DEZVOLTAREA NEUROMOTORIE
poate însă să întoarcă capul
Stadiul I: 0-3 luni
Stadiul mişcărilor
neorganizate
Stadiul primului
model de flexie (Vojta)
La nou-născut:
- copilul prezintă o postură
simetrică, predominȃnd
tonusul flexorilor;
- în decubit ventral se
păstrează modelul de flexie,
- în decubit ventral: ridică
într-o parte. pentru cȃteva momente capul
la cȃteva grade şi poate să-l
întoarcă; gambele fac mişcări
de tȃrȃre;
La 1 lună:
- din decubit dorsal se întoarce
parţial pe o parte, membrele
sale luȃnd poziţii în - dacă e susţinut în ortostatism
conformitate cu acţiunea apare reflexul de păşire;
reflexelor tonice cervicale, în
funcţie de poziţia capului;
- apare reflexul de prindere;

La 2 luni:
- extensia membrelor
inferioare e mai bună, dar nu
se poate sprijini pe membrele
superioare, care rămȃn flectate
în decubit ventral;
- prinde cu mȃinile pentru
scurt timp, controlul capului e
îmbunătăţit, ridicat de pe pat
îşi menţine singur capul.
La 3 luni: -poate să-şi întindă mȃinile
- la început întinde mȃinile complet;
după obiecte, dar nu
întotdeauna le ajunge;
- se agaţă cu reflex de prindere
de părul mamei, de cravata
tatălui;
- stă în decubit ventral cu
bazinul pe planul de sprijin, se
susţine pe antebraţe – postura
păpuşii - (chiar dacă pumnii
sunt încă închişi) şi îşi menţine
capul ridicat;
- extensia începe cu capul,
cuprinde coloana, apoi
şoldurile;
- pe măsură ce se dezvoltă
tonusul extensorilor, scade
influenţa RTC.
Postura păpuşii
reprezintă primul punct
de referinţă important în
dezvoltarea motorie a
copilului
 Stadiul II: 4-6 luni
Stadiul mişcărilor
necoordonate
(Denhoff)
Primul stadiu de
extensie (Vojta)
La 4 luni (dupa Kasatkin):
- se întoarce jumătate pe
burtă;
- ţine capul ridicat, întoarce
capul în ambele sensuri
(dispariţia RTC);
- ridică mȃinile aproape de faţă
şi le priveşte.
La 5 luni:
- culcat pe spate face mişcări
dirijate pentru a se debarasa de
un prosop pus pe cap;
- se dezveleşte prin mişcări de
pedalare;
- îşi prinde coapsa, eventual
piciorul;
- începe să poată fi sprijinit în
şezȃnd;
- controlul capului foarte bun;
- creşterea tonusului extensor
determină apariţia reflexului
Landau;
- inhibarea RTCA duce la
dezvoltarea mişcărilor
simetrice controlaterale;
- reflexul Moro descreşte în
intensitate şi dispare;
- la sfȃrşitul acestei perioade
apar primele reacţii de
echilibru în poziţiile culcat, pe
burtă şi pe spate.
La 6 luni:
- se rostogoleşte complet, de
mai multe ori;
- aşezat pe spate aduce un
genunchi flectat lȃngă trunchi;
- se tȃrăşte în toate sensurile şi
în toate modurile;
- poate fi aşezat în şezȃnd şi în
această poziţie îşi ţine capul
ridicat şi îl rotează;
- extinde cotul (abia acum!) şi
se poate sprijini în decubit
ventral pe braţele extinse.
Stadiul III: 7-10 luni
Stadiul de debut al
coordonării (Denhoff)
Al doilea stadiu de
flexie (Vojta: 6-9 luni)
La 7 luni:
- poate să se ridice în poziţie
şezȃnd din decubit dorsal;
- stă fără sprijin sau cu uşor
sprijin lombar şi îşi foloseşte
mȃinile pentru a se juca sau
pentru menţinerea
echilibrului, indiferent de
poziţia capului;
Achiziţia posturii şezȃnd e
al doilea punct de referinţă
important în dezvoltarea
neuro-motorie a copilului;
- stȃnd sprijinit îşi suportă cea
mai mare parte din greutate pe
membrele inferioare extinse
(călcȃie pe sol);
- se joacă cu picioarele în
poziţia culcat (le duce la gură).
La 8 luni:
- se ridică în şezȃnd, cu sau
fără ajutorul unei uşoare
tracţiuni pe antebraţ;
- se rostogoleşte cu alternarea
coordonată a flexiei şi extensiei
braţelor şi gambelor;
- se ridică eventual în picioare,
dar uneori sprijinit îşi flectează
membrele inferioare -faza de
astazie; această faza e uneori
mai marcată către 6 luni, ea
ştergȃndu-se către sfarşitul
lunii a 8-a şi nu e obligatorie;
- către sfȃrşitul acestei luni
apare reflexul "pregătirea
pentru săritură" ("ready to
jump"), "reacţia paraşută" a lui
Paine sau "extensia
protectoare a braţelor";
Reflexul "pregătire pentru
săritură" reprezintă al
treilea punct de referinţă în
dezvoltarea neuro-motorie
a copilului;
- această reacţie persistă toată
viaţa, fiind un reflex de
apărare.
La 9 luni:
- se ridică în şezȃnd fără
ajutor;
- datorită dezvoltării reflexului
"pregătirea pentru săritură" se
poate ridica în patru labe;
Ridicarea în picioare (între 9 şi
10 luni) se poate face în două
moduri:
- Din patru labe îşi îndreaptă
trunchiul şi se agaţă de un
suport cu mȃinile; apoi duce
un picior înainte în fandat
(postura "cavaler servant") şi
se ridică prin sprijin pe acest
membru inferior.
-Se ridică sprijinindu-se şi
căţărȃndu-se cu mȃinile pe
propriile membre inferioare.
Mȃinile îl ajută în acest caz să
extindă genunchii şi să-i ţină
întinşi, pȃnă cȃnd (în picioare)
se poate agăţa cu mȃinile de
un suport.
La 10 luni:
- stă singur, cu bună
coordonare, prinde şi se poate
roti fără să-şi piardă echilibrul;

