KINETOTERAPIA SI RECUPERAREA COPIILOR CU TULBURARI DE DEZVOLTARE

STRUCTURA CURSULUI

1. Bazele anatomice ale controlului motor si miscarea

activa voluntara
2. Evaluarea motrica a copilului 3. Stadiile de dezvoltare psiho-motrica 4. Motricitatea si psihomotricitatea 5. Particularitatile motrice si psihomotrice ale copiilor cu

deficienta mintala
6. Caracteristicile si obiectivele kinetoterapiei in

dezvoltarea motorie
7. Metode si mijloace de recuperare

1.Bazele anatomice ale controlului motor si miscarea activa voluntara

ETAPELE CONTROLULUI MOTOR Controlul motor se dezvolta treptat, la nastere copilul beneficiaza de activitate motrica la care participa intregul sistem neuromuscular. Dezvoltarea motorie se produce in 4 etape reprezentate de : a) mobilitate; b) stabilitate c) mobilitate controlata d) abilitate.

De asemenea, reeducarea neuromotorie parcurge aceste etape! a) Mobilitatea reprezinta capacitatea initierii si executarii unei miscari in amplitudine fiziologica(normal) Sistemul osteo-articular al nou-nascutului e hiperlax, mielinizarea fibrelor nervoase este extrem de diferita. Comportamentul motor este neconditionat si se exteriorizeaza in SCHEME DE MISCARE stereotipe primare: reflexul Moro, de apucare fortata, de incurbare, pasire, tonice cervicale si labirintice, etc. Ele stau la baza modelului pentru o activitate functionala noua prin EXERSARE INDELUNGATA. Limitarile mobilitatii se datoreaza unor retractii, hipo-hipertonii de cauze variate: sindromul de neuron motor, paralizii traumatice, afectiuni ale aparatului locomotor ereditare/congenitale.

b) Stabilitatea este capacitatea de mentinere a pozitiei gravitationale, antigravitationale si a echilibrului in pozitii de balans. Se dobandeste in 2 etape: tonus postural si cocontractie. Tonusul postural capacitatea musculaturii postural de a mentine o contractie impotriva gravitatiei sau rezistentei manual. Cocontractia contractia simultana a muschilor agonisti si antagonisti din jurul unei articulatii prin care se asigura stabilitate in pozitie de incarcare si echilibrare in pozitie de balans(mers). Ambele servesc dezvoltarii controlului motor in directive cranio-caudala(de sus in jos). Miscarile fetei, capului, gatului sunt urmate de trunchiul superior, umeri, brate, maini, degete, respectiv trunchiul inferior, bazin, coapse, gambe si picioare. c) Mobilitatea controlata reprezinta capacitatea de a executa miscari in timpul pozitiei de incarcare prin greutatea corpului cu segmentele distale fixate. Se dezvolta treptat atat cranio-caudal cat si proximo-distal. Dupa insusirea miscarilor coordinate si intentionate secventialitatea se realizeaza dinspre distal spre proximal. Posibilitatile de miscare ale copilului se maresc cu maturizarea. Reflexele primare se integreaza in miscari complexe inlantuite dupa scheme obligatorii sau prefertiale spontane sau provocate pe care copilul invata sa le controleze sis a le utilizeze functional Exemplu: rostogolirile. Practic intre 7-10 luni copilul intra in stadiul mobilitatii controlate; intre 10-24 luni mobilitatea controlata e partiala: merge lateral cu sprijin sau sustinut, coopereaza la imbracare, merge si isi mentine ortostatismul, urca si coboara scarile, se apleaca pentru a ridica o jucarie de pe podea, merge cu spatele. In reeducare, mobilitatea controlata implica: -obtinerea unei forte musculare in limita disponibila de miscare;

-promovarea unor reactii de echilibru in balans; -dezvoltarea capacitatii de utilizare a amplitudiniifunctionale de miscare atat in articulatiile distale cat si in cele proximale. d) Abilitatea este cel mai inalt nivel al controlului motor si reprezinta capacitatea individului de a executa cu extremitatile distale libere miscari precise, cu scop functional. Invatarea abilitatilor modifica puternic activitatea motorie automata. Incepand cu luna a doua, miscarile membrelor superioare devin din ce in ce mai variate si adaptate prinderii si apucarii obiectelor(prehensiunii). Abilitatea mainilorse desfasoara in camp visual, controlul vizual fiind necesar in activitatile obisnuite. Mobilitatea mare a membrelor superioare permite plasarea avantajoasa a efectorului in raport cu miscarea de executat. Astfel, activitatea se poate desfasura dupa un program: se initiaza din pozitia de start, anticipeaza pozitia tinta si schimbarile necesare; miscarea rezultata are caracter de forta,amplitudine si directie. Catre 3 luni apare prehensiunea de contact si evolueaza rapid; La 6 luni e posibila prehensiunea voluntara globala; Intre 9-10 luni copilul e capabil sa zgarie, sa stearga, sa impunga cu indexul, sa apuce obiecte mici, intre police si index, sa mute obiecte dintr-o mana intr-alta. Intre 9-12 luni prizele devin fine, se dezvolta prehensiunea superioara. Cu timpul se dezvolta prizele de finete(scris); abilitatea picioarelor este mai putin importanta. Partea proximala a membrelor prezinta stabilitate dinamica cu rol in orientarea membrelor, partea distala(mana si picior) au o mare libertate de actiune si miscare.

