. Pentru implementarea unui sistem coerent de asistenta sociala a fost necesar: dezvoltarea unui sistem public de servicii sociale; elaborarea unor legi specifice domeniului asistentei sociale (legea venitului minim garantat, legea copilului, legea serviciilor de asistenta sociala, legea persoanelor cu dizabilitati, legea persoanelor varstnice, legea parteneriatului, legea voluntariatului etc); realizarea intr-un cadru legal de coordonare a eforturilor diferitelor ministere si institutii implicate in asistenta sociala, eliminandu-se astfel fragmentarea sistemului; gandirea sincronizata a actiunilor de reforma a sistemului pe baza unor politici sociale elaborate in cadrul unei comisii interministeriale; descentralizarea organizata a serviciilor de asistenta sociala si orientarea acestora pe problemele familiei si ale comunitatii, in vederea apropierii de nevoile concrete ale individului.

10

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social In momentul de fata in cadrul primariei Sacele Serviciul de Asistenta Sociala este organizat in functie de categoriile de beneficiari: persoane adulte si varstnice cu nevoi sociale sau cu handicap si copii. Serviciile de asistenta sociala si autoritatea tutelara sunt asigurate de un numar de 10 angajati din cadrul aparatului executiv al primariei. Acest colectiv este insuficient tinand cont de numarul persoanelor asistate- 127 : 28 de copii institutionalizati si 99 de persoane cu handicap gr.I. Pentru a veni in sprijinul populatiei defavorizate din muncicipiul Sacele s-a derulat intre 2003-2005 proiectul Centru Social si Cantina IMPREUNA finantat prin Programul PHARE RO 0108.03.03 Schema de Investitii in Servicii Sociale, in valoare de 73.376 Euro ale carui rezultat este functionarea unei cantine sociale in care aproximativ 150 de persoane defavorizate beneficiaza zilnic de o masa calda. Dupa finalizare, proiectul se deruleaza prin fonduri de la bugetul local. In zona Garcini se inregistraza cele mai multe cazuri cu probleme sociale. Populatia acestui cartier este formata din rromi, aproximativ 8327 (26% din populatia totala ) de persoane de etnie rroma dintre care doar 1291 s-au declarat oficial la recensamantul populatiei ca fiind rromi, Problemele inregistrate in aceasta comunitate sunt diverse. Cartierul are probleme sociale si de infrastructura, nu dispune de Infrastructura tehnico-edilitara Numarul de persoane angajate este redus, Venitul minim pe cap de locuitor este sub nivelul de subzistenta Traditiile specifice rromilor au disparut astfel incat nu mai au nici un fel de cutume dupa care sa poata fi identificati ca apartinatori ai acestei etnii. Gradul redus de scolarizare in randul tinerilor ceea ce duce la o crestere a infractionalitatii si adanceste si mai mult scepticismul populatiei in ceea ce priveste posibilitatile de integrare a lor sau determina lipsa de incredere a angajatorilor locali. Cele mai multe conflicte intre locuitori sunt inregistrate in aceasta zona sau au ca autori persoane ce locuiesc in acestei zone.

11

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

Educatie
Strategiile abordate de Inspectoratul Scolar al judetului Brasov se aliniaza la criteriile de performanta ale sistemului national de invatamant. La nivelul Inspectoratului exista preocuparea pentru stoparea abandonului scolar si intreruperea studiilor. In acest sens s-a derulat in anul scolar 2006-2007, in cadrul a trei scoli din judet, printre care si Scoala Generala nr. 5 Sacele, un program pentru tinerii care au abandonat sau intrerupt pregatirea formala. Sistemul de invatamant sacelean se desfasoara in unitati de invatamant prescolar, primar, gimnazial si liceal precum si vocational- Scolile de Arte si Meserii. Din 2002 si pana in prezent s-a diminuat numarul unitatilor prescolare. Unitatile scolare pe niveluri de educatie Total Prescolar Primar si gimnazial Licee 2000 18 8 6 4 2003 18 8 6 4 2006 15 5 6 4 2007 15 5 6 4

Numarul gradinitelor din invatamantul public au scazut dar au aparut ofertele de invatamant prescolar in sistem privat. Efectivul prescolarilor este in crestere. Evolutia populatiei scolare din municipiul Sacele inscrisa in sistemul de invatamant de stat in perioada 2004-2008 este ilustrata in tabelul urmator. Ciclul Ciclul Ciclul liceeal Total primar gimnazial si SAM 2004-2005 1450 1244 1405 4099 2005-2006 1421 1169 1312 3902 2006-2007 1539 1134 1277 3950 2007-2008 1650 1228 1242 4120 Evolutia populatiei scolare In perioada 2004-2008 efectivul populatiei scolare nu inregistreaza fluctuatii mari. Numarul mai mare inregistrat pentru elevii inscrisi in ciclul primar este in stransa legatura cu cresterea populatiei inregistrata in jurul anului 2000 precum si cu faptul ca pentru invatamantul primar exista cateva programe guvernamentale ce stimuleaza prezenta in scoli a elevilor provenind din familii defavorizate. An scolar

12

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social Nici numarul cadrelor didactice nu a inregistrat in perioada 2004-2008 fluctuatii foarte mari. Suplinitori Total calificati Total cadre Titulari Calificati Necalificati Val. didactice Val. An scolar absoluta relativa 2004-2005 189 91 15 280 95% 295 2005-2006 194 77 16 271 94% 287 2006-2007 203 79 12 282 96% 294 2007-2008 2005 81 10 286 97% 296 Cadrele didactice din scolile din Sacele 2004-2008 O premisa a calitatii prestate in invatamantul din scolile municipiului este proportia mare a cadrelor didactice specializate care predau in aceste unitati de invatare. In anul scolar 2007-2008, 97% dintre cadrele didactice sunt calificate iar 69% sunt titulare pe post- ceea ce indica o fluctuatie relativ scazuta a personalului didactic. Un indicator privind calitatea invatamantului o reprezinta rata de promovabilitatea la examenele finale inregistrata in unitatile scolare. In anul scolar 2006-2007, 66% din elevii ce au absolvit ciclul gimnazial in scolile din Sacele au promovat examenul de capacitate, in crestere fata de anul 2005-2006. iar la examenul de bacalaureat rata medie este de 69%, Examen de Examen de An scolar capacitate bacalureat 61% 71% 2004-2005 57% 64% 2005-2006 2006-2007 66% 69% Evolutia promovabilitatii in perioada 2004-2007 La examenul de capacitate rata cea mai mare de promovabilitate s-a inregistrat la Liceul Zajzoni Rab Istvan- 95%. Ingrijoratoare este situatia la Scoala Generala nr 5 aflata in zona Garcini unde promovabilitatea la examenele de capacitate in ultimii 3 ani este 0. Unitati de invatamant Liceul Zajzoni Rab Istvan Zajzoni Liceul Teoretic George Moroianu Scoala Generala nr 4 Scoala Generala nr 6 Scoala Generala nr 2 Scoala Generala nr 1 Scoala Generala nr 5 Rata promovabilitatii 95% 87% 85% 76% 63% 53%

0% Rata promovabilitatii examenului de capacitate 2006-2007

13

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

In ceea ce priveste promovabilitatea examenului de bacalaureat cea mai buna rata92% la Liceul Zajzoni Rab Istvan iar cea mai slaba s-a inregistrat la Grupul Scolar Industrial Constructii Montaj 34%. Unitati de invatamant Liceul Zajzoni Rab Istvan Zajzoni Liceul Teoretic George Moroianu Gr Scolar Industrial Victor Jinga Gr Sc Industrial Constructii Montaj Rata promovabilitatii 92% 78% 73% 31%

