Sunteți pe pagina 1din 18

- 2013 -

01
02
03
04
Kinetoterapiea n educarea i reeducarea motric la copii i adolescenti important,
examenul clinic kinetoterapeutic, obiectivele, metode de studiu. Metode, mijloace i tehnici
specifice i nespecifice utilizate n kinetoterapie. Comunicarea cu pacientul.

Kinetoterapia n pediatrie. Creterea i dezvoltarea copilului pe diferite etape de viata.


Deficiene fizice: definiie, clasificare, cauze. Principalele deficiene fizice.


Recuperarea n bolile neurologice (Neuropatii periferice, pareze faciale, paralizii la nivelul
membrului superior, paralizii de plex brahial, paralizii de plex ulnar, paralizii de plex radial).

Discopatii vertebrale. Luxaiea congenitala de umr. Luxaiea congenital de cot. Luxaiea
congenitala de sold. Piciorul stramb congenital.

Rahitismul. Definiie, evaluare, obiective, metode si tehnici utilizate. Osteocondropatii.
Boala Scheuermann. Boala Hass. Boala Sever.


Kinetoterapia cardio-respiratorie. Profilaxia n copilrie i adolescen.


05
06
07
F-i timp pentru copilul tu pentru c "cine vrea s tie cum sunt tatl i mama s
priveasc fiul i fiica". - proverb italian

- Kinetoterapia pediatrica sau in concepte mai moderne kinetobebe are un rol important in
evolutia copilului, deoarece terapia aplicata prin programe ce cuprind exercitii adecvate
varstei copilului dar si indicilor de dezvoltare fizici, neurologici , psihici, motorii,
cognitivi, s.a. au scopul de a-l ajuta pe micut sa evolueze i sa atinga mai rapid etapele de
dezvoltare neuropsihomotorie.
- Prin intermediul programelor kinetoterapeutice, individualizate se trateaza numeroase
afectiuni ale sugarilor sau copiilor. Exercitiile si mijloacele terapeutice sunt alese in
funcie de afectiunea/afectiunile pacientului, de varsta, de starea de sanatate, de nivelul
de dezvoltare neuropsihomotorie, de evolutia sau involutia rezultata din evaluarile
realizate pe parcursul programului kinetoterapeutic.
- Kinetoterapia sau kinetoprofilaxia este recomandata inca din primele zile de viata. Ea
asigura o buna dezvoltare armonioasa, o crestere, o educare sau reeducare, o dezvoltare
a calitatiilor si deprinderilor neuropsihomotori in randul micutilor (atat a celor bolnavi cat
si a celor sanatosi).
CURSUL II
Kinetoterapia n pediatrie. Creterea i dezvoltarea
copilului pe diferite etape de viata
Rolul kinetoterapiei este acela de a stimula din punct de vedere motor, dar odata cu
aceasta stimulare sunt angrenate si dezvoltate atat componenta neuro cat si cea psihica. In
modul acesta copilul se adapteaza mai rapid la viata, depasind mai usor obstacolele
intalnite.
Beneficii i alte aspecte :
educa sau reeduca capacitatiile coordonative, de echilibru, de indemanare;
faciliteaza atingerea unui nivel optim de dezvoltare neuromotorie si emotionala, sociala si
lingvistica;
faciliteaza evolutia neuropsihomotorie contribuind la realizarea schemelor de miscare
specifice varstei in raport cu nivelul de evolutie dorit;
kinetoterapia aplicata precoce contribuie la recuperarea diferitelor deficite motorii
(dezvoltarea musculaturii in functie de starea musculaturii hipertonie/atonie musculara,
contribuie in mare masura la corectarea afectiunilor coloanei vertebrale, are un rol
eficace in combaterea obezitatii sau rahitismului, se aplica in recuperarea copiilor cu
diferite sindrome, in majoritatea tulburarilor si intarzierilor in dezvoltarea
neuropsihomotorie si in toate afectiunile suferite de sugar sau copil).
stimuleaza abilitatile psihomotorii ale copilului, dezvolta stimulii, reflexele si creste
nivelul de incredere in fortele proprii;
contribuie la initierea: statului in fundulet, mersului de-a busilea, ortostatismului,
mersului; satisfacerea nevoilor sale de miscare, indiferent de varsta;
efect: linistirea copilului, stimuleaza digestia, inlatura colicile, usureaza relationarea cu
mediul extern si factorii noi aparuti.
ROLUL KINETOTERAPIEI PEDIATRICE
Nu se recomanda kinetoterapia in afectiuni precum: boli
acute, tumori, TBC, epilepsie, tulburari psihice, sindrom
hemoragic.