Mobilitatea controlata si abilitatea sunt incluse in conceptual mai larg de coordonare. Initial miscarile coordinate sunt realizate constient, sub control direct, volutional, corticospinal, ulterior devin automate si se executa cu control automat extrapiramidal. Cand executam un nou pattern, desi miscarea se realizeaza sub control volutional este imprecise, prin iradieri colaterale. Ulterior prin repetitive, performanta determina inhibarea iradierii impulsului nervos in afara cailor ce trebuie activate. Aceasta inhibitie selective sta la baza antrenarii coordonarii. Cand noul pattern a fost realizat, trece sub control automat si nu mai solicita o atentie deosebita in efectuarea miscarii devenita rapida si precisa. MISCAREA ACTIVA VOLUNTARA Miscarea voluntara = muschi agonisti + antagonisti+ sinergisti+ fixatori. Muschii pot lucra cu sau fara producerea miscarii realizand contractii izotonice, izometrice sau auxotonice. Muschii fazici superficiali, biarticulari, tendoane lungi, sunt raspunzatori de solicitari musculare rapide, puternice si intervin in motricitatea fina, precisa. Muschii tonici proximali, uniarticulari, antigravitationali, asigura tonusul postural, sunt muschi de sprijin in actiuni; intra in miscarea de apucare si mentinere a unor obiecte. Comanda motorie este voluntara, executia miscarii este automata!!! Derularea miscarii este armonioasa si se desfasoara dupa un program dat=scheme de miscare(pattern). Automatizarea miscarii necesita in prealabil INVATARE! Schema motorie se construieste si se organizeaza de la periferie. Senzatiile cutanate, articulare si muscular se stocheaza si se memoreaza rezultand schema motorize.

Miscarea reflexa inseamna contractie musculara involuntara(dar constienta) ca raspuns la un stimul senzitiv-senzor adecvat; se bazeaza pe arcul reflex compus din: -receptor -calea aferenta(senzitiva) reprezentata de fibre sensitive care culeg informatii de la receptorii periferici catre neuronii senzitivi care transporta impulsul nervos exteroceptiv cutanat si proprioceptiv, constient si inconstient de la receptorii musculari, tendinosi, ososi, articulari; -centri nervosa situati in coarnele anterioare; -calea eferenta(motorie) reprezentata de fibrele motorii care transporta impulsul nervos catre efector; -organul efector muscular; Realizarea unei miscari reflexes au voluntare presupune integritatea cailor aferente si eferente a centrilor nervosi corticali si subcorticali si a efectorului muscular. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI Caracteristici: -cresterea, dezvoltarea si maturitatea rapida a multiplelor organe si sisteme se desfasoara dupa legi si principii filo si ontogenetice; -la baza dezvoltarii sta ascensiunea progresiva a achizitiilor NEUROPSIHOMOTORII; -capacitatile functionale se perfectioneaza CONTINUU. LEGILE CRESTERII *legea cresterii inegale(fiecare component a corpului are ritm propriu de crestere); *legea alternantei(componentele cresc alternative, nu simultan) 6

*legea antagonismului morphologic si ponderal(cand organismul se afla in crestere cantitativa, diferentierea celulara este redusa si invers) *legea proportiilor(ritmul de crestere corespunde fiecarei etape a copilariei) Cunoasterea cresterii si dezvoltarii este crucial pentru examinare, evaluare si interventia pentru recuperarea copilului. Dezvoltarea neuromotorie reprezinta dezvoltarea in domeniul comportamentului motor; dezvoltarea deficitara este generata de lezarea/disfunctia S.N.C/ S.N.P si are 3 manifestari: -intarzierea(nu achizitioneaza aptitudinile varstei cronologice) -disocierea(mai multe domenii de dezvoltare au viteze diferite de acumulare si functionalitate IMC) -deviatia(achizitionarea inegala a abilitatilor necoordonarea grupelor muscular, scheme motrice stereotipe, suprapuse) Exemple: pareze, paralizii(tonus muscular alterat cu slabiciunea musculaturii),la un copil se poate intalni doar intarzierea dar si celelalte doua; la acelasi copil putem remarca retardul in achizitiile neuromusculare dar si miscari atipice-atetoide.

2. Evaluarea motrica a copilului

EVALUAREA APARATULUI LOCOMOTOR
Cuprinde aprecierea nivelului cresterii si dezvoltarii fizice, a prehensiunii, mersului, amplitudinii articulare si a fortei musculare. Evaluarea cresterii si dezvoltarii se realizeaza prin metode obiective si subiective.

Metode subiective: somatoscopia generala si segmentara,(examinarea vizuala a aliniamentului global si segmentar fata, spate, profil in stare static si dinamica). Metode obiective: examinare somatoscopica instrumental a aliniamentului corpului, examen clinic general(anamneza medicala), examen radiologic, somatometria(masurare perimeter, diametre) Somatoscopia generala apreciaza: -statura(normo, hiper, substaturali) -starea de nutritive(normo, hiper, hipoponderali) -atitudinea globala a corpului normal sau deficient -proportionalitatea(ansamblul somatic si partile sale dar si intre segmente) -concordanta intre varsta biologica si cronologica(aprecierea nivelului de crestere si dezvoltare somatoponderale comparative cu dezvoltarea caracterelor endocrine si psihointelectuale) -tegumente si fanere -elemente ale sistemului limfatic prin inspectie -tesutul celular subcutanat -muschii scheletici ca forma si relief -oasele ca dimensiuni, forma, sechele rahitism, traumatisme, agenezie(lipsa segmentelor) sau supranumerare -articulatiile, modificari de forma, volum, dezaxari, mobilitate libera voluntara -motricitate spontana sau provocata