In cadrul Liceului Zajzoni Rab Istvan si Grupului Scolar Industrial Constructii Montaj exista si invatamant vocational in cadrul SAM-urilor (Scoli de arte si meserii) care pregatesc viitorii absolventi in specializarile turism, alimentatie publica, prelucrarea lemnului, constructii, tamplarie, lacatuserie mecanica. Liceul Teoretic George Moroianu functioneaza din 1969 intr-o cladire cu doua etaje avand un numar de 22 de sali. Liceul are profilul real cu specializarea stiinte ale naturii si profilul uman cu specializarea filologie. Liceul este dotat cu un laboratoare de fizica, chimie/ biologie, cabinet informatica cu 36 de calculatoare conectate si la reteauna de internet. Probleme cu care se confrunta unitatea de invatamant : Lipsa salii de sport (sala a fost revendicata in 2007 de catre proprietar) Sali de clase insuficiente- in corpul B 3 sali de clasa au fost revendicate de proprietar Extindere cladire - mansardare Corpul A Reabilitare/ modernizre Dotare cu materiale didactice moderne Liceul Zajzoni Rab Istvan functioneaza in 3 cladiri avand un total de 15 sali de clasa. Profilele abordate sunt in cadrul liceului real- matematica-informatica iar S.A.M :turism si alimentatie publica, prelucrarea lemnului. Unitatea scolara este dotata cu un laborator multifunctional -fizica,chimie,biologie precum si un laborator de informatica cu 30 de calculatoare conectate la internet. Problemele cu care se confrunta unitatea de invatamant sunt: Numar insuficient de sali de clasa si laboratoare Lipsa unei sali de sport adecvate Lipsa canalizarii in zona Grupul Scolar Industrial Constructii Montaj functioneaza intr-o cladire datand din 1871 avand 8 sali de clasa si 3 laboratoare fizica, chimie, informatica- cu 25 de calculatoare conectate la internet. Specializarile oferite sunt Liceu- tehnician: ecolog si protectia calitatii mediului, desenator pentru constructii si instalatii, prelucrarea lemnului, lucrari publice si constructii, electrotehnist SAM (scoala de arte si meserii): lucratori in constructii, tamplari, lucrator in electrotehnica, lucrator instalator pentru constructii, lacatus mecanic

14

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social Problemele cu care se confrunta unitatea de invatamant privesc reabilitare acoperis, refacere instalatie electrica

Grupul Scolar Industrial Victor Jinga functioneaza intr-o cladire din 1960 cu 34 de sali de curs, laboratoare de fizica si chimie, de informatica cu 60 de calculatoare , ateliere, sala de sport, cabinet de asistenta psihopedagogica. Profilele oferite sunt tehnic cu specializarile operator tehnica de calcul, tehnician mecanic intretinere si reparatii, cu specializarile mecatronist, electrotehnist, tehnician prelucrari mecanice. servicii specializarea tehnician in activitati economice real cu specializarea matematica-informatica Problemele cu care se confrunta unitatea scolara, in ordinea proiritatilor Lipsa materialelor pentru pregatirea profesionala a elevilor. lipsa finantarilor pentru cursuri de specializare a cadrelor didactice Existenta legala a asistentului social specializat in problemele minorilor Sistem de supraveghere Scoala Generala numarul 1 are 4 corpuri de cladire construite intre 1853-1909 avand 12 sali de clasa, un laborator de fizica si unul de informatica cu 11 calculatoare conectate la internet. Probleme ce trebuie rezolvate pentru ca unitatea de invatamant sa-si desfasoare activitatea in bune conditii: amenajarea terenului de sport imprejmuirea scolii mobilier vechi dotarea scolii cu mijloace de invatamant, material didactic amenajarea unor noi spatii scolare prin supraetajarea corpului de cladire A Scoala Generala numarul 2 functioneaza intr-o cladire construita in 1877 ce are 8 sali de curs, un laborator de stiinte si unul de informatica cu 11 calculatoare conectate la internet. Nevoi identificate lucrari de hidroizolatie lipsa unei sali de sport mobilier vechi dotarea cu apara- videproiector, camera de filmat folosite in activitatile extracurriculare si extrascolare Scoala Generala numarul 4 are 2 corpuri de cladiri construite intre 1873 si 1975 cu un numar de 23 de sali de clasa si 5 laboratoare: de limbi moderne, fizica, chimie, biologie, informatica cu 11 calculatoare conectate la internet. Nevoi identificate de rezolvat pentru o mai buna derulare a activitatilor: Lipsa salii de sport Centrala termica veche. Dotarea cu materiale IT in vederea modernizarii laboratorului de informatica Modernizarea birourilor si a claselor prin schimbarea lambriurilor vechi de 30 de ani Introducerea unui sistem de securizare al scolii

15

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social Scoala Generala numarul 5 are 2 corpuri de cladire construite intre 1850-1949 avand 15 sali si 3 laboratoare: informatica, literatura. psihologie scoala dispune de 22 de calculatoare conectate la internet Nevoi identificate pentru o mai buna desfasurare a activitatilor: estinderea cu sali de clasa / lipsa sala de sport. lipsa spatiu cancelarie.. dotare calculatoare corp B. amenajarea unui atelier de tamplarie O mare problema identificata este gradul scazut de promovabilitate a examenelor finale in randul elevilor din aceasta scoala, elevi proveniti din familii defavorizate. In scoala se desfasoara programele A doua sansa, Scoala de Sambata, Scoala parintilor. Scoala Generala numarul 6 functioneaza intr-o cladire construita in 1882 avand 8 Sali de clasa Nevoile identificate sunt: Extinderea corpurilor de cladire Dotarea cu laboratoare de informatica, fizica-chimie Dotarea cu materiale didactice Lipsa unui centru de documentare Din cauza problemelor sociale cu care se confrunta o parte din populatie, s-a impus crearea unor scoli incluzive in cadrul sistemului de invatamant de stat care sa asigure: integrarea copiilor proveniti din cadrul comunitatilor rrome si a celor proveniti din familii cu venit minim garantat sau ajutor social. Astfel s-a aplicat programul A doua sansa si in Scoala generala nr. 5 Sacele ai carei elevi sunt proveniti din familii rrome care au probleme sociale si de ordin material.