Factorii perturbatori in crestere si dezvoltare:
- malnutritia prenatala si postnatala;
- ereditatea;
- nasterea prematura;
- neglijarea fizica si sociala,
- abuzul fizic;
- factori de mediu - conservanti, poluanti;
- vaccinuri si accidente;
- disfunctii ale sistemului imunitar, etc;


In cazul celor mici evaluarea difera mult fata de cea efectuata la adulti,
diferenta de varsta, nivelul de dezvoltare somatofunctionala si
neuropsihomotrica impun abordari diferite, cat i creeative pentru a realiza cu
succes evaluarea acestora.
In ce consta evaluarea ?
- Informatiile primite de la mama sau insotitor;
- examenul clinic adaptat particularitatilor subiectului;
- examenul motor (miscari si pozitii realizate); examenul deprinderilor
realizate ( prindere, manipularea obiectelor, aruncare, coordonarea ochi-
mana-obiect,etc. ), examenul functional (FC, FR, auz, vaz, simt), examen
logopedic, alte aspecte importante: alimentatia, somnul, etc.
- controlul sfincterian (atunci cand e cazul).


Evaluarea kinetoterapeutica la sugari si copii:

Dezvoltarea comportamentului motor se realizeaz cefalo-caudal, si proximo-
distal , parcurgndu- se astfel 4 etape pn la vrsta de 1 an: controlul capului
(0-4 luni), controlul membrelor superioare (4-8 luni), controlul poziiei eznd (6-
10 luni), controlul mersului(12-13 luni).

De asemenea, achiziionarea unor abilitti presupune pierderea n prealabil
arspunsurilor automate primitive - cum sunt grasping-ul reflex palmar sau
mersul automat. Detalierea etapelor dezvoltrii va fi abordat prin dezvoltarea
liniilor principale:
- dezvoltarea motorie global (obinerea ortostaiunii i a mersului)
- manipularea (dezvoltarea motorie fin),
- dezvoltarea abilitilor legate de vz i auz,
- dezvoltarea vorbirii,
- dezvoltarea abilitilor legate de alimentare, mbrcare,
- instalarea controlului sfincterian.


I. Luna I:
- Din decubit dorsal nou nascutul mentine o pozitie de flexie a intregului corp, treptat
membrele inferioare reduc gradul de flexie;
- Datorita reflexelor tonice cervicale (simetric si asimetric) membrele vor lua pozitie in
functie de pozitia capului;
- Din decubit ventral ridica pentru scurt timp, cateva momente capul, il poate rasuci
usor spre lateral; tine degetele flectate in pumn;
- Poate urmari usor lateral de linia mediana cu privirea, fixeaza chipul adultului, tresare
la zgomote puternice.
II. Luna II
- Din decubit ventral isi ridica capul 1-2 min., realizeazeaza o mai buna extensie la
nivelul membrelor inferioare, tine degetele usor deflectate; urmareste obiectele si incepe
sa vocalizeze.
III. Luna III
- Progresele in dezvoltare sunt vizibile!
- Realizeaza prinderea unor obiecte usoare si potrivite ca forma pentru perioade scurte de timp,
flecteaza activ ultimele 2 degete in palma;
- In decubit ventral tine capul ridicat cteva minute, intoarce capul dupa obiecte, le fixeaza, le
urmareste si isi agita mainile dupa obiectele colorate, sonore;
- Gangureste