-atitudine in timpul examinarii si elementele comportamentale capabile sa aduca informatii asupra tipului de activitate nervoasa superioara. EVALUAREA PREHENSIUNII Prehensiunea =gest precis, adaptat, constientizat sau reflex, care pe baza informatiilor instantanee tactile, extero si proprioceptive, se automatizeaza prin repetare si determina coordonarea optima a mainii pentru prindere sau apucare. Tipuri de prehensiune: - terminala -subterminala -subtermino-laterala EVALUAREA MERSULUI Mersul =deprindere motrica pentru locomotia corpului; activitate motorie initial voluntara, devenind exercitiu involuntar, automat, stereotip; consta in dezechilibrari si reechilibrari permanente prin care corpul se adapteaza suprafetei de sprijin si mediului inconjurator, pastrand permanent contactul cu suprafata; influenteaza moderat functiile respiratorie si circulatorie; produce relaxare generala a organismului si contribuie la formarea unei posture corecte. Elementele mersului normal: -suportul antigravitational al corpului (asigurat de reflexele antigravitationale ce realizeaza extensia trunchiului, coapselor si genunchilor) -pasitul are central reflex in mezencefal; stimuli-contactul plantei cu o suprafata plana, inclinarea corpului la transferul greutatii de pe un membru inferior pe celalalt -palmara -prin opozitie digito-palmara -latero-laterala

-echilibrarea consta in pastrarea balansului si a directiei miscarii, se schimba central de greutate al corpului -propulsia este realizata prin inclinarea anterioara si laterala a corpului inaintea sprijinului pe un membru inferior. EVALUAREA AMPLITUDINII ARTICULARE Bilantul articular inseamna aprecierea gradului de mobilitate in articulatii prin masurarea analitica a unghiurilor de miscare pe directii anatomice posibile, in planurile si axele corespunzatoare. EVALUAREA FORTEI MUSCULARE Metoda subiectiva bilantul muscular F0 muschiul nu realizeaza nicio contractie evident F1(schitata) sesizarea contractiei muschiului prin palparea lui sau a tendonului, se apreciaza doar muschii superficiali F2(mediocra) permite muschiului sa mobilizeze segmental in amplitudine complete, numai cu eliminarea gravitatiei, se utilizeaza planuri de alunecare F3(acceptabila) mobilizarea segmentului in amplitudine completa impotriva gravitatiei fara rezistenta F4(buna) mobilizarea segmentului in amplitudine completa impotriva gravitatiei cu rezistenta medie F5(normala) mobilizarea segmentului in amplitudine completa impotriva gravitatiei cu rezistenta maxima.

10

3. Stadiile de dezvoltare psiho-motrica

Dezvoltarea psihomotricitatii la copil prezinta o serie de caracteristici care merita sa fie cunoscute pentru ca ele stau la baza evaluarii nivelului si calitatii dezvoltarii de la un moment dat. Succint aceste caracteristici sunt urmatoarele: Dezvoltarea psihomotricitatii inregistreaza salturi calitative, pe baza unor acumulari cantitative; formele noi de comportament sunt intotdeauna superioare celor precedente. Noile calitati nu le desfiinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari succesive. Dezvoltarea psihomotricitatii se produce stadial, in etape distincte, cu caracteristici proprii fiecarei varste. Transformarile din domeniul psihomotricitatii sunt continue si imperceptibile la intervale mici de timp. De multe ori dezvoltarea psihomotrica este asincrona la nivelul diferitelor procese si insusiri, unele avand ritmuri proprii de dezvoltare la diverse etape de varsta. Exista diferite metode si teste pentru masuratea nivelului de dezvoltare psihomotrica, cum ar fi scara Gessel, prima scara de dezvoltare psihomotrica, scara Brunet-Lezine, testul Buhler si Hetzer, testul Scholl, scara institutului de igiena Bucuresti, etc. Exista mai multi autori (D.Motet, N.Robanescu, R.Vincent, D.Bulucea, M.Geormaneanu) care au dat puncte de reper ale dezvoltarii psihomotrice ale copiilor de pana la 5 ani, care trebuie avute in vedere in depistarea precoce. PRINCIPALELE CARACTERISTICI : 0-4 saptamani: miscari fara scop, fara un efect anumit, fiind puternic subordonate reflexelor tonice primitive de postura; poate sa intoarca capul intr-o parte, are pumnii