16

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

Cultura
In Sacele se desfasoara anual manifestari culturale la care participa comunitatea locala. Dintre acestea cele mai importante sunt: o Santilia Sarbatoare locala ce se tine in fiecare an in jurul datei de 20 iulie era cunoscuta sub denumirea Targul Feciorilor. Isi are originea in vechimea asezarii, cand dupa plecarea oilor la munte, in jurul sarbatorii Sfantului Ilie, feciorii de ciobani coborau in sat pentru a depana povesti de peste an si a-si cauta sotii. Acum aceasta sarbatoare se desfasoara in Poiana Angelescu si consta intr-o serbare campeneasca unde se desfasoara manifestari culturale: dansuri si muzica populara. o Serbarea populara maghiara de Sf. Mihail organizata in fiecare an in jurul datei de 19 septembrie de catre etnicii maghiari din Sacele pentru promovarea traditiilor culturale si locale ale acestei etnii. o Memorialul Ion Tocitu - Intrecere sportiva la schi alpin organizata de Asociatia Cultural Sportiva Izvorul in memoria profesorului sacelean Ion Tocitu o Asociatia Astra, despartamantul Fratii Popeea organizeaza diverse evenimente culturale comemorative precum si spectacole, lansari de carte. In municipiul Sacele functioneaza o biblioteca oraseneasca cu un fond de carte de 49.989 de exemplare si un numar de 1457 cititori. Elevii dispun de Clubul Copiilor si Elevilor, o instutie care asigura educatia nonformala a copiilor si elevilor, asigurandu-le o modalitate instructiva de petrecere a timpului liber. Activitatile organizate si oferite gratuit tinerilor din municipiul Sacele sunt - educatie plastica, muzica, dans modern, gimnastica, informatica cultura si civilizatie engleza si franceza, folclor - cultura traditionala, tenis de masa, schi, orientare turistica. Calitatea activitatilor organizate si desfasurate de Clubul Copiilor si Elevilor a fost rasplatita cu diplome la diferite competitii nationale. Sala de sport construita in 2004 ofera toate conditiile pentru practicarea sporturilor: minifotbal, tenis de camp, baschet handbal. In oras isi desfasoara activitatea mai multe fundatii si asociatii nonguvernamentale. Printre cele mai active sunt o Asociatia Orizonturi Sacelene asociatie de dezvoltare locala o Asociatia Clubul Sportiv Sacele activitati sportive si educative o Asociatia Cercul Doamnelor Nr.1 Ladies Circle o Asociatia Ceangailor Birsa o Asociatia Culturala Maghiara din cele Sapte sate o Clubul sportiv de radioamatorism Cavalerii Saceleni o Fundatia pentru Asistenta Sociala si Tineret (F.A.S.T) o Asociatia Cultural Sportiva Izvorul Sacele o Fundatia de binefacere Misericordia avand ca domeniu protectia persoanelor defavorizate o Asociatia Turismului Sacelean Babarunca Muncipiul nu dispune de cinematograf sau teatru. Cele mai apropiate aflandu-se in municipiul Brasov.
17

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

AnalizaSWOTsocial
Demografie,asistentasociala,educatie,cultura

PuncteTari
Cresterea populatiei in perioada 20022006, a sporului natural pozitiv si al migratiei Cresterea fondului de locuinte 20022007 Existenta serviciului de asistenta sociala Masuri de protectie sociala a persoanelor defavorizate cantina sociala Infrastructura sanitara de baza: spital, ambulatoriu, farmacii Reabilitare/ modernizare cladire spital Existenta locatiilor de desfasurare a activitatilor extrascoalre: clubul elevilor, bibliotecia, sala de sport Prezenta activa a ONG-urilor Desfasurarea anuala a serbarilor traditionale Derularea in scoli a programelor de prevenire a abandonului scolar cu focalizare pe copii din medii defavorizate Scoli cu clase vocationale- specializari profesionale pentru tinerii absolventi Alternative la invatamantul public prescolar- gradinitele private Proprotia mare a cadrelor didactice calificate Prezenta in toate scolile a tehnicii informationale- dotari cu calculatoare si conexiuni la internet

PuncteSlabe
Numarul mare al populatiei de etnie rroma concentrat in cartierul Garcini unde nu exista infrastructura de baza Probleme sociale in zona Garcini- lipsa locurilor de munca, rata mare a somajului, venituri mici, locuinte improprii, conflicte frecvente: Rata scazuta a promovabilitatii examenului de capacitate in Scoala nr 5- zona Garcini Spatii si sali de clasa insuficiente in majoritatea scolilor din municipiu Lipsa in scoli a materialelor didactice moderne, a laboratoarelor dotate corespunzator Personal insuficient in serviciul de asistenta sociala Numar redus al programelor cu accent pe integrarea sociala a persoanelor defavorizate (populatia rroma) derulate de administratia locala

18

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Social

Oportunitati
Calificarea si recalificarea fortei de munca si a somerilor pentru o mai mare adaptabilitate la nevoile de pe piata muncii Derularea de proiecte integrate de dezvoltare urbana Crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea socio-economica a localitatii Sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate Oferte de servicii sociale cu accent pe integrarea populatiei de etnie rroma Continuarea programelor de modernizare si reabilitare a unitatilor de invatamant

Riscuri
Numarul real al persoanelor fara loc de munca sa fie mult mai mare Cresterea numarului de cazuri cu probleme sociale grave Incapacitatea de a asigura servicii medicale de calitate din cauza uzurii in timp a aparaturii medicale Fluctuatia personalului didactic sa creasca Cresterea abandonului scolar in randul copiilor proveniti din familiile defavorizate

19

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Infrastructura

Planul Urbanistic General (P.U.G) al municipiului a fost intocmit de Proiect Brasov in anul 2000 si aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr 23/ 22.02.2001 PUG ul va fi actualizat dupa finalizarea studiilor de circulatie ca o conditie importanta si o baza de fundamentare mai ales pentru constructia centurii ocolitoare a orasului. Muncipiul Sacele are 3 cartiere cu locuinte tip blocruri: cartierul Electroprecia, cartierul Movilei si cartierul Stefan cel Mare. In toate aceste cartiere este necesara extinderea retelelor de canalizare si apa precum si modernizarea de drumuri. In afara cartierelor exista zonele: Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Bunloc si Garcini. Probleme de infrastructura cat si sociale sunt in zona Garcini. Populatia, majoritar de etnie rroma are probleme in ceea ce priveste dreptul de proprietate al terenurilor pe care s-au construit locuintele. In 2006, din suprafata de 32.086 de hectare a municipiului Sacele spatiul intravilan reprezinta de 7%. Suprafata totala 32.086 ha 100% Intravilan 2.182 ha 7% Extravilan 29.904 ha 93%

Sursa: Institutul National de Statistica

Evolutia spatiului intravilan in perioada 2000-2006 Sursa: Institutul National de Statistica

Infrastructuradedrumurisidetransport
Pe teritoriul orasului sunt drumuri de interes national- (7,8 km), judetean- (0,89 km) si local (71,26 km). In functie de structura 65% dintre drumurile din municipiu sunt drumuri pietruite sau de pamant Structura drumurilor Drumuri cu imbracaminte asfaltica Drumuri cu imbracaminte beton de ciment Drumuri pavate Drumuri cu imbracaminte bituminoasa usoara Drumuri pietruite si drumuri de pamant Lungimea 23,44 km 1,50 km 46,32 km
20

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Infrastructura

Datorita pozitiei geografice si a lipsei centurilor ocolitoare care sa preia traficul de marfuri inspre alte centre din regiune, pe strazile municipiului Sacele se deruleaza atat circulatia interna cat si traficul de tranzit. O consecinta a acestui fapt este cresterea gradului de poluare a mediului peste limitele admisibile. Pentru reducerea traficului prin municipiu se propune realizarea variantei ocolitoare pentru devierea circulatiei pe strazile adiacente centrului. Raportat la elementele stradale, exista urmatoarele disfunctionalitati: o o o o o strazi cu gabarite necorespunzatoare categoriei strazi cu capacitate de circulatie depasita intersectii neamenajate corespunzator piete de circulatie sau grupari de intersectii amenajate necorespunzator inexistenta sistemul de dirijare al circulatiei

Conform unui studiu de trafic privind municipiul Sacele, realizat in 2007, in zona centrala a orasului se constata fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante, neexistand trasee pietonale sau sunt foarte inguste. Pe Bulevardul Brasovului se inregistreaza traficul de masini cel mai ridicat.

