Etapele de dezvoltare neuro-psiho-senzoriomotorie

Pentru a face o evaluare cat mai corecta , in cazul prematurilor

aceste etape de dezvoltare se adapteaza varstei corectate.
Copilul invata aceasta senzatie a miscarii prin repetarea continua a
miscarii. La randul sau,dezvoltarea miscarii largeste aria cunoasterii,
explorarea mediului inconjurator si totodata posibilitatile de comunicare;
de aceea dezvoltarea intelectuala este legata de cea motorie.
Jocul si activitatile zilnice devin modalitati de deplasare de manipulare a
obiectelor, de explorare a aspatiului si de exprimare a
copilului.Dezvoltarea organismului cunoaste perioade cu evolutie rapida
care alterneaza cu perioade de stagnare sau chiar de regresie( mai ales la
copiii cu anumite dizabilitati). Motivatia si dorinta copilului in a efectua o
miscare sunt foarte importante in dezvoltarea sa.
Cunoasterea amanuntita a dezvoltarii neuro-motorii a copilului normal are
o deosebita importanta practica:
- posibilitatea de a urmarii progresele facute de un copil normal;
- dezvoltarea psihomotorie a copilului normal constituie etalonul de
comparatie
pentru copilul cu dizabilitati;
- tratamentul kinetic trebuie sa tina seama nu de varsta cronologica a
copilului, ci de
varsta sa biologica, deci de stadiul sau de dezvoltare psiho-motorie;
- urmarirea in tratament a secventelor normale de dezvoltare neuromotorie constituie unul din principiile de baza ale reeducarii neuro-motorii
- constituie uneori singurul element de diagnostic la un copil, in primul an
de viata,
cand semnele clinice ale unei eventuale leziuni cerebrale sunt de obicei
slab exprimate;
- - uneori intarzierea in dezvoltarea psihomotorie se va traduce mai tarziu
prin
evidentierea semnelor clinice patologice ale sechelelor encefalopatice.
Aceste semne neurologice apar cu atat mai precoce cu cat cazul e mai
grav.
Copii sunt insa foarte diferiti, iar elementele de evolutie, prezentate sunt
mai mult statistice, pot aparea precoce sau mai tarziu decat scrie la carte,
fara ca acest lucru sa se incadreze neaparat in patologic.

La nou-nascut:
- miscarile sunt fara scop si fara efect precis;

- sunt subordonate puternic reflexelor tonice primitive de

postura;
- predomina tonusul flexorilor;(membrele inferioare si
superioare sunt stranse spre piept)
- copilul nu poate sa-si intinda complet membrele, pumnii sunt
stransi, dar poate face miscari alterne cu membrele inferioare;
- in decubit ventral se pastreaza modelul de flexie, poate insa
sa intoarca capul
intr-o parte
La 1 luna:
- urmareste un obiect dintr-o parte a pozitiei mediane;
- reactioneaza la sunetul clopotelului;
- din decubit dorsal se intoarce partial pe o parte,
- mobilizeaza membrele inferioare unitar;
- in decubit ventral: ridica pentru cateva momente capul la cateva grade
si poate sa-l
intoarca; gambele fac miscari de tarare;
- in general membrele inferioare sunt mai putin flectate;
- daca e sustinut in ortostatism apare reflexul de pasire; daca in aceasta
pozitie e
inclinat intr-o parte, membrul inferior de partea unde se inclina se extinde,
incercand sa se sprijine pe varful piciorului.
- controlul capului e absent, acesta cade in fata, intr-o parte sau in spate;
- apare reflexul de prindere (strange degetul care se introduce in palma
sa);
- fixeaza chipul adultului;
- inceteaza sa planga cand I se vorbeste
La 2 luni:
- urmareste un obiect in directie orizontala
- surade;
- extensia membrelor inferioare e mai buna, dar nu se poate sprijini pe
membrele
superioare, care raman flectate cand sta pe burtica
- prinde cu mainile pentru scurt timp;
- controlul capului e imbunatatit, ridicat de pe pat isi mentine singur capul.
La 3 luni:
- senzorial, apare un salt important: distinge doua culori (verde si rosu), o
octava,
gustul sarat, dulce, acru;
- incepe sa gangureasca;
- la inceput intinde mainile dupa obiecte, dar nu intotdeauna le ajunge;
- se agata cu reflex de prindere de parul mamei, de haine;
- prinde obiectele care sunt aproape de el;