Etapele parcurse in dezvoltarea neuropsihomotorie
a nou nascutului:

- Din culcat ventral cu sprijin pe antebrate (sustine capul ridicat, adoptand
postura papusii extensia trunchiului si a membrelor inferioare;
-Isi analizeaza mainile cu interes, zambeste, rade , gangureste si vocalizeaza
cand i se vorbeste;
IV. Luna IV
- Din decubit ventral cu sprijin pe palme, isi ridica capul si trunchiul, intoarce capul
dupa sunete (dispar reflexele tonice cervicale), se intoarce de pe spate pe abdomen,;
- Intinde mainile dupa obiect, il prinde si il duce la gura.
- Atent la zgomote, gangureste la stimulare, rade spontan si regulat.
V. Luna V
- Din decubit dorsal ridica capul; din decubit ventral isi ridica toracele cu sprijin pe
antebrate, se rostogoleste de pe o parte pe alta, sta in pozitia sezand cu sprijin;
- Prinde obiectele cu ambele maini si le duce la gura, emite sunete rapide.
VI. Luna VI
- Mentine pozitia in sezut, din culcat ventral se intoarce in culcat doresal si invers
(rostogolire), intoarce capul in toate directiile; prinde obiectele cu o singura mana
folosind polocele si le muta dintr-o mana in alta ; incepe tararea, articuleaza silabe
spuse izolat, se priveste in oglinda, face distincti dintre chipurile celor din familie si
straini.
VII. Luna VII.
- Se ridica din decubit dorsal in pozitia sezand, trece in patrupedie, trece pe
genunchi, incepe sa se sprijine pe membrele inferioare si sa impinga in ele, din
culcat dorsal isi duce picioarele la gura, arata interes fata de jucarii,le
examineaza si le cauta atunci cand le pierde, silabele sunt vocalizate si
repetate.
VIII. Luna VIII
- Pentru scurt timp sta in ortostatism cu sprijin, cand oboseste flecteaza genunchii si
cade; sustinut de axile paseste, face prehensiune palmo-radiala, apuca obiectele cu
primele 3 degete si le trece dintr-o mana in alta, le duce la gura; manifesta interes
crescut fata de jucarii, se priveste si se bucura de propria imagine atunci cand se
vede in oglinda; apare reflexul de saritura (impinge puternic in picioare).
IX. Luna IX
- Se ridica in ortostatism cu sprijin, sta in picioare, sustinut de manute paseste, incepe
sa foloseasca pensa digitala, realizeaza prehensiune police-index, pronunta 1-2 cuvinte
bisilabice, imita adultul (ex: cu-cu-bau, pa pa), bea din canita ajutat, se supara cand este
certat.
X. Luna X
- Se deplaseaza cu usurinta in patrupedie; se ridica cu sprijin singur in picioare, incepe
sa mearga cu sprijin ; se intinde, se deplaseaza, le ridica si lasa jos jucariile. Repeta
cuvinte simple si pricepe cand ii sunt interzise anumite lucruri.

XI. Luna XI.
Sta nesprijinit in ortostatism, merge in ham tinut de manuta, coopereaza la imbracare,
intinde mana cand i se ofera obiecte sau le ofera atunci cand i se cer .
Leaga doua cuvinte.
XII. Luna XII
- Poate merge singur folosind o baza larga de sustinere, genunchi usor flectati,
membrele inferioare in usoara abductie, colaboreaza la imbracat, intelege comenzi
simple, se apleaca din picioare dupa obiecte.