Fluxurile de trafic pe arterele municipiului Sacele Traficul produce nemultumiri majore in randul locuitorilor ale caror locuinte sunt amplasate foarte aproape de carosabil. De asemenea nu este prevazuta o zona exclusiv pietonala care sa constituie un spatiu de loisir pentru locuitori prin care sa se valorifice din punct de vedere turistic centrul municipiului . Potrivit concluziilor unei anchete de sondarea opiniei publice in randul locuitorilor municipiului, dorinta acestora este de eliminare a traficului greu de pe Bdul G Moroianu. Datorita cresterii numarului parcului auto-al posesorilor de autoturisme spatiile de parcare in cartierele de blocuri se adeveresc a fi insuficiente.
21

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Infrastructura Transportul public in comun este asigurat de catre Societatea RAGPS Sacele ce are in gestiune serviciu public de transport calatori. Exista o singura linie de transport urban cu o vechime de 50 de ani care s-a grefat pe necesitatiile orasului in diverse etape de dezvoltare. Parcul auto este in mare masura invechit, necorespunzator din punct de vedere ecologic. Autobuzele ce intra in componenta parcului sunt de diferite marci -numarul autovehiculelor este aproximativ egal cu numarul marcilor- ceea ce face ca exploatarea acestuia sa fie neeconomica, mai ales cand sunt necesare reparatiile pentru care trebuie sa se procure prea multe categorii de piese de schimb. Gara cea mai apropiata este cea de la Darste aflata la 3 km de municipiu. In municipiul Sacele, o problema pentru locuitorii municipiului o constitue si lipsa spatiilor verzi si de petrecere a timpului liber.

Reteauadeapasicanalizare
Reteaua de alimentare cu apa potabila a populatiei dateaza din 1917 si s-a extins in perioada 1972-1975 ajungand la 32 de kilometri. In 2006, 93% dintre locuitori beneficiau de alimentarea cu apa potabila din reteaua publica . Canalizarea se realizeaza prin sistem centralizat sau prin fosa septica. Din 1991 dateaza sistemul public de canalizare cu o lungime de 32 de km, de care beneficiaza 30% dintre locuitori. In perioada 2002-2004 s-a derulat proiectul de extindere a retelei de canalizare Canalizare in municipiul Sacele, cartier Turches-Cernatu, varianta I tronson in valoare de 82.613 Euro finantat prin Programul RICOP RO 9904-02 Public Works Component ale carui rezultate au fost: sistem de canalizare in de nordul zonei Turches-Cernatu refacerea canalizarii menajere pe 417ml si extinderea cu 1400 ml (colectoare) canalizarea menajera pentru cca. 350 locuitori (115 imobile) beneficiari directi Pentru extinderea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare, municipalitatea din Sacele si compania RAGCPS Sacele intentioneaze derularea unui proiect avand ca obiective: reabilitarea sau inlocuirea retelelor invechite de apa si canalizare extinderea sistemului actual de alimentare cu apa in zone din municipiu care in prezent nu dispun de retele publice de alimentare cu apa; extinderea sistemului actual de canalizare, realizarea unei statii municipale de epurare ape menajere

Alimentareacuenergie
Alimentarea cu energie termica In prezent populatia municipiului Sacele nu are la dispozitie un sistem centralizat de incalzire. Sursa de incalzire este asigurata de reteaua de gaze naturale 90% -centrale proprii iar 10% folosesc combustibil solid lemne.

22

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Infrastructura Lugimea simpla a conductei de distribuire a gazelor in municipiul Sacele este de circa102,9 km, reteaua fiind administrata de Distrigaz Sud. Energie electrica Reteaua de energie electrica dateaza din 1925 si se intinde pe o lugime de 64,66 de kilometri. In afara cartierului Garcini unde racordarea la reteaua de energie este deficitara, toate locuintele sunt dotate cu energie electrica.

Gestionareadeseurilor
Colectarea deseurilor se face in general fara presortare. Rata de reciclare a componentelor valorificabile din deseurile menajere este redusa in ciuda evolutiei calitatii deseurilor -ponderea mare a materialelor reciclabile-ambalaje din materiale plastice, hartie, metal -in detrimentul deseurilor organice). Presortarea sistematica a deseurilor se afla intr-un stadiu incipient. Actualul depozit de deseuri al municipiului este in proces de ecologizare iar gunoiul menajer se transporta la depozitul ecologic al municipiului Brasov situat la 10 km. In oras exista cosuri de gunoi si pubele individuale. Serviciul de salubrizare este concesionat firmei SC CIBIN SRL.

23

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale - Infrastructura

AnalizaSWOTinfrastructura

Drumuri,transport,apa,canalizare,energie,deseuri

PuncteTari
Derularea din fonduri europene a proiectul de extindere a retelei de canalizare in zona Turches Cernatu Existenta infrastructurii de baza: apa potabila, canalizare.

PuncteSlabe
PUG-ul (Planul Urbanistic General) nu este actualizat Traficul greu trece prin oras datorita lipsei unui sosele ocolitoare a orasului. Fluxul mare de trafic prin oras sporeste poluarea si pune in pericol siguranta pietonilor. Majoritatea drumurilor din oras sunt in stare necorespunzatoare traficului auto -46% sunt din pamant sau pietruite Reteau publica de transport dispune de un parc auto invechit Transportul public de calatori are un grad scazut de confort Reteaua de apa si canalizare nu acopera necesitatile populatiei Lipsa Infrastructurii edilitare si a autorizatiilor de constructie in zona Garcini

Oportunitati
Accesarea de fonduri europene pentru finantarea reabilitarii infrastructurii Existenta studiilor pentru traficul in oras Realizarea proiectelor integrate de dezvoltare urbana Eliminarea traficului din oras prin realizarea soselei de centura

Riscuri
Nerealizarea centurii ocolitoare a orasului va duce la cresterea gradului de poluare si a lipsei sigurantei pietonilor Insuficienta locurilor de parcare datorita cresterii numarului de autovehicule din municipiu

24

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Dezvoltareeconomicasimediuldeafaceri
Municipiul Sacele este situat in partea de sud-est a Judetului Brasov, in imediata vecinatate a Municipiului Brasov (15 km fata de centrul Municipiului Brasov) fiind strabatut de DN1A (Brasov - Valenii de Munte - Predeal) si de DN1 (Bucuresti - Brasov, principala artera nationala). Sacele a fost construit administrativ in anul 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune sacelene: Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin. Datorita caracterului rural al zonei, ocupatiile traditionale ale locuitorilor de aici au fost oieritul, prelucrarea laptelui si a pieilor animalelor, mestesugaritul casnic (confectionarea de topoare, cutite, stofe, tesaturi si imbracaminte). Dupa primul razboi mondial, s-au infiintat primele mici unitati industriale, in timp ce dupa 1990 au inceput sa se dezvolte si alte alte activitati economice, o mare amploare luand cometul. De asemenea, in aceeasi perioada, s-au infiintat si dezvoltat numeroase firme cu activitate in domeniul prelucrarii lemnului (gatere si fabrici de mobila), serviciilor auto, prelucrarii carnii si alte sectoare industriale, precum si in domeniul serviciilor. Numarul total de firme active inregistrate pe teritoriul municipiului Sacele in anul 2006 era de 754 de societati comerciale, dintre care 751 sunt IMM-uri. Pe langa acestea, un numar de 150 de firme si-au infiintat puncte de lucru in municipiul Sacele si exista peste 100 de asociatii familiale si 500 de persoane fizice independente. Capitalul social inregistrat la sfarsitul anului 2006 in municipiul Sacele a fost de 603,563 mii RON, cu 3,6% mai mare decat in anul 2005. Se observa prin raportare la nivelul judetului Brasov ca firmele din municipiul Sacele detin 2.6% din cifra de afaceri judeteana si apeleaza la 3,7% din numarul de salariati la nivel de judet, situandu-se cu aceste valori pe ultimul loc raportat la celelalte municipii ale judetului (Brasov, Fagaras, Codlea). Localizarea in imediata vecinatate a municipiului Brasov, si astfel in principala zona de polarizare urbana si dezvoltare economica din judet, a influentat semnificativ dezvoltarea economica a municipiului.
Sursa: Institutul National de Statistica