- sta in decubit ventral (pe burtica) cu bazinul pe planul de sprijin, se

sustine pe antebrate postura papusii - (chiar daca pumnii sunt inca
inchisi) si isi mentine capul ridicat;
- postura papusii reprezinta primul punct de referinta important
in dezvoltarea
motorie a copilului
- sustinut in picioare poate lasa greutatea corpului pe un membru inferior,
fara sa mai calce pe varf;
- prinde mai ales obiecte mai mari (biberonul), in mod grosolan, cu priza
totala;
- trage cearsaful spre el;
- prinde cearsaful si il ghemuieste in palme;
- la 3 luni poate sa-si intinda mainile complet;
- catre sfarsitul perioadei isi examineaza mainile cu interes, ca si
picioarele,
combinand observatia cu miscarea lor;
- la inceput foloseste amandoua mainile, de obicei le intinde pe
amandoua;
- de la a 10-a saptamana (21/2 luni) incepe sa se observe o preferinta
pentru una din ele,anticipand dominanta;
- in luna a 3-a copilul poate face deosebirea intre obiectele apropiate si
cele departate,motiv pentru care si performantele sale de atingere a
obiectelor sunt mai bune;
- se obisnuieste cu anumite imagini, ceea ce inseamna ca incepe sa aiba
memorie;
- catre varsta de 3 luni recunoaste persoanele din familie, le deosebeste si
- eventual isi arata preferintele, ca si pentru anumite obiecte;
- in mod sigur prefera imaginile tridimensionale celor bidimensionale,
obiectele si
persoanele mai degraba decat fotografiile sau desenele;
- in decursul acestui stadiu se observa dezvoltarea treptata a tonusului
muschilor
extensori, copilul invingand treptat forta gravitationala; - extensia incepe
cu capul,
cuprinde coloana, apoi soldurile;
La 4 luni
- se intoarce pentru a privi pe cel care-l striga;
- se intoarce jumatate pe burta;
- tine capul ridicat, intoarce capul in ambele sensuri
- postura predominanta a mainii pe piept;
- incepe sa deschida mana (in postura papusii se sprijina pe palme), cu
opozitia
completa a policelui;
- retine cu mana obiecte, se agata de parul si hainele persoanelor care se
apleaca
asupra sa;
- ridica mainile aproape de fata si le priveste;
- rade.

La 5 luni:
- culcat pe spate face miscari dirijate pt a se debarasa de un prosop pus
pe cap;
- se dezveleste prin miscari de pedalare;
- isi prinde coapsa, eventual piciorul;
- incepe sa poata fi sprijinit in sezand;
- controlul capului foarte bun;
- miscarile membrelor inferioare au inca un caracter primitiv;
- la sfarsitul acestei perioade apar primele reactii de echilibru in pozitiile
culcat pe
burta si pe spate.
La 6 luni:
- se rostogoleste complet, de mai multe ori;
- asezat pe spate aduce un genunchi flectat langa trunchi;
- se taraste in toate sensurile si in toate modurile;
- poate fi asezat in sezand si in aceasta pozitie isi tine capul ridicat si il
roteaza;
- extinde cotul (abia acum!) si se poate sprijini in decubit ventral pe
bratele extinse;
- prinde obiectele in mod precar cu grifa palmara cubitala si opozitia
partiala a
policelui;
* La sfarsitul acestui stadiu, copilul se gaseste in plina perioada de
explorare a
mediului inconjurator. Examineaza indelungat orice lucru si realizeaza
diferenta intre
acesta si mana care-l manipuleaza. Isi duce obiectele dintr-o mana in
cealalta. E avid,scotoceste prin cutii, prinde un obiect, se repede dupa
altul, cauta cu privirea un al treilea. Incearca sa imite expresii faciale. Isi
recunoaste numele cand e strigat. Are
gusturi particulare la mancare. Incepe sa manipuleze singur biberonul. Se
straduie sa ridice de jos obiectele care-i cad. Doarme cam jumatate din 24
de ore.
La 7 luni:
- poate sa se ridice in pozitie sezand din decubit dorsal;
- sta in sezut fara sprijin sau cu usor sprijin lombar si isi foloseste mainile
pentru a se juca sau pentru mentinerea echilibrului, indiferent de pozitia
capului;
- achizitia posturii sezand e al doilea punct de referinta important
in dezvoltarea neuro-motorie a copilului;
- stand sprijinit isi suporta cea mai mare parte din greutate pe membrele
inferioare
extinse (calcaie pe sol);
- tine un cub in fiecare mana;
- poate prinde o pastila (cu pensa totala);
- ridica de toarta o ceasca rasturnata;
- zguduie patul si masa;