11

stransi; reflex Moro activ, reflex de agatare, de pasire, de prindere - prezente; raspuns Landau absent - nu-si mentine pozitia cand este sustinut; absenta controlului capului; acorda preferential atentie sunetelor inalte si feminine; sunete ce au calitatea, rata si ritmul batailor cardiace cu care s-a obisnuit in uter pot sa-l calmeze; in pozitie sezanda capul cade posterior. 2 luni: sustine putin timp capul in pozitie de decubit ventral; nu sustine capul in pozitie sezanda; apare o schita de reflex Moro; alert la sunete; zambeste; urmareste obiecte in miscare. 3 luni: misca bine membrele; ridica capul cu usurinta; in pozitie sezanda cade pe spate; miscari reflexe de aparare; asculta vocea si gangureste; incepe sa pedaleze; isi muta privirea de la un obiect la altul; reactioneaza la muzica; se sustine pe antebrate si coate; se joaca cu mainile cercetandu-le. 4 luni: ridica capul si inclina toracele; suspendat, tine capul in plan superior; incepe sa aiba controlul capului la miscari de rasucire; dispare reflexul Moro; gangureste; raspunde zambetului prin zambet; distinge 2 sunete; retine cu mana obiecte, se agata de parul si hainele persoanelor de langa el. 5 luni: tine capul ridicat fara sa-i cada pe spate; impinge picioarele cand este tinut ridicat prin axile; rade zgomotos; se joaca cu o persoana, duce obiecte la gura; poate arata nemultumire; pedaleaza; apare reflexul Landau. 6 luni: se ridica ajutandu-se de incheietura mainii; gangureste; intoarce capul catre o persoana care rade; incepe sa se tarasca pe podea; apuca biberonul si-l duce la gura cu ambele maini; se rostogoleste pe spate si pe burta; distinge chipurile familiare de cel straine. 7 luni: se deplaseaza in 4 labe; bea cu cana; se ridica in sezand din decubit dorsal; tine obiecte in ambele maini, vocalizeaza; zgarie.

12

8 luni: ridicat, se poate rezema; culcat ridica capul, se rostogoleste; topaie; tipa ca sa atraga atentia; emite sunete; isi priveste imaginea in oglinda si se bucura; o prefera pe mama; se ridica in sezand fara ajutor. 9 luni: executa marche arriere; spune ma-ma, da-da; se dezvolta reflexul pentru saritura; se poate ridica in 4 labe. 10 luni: sta bine in sezand, fara sprijin; sta in picioare sustinut si merge greoi sustinut; mananca cu mana; asculta ceasul; emite sunete repetitiv; incearca sa recupereze un obiect cazut; reactioneaza cand i sepronunta numele; se poate roti fara sa-si piarda echilibrul; se deplaseaza dupa jucarii; flutura mana in semn de ramas-bun, bate din palme. 11 luni: se ridica singur in picioare, mesteca; isi suge degetul; emite 2 cuvinte cu inteles; prinde ca un cleste; manifesta simpatii pentru alte persoane decat mama; sta singur in picioare cateva secunde. 12 luni: merge in tarc sustinandu-se cu o mana; imita in joc; se joaca cu mingea; prehensiunea este apropiata de cea a adultului,dar are dificultati la prinderea obiectelor mici; coopereaza la imbracare. 1 an si 6 luni: merge singur; se ridica singur in picioare ajutat; urca scari; trage linii cu creionul; isi scoate singur pantofii; incepe sa se comporte si opozitional; alearga si sare; sta singur pe scaun unde se urca prin catarare; foloseste lingurita la masa; poate comunica, ziua, nevoia de a urina; anunta defecatia, rareori inainte; imita mama; dispare reactia Landau. 2 ani: alearga fara sa cada; urca si coboara scarile cu ambele picioare pentru o treapta; deschide usa; se spala pe maini; noaptea, mictiunea este controlata rar; vorbeste neincetat; alcatuieste propozitii scurte; cere mancare, olita; foloseste pronume; continua negativismul; tine creionul cu degetele nu in palma ca si pana acum; sare; arunca mingea pastrandu-si echilibrul.

13

3 ani: urca scara cu cate un picior pentru o treapta, si coboara cu ambele picioare pentru o treapta; sta cateva secunde intr-un picior; merge cu tricicleta; se imbraca si se dezbraca singur; merge singur la toaleta; ajuta la bucatarie; participa la joc in colectiv; isi stie varsta si sexul; numara pana la 10; spune poezii scurte; cunoaste culorile. 4 ani: coboara scara cu alternarea picioarelor; poate sta in echilibru pe un picior 4-8 secunde. 5 ani: sta intr-un picior minim 8 secunde; merge pe varfuri distante lungi; este gata sa-si foloseasca si sa-si dezvolte aptitudinile motorii pentru actiuni mai complicate -; scris, desenat, cusut, cantat. In sprijinul stabilirii unui diagnostic precoce, exista cateva elemente care trebuie obligatoriu avute in vedere din primele saptamani dupa nastere: Absenta reflexului Landau -; din decubit ventral copilul nu poate ridica capul si membrele inferioare. Sustinut subaxilar la verticala, copilul are membrele inferioare incrucisate. Absenta reflexului de pregatire pentru saritura, dupa 9 luni. Persistenta reflexului Moro dupa 6 luni. Persistenta reflexului mersul automat, dupa 10 luni. Toate abaterile de la dezvoltarea neuromotorie normala. Prezentam in continuare un ghid al abilitatilor motorii cuprinse in ghidul Portage pentru educatie timpurie, care reprezinta finele fiecarei perioade de varsta, pana la 6 ani. Acest ghid Portage cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani, precum si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor. Inventarul de abilitati Portage este structurat pe 6 sectiuni, arii de dezvoltare si anume : stimularea sugarului, socializare, limbaj, autoservire, cognitiv si motor.Ghidul este alcatuit pentru a servi ca instrument de proiectare a unui program de invatare si nu ca un instrument de evaluare a varstei mintale. cateva dintre abilitatile motrice indicate in acest ghid, pe varste, sunt:

14

La 1 an: Se taraste; Foloseste pensa digitala pentru a ridica un obiect; Apuca cu mana din pozitia tarare; Sta in picioare cu sprijin minim un minut; Scoate obiectele dintr-un recipient prin rasturnare; Intoarce paginile unei carti, mai multe o data; Bate din palme; Face cativa pasi fara ajutor. La 2 ani: Traseaza linii; Merge independent; Coboara scarile de-a busilea; Se da in balansoar; Rostogoleste o minge; Aseaza 4 inele pe un suport vertical; Face un turn din 3 cuburi; Impinge sau trage o jucarie dupa el; Se apleaca pentru a ridica un obiect; Se ridica fara sa se dezechilibreze. La 3 ani: Insira 4 margele pe un siret in 2 minute; Rasuceste butoane sau manere; Sare pe loc cu ambele picioare o data; Merge cu spatele inainte; Coboara treptele cu ajutor; Arunca mingea la o distanta de 1,5 m;

Construieste un turn de 5-6 cuburi; Intoarce pagina una cate una; Despacheteaza un obiect mic; Impatureste o hartie in doua; Desface si imbina jucarii de asamblat; Desurubeaza jucarii cu filet; Face bilute din plastilina; Apuca creionul intre degetul mare si aratator, sprijinindu-l pe mijlociu; Face o tumba cu ajutor. La 4 ani: Bate cu ciocanul 5 piese cilindrice fixate intr-un suport; Completeaza un incastru cu 3 forme; Taie cu foarfeca; Sare de la o inaltime de aproximativ 10 cm; Loveste mingea cu piciorul in timp ce aceasta se rostogoleste spre el; Merge pe varfuri; Alearga 10 pasi cu miscari ale bratelor coordonate alternativ; Pedaleaza pe tricicleta; Se da in leagan; Urca scarile alternand picioarele; Merge in pas de mars; Prinde mingea cu ambele maini; Taie de-a lungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abateri de 0,5 cm. La 5 ani: Sta intr-un picior fara sprijin 4-8

15

secunde; Alearga, schimba directia; Merge pe barna in echilibru; Sare peste o sfoara intinsa inalta de 50 cm; Sare inapoi de 6 ori; Modeleaza forme din plastilina si le asambleaza; Decupeaza de-a lungul unei linii curbe; Insurubeaza si desurubeaza;

Coboara scarile alternand picioarele; Pedaleaza tricicleta, intoarce la colt; Sare intr-un picior de 5 ori succesiv; Decupeaza un cerc cu diametrul de 5 cm; Deseneaza imagini simple; Decupeaza si lipeste forme simple; Scrie litere de tipar mari, disparate, la intamplare.

Acest inventar de abilitati oferit de Portage poate fi usor identificat de catre orice persoana ce se ocupa cu cresterea si educarea copiilor. Ghidul poate constitui atat un instrument de evaluare a achizitiilor motrice ale copiilor la un moment dat, cat si un model de proiectare a programelor individuale de recuperare. In diagnosticarea precoce, cunoasterea stadiilor de dezvoltare neuro-motorie constituie un element de baza si un punct de pornire indispensabil, deoarece, dupa cum arata A.Ionescu -; vorbind despre educarea neuromotoare -; bazele acesteia se pun in primele luni dupa nastere, iar procesul de educare incepe prin dirijarea primelor manifestari motorii -; miscarile organice si instinctive, reflexe si expresive si, mai ales, cele de crestere sau impulsive.

4. Motricitatea si psihomotricitatea
MOTRICITATEA Este unul din conceptele utilizate pentru a reda caracteristica finite umane prin intermediul careia se stabilesc relatii cu mediul inconjurator Motricitatea este definita astfel: 16

-capacitatea activitatii nervoase superioare de a trece rapid de la un proces de excitatie la altul, de la un stereotip dinamic la altul. -ansamblu al functiilor fizioloice care asigura miscarea la oameni si animale -insusirea finite umane innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni sub forma unei miscari -miscarea desemneaza o iesire din starea de imobilitate, stabilitate, o schimbare a pozitiei corpului in spatiu, in raport cu anumite repere -totalitatea actelor motrice effectuate pentru intretinerea relatiilor cu mediul natural sau social -reactiile musculare prin care se efectueaza miscarea, reorganizarea activitatii musculare la modificarea pozitiilor, la deplasare si la acte coordonate de interventie din ambianta Modul firesc de manifestare a motricitatii este dat de capacitatea motrica - o reactive complexa la stimuli ambientali, care cuprinde intr-o unitate caracteristica mai multe elemente, aptitudini psihomotrice(inzestrare naturala psiho-fizica), motrice(ca expresie concreta si specifica a celor de mai sus) toate influentate de maturizarea fireasca a functiilor organismului, a exersarii si factorilor interni motivationali. Capacitatea motrica are 2 tipuri de component: *componente stabile: aptitudini, calitati motrice, deprinderi motrice, structure operationale, cunostinte, experiente *componente de stare: motivatie, stari emotionale (reduc/blocheaza capacitatile motrice) STRUCTURA MOTRICITATII UMANE 1.organizarea si conducerea motorie generala -pozitii fundamentale ale corpului si segmentelor sale