Ritmul de crestere (staturala si ponderala) si dezvoltare este incetinit fata de
perioada anterioara de sugar. Cu toate acestea cresterea staturala se produce
in mare masura la nivelul membrelor inferioare.
Este perioada in care incepe sa se dezvolte mai mult sistemul muscular,
tesutul adipos scade odata cu cresterea sistemului muscular.
- Se deplaseaza singur,
- La 18 luni urca scarile cu ajutor, urca si coboara de pe scaun sau pat, incepe
sa alerge cu genunchii in hiperextensie si pe varfuri, transporta obiecte
usoare (jucarii), se poate alimenta singur, incepe sa isi cunoasca partile
corpului, dispare ambidextria. La nivelul limbajului se observa un progres
vizibil.
- La 2 ani: alearga singur, urca si coboara scarile singur, loveste mingea cu
piciorul, arunca jucariile, deschide usa, colaboreaza si se dezbraca cu ajutor.
- - La 2 ani jumate: sare singur, isi cunoaste numele intreg, se produce o
crestere intelectual motrica.
- - La 3 ani : urca scarile alternativ, poate sta intr-un picior (unipodal).
- Merge cu tricicleta, isi cunoaste varsta sexul, se poate spala singur pe maini,
pe fata.
Perioada de copil mic


Ritmul de crestere in inaltime si greutate este egal atat la fete cat si la baieti.
Din punct de vedere psihic se produce o dezvoltare insemnata, intensa. Este
perioada in care jocul devine principalul mijloc de dezvoltare, prescolarul se
regaseste intr-o continua miscare.

La 4 ani poate realiza actiuni ca: sare intr-un picior, arunca mingea peste
cap, urca si cboare treptele in mod independent, numara, povesteste, se
joaca, se duce singur la toaleta.
La 5 ani poate realiza actiuni ca: se imbraca si se dezbraca singur, stie sa
numere cel putin pana la 10, poate imita forme geometrice liniare, pune
foarte multe intrebari (perioada curiozitatii).
La 6-7 ani continu procesul de osificare, creste perimetrul cranian, articulaiile se
ntresc , masa musculara creste si prezinta un tonus mai crescut fata de
perioadele precedente.
Din punct de vedere psihomotric, copilul, rmne sensibil, dificil, instabil,
obosete uor, are indispoziii la alergii ns ca urmare a somnului bun este sporit
ndemnarea i agilitatea, crete fora muscular i se dezvolt abilitatea de a preciza
din ce n ce mai exact lateralitatea stng sau dreapt.
Perioada de prescolar
ntre 6 - 12 a



In procesul de crestere apare o stagnare la inceputul acestei etape, dezvoltarea
fizica se intensifica spre finalul acestei perioade. In greutate scolarul creste in
medie 3,5 kg si aproximativ 6 cm /an.
Din punct de vedere cognitiv are loc o acumulare mare de cunostinte, acestea
pun bazele unor noi abilitatii si achizitii ( analiza si observatia, atentia,
imaginatia, crestenumarul cuvintelor din vocabular, se dezvolta motricitatea
fina, capacitatea de memorare, capacitatea de a executa actiuni mai dificile ,
scrierea- citirea, dezvoltarea capacitatiilor de relationare, clasificarea etc.).

coala i activitatea de nvare, prin cerinele specifice, determin modificri n planul
psihic al copilului dezvoltndu-l pentru adaptare i integrare eficient n mediul
ambiant.
Unii autori considera perioada scolara mica ca fiind sfritul copilriei i nceputul
primar al pubertii. Acum apar problemele legate de adaptarea colar i de nvare.

Perioada de scolar


ntelegera fenomenelor de crestere normala si dezvoltare fizica armonioasa;
cunoasterea disfunctiilor globale si segmentare ale corpului copiilor;
cunoasterea si dezvoltarea capacitatilor de aplicare a deprinderilor de
asistenta kinetica, profilactica si derecuperare in afectiunile specifice copiilor
cresterea i dezvoltarea neuropsihomotorie, in raport cu varsta;
prevenirea dezechilibrelor musculo-tendinoase, a contracturilor, retracturilor
si a deformatiilor de orice natura,
educarea si reeducarea mobilitatii articulare, echilibrului static si dinamic, a
aliniamentului corpului, corecatrea posturii, obtinerea relaxarii locale si
generale prin decontracturare musculara, inhibarea spasticitatii.
cresterea gradului de independenta, obtinerea etapelor controlului motor si
realizarea tuturor etapelor de dezvoltare neuropsihomotorie (controlul
capului, a centurii cervico-scapulo-humerale si a membrelor superioare,
controlul trunchiului, a centurii pelvine, controlul membrelor inferioare,
disocierea centurii, dobandirea ortostatismului etc.)