zgarie;
se joaca cu picioarele in pozitia culcat (le duce la gura);
examineaza cu interes o jucarie;
vocalizeaza cateva silabe.

La 8 luni:
- se ridica in sezand, cu sau fara ajutorul unei usoare tractiuni pe antebrat;
- se rostogolseste cu alternarea coordonata a flexiei si extensiei bratelor si gambelor;
- se ridica eventual in picioare, dar uneori sprijinit isi flecteaza membrele inferioare faza de astazie; aceasta faza de astazie e uneori mai marcata catre 6 luni, ea stergandu-se catre
sfarsitul lunii a 8-a si nu e obligatorie;
- prehensiunea se face cu grifa palmara si radiala, cu opozitia policelui;
- se joaca de-a "cucu-bau";
- cauta un obiect care a cazut;
- catre sfarsitul acestei luni apare reflexul "pregatirea pentru saritura" ("ready to
jump"), "reactia parasuta" a lui Paine sau "extensia protectoarea a bratelor";
- reflexul "pregatire pentru saritura" reprezinta al treilea punct de referinta in
dezvoltarea neuro-motorie a copilului;
- aceasta reactie persista toata viata, fiind un reflex de aparare.
La 9 luni:
- se ridica in sezand fara ajutor;
- datorita dezvoltarii reflexului "pregatirea pentru saritura" se poate ridica
in patru
labe;
- la aceasta varsta prehensiunea se face mai intai intre police si fata
externa a
indexului, apoi cu varful celor doua degete: pensa fina.
Ridicarea in picioare (intre 9 si 10 luni) se poate face in mai multe moduri:
- Din patru labe isi indreapta trunchiul si se agata de un suport cu mainile;
apoi duce un picior inainte in fandat (postura "cavaler servant") si se
ridica prin
sprijin pe acest membru inferior.
- Se ridica sprijinindu-se si catarandu-se cu mainile pe propriile membre
inferioare. Mainile il ajuta in acest caz sa extinda genunchii si sa-i tina
intinsi,
pana cand (in picioare) se poate agata cu mainile de un suport.
-din patrupedie se sprijina de un suport, isi extinde ambii genunchi, se
mpinge in maini si se ridica
- de fapt, modalitatile de trecere din culcat sau din sezand in ortostatism
sunt
mult mai diverse.
La 10 luni:

- sta singur in sezut, cu buna coordonare, prinde si se poate roti fara sa-si
piarda echilibrul;
- trece in pozitie ventral(pe burta), se taraste, apoi se ridica din nou in
sezand;
- echilibrul lateral e independent de pozitia membrelor inferioare;
- merge in patru labe - cu burta aproape de sol
- desi poate sa se ridice in picioare, sa fie sustinut de o singura mana, - nu
paseste si nu are reactii de echilibru in stand;
- primele 3 degete ale mainii capata o importanta tot mai mare; e varsta
la care apare dominanta, drepta in majoritatea cazurilor; de asemenea
preferinta pentru a folosi o anumita parte-jumatate a corpului;
- se joaca;
- trage si impinge obiectele din fata;
- arunca bile sau cuburi intr-un pahar;
- se deplaseaza dupa jucarii;
- flutura mana in semn de ramas bun;
- suna clopotelul;
- bate din palme;
- culege samburi., pietricele
* La sfarsitul acestui stadiu, copilul recunoaste bine obiectele, stie sa
asocieze doua
sau trei, are preferinte, le ridica de jos, stie sa le caute daca sunt ascunse.
Imita acte simple, cum ar fi spalatul cu sapun sau hranirea altora.
Ii place sa fie bagat in seama, sa se joace..
Isi identifica parti ale corpului. Unii autori cred ca incepe sa-si identifice
sexul.
Este uneori "dragut" fata de animale sau fata de papusa, dar se manifesta
zgomotos
cand vede ca se acorda atentie altui copil sau unui substitut (jucarie sau
animal).
Poate uneori sa se hraneasca singur, ajuta sa fie imbracat.
E varsta la care apare sentimentul de teama. Poate din acest motiv are
uneori
tulburari ale somnului.
In afara de "mama" si "tata" poate pronunta 2-3 cuvinte, pe care le repeta
cu sau
fara sens.
Spune "nu", "pa", flutura mana in semn de ramas bun.
E foarte atent cand i se vorbeste.
La 11 luni:
- merge in patru labe;
- in picioare, cu sprijin usor, face pasi altern;
- sta singur cateva secunde.
La 12 luni:
- nu are inca reactii de echilibru in mers;
- merge lateral tinandu-se de mobila sau tinut de o singura mana, cu baza
larga de
sprijin;

- prehensiunea e la aceasta varsta mai apropiata de ce a adultului, desi

mai intampina dificultati la prinderea obiectelor mici;
- prezinta pensa digitala cu opozitie fata de degetele II, III si uneori IV;
- poate arunca mingea dupa cum i se arata;
- coopereaza la imbracare; trage piciorul din incaltaminte, scoate bratele
din vesta;
- isi pune pieptenele in par, duce batista la nas.
La 13 luni:
- sta singur pentru scurt timp;
- face cativa pasi inainte fara suport;
- merge in maini si picoare ("mersul elefantului").
La 15 luni:
- sta singur fara sprijin;
- merge singur, pornind si oprindu-se, fara sa cada;
- construieste un turn (2-3 cuburi suprapuse):
- introduce margele intr-o sticla;
- ajuta la intorsul paginilor unei carti.
La 18 luni (1an si 6luni):
- copilul sta si merge singur;
- merge lateral (la 161/2 luni in medie);
- trage jucarii dupa el mergand cu spatele;
- urca scarile tindansu-se de balustrada;
- poate merge cu o jucarie in brate;
- cand alearga are tendinta sa tina genunchii tepeni si uneori alearga pe
varfuri;
- se alimenteaza singur, dar nu fara sa se murdareasca.
La 20 de luni (1an si 8 luni):
- sta pe un singur picior cu asistenta.
La 21 de luni (1an si 9 luni):
- mototoleste hartia dupa demonstratie;
- construieste turnuri suprapunand 5-6 cuburi.
La 24 de luni (2 ani):
- copilul alearga bine fara sa cada; de fapt alearga mai degraba decat
merge;
- urca si coboara scarile singur, dar daca sunt ceva mai inalte aduce
amandoua
picioarele pe aceeasi treapta, suind sau coborand cu acelasi picior;
- ridica obiectele de pe podea fara sa cada;
- merge ruland piciorul calcai-degete;
- tine creionul cu degetele (nu in palma ca pana acum);
- poate desena un unghi, un cerc, imitand desenul facut de un altul (nu
tocmai
regulat);

- construieste turnuri din 6-7 cuburi;

- intoarce singur paginile unei carti.
La 30 de luni (2 ani si 6 luni):
- merge pe varful degetelor pe o linie trasata, dupa demonstratie;
- sare de la o inaltime de 20-30 cm cu picioarele lipite;
- arunca mingea (fara directie) mentinandu-si echilibrul;
- construieste un turn cu 8 cuburi.