-trece în poziţie ventrală, se
tȃrăşte, apoi se ridică din nou
în şezȃnd;
- echilibrul lateral e
independent de poziţia
membrelor inferioare;
- merge în patru labe - cu
burta aproape de sol - cu
încrucişarea homolaterală, de
obicei;
- deşi poate să se ridice în
picioare, să fie susţinut de o
singură mȃnă;
- nu păşeşte şi nu are reacţii de
echilibru în stȃnd.
Stadiul IV: 10-24 luni
(~ 1-2 ani)
Stadiul coordonării
parţiale (Denhoff)
Stadiul II de extensie
(Vojta: 8 luni)
La 11 luni:
- merge în patru labe;
- în picioare, cu sprijin uşor,
face paşi altern;
- stă singur cȃteva secunde.
La 12 luni:
- nu are încă reacţii de
echilibru în mers;
- merge lateral ţinȃndu-se de
mobilă sau ţinut de o singură
mȃnă, cu baza largă de sprijin.
Ȋntre 12 şi 18 luni:
Reacţia Landau dispare şi
copilul capătă o mai mare
mobilitate în mers.
Reacţiile de echilibru sunt
dezvoltate în ortostatism, dar
nu şi în mers.
Copilul merge singur, cu o
bază mare de susţinere. Se
întoarce într-o parte sau
înapoi, mergȃnd în semicerc,
cu tot corpul ("dintr-o
bucată").
La 13 luni
- stă singur pentru scurt timp;
- face cȃţiva paşi înainte fără
suport;
- merge în mȃini şi picioare
("mersul elefantului").
La 15 luni:
- stă singur fără sprijin;
- merge singur, pornind şi
oprindu-se, fără să cadă.
La 18 luni (1an şi 6luni):
- copilul stă şi merge singur;
- merge lateral;
- trage jucării după el mergȃnd
cu spatele;
- urcă scările ţinȃndu-se de
balustradă;
- cȃnd aleargă are tendinţa să - sare de la o înălţime de 20-30
ţină genunchii ţepeni şi uneori cm cu picioarele lipite;
aleargă pe vȃrfuri. - aruncă mingea (fără direcţie)
menţinȃndu-şi echilibrul.
La 20 de luni (1an şi 8
luni):
- stă pe un singur picior cu
asistenţă. Stadiul V
Stadiul controlului
La 24 de luni (2 ani): complet al corpului
- copilul aleargă bine fără să (Denhoff)
cadă; de fapt aleargă mai
degrabă decȃt merge;
- urcă şi coboară scările singur,
La 36 de luni (3 ani):
dar dacă sunt ceva mai înalte
- urcă scările sprijinindu-se de
aduce amȃndouă picioarele pe
balustradă, cu alternarea
aceeaşi treaptă, suind sau
picioarelor, dar coboară cu
coborȃnd cu acelaşi picior;
amȃndouă picioarele pe o
- ridică obiectele de pe podea
treaptă şi urcă la fel, dacă nu
fără să cadă;
se ţine;
- merge rulȃnd piciorul călcȃi-
- merge urmărind cu
degete.
aproximaţie o linie dreaptă,
făcȃnd 1-3 greşeli în 30 m;
La 30 de luni (2 ani şi 6 - sare de pe ultima treaptă a
luni): scării (25 cm) cu amȃndouă
- merge pe vȃrful degetelor pe picioarele lipite,menţinȃndu-şi
o linie trasată, după echilibrul.
demonstraţie;

La 42 de luni (3 ani şi 6
luni):
- stă pe vȃrfuri, stă pe un
singur picior (minim 2
secunde);
- merge cu tricicleta.
La 48 de luni (4 ani):
- coboară scara cu alternarea
picioarelor;
- sare de 2-3 ori pe un picior,
parcurgȃnd aproximativ 2 m;
- stă cu echilibru într-un picior
4-8 secunde;
- sare în lungime cu ambele
picioare lipite 60-85 cm.
La 5 ani:
- copilul poate sta singur pe un
picior minimum 8 secunde;
- merge pe vȃrfuri distanţe
lungi.
Material realizat de
Kinetoterapeut Mihai Avram
Asistent BFKT Dinea Ioana Roxana