17

-miscari fundamentale -capacitati motrice: viteza, forta, rezistenta, capacitati coordinative, suplete(amplitudinea miscarii) 2.organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice -organizarea schemei corporale si lateralitatea (constientizarea corporala, identificarea partilor corpului, reprezentarea statica si dinamica a schemei corporale, reprezentarea mintala a actiunilor, coordonare mintala a actiunilor, identificarea partilor corpului partenerului, decentralizarea spatio-senzorio-motrica, relatia corp-mediu, corp-obiecte, dominanta cerebrala -conduita si structura perceptiv-motrica de culoare, de forma -orientarea organizarea si structurarea spatiala: capacitati perceptive dicriminarea kinestezica(perceptie spatiala, directie, pozitie, orientare in spatiu) discriminare vizuala, fond, forma(constanta preciziei) -orientare, organizare si structurare spatio-temporala, raportarea timpului la propria persoana, discriminarea succesiunii cronologice, a duratei faptelor actiunilor, proceselor, a ritmului, a intervalelor, transpunerea in timp a spatiului si invers. 3.Organizarea actiunilor motrice: -organizarea miscarii in actiuni si eficienta acestora -formarea deprinderilor motrice: elementare, complexe, locomotorii, de manuire, de stabilitate, etc. Motricitatea se imparte in fina si globala. Motricitatea globala miscarea realizata cu toate segmentele corpului; asigura miscari locomotorii(mers, alergat, sarit), nelocomotorii(schimb de pozitii fara deplasare pozitii stabile, trageri, impingeri, intinderi) 18

Motricitatea fina presupune miscari de mare precizie; este consecinta controlului pe care il exercita vederea asupra miscarii segmentelor; componente: dexteritatea manuala si coordonarea vizuo-motorie; se observa in prinderea si manipularea obiectelor; este conditionata de gradul de maturizare psihomotorie, de experienta motrica si indemanare. PSIHOMOTRICITATEA Comportamentul motor constituie principalul mod de manifestare a achizitiilor psihice ale copilului in primii ani de viata. Psihomotricitatea este rezultatul integrarii interactiunii educatiei si a maturizarii sinergiei si a conjugarii functiilor motrice si psihice , nu numai in ceea ce priveste miscarile si actele motrice dar si ceea ce le determina si le insoteste vointa, afectivitate, nevoi, impulsuri. Psihomotricitatea reprezinta conjugarea psihicului si a motricului; integreaza aspecte motrice si psihice legate de functiile perceptive, senzoriale, intelectuale si motrice de receptia informatiilor si executia adecvata a actului de raspuns. Structura psihomotricitatii 1. Schema corporala componenta care reuneste senzatia de corporalitate, constienta posturilor si atitudinilor fondata pe experienta si formata datorita multiplelor informatii intero si exteroceptive. Elemente componente: -imaginea corporala -cunoasterea partilor corpului -ajustarea posturala(prin reglarea tonusului muscular) 2.Lateralitatea predominanta functionala a uneia sau alteia dintre cele doua dispozitive simetrice:mana, ochi, picior.

19

Caracteristici: -organizarea schemei corporale -structurarea programelor de actiune -cunoasterea formelor obiectelor cu ajutorul informatiilor cutanate -capacitatea receptiei vizuale si auditive -capacitatea de diferentiere in executarea gesturilor. Tipuri de lateralitate: -omogena(dreptaci/stangaci) -incrucisata(dreptaci pe o parte, stangaci pe alta) -ambidextrie 3. Structura spatiala se refera la cunoasterea propriului corp in raport cu mediul, locul fata de obiecte si oameni; presupune aprecierea directiei si distantelor, localizarea unui obiect in miscare(traiectorie, viteza). Structura spatiala se realizeaza prin etape: *cunoasterea notiunilor de forma, marime, cantitate *orientarea in spatiu posibilitatea de a se misca inainte, inapoi, la stanga, la dreapta *organizarea spatiala capacitatea de a utiliza optim spatiu aflat la dispozitia sa. 4. Orientarea temporala reprezinta capacitatea individului de a actiona in functie de: -succesiunea evenimentelor inainte, dupa, in timpul -durata intervalelor de timp scurte, lungi 20

-ritmul miscarii Evolutia stadiala: -Insusirea ordinii si succesiunii evenimentelor -Perceperea duratei intervalelor de timp -Perceperea ritmului

5.Particularitatile motrice si psihomotrice ale copiilor cu deficienta mintala

Pentru ca dezvoltarea motrica sa evolueze normal, este necesar ca toate sistemele fundamentale ale organismului sa evolueze fara probleme. Activitatea motorie deficitara decurge din starea de maturatie a S.N.C si gradului de dezvoltare fizica. Diferentierea organizarii mintale de cea a copilului normal -imaturitatea sau lezarea structurilor morfo-functionale raspunzatoare de activitatea motrica generala si speciala -leziuni subcorticale care nu permit o coordonare de sinteza integratoare a comportamentului motor -anatomia accentuata a structurilor somatice fata de cele psihice -lipsei unei organizari ierarhice ascendent-descendent in transmiterea si prelucrarea informatiilor -slaba dominanta intelectuala -handicapul mintal se asociaza in majoritatea cazurilor cu retard in dezvoltarea motorie.

21

-tulburarile psihomotorii sunt cu atat mai pregnante cu cat gradul de deficienta este mai profund. In deficienta mintala profunda(IQ mai mic de 20,varsta mintala 3-4ani) intalnim: -activitate motorie lipsita de coordonare si control, scop si precizie -lipsa schemei corporale si a orientarii spatio-temporale -miscari stereotipe: balansarea trunchiului, ticuri, lentoare excesiva a miscarii In deficienta mintala severa(IQ 25-49,varsta cronologica 5-7ani): -motricitate mai buna insa insuficient dezvoltata -motricitate voluntara marcata de tremuraturi, miscari imprecise, lipsite de finete si sincinezii -tulburari de mers si echilibru -tulburari in insusirea limbajului scris, vorbit si a deprinderilor de auto-servire. In deficienta mintala usoara(IQ 50-70, varsta cronologica 7-12ani): -intarzieri la nivelul dezvoltarii componentelor psihomotricitatii -lipsa de coordonare a miscarilor, sincinezii, debilitate motorie -lipsa de viteza si precizie a miscarilor. Studiile efectuate au scos in evidenta principalele probleme la nivelul motricitatii:

dificultati in efectuarea si coordonarea miscarilor fundamentale(ale membrelor, capului, oculo-motorie, auditiv-verbala) capacitati fizice diminuate cu efecte asupra calitatii miscarii(precizie, forta, viteza,indemanare, coordonare, rezistenta, automatizare)

22

dificultati in coordonarea activitatii motorii prin intermediul limbajului greutati in manipularea obiectelor simple si a aparatelor, in valorificarea miscarilor insusite si noi

dificultate si imposibilitatea comunicarii de atitudini, sentimente si emotii prin gesturi adecvate

ritmul si controlul respiratiei deficitare

Tulburarea motorie afectarea reactiilor musculare prin care se realizeaza miscarea corporala, asociata cu cea psihica si senzoriala determina o anumita conduita specifica, uneori individuala, caracterizata prin: insuficiente, incapacitati, dificultati ce furnizeaza un tablou specific al tulburarilor de motricitate: -afectarea supletii, preciziei si rapiditatii miscarilor -marile defecte motorii -tulburari de mers, echilibru, coordonare. Cuprinde 3 tipuri de perturbari motorii: apraxia, dispraxia, disgrafia motrica. 1.Apraxia pierderea capacitatii de a executa gesturi, miscari adaptate la un scop, fara a fi consecinta unei paralizii. 2.Dispraxia - lipsa de indemanare si de control al miscarii, cu efecte in actul grafic, lexic, de calcul. 3.Disgrafia motrica tulburari la nivelul scrisului ca urmare a anumitor probleme in ceea ce priveste forta, viteza, ritm, coordonare. Scrisul ilustreaza un anumit nivel de organizare a motricitatii, a coordonarii miscarilor fine.Exemple: tipul rigid, crispat, cu neregularitati in dimensionarea literelor si utilizarea spatiala, organizarea defectuoasa a paginii, dezordine si confuzie.

23

Mai apar tulburari de schema corporala, de lateralitate, orientare, organizare si structurare spatio-termporala, instabilitate psihomotrica. La nivelul schemei corporale, tulburarile care apar innduc si dificultati in plan perceptiv, motric, de stabilire a relatiilor cu cei din jur, dificultati de orientare, organizare spatiotermporala cu consecinte negative asupra insusirii scrisului si cititului. Dislateralitatea (tulburari de lateralitate) lipsa coordonarii miscarilor, dificultati de organizare spatio-temporala si de insusire a limbajului scris, vorbit. Orientarea in spatiu este perturbata datorita ingustarii campului perceptiv, a capacitatii de a stabili, in plan intuitiv, relatia dintre obiecte. Perturbari motorii pot surveni ca urmare a alterarii tonusului muscular(afecteaza componenta tonica a actului grafic) se manifesta prin:

hipotonie si atonie(globala sau segmentara)=diminuarea tonusului hipertonie=cresterea tonusului fata de normal. Cu toate dificultatile pe care deficientii mintali le intampina determinate de insuficiente senzoriale, perceptive, motrice si intelectuale, s-a constatat ca prin complexe de miscari coordonate se pot forma deprinderi de baza pentru autoservire, munca usoara, sau chiar mai complexe, necesare practicarii unor meserii. Se va tine cont de urmatoarele observatii: *invatarea presupune timp mai indelungat *nu se va exersa comasat o perioada indelungata in cadrul unei lectii *se vor folosi metode intuitive (vizuale, tactile) *se va lucra o singura tema din deprinderi *se vor evidentia prin lauda toate realizarile, indiferent de marime

24

*se vor face multe repetari pentru continuturile parcurse cu succes pentru a furniza satisfactie *deprinderile vor fi executate in variantele cele mai simple *se vor evita eliminarile(pentru grupuri)

6 Caracteristici si obiective ale kinetoterapiei in dezvoltarea motorie

OBIECTIVELE EDUCATIEI PSIHOMOTRICE 1. Organizarea schemei corporale si a lateralitatii 2. Dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de culoare, forma si marime 3. Dezvoltarea capacitatii perceptive legate de spatiu si dezvoltarea conduitei perceptiv-motrice spatiale 4. Dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice temporale. OBIECTIVELE TRATAMENTULUI KINETIC 1. Adoptarea unor posturi prin care sa se obtina relaxarea musculaturii contractate si modificarea pozitiilor anormale 2. Inhibarea hipertoniei musculare(spasticitatii) si a reactiilor asociate(miscari in masa) 3. Facilitarea activitatii motrice controlate 4. Obtinerea si consolidarea reactiilor de echilibru si de sprijin 5. Cresterea constientizarii schemei corporale si stimularea controlului motor 6. Reeducarea mersului, a prehensiunii si a abilitatii manuale