La 36 de luni (3 ani):
- urca scarile sprijinindu-se de balustrada, cu alternarea picioarelor, dar
coboara cu
amandoua picioarele pe o treapta si urca la fel, daca nu se tine;
- merge urmarind cu aproximatie o linie dreapta, facand 1-3 greseli in 30
m;
- sare de pe ultima treapta a scarii (25 cm) cu amandoua picioarele lipite,
mentinandu-si echilibrul;
- isi pune singur ghetele, dar de obicei pe dos (gheata dreapta pe piciorul
stang);
- construieste turnuri cu 9 cuburi;
- arunca 10 margele intr-o sticla in 30 de secunde;
- deseneaza un patrat cu 2 greseli, un romb cu 4 greseli, copiaza o cruce.
La 42 de luni (3 ani si 6 luni):
- sta pe varfuri, sta pe un singur picior (minim 2 secunde);
- merge cu tricicleta.
La 48 de luni (4 ani):
- coboara scara cu alternarea picioarelor;
- sare de 2-3 ori pe un picior, parcurgand aproximativ 2 m;
- sta cu echilibru intr-un picior 4-8 secunde;
- sare in lungime cu ambele picioare lipite 60-85 cm;
- arunca 10 margele intr-o sticla in 25 de secunde;
- deseneaza un romb cu 3 greseli;
- se spala singur pe maini si pe fata, dar nu prea bine.
La 5 ani:
- copilul poate sta singur pe un picior minimum 8 secunde;
- merge pe varfuri distante lungi;
- arunca 10 margele intr-o sticla in 20 de secunde;
- deseneaza o cruce fara greseala, un patrat cu 1-2 greseli, un cerc nu
prea regulat.
* La 5 ani copilul e gata sa invete sa-si foloseasca si sa-si dezvolte caile
motorii pentruactiuni mai delicate: sa scrie, sa deseneze, sa coasa, sa
cante la un instrument, sa danseze.
* Dezvoltarea motorie a copilului a atins un nivel inalt. La aceasta varsta
dezvoltarea

morfo-functionala, mai bine zis capacitatea de a invata miscarea se

considera maturata. Dezvoltarea cailor neuro-motorii nu se opreste
bineinteles aici. Automatizarea actelor obisnuite, cresterea vitezei de
reactie si a preciziei mai necesita timp. Intre actele simple:mers, hranire,
imbracare si rutina zilnica si dezvoltarea miscarilor necesare in munca,
arta, sport, este o cale lunga si grea, in care fiecare act se perfectioneaza
pana la desavarsire cu pretul unui efort, al unei munci dirijate si sustinute.
(30.000 repetitii )
* Aceste date schematice trebuie privite in mod relativ. De la un caz la
altul exista multe diferente si deosebirile de o luna sau doua nu sunt
motive de alarmare. In toate statisticile se subliniaza caracterul neprecis
al limitelor de dezvoltare. Unii copii se ridica in picioare la 8 luni, altii la 18
luni, unii copii nu merg niciodata in patru labe etc.
* Sa mai subliniem si faptul ca desavarsirea dezvoltarii motorii se intampla
rareori la 5 ani. Copilul normal prezinta inca la 6-7 ani in aproape 60% din
cazuri deficiente de
coordonare, prezente ale sincineziilor, lipsa consecutiva de control a a
posturii
Sursa:
Reeducare neuro-motorie,/ Recuperare functionala si readaptare,
N.Robanescu, editura Medicala, 2001
Kinetoterapie in neuropediatrie, Pasztai Zoltan, editura Arionda, 2004
Fiziokinetoterapeut, Dana Robitu