Astfel, desi are o populatie mai mica cu peste 8.000 de locuitori decat municipiul Fagaras, cifra de afaceri cumulata produsa de agentii economici ce isi desfasoara activitatea in Sacele este comparabila cu cea a firmelor din Fagaras. In acelasi timp, activitatea economica din Codlea, pozitionat in aceeasi zona de polarizare a municipiului Brasov, dar avand o populatie mai mica cu 7.000 de locuitori, este superioara celei din Sacele din punct de vedere al cifrei de afaceri. Fata de toate aceste trei municipii, Ghimbav, oras cu o populatie de 6 ori mai mica, situat la o distanta asemanatoare de Brasov ca si Sacele, a reusit sa atraga activitati economice a caror cifra de afaceri sa le fie superioara.
25

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Acest fenomen este cauzat de o puternica polarizare a activitatilor economice in nordul si nord-vestul zonei metropolitane a Brasovului, pe de o parte, si pe de alta parte de particularitatile urbanistice ale municipiului Sacele. Localitatea este concentrata in jurul unei artere principale, lungi de aproximativ 8 km, cu o urbanizare densa pe ambele laturi ale drumului, ce impiedica dezvoltarea unor noi zone dedicate industriei sau serviciilor in interiorul localitatii.
Sursa: Institutul National de Statistica

Mai mult, datorita proximitatii fata de Brasov la vest, a reliefului deluros din sud si a accesului direct in Cheile Babarunca la est, astfel de suprafete sunt disponibile in numar limitat in zone limitrofe municipiului. Singura zona in care exista suprafete pretabile pentru atragerea de investitii economice se afla in nordul municipiului, unde insa, in absenta ocolitoarei municipiului, singurele zone accesibile se afla de-a lungul drumului spre Tarlungeni. Un fenomen asemanator poate fi remarcat si in privinta numarului de salariati din economia locala. In ciuda faptului ca Sacele este una dintre putinele localitati din judet in care populatia a crescut in ultimii ani, companiile de aici angajeaza semnificativ mai putin salariati decat firmele din Codlea. Mai ales raportat la populatie, Sacele ofera mai putine locuri de munca decat Codlea sau Ghimbav. Proximitatea fata de Brasov face ca un numar mare de saceleni sa fie navetisti cu loc de munca in municipiul Brasov. In paralel, la fel ca si Sanpetru, Harman sau Cristian, catre zonele rezidentiale ale Sacelelui sunt atrasi in permanenta un numar semnificativ de brasoveni. Astfel, desi isi pastreaza si o oarecare independenta economica, Sacele devine tot mai mult o locatie de rezidenta, si in mai mica masura o destinatie pentru piata muncii. Sursa: Institutul National de Statistica

26

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

In economia municipiului s-au dezvoltat in special industria, comertul, serviciile si constructiile. La nivelul anului 2005 se observa ca principala pondere in cifra de afaceri este detinuta de industrie (66,8%) urmata de comert 22,1%. Ca ramuri principale ale industriei locale pot fi mentionate: industria de masini si aparate electrice, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea lemnului si a produselor din lemn, industria
Sursa: Institutul National de Statistica

alimentara, industria constructiilor metalice. In paralel, la nivel de judet, ponderea industriei in totalul cifrei de afaceri este de 44%, a comertului de 15%, a serviciilor de 33 %, a constructiilor de 5% si a agriculturii de 3%. Prin comparatie, fata de media judeteana, Sacelele este puternic dominat de industrie si comert, in timp ce, mai ales datorita proximitatii de Brasov, sectorul serviciilor a avut o dezvoltare semnificativ mai slaba. Analizand contributia la realizarea CA a societatilor comerciale din municipiu, se poate observa o puternica dependenta a economiei locale de existenta a 4 societati comerciale care detin impreuna 49,5% din CA a municipiului Electroprecizia SA (realizeaza chiar 25% din CA), RouleauGuichard Roumanie SRL, Ramoss COM SRL si Lefrumarin SRL.
Sursa: Institutul National de Statistica

Majoritatea firmelor care functioneaza in municipiu fac parte din categoria IMM - dintre cele 754 firme existente in 2006, doar 3 (0,4% din total) sunt intreprinderi mari si foarte mari. Din punct de vedere economic acest fapt este incurajator deoarece, IMM-urile sunt cele care prin dinamismul si elasticitatea lor asigura atat absorbtia fortei de munca dar si cresterea economica durabila. Totusi, in prezent, prezenta unor intreprinderi mari si foarte mari polarizeaza foarte puternic economia si piata muncii locala. Astfel, pe langa faptul ca 4 societati comerciale realizeaza jumatate din economia locala, 3 dintre acestea angajeaza 50% din salariatii saceleni. Puterea micilor intreprinzatori existenti in prezent in economia locala este redusa, iar in randul acestora nu exista un spirit antreprenorial. In acest sens, micii intreprinzatori trebuie sprijiniti, astfel incat sectorul IMM sa se dezvolte pentru a putea face fata pietei concurentiale. Aceasta situatie trebuie echilibrata prin incurajarea antreprenoriatului local si sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor locale.

27

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Analizand numarul de firme dupa natura capitalului social constatam un fapt incurajator si anume ca cei mai multi investitori sunt autohtoni. Totusi, dintre investitiile mai mari ale ultimilor ani, un procent semnificativ sunt facute de companii si investitori straini. Pentru viitoarea dezvoltare economica a Sacelelui este importanta atat incurajarea investitiilor cu capital autohton, cat si atragerea de investitori straini. Pentru consolidarea economiei locale, vor trebui incurajate initiativele care sa asigure sustenabilitatea mediului de afaceri, contribuind astfel si la rezolvarea provocarilor sociale ale comunitatii. In ceea ce priveste piata muncii, aceasta este acaparata si ea de sectorul industrial, care angajeaza 69% dintre salariatii saceleni. Comertul(14%), serviciile(10%), constructiile (6%) si agricultura (1%) completeaza spectrul pietei muncii sacelene, formata in 2006 din 6.090 persoane salariate.

Sursa: Institutul National de Statistica

Este necesara stabilirea unor contacte mai stranse intre administratie si agentii privati, astfel incat aceasta sa poata satisface intr-o cat mai mare masura nevoile investitorilor prin eliminarea autorizatiilor inutile, reducerea duratei de evaluare a cererilor si de elaborare a deciziilor, atunci cand este vorba de primii pasi in organizarea unei afaceri. Analizand celelalte resurse necesare dezvoltarii unor anumite sectoare economice, Sacele dispune de materii prime utile pentru sectoare economice precum: prelucrarea lemnului - cantitatea de masa lemnoasa ce se poate exploata anual de pe teritoriul municipiului Sacele fiind de 73.520 mc. Compozitia pe specii este urmatoarea : 47% fag, 28% molid, 19% brad, 3% pin, 3% diverse prelucrarea produselor agrozootehnice - suprafata de teren agricol fiind de 9434 ha, din care 2881 ha teren arabil si 6553 ha fanete si pasuni; in zona se cultiva in special cartofi, sfecla de zahar, grau, secara, orzoaica, ovaz, porumb, plante de nutret. Totusi, in ciuda acestor resurse si a faptului ca Sacele este unitatea administrativ teritoriala cu cea mai mare suprafata din judet, sectorul agrozootehnic nu are o contributie semnificativa la economia locala, prin comparatie cu celelalte sectoare. Activitatile de comert se desfasoara de catre unitati private care s-au dezvoltat dupa anii 90 cu prepoderenta in vechile spatii comerciale existente, dar si in noi spatii amenajate si modernizate de marime mica si medie. Comertul en detail si en gros este privatizat integral si se desfasoara in conditiile impuse de reglementarile legale.

