- asinergie – necoordonare a componentelor musculare solicitate de o

mişcare, evidentă în cadrul mersului, ridicării în ortostatism sau în extensia spatelui;

- adiadokokinezia – dificultate de executare rapidă a unor mişcări alternative şi de
sens contrar;
- dispraxia – se încadrează în rândul tulburărilor de coordonare generală şi se
caracterizează prin dificultăţi de coordonare motrică, în context spaţio-temporal şi afectiv-
caracterial, manifestându-se prin neîndemânare şi lipsă de control al mişcării. Ritmul mişcării
este lent, inegal, iar accelerarea îl dezorganizează.

Teste utilizate în evaluarea coordonării sunt:

● Testul indice – nas: pacientul trebuie să îşi aşeze indexul pe vârful nasului venind rapid
cu mâna din poziţia de abducţie a braţului.
● Testul marionetelor (pronaţia şi supinaţia antebraţelor)
● Testul călcâi – genunchi: din decubit dorsal se va aduce rapid călcâiul la genunchiul
opus.
● Testul prehensiunii
● Testul mersului
● Testul Holmes – Steward: subiectul flectează puternic antebraţul pe braţ, iar examinatorul se
opune pentru câteva secunde, ca apoi să elibereze brusc antebraţul subiectului. Normal după 1-2
oscilaţii antebraţul intră în stare de repaus; în caz de hipotonie antebraţul va lovi umărul, iar în
hipertonie, antebraţul nu va efectua nici o oscilaţie.
● Testul trasării cifrei 8: din ortostatism, sprijin pe un picior, cu vârful celuilalt picior se
trasează cifra 8 pe sol.
● Testul număratului degetelor: apl