Cuprins

Argumentarea alegeri temei , introducere.

Capitolul 1: aspecte teoretice despre autism ( ce este, tipuri de
autism, etiologia autismului, false prejudecati si idei despre
autism, prognostic ).
Capitolul 2: explicarea teoretica a rolului kinetoterapeutului in
afectiunile din spectrul autist, obicetivele urmarite prin programul
kinetic
Capitolul 3: cercetarea propriu zisa
Capitolul 4 : concluzii
Bibliografie.

Planul de lucru
Kinetoterapia pentru copii cu autism.

Lucrarea de disertatie va fi alcatuita din patru parti si anume : prima parte

(introducerea ) va cuprinde argumentul prin care se va prezenta motivatia
alegerii acestei teme , ipotezele , stadiul la care se afl problema propus, n
literatura de specialitate, prezentarea informatiilor relevante pt acest studiu.
A doua parte : informatii teoretice despre autism ( de la ce inseamna pana la
diagnosticarea acestuia)
A treia parte : explicarea teoretica a rolului kinetoterapeutului in afectiunile
din spectrul autist, obicetivele urmarite prin programul kinetic.
A patra parte este reprezentata propriu-zis de cercetare/studiul de caz. Se
va prezenta lotul de subiecti luati in calcul pt acest studiu de caz,
deficientele particulare ale fiecarui copil si metodele utilizate in diminuarea
acestor deficiente.
Finalul lucrarii este reprezentat de
studiului de caz.

concluziile personale in urma efectuarii

O scurta descriere in cea ce presupune lucrarea de disertatie:

Autismul este o tulburare de dezvoltare considerata drept una dintre cele

mai severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea
centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut
sub numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari
pervazive de dezvoltare.

Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari, presupuse a fi

rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central
sau genetice. Cauzele specifice sunt inca necunoscute.
Persoana care prezinta tulburari pervazive de dezvoltare demonstreaza
dificultati in mai multe arii de dezvoltare si nu doar in anumite segmente
specifice, iar efectele produse de dificultatile dintr-o anumita arie au efecte
negative asupra dezvoltarii altor zone, rezultatul fiind un grup complex de
caracteristici si trasaturi.
Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe durata intregii
vietii. Poate avea doua tipuri de debut: autismul poate fi observat inca din
primul an de viata sau autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani, iar
copilul, care pana la aceasta varsta a avut o evolutie normala, pierde
achizitiile (cognitive, de socializare, comunicare) si incep sa manifeste si
comportamente repetitive si autostimulari.
Motivatia alegerii: Autismul este o tulburare cu o incidenta tot mai crescuta
in intreaga lume. Pe acest fond interesul pentru cunoasterea acestei tulburari
si ameliorarea ei este unul foarte crescut.
Noile cercetari arata ca interventia timpurie are un rol important in
reabilitarea persoanelor diagnosticate cu autism. Activitatea fizica,
componenta importanta a programului de reabilitare are un aport consistent
in cea ce priveste starea de sanatate, bunastarea, comportamentul motor si
nu in ultimul rand integrarea sociala.

Principala activitate a copiilor este jocul, asa ca sedintele de terapie

vor consta in jocuri initiate fie de kinetoterapeut, fie de copil care sa conduca
catre un obiectiv terapeutic. Copiii pot avea deficiente in ceea ce priveste:
forta musculara, coordonarea, echilibrul, insusirea deprinderilor motrice de
baza si utilitare, functiile senzorio-motrice, motricitatea fina si capacitatea de
relaxare.Un program de kinetoterapie complex ii ajuta pe copii atat prin
exercitiile practicate cat si prin atitudinea de relationare sustinuta de catre
kinoterapeut, sa-si cunoasca mai bine propriul corp, sa se integreze mai bine
in mediul inconjurator si sa relationeze mai bine cu ceilalti oameni.
Obiectivele kinetoterapiei: dezvoltarea motricitatii generale (a
aptitudinilor motrice si a deprinderilor motrice); dezvoltarea motricitatii fine
si a indemanarii motorii, necesare autoservirii si diverselor activitati cu
caracter practice, educarea echilibrului static si dinamic; educarea ritmului si
a coordonarii miscarilor; dezvoltarea dominantei laterale; dezvoltarea
capacitatii de perceptie, orientare si organizare spatio-temporala; formarea
perceptiei corecte a schemei corporale. Exercitiile fizice intense au dus la
diminuarea
agresivitatii
si
autoagresivitatii,
a
autostimularii,
a
comportamentului hiperkinetic si a stereotipiilor la copii autisti.