28

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

In ultimii ani se poate observa o tendinta de transformare a unor spatii locative aflate la parterul blocurilor in spatii comerciale permitand astfel cresterea suprafetelor cu destinatia comerciala fara investitii prea mari - in detrimentul dezvoltarii spatiilor comerciale mari. Acestea sunt prezente pe piata, dar care sunt valorificate ineficient (spre ex. complexul Gospodarul) sau nu indeplinesc criteriile necesare unui comert competitiv. Totusi nu putem aprecia ca pe ansamblu in municipiul Sacele comertul este foarte bine reprezentat. In general produsele care se vand pe piata sunt aceleasi in marea majoritate a punctelor de lucru iar oferta este relativ saraca. Nu exista la nivelul municipiului un magazin de tipul Cash&Carry dar cei care doresc un anumit tip de produse au acces la cele disponibile in municipiul Brasov, in imediata proximitate a Sacelelui. Serviciile oferite pe piata municipiului Sacele sunt diversificate, fara a acoperi insa toata gama necesara. Astfel oferta de servicii este dominata de: hoteluri si restaurante, activitati recreative, activitati de transporturi, servicii de sanatate. Din punct de vedere al serviciilor necesare pentru desfasurarea de activitati economice, exista filiale ale BCR, BRD, BancPost, Reiffeisen Bank. Cunoscut fiind faptul ca cresterea economica este strans legata de dezvoltarea infrastructurii in special a cailor de comunicatii precum si a utilitatilor si a infrastructurii de afaceri este imperios necesar ca autoritatile locale sa valorifice resursele de terenuri pe care le au, chiar si neviabilizate care sa fie puse la dispozitia investitorilor. O dezvoltare durabila si benefica a zonei metropolitane a Municipiului Brasov poate constitui un real sprijin in rezolvarea acestei probleme. Desi, conform analizei de mai sus, in Sacele nu au fost disponibile suprafete de teren pentru dezvoltari economice asemanatoare cu cele din alte localitati limitrofe Brasovului, dezvoltarea infrastructurii municipiului si schimbarile structurale ale economiei locale vor aduce pe piata terenuri si cladiri disponibile pentru valorificarea lor de catre investitori locali si straini. Astfel, viitoarea ocolitoare a Sacelelui va facilita accesul la noi suprafete de teren utilizate in momentul de fata ca suprafete agricole. Viitoarele restructurari si eficientizari de la fosta intreprindere de stat Electroprecizia vor aduce pe piata un numar semnificativ de spatii utilizabile in industrie si servicii. Apropierea de puternicul centru economic care este Brasovul faciliteaza dezvoltarea unor relatii stranse de cooperare intre unitatile economice ale celor doua localitati, precum si tranzitul facil al fortei de munca ce se deplaseaza zilnic din Sacele spre Brasov sau invers. Aproprierea de Brasov asigura de asemenea acces la anumite facilitati de transport, de cultura, sanatate si invatamant ale municipiului Brasov.

29

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Agricultura
Din suprafata totala a orasului, 29% are destinatie agricola. Agricultura practicata in prezent este una de subzistenta. 90% din suprafata agricola se lucreaza in forma privata iar 10% in asociatii lucrative. Tip teren Arabil Pasuni Faneata Livezi Paduri Hidro-Curs Drumuri Suprafata Construita Neproductiv Total Suprafata (Ha) 2649,30 ha 5347,46 ha 1211,45 ha 10,91 ha 21371,03 ha 372,38 ha 137,32 ha 693,8 ha 292,37 ha 32.086 ha Avand in vedere ca din suprafata totala a muncipiului de 32.086 hectare, 9219,12 ha este teren agricol se poate concluziona ca exista posibilitati pentru practicarea unei agriculturi performante in Sacele.

Impartirea teritoriului pe spatii de destinatie(2007)

Din suprafata agricola 28% reprezinta teren arabil iar fanete si pasuni - 71%
Livezi si pepiniere 1%

Fanete 38%

Teren arabil 28%

Productia agricola, atat cea totala, cat si cea medie, a scazut in perioada 2001-2003 in cazul majoritatii culturilor. Aceasta evolutie descendenta este in corelatie cu diminuarea suprafetelor cultivate efectiv din aceeasi perioada, fapt ce sugereaza ca multe dintre suprafete au ramas necultivate sau au o alta destinatie.

Pasuni 33%

Culturile predominante in zona sunt cartoful si graul.

Suprafata cultivata cu principalele culturi 2000-2003 Sursa: Institutul National de Statistica 30

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Benefic pentru agricultura si cresterea animalelor din zona este faptul ca fiind la nivel de gospodarii individuale, se face totul in mod natural, ceea ce duce la o directie de dezvoltare inspre agricultura ecologica din ce in ce mai apreciata atat intern cat si pe plan extern. Din pacate, lipsa de organizare in acest domeniu duce la o lipsa totala de eficienta, produsele obtinute fiind folosite aproape in totalitate pentru uzul proprietarului si familiei acestuia. In scopul valorificarii resurselor existente, se pot lua in considerare urmatoarele directii de dezvoltare : informarea si sensibilizarea proprietarilor de pamanturi in directia cooperarii pentru a avea suprafete cultivate mai mari si mai bine organizate si administrate. Acest fapt ar facilita atragerea de resurse financiare din finantari europene nerambursabile in scopul dezvoltarii agriculturii din zona. incheierea de contracte de colaborare intre turismul ecologic si asociatia proprietarilor de pamanturi si animale in vederea imbunatatirii serviciilor si produselor oferite si a cresterii profitului din agricultura si turism. identificarea culturilor neconventionale profitabile si diversificarea acestora. Incheierea de contracte de colaborare pentru desfacere interna si externa. Sprijinul firmelor particulare in aceasta etapa ar putea fi deosebit de pretios. crearea si promovarea de marci dupa retete traditionale in domeniul produselor rezultate din agricultura si cresterea animalelor, in scopul cresterii profitului si atragerii de consumatori/clienti. Suprafata agricola ce revine unui locuitor se situeaza in jurul valorii medii de 0,29 ha/loc. Sectorul zootehnic este favorizat in plan local datorita suprafetelor intinse de pasuni si fanete. Conform datelor inregistrate de Directia Judeteana de Statistica, efectivele de animale, in perioada 2001-2006 in cazul majoritatii speciilor, s-au mentinut aproximativ constante. Constructiile zootehnice existente sunt in mare parte de tip traditional, aflandu-se in gospodariile particulare. Fondul forestier si componentele sale principale padurile si terenuri forestiere, precum si fondul cinegetic reprezinta o resursa naturala importanta a orasului, atat din punct de vedere economic, social cat ai al turismului. Padurile - 21371 ha sunt cu preponderetna foioase, in special fag si rasinoase. Fauna cuprinde o mare diversitate a speciilor care ar putea fi exploatata din punct de vedere al turismului dedicat si al vanatorii.