Obiectivele kinetoterapiei la sugari si copii:


Exercitii : pentru mentinerea sanatatii fizice a sugarului,
exercitii care stimuleaza mobilitatea si coordonarea bratelor si
picioarelor, exercitii pentru controlul capului, a sprijinului pe
antebrate, a prijinului pe palme, exercitii pentru obinerea
miscarii de rostogolire, a pozitiei de patrupedie, a pozitiei
sezand, a ortostatismului ,a mersul; exercitii cu efecte asupra
FC, FR, digestiei, stimulare nervoasa, exercitii pentru diferite
aparate si organe etc.
Masajul
Tehnici si Metode,
Agentii fizici naturali,
Alimentatia,
Odihna,
Meloterapia,
Terapia prin joc; etc.

Programul kinetoterapeutic



Aceasta este perioada cuprinsa intre coliparie si adolescenta, numita si
perioada de tranzitie. Este etapa in care acumularile cantitative in procesul de
crestere si dezvoltare a organismului uman are o mare pondere. Durata
pubertatii este in medie de 4-5 ani si se imparte in 3 etape: pubertatea,
pubertatea propriu-zisa si postbubertatea sau adolescenta.

Pubertatea
- Apare in medie la 11 ani la fete (9-14 ani ) si 13 ani la baieti (11-16 ani).
- Aparitia ei este determinata de urmatorii factori: genetici, etnici, geografici
(clima, luminozitate, alimentatie, factori sociali).
- Apar schimbari la nivelul glandelor sexuale, glandelor mamare, pilozitate
(pubiana , axiala, faciala, pe trunchi si membre), la fete se dezvolta uterul si
ovarele.
- Trecerea de la copilarie la pubertate este marcata de incetinirea cresterii in
inaltime pe o perioada de aproximativ doi ani si jumatate. Dupa aceasta se
produce o crestere semnificativa a staturii, la fete (scorul statural intre 6 si 11
cm / an) mai repede cu doi ani decat la baieti (scorul statural intre 7 si 12 cm
/ an). Aceasta crestere staturala dureaza in medie un an jumate.

PUBERTATEA


Dupa aceasta perioada de crestere staturala urmeaza o perioada de 1 an/ 1 an si
jumatate de crestere in greutate. Intre 13-14 ani fetele sunt mai dezvoltate atat statural
cat si din punct de vedere al masei corporale, la 14-15 ani acest dezechilibru intre sexe
se reduce, incepand ca la varsta de 16 ani baietii sa depaseasca dezvoltarea fetelor din
punct de vedere fizic.

In prima parte a dezvoltarii si modelarii corporale se produce o crestere staturala la
nivelul membrelor inferioare, la baietii scheletul devine mai puternic, proeminentele
osoase sunt mai pronunate, diametrele biacromiale cresc la baieti in timp ce la fete
creste diametrul bitrohanterian. Fetele au ca si caracteristica a acestei varste genunchii
apropiati, lordoza si prezinta o crestere a tesutului adipos, in timp ce baietii prezinta o
departare a genunchilor si o musculatura mai dezvoltata.

Dezvoltarea aparatelor si sistemelor raman in urma dezvoltarii corporale. Astfel inima si
arterele fiind in urma sistemului muscular si a celui osos, duce la o irigare deficitara,
creste presiunea sangvina, scade irigatia cerebrala, acestea conducand la o aparitie
frecventa a oboselii si la o capacitate de concentrare si predispunere la efort scazuta.
FR scade la 18-22 respiratii/min., sistemul nervos se dezvolta si se perfectioneaza, se
produce sexualizarea psihica.

PUBERTATEA