25

Metodele de recuperare neuro-motorie folosesc aceste procese de inhibitie/facilitare pentru a accelera formarea controlului motor voluntar si a miscarilor globale.Astfel ca, in domeniul recuperarii si al kinetoterapiei, fiinta umana este abordata acum in sensul exploatarii potentialului functional existent, prin perfectionarea sau folosirea a ceea ce pacientul poate realiza la nivel fiziologic. In cazul copiilor, cele mai utilizate sunt schemele globale de miscare reprezentate de activitatile la saltea: rostogolirea, ridicarea, mersul in patrupedie, etc. Programul la saltea cuprinde activitati la pacientului pentru care sunt necesare atat miscarea cat si stabilitatea. Aceste activitati merg de la o miscare analitica cum ar fi miscarea unilaterala a scapulei, pana la combinatii complexe ce necesita miscare si stabilitate precum rostogolirea sau mersul in patrupedie. ACTIVITATI IN DECUBIT VENTRAL (culcat cu fata in jos)

Rostogolirea din decubit dorsal in decubit ventral Intoarcerea din decubit ventral in decubit lateral

Cvadripedia Decubit lateral cu sprijin pe antebrat

Pe genunchi pe calcaie asezat Pe genunchi Pozitia cavalerului

Decubit ventral cu sprijin pe antebrate

Decubit ventral cu sprijin pe palme

Ridicare in ortostatism.

ACTIVITATI IN DECUBIT DORSAL (culcat pe spate)

Rostogolirea din decubit ventral in decubit dorsal Intoarcerea din decubit ventral in decubit lateral

Asezat pe o parte Trecerea din asezat pe o parte in patrupedie

Asezat alungit

Trecerea din decubit dorsal in asezat pe o parte 26

Trecerea din decubit lateral in asezat la marginea mesei

Asezat la marginea mesei Ridicare in ortostatism.

7. Metode si mijloace de recuperare

PROGRAM DE STIMULARE MOTRICA pentru copii cu deficienta mintala usoara 1. Obiective generale: formarea capacitatii de organizare si conducere motorie generala 1. Obiective operationale: rotatia bratelor spre inainte si inapoi, rotatia antebratelor, a pumnilor spre interior si spre exterior. Mijloace folosite:

Din stand, rotatia bratelor spre inainte si inapoi, in ritmul impus de profesor Din stand departat, rotarea antebratelor cu diferite viteze, si a pumnilor. 2. Obiective operationale: sa transporte obiecte diferite ca numar, consistenta si greutate

Mijloace:

Mers pe 5 m cu transportul a 2 mingi pe palme, bratele se mentin lateral pe toata durata deplasarii Acelasi exercitiu dar cu deplasare pe banca de gimnastica. Transportul a 2 mingii de baschet(mai mari) pe o distanta de 10m, sub forma de intrecere, dupa fiecare parcurgere, copilul va preda mingea profesorului

Se trece apoi la 3 mingi de plastic.

27

3. Obiective operationale: sa execute miscari precise ale corpului din diferite pozitii Mijloace:

Din culcat facial la 3 m fata de perete aruncarea mingii la o tinta marcata pe perete. Din ghemuit, aruncarea si prinderea mingii de plastic cu 2 maini de la piept, la 2m de profesor.

2. Obiective generale: dezvoltarea calitatilor motrice 2.1 Obiective operationale: se executa aruncari cu mingi de diferite dimensiuni si greutati la distanta si la tinta; se executa miscari de precizie cu intrgul corp Mijloace folosite: - de pe loc, 2m distanta fata de perete, aruncarea mingii la o tinta unde sunt trasate 3 zone punctate - de pe loc aruncarea a 5 mingi diferite ca marime, greutate si consistenta in zone marcate pe sol la diferite distante - din stand, inapoia unei linii, copilul va executa saritura in lungime de pe loc, la distanta si zone marcate, a caror departare fata de corp va creste treptat 2.2 Obiective operationale: se executa miscari globale rapide si precise in functie de repere exterioare Mijloace folosite:

Se executa variante de mers si alergare comandate de profesor, si la semnal sonor se va opri, se incepe cu exercitii de incalzire Deplasare spre un reper spatial cu numararea pasilor necesari atingerii acestuie 28

Se reia exercitiul anterior, dar se va impune numarul de pasi ce trebuie efectuati.

2.3 Obiective operationale: sa execute 2 actiuni motrice, diferite ca ritm si complexitate simultan Mijloace:

Din alergare usoara, atingerea cu mana a unei mingi suspendate Din alergare usoara, saritura pentru a atinge o minge suspendata Din mers, aruncare la o tinta(20/20cm) fixata pe perete, la o distanta de 2m, copilul se va deplasa cu o minge in mana, de-a lungul unei linii trasate pe sol si in dreptul tintei, va executa aruncarea

PROGRAME DE EXERCITII PENTRU TONIFIEREA TRUNCHIULUI

INCALZIREA(cap, gat, umeri, brate, maini) STAND departat cu fata la oglinda, cu bastonul de capete apucat, balansari laterale stanga-dreapta; bastonul apucat la spate sub coate, indoiri laterale; rotatii ale trunchiului

LA SPALIER stand departat cu fata la spalier, mainile apuca sipca la nivelul umerilor, genuflexiuni, flotari, indoiri, tragerea bazinului inspe inapoi, inclinari laterale, urcari si coborari de pe spalier, flexii pe un picior, ridicari pe varfuri si pe calcaie, atarnat la spalier cu ridicarea picioarelor

LA SALTEA flexii extensii ale picioarelor, ridicari de trunchi, cu mingea, ridicari de bazin, abductii ale membrelor, cu gantere, etc.

PATRUPEDIE ridicari de membre, in lateral, in fata, cu gantere MINGEA MEDICALA asezat, rotatii, flexii, extensii ale trunchiului si membrelor.

29

Ana Maria Calciusca, specialist in recuperare si reeducare neuromotorie si functionala. www.atca.ro

30