31

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Turism
Municipiul Sacele este poarta de acces spre doua masive muntoase : Ciucas si Piatra Mare. Potentialul turistic al municipiului Sacele imbina elemente ale cadrului natural cu valorile culturale si istorice. Oportunitati de oferte turistice sunt: existenta partiei de schi Bunloc cu o lungime de 1,3 km, turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, mountainbike, deltaplanorism si planorism, vanatoare si pescuit sportiv in zonele colinare si montane vanatoarea de imagini tip safari ale unor specii precum lupul, ursul si rasul. turismul montan de drumetie favorizat de existenta masivelor muntoase, a suprafetei mari acoperita cu paduri, a existentei traseelor marcate, a cabanelor montane existenta monumentelor istorice si de arhitectura, 53 de monumente istorice incluse in Lista monumentelor istorice Spre Muntii Piatra Mare se poate merge dinspre Sacele pe 7 trasee. Pitorescu traseelor este dat de existenta a numeroase vai: Valea Garcinului, Valea Baciului, Valea Cernatului , Valea Morii precum si de alte obiective de interes peisagistic: o Piatra Scrisa , o Prapastia Ursului , o Canionul 7 Scari, o Pestera de Gheata o Cheile si cascada in roci calcaroase Tamina o Varful Piatra Mare La Cabana Bunloc situata pe traseul spre Muntii Piatra Mare de pe raza municipiului Sacele se poate ajunge folosind instalatiile de telescaun. Municipiul Sacele este poarta de acces spre Masivul Ciucas dinspre judetul Brasov , prin pasul Bratocea. Zona de agrement Babarunca se afla in perimetrul administrativ al municipiului Sacele. 25 Poiana Angelescu este locatia sarbatorilor 20 20 20 locale.
20

Pentru turistii care vor sa se cazeze in Sacele exista pe raza municipiului 20 de pensiuni cu un numar de 63 de camere disponibile. Cresterea ofertei de spatii de cazare este o premisa a faptului ca turismul se poate dezvolta in Sacele.

15 10 5 5 0 2003 2004 2005 2006 2007 8

Evolutia spatiilor de cazare din Sacele in perioada 2003-2007 Sursa: Institutul National de Statistica 32

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

AnalizaSWOTmediuldeafaceri Economic,agricultura,turism

PuncteTari
Pozitionare avantajoasa in proximitatea municipiului Brasov si a principalelor cai de acces spre Bucuresti Disponibilitatea locala a capitalului uman necesar pentru desfasurarea activitatilor economice Traditie solida in domeniul agricol si industrial Disponibilitatea unor suprafete de mari dimensiunei utilizabile in circuit agricol. Existenta resurselor natural (relieful, flora si fauna) precum si a celor culturale ce pot fi valorificate turistic

PuncteSlabe
Infrastructura slab dezvoltata Lipsa cailor de acces la majoritatea suprafetelor ce pot fi valorificate economic si turistic Absenta unor structuri locale de sprijinire a mediului de afaceri Absenta unor suprafete accesibile pentru dezvoltarea unor noi zone economice Puternica absorbtie a fortei de munca locale de catre municipiul Brasov Polarizarea economiei si pietei muncii locale in jurul catorva intreprinderi mari Slaba dezvoltare a sectorului primar al economiei datorita practicarii agriculturii de subzistenta si a maruntirii marilor suprafetelor agricole datorita parcelarii Dependenta economiei locale de sectorul industriei si slaba dezvoltare a sectorului tertiar servicii si comert Randamentul scazut al activitatilor economice din agricultura si industrie Insuficienta valorificare a resurselor naturale si culturale Inexistenta unor puncte de infomare turistica si a unei strategii de promovare turistica

33

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele Analiza situatiei actuale Mediul de afaceri

Oportunitati
Atragerea de fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea sectoarelor privat si public Imbunatatirea si extinderea infrastructurii existente Imbunatatirea productivitatii in agricultura si industrie Dezvoltarea extensiva a sectorului tertiar - servicii si comert Dezvoltarea agroturismului in zona Posibilitatea practicarii unei agriculturi performante Crestere ofertei de servicii turistice din punct de vedere cantitativ si calitativ Accesarea de fonduri externe pentru reabilitarea si extinderea infrastructurii si ofertei turistice Introducerea localitatii in circuitul turistic european Oferta larga de resurse naturale si de vegetatie forestiera incurajeaza dezvoltarea de activitati cu profil agricol si forestier Trendul de relocare a populatiei din interiorul municipiului Brasov catre localitatile din zona metropolitana Cresterea interesului investitorilor straini pentru dezvoltarea unor afaceri pe teritoriul Romaniei Existenta a diferite oportunitati de turism prin practicarea alpinismului, schi mountainbike, sporturi extreme

Riscuri
Impactul negativ asupra economiei si pietei muncii locale a unei posibile restrangeri a activitatii principalelor companii din Sacele Impact negativ asupra economiei si turismului datorita mentinerea problemelor sociale existente in anumite zone ale Sacelelui Cresterea gradului de ariditate a solului datorita conditiilor pedoclimatice

34

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE Din consultarea comunitatii realizata prin intermediul chestionarelor, principalele puncte vulnerabile in dezvoltarea municipiului Sacele subliniate de catre cetateni sunt infrastructura de transport cu probleme identificate lipsa soselei ocolitoare de centura nevoia de modernizare drumuri transport public realizat in conditii improprii infrastructura de mediu cu probleme identificate lipsa centrelor de colectare selectiva a deseurilor lipsa spatiilor verzi amenajate reabilitarea/ extinderea retelelor de apa si canalizare cultura/ divertisment cu probleme identificate nevoia unor locatii pentru desfasurarea de activitati culturale neexploatarea oportunitatilor de a dezvolta turismul social cu probleme identificate problemele comunitatii rrome din zona Garcini lipsa locuintelor sociale Obiectivele de dezvoltare pentru perioada 2008-2015 ale municipiului desprind prin corelarea propunerilor comunitatii si analiza situatiei actuale. de baza o constituie punerea accentului pe punctele tari in vederea oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe prin factorilor care blocheaza dezvoltarea. Sacele se Orientarea valorificarii eliminarea

Obiective de dezvoltare propuse urmaresc impulsionarea si coordonarea dezvoltarii generale prin valorificarea potentialului existent. Obiectivele propuse spre realizare se inscriu si converg spre indeplinirea perspectivelor de dezvoltare ale judetetului Brasov. Viziunea strategica: Dezvoltarea municipiului Sacele ca locatie competitiva din punct de vedere economic, social, cultural. Obiectivul strategic global: Utilizarea eficienta a tuturor resurselor existente pentru realizarea unei dezvoltari economice si sociale durabile, care sa duca pe termen lung la cresterea standardului de viata respectand principiile unei dezvoltari durabile si responsabile

35

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE

Dezvoltareainfrastructuriidebazaaorasului lastandardedecalitateeuropene
Directii de dezvoltare Obiective generale Masuri de actiune Construirea soselei ocolitoare a municipiului pentru reducerea traficului greu din centrul localitatii si asigurarea accesului la zonele de dezvoltare din nordul Sacelelui Extinderea, modernizarea si sistematizarea retelei stradale Reabilitare cai de acces pentru pietoni- trotuare Amenajarea unor zone pietonale si de agrement in centrul municipiului in scopul imbunatatirii calitatii vietii din localitate Innoirea parcului auto pentru transportul public 1.2. Rezolvarea problemelor de infrastructura in zona Garcini Actualizarea Planului Urbanistic General al orasului Realizare Plan Urbanistic Zonal pentru cartierul Garcini Asigurarea autorizatiilor de constructie necesare pentru dezvoltarea localitatii Extinderea retelelor de utilitati apa, canalizare, energie electrica Stimularea disciplinei in constructii

1.1.Dezvoltarea/ reabilitarea infrastructurii 1.Dezvoltarea de transport infrastructurii de baza a orasului la standarde de calitate europene

36

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE

1.3.Extinderea si reabilitarea retelelor de utilitati

Stabilirea unui plan de prioritizare a cartierelor in care se vor realiza lucrarile Extinderea conductelor de utilitati pe intreaga suprafata locuibila a municipiului Schimbarea conductelor uzate Asigurarea iluminatului public pe intreaga lungime a municipiului

1.4.Cresterea confortului si a eficientei energetice in spatiul locuibil

Imbunatatirea izolarii termice a blocurilor de locuinte Racordarea la reelele de utilitati a populatiei Folosirea surselor alternative de energie

1.5.Imbunatatirea sistemelor de management in domeniul protectiei mediului

Reducerea efectelor poluarii produse din cauza traficului rutier Aplicarea unui sistem managementul integrat deseurilor de al

Delimitarea zonelor industriale de cea de locuit Reducerea impactului asupra solului generat de depozitarea neconforma a diverselor categorii de deseuri Asigurarea apei potabile de calitate Cresterea gradului de colectare selectiva a deseurilor

37

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE

Dezvoltareacapitaluluisocialumansiavietii
Directii de dezvoltare Obiective generale Masuri de actiune Stabilirea in cadrul serviciului de asistenta sociala a programelor de masuri privind incluziunea sociala a persoanelor defavorizate Derularea de programe de educare si formare a adultilor de etnie rroma in parteneriat cu furnizori de servicii educationale Implementarea de programe de incluziune social pentru persoanele defavorizate Implicarea administratiei locale in parteneriat cu scoliile din municipiu in scopul prevenirii abandonului scolar in randul copiilor proveniti din familiile de rromi. 2.2.Adaptarea fortei de munca disponibila la cerintele actuale ale pietei Identificarea nevoilor de formare profesionala a adultilor Colaborea cu AJOFM in derularea programelor de formare Consultarea intre prestatorii de servicii educationale si investitori pentru a desfasura cursuri de calificare si recalificarea fortei de munca in concordanta nevoia de pe piata. Promovarea programelor de finanatare prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane si stimularea initierii de proiecte

2. Dezvoltarea 2.1.Integrarea sociala a capitalului social uman grupurilor defavorizate si a calitatii vietii

38

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE

2.3.Crearea si dezvoltarea de activitati sociale si economice

Dezvoltare de parteneriate public-privat Derulare de investiti de renovare /modernizare/ utilare eficienta a asezamintelor culturale existente. Sustinerea activitatilor culturale existente ce se deruleaza regulat in municipiu- serbarile traditionale. Initierea proiectelor de dezvoltare urbana integrata (POR, Programul Urbact) Initierea unor proiecte de dezvoltare locala finantabile din fondurile Structurale (POR si POS)

2.4.Reabilitarea infrastructurii educationale pentru derularea unui invatamant de calitate

Renovarea scolilor si anexelor acestora in acord cu prognozele demografice si de scolarizare. Dotarea unitatilor de invatamant cu materiale didactice si echipamente scolare laboratoare, infrastructura sportiva. Accesarea de programe de instruire pentru personalul didactic. Derularea de programe de consiliere pentru prevenirea delicvenei si a abandonului scolar Asigurarea serviciilor de sanatate pentru intreaga populatie a municipiului. Dotarea spitalului si a ambulatorului cu echipamente mobilier si aparatura medicala.
39

2.5.Reabilitarea/ imbunatatirea infrastructurii de sanatate, protectie sociala

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE Organizarea si dezvoltarea unei oferte descentralizate de asistenta stationara si ambulatorie pentru varstnici. Construirea de locuinte sociale. Asigurarea conditiilor decente de viata pentru copii si a accesului la oportunitatile de dezvoltare Sustinerea si derularea masurilor de asistenta sociala existente- cantina. Identificarea nevoilor sociale in cadrul serviciului de asistenta sociala. Elaborarea unui plan de masuri de preventie in domeniul asistentei sociale pentru evitarea ajungerii in situatia de risc social a indivizilor, familiilor defavorizate Dezvoltarea competentelor profesionale a angajatilor din institutiile administratiei publiceparticipari la cursuri. Dezvoltarea infrastructurii informationale a institutiilor publice- baze de date unice pentru acces facil la informatie. Derulare programe de informare/intalniri pentru cetateni Dezvoltarea /dotarea in mod corespunzator a serviciilor de politie comunitara si evidenta populatiei

2.6. Intarirea capacitatii institutionale si administrative

40

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE

Consolidareadurabilaaeconomieisitransformarea structuralaamediuluideafaceri,aturismuluisiagriculturii
Directii de dezvoltare Obiective generale Masuri de actiune Amenajarea de piete si spatii pentru organizarea de targuri si desfacerea permanenta /curent a produselor autohtone Dezvoltarea activitatilor recreative si de agrement prin constructia unei sala multifunctionala, unor spatii de joaca pentru copii, a unor terenuri de sport, a unui patinoar Renovarea/modernizarea/utilarea cladirilor cu utilizare sociala sau culturala - biblioteca, clubul elevilor, etc

3.1. Echiparea 3. Consolidarea durabila a economiei teritoriului cu cladiri functionale si transformarea structurala a mediului de afaceri, a turismului si a agriculturii

3.2.Dezvoltarea mediului Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri autohton prin mentinerea si de afaceri local sprijinirea investitorilor existenti Atragerea de noi investitori in scopul cresterii competitivitatii mediul economic local Sprijinirea IMM-urilor locale Asigurarea fortei de munca calificate corespunzator necesare pentru firmelor autohtone Incurajarea initiativei economice si sprijinirea antreprenoriatului local 3.3. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri locale Incurajarea dezvoltarii unor sectoare economice noi, cu valoare adaugata crescuta si potential de absorbtie a fortei de munca Identificarea, delimitarea spatiala si dezvoltarea unor noi suprafete pretabile pentru activitati economice - industrie si servicii Dezvoltarea unor structuri locale de sprijinire a afacerilor din zona centre de afaceri, incubatoare de afaceri, parcuri industriale si logistice.
41

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE Incurajarea afacerilor inovative Asigurarea conditiilor necesare activitatilor economice: infrastructura- drumuri, apa, canalizare, energie electrica Sustinerea si stimularea micilor producatori de produse traditionale si a mestesugarilor Dezvoltarea structurilor necesare pentru imbunatatirea si asigurarea calitatii produselor agricole si agroalimentare (laboratoare de testare, servicii de certificare, etc) 3.4. Asigurarea unei infrastructuri calitative pentru activitatile turistice Extinderea ofertei turistice prin dezvoltarea in sudul si estul municipiului a unor zone si obiective turistice noi, si prin incurajarea dezvoltarii de spatii de cazare Valorificarea resursele naturale prin intermediul parteneriatelor publicprivate. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru activitatile turistice - cai de acces spre obiective, alimentare cu apa, canalizare, curent electric. Conservarea/ restaurarea si punerea in valoare a patrimoniului natural si cultural al municipiului. Dezvoltarea si promovarea brandului turistic al Sacelelui, initierea unui centru de informare turistica in municipiu, structurarea si distribuirea informatiilor turistice catre grupurile tinta. Promovarea municipiului ca locatie investitionala in randul investitorilor straini si sprijinirea firmelor autohtone in procesul de internationalizare incurajarea exportului. Construirea de refugii turistice de interes public pe traseele montane Organizarea unor evenimente periodice pentru valorificarea in scop turistic a traditiilor si sarbatorilor existente in localitate.
42

3.5. Promovarea potentialul economic, turistic, cultural

Strategie de dezvoltare Municipiul Scele OBIECTIVE Cooperarea cu localitatile infratite, participarea la proiecte si retele interregionale si europene in scopul 3.6. Dezvoltarea agriculturii ca sursa de venit Incurajarea restructurarii fermelor de semisubzistenta pentru o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie Stimularea dezvoltarii fermelor ecologice Informarea producatorilor cu privire la oportunitatile de dezvoltare, modificarile legislative. Promovarea avantajelor oferite de asociatiile de proprietari in lucrarea terenurilor Asigurarea unui sistem eficient de protectie a padurilor pentru prevenirea furturilor din fonul forestier. Elaborarea unei politici locale pentru imbunatatirea valorificarii economice a